Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Definii guvernana corporativ n viziunea lui Sir Adrian Cadbury din lucrarea
Raport of the Commitee on the Financial Aspect of Corporate governance,
publicat n anul 1992, la Londra UK.
Desi se vorbea in America deja in anii saptezeci si mai ales in ani optzeci despre
guvernanta corporativa, un cod de guvernanta corporativa in UK a fost elaborat
abia in anul 1991 de catre Adrian Cadbury, de unde apare si numele de raportul
Cadbury. Acest comitet a aparut in anul 1992 cu Cadbury Report si cu Codul
bunelor practicipentru a impune un standard mai inalt in Marea Britanie a
guvernantei corporative
In cadrul raportului Cadbury se sublineaza importanta persoanelor neexecutive din
cadrul entitatii care au rolul supravegherii activitatii si, implicit, duc la o buna
guvernanta corporativa. De aceea este important ca aceste persoane sa fie
independente. De asemenea se prevede o separare sa posturilor de conducere si a
directorilor pentru un mai bun echilibru al personalului de conducere
Raportul Cadbury sustine selectia personalului cu o buna pregatire profesionala.
Raportul Cadbury sustine si ideea introducerii a trei comitete care sa usureze
activitatea
comitetului
de
conducere,
si
anume
Audit
Comiteee
Cum sa fie garantati investitorii ca au fost selectate cele mai reusite proiecte?
4) Rolul actionarilor
5) Raportarea si transparenta
6. n funcie de actorii implicai n cadrul G.C care sunt modele de G.C. ?Dezvoltai un
model.
4) Rolul actionarilor
5) Raportarea si transparenta
supraveghetorii
si
personalul
operational
in
vederea
implementarii strategiei.
Protejarea consumatorilor
Concurenta
Lupta antifrauda
D. Auditul extern :
E. Comitetul de audit
F. Auditul intern
G. Performanta, angajament si abilitati
COMITETUL DE AUDIT
-
DIRECTORATUL
Directoratul
isi
exercita
atributiile
sub
controlul
consiliului
de
supravegehere si poate fi format din unul sau mai multi membri, numarul
acestora fiind intotdeauna impar
13. Enumerai ordinea implementrii elementele modelului COSO.
A. Mediul de control
B. Evaluarea riscurilor
C. Activitatile de control
D. Informare si comunicare
E. Pilotaj (al controlului intern)
14. Definii conceptul de control intern.
Controlul intern reprezinta ansamblul de dispozitive stabilite de conducere si
implementate de catre responsabilii de orice nivel pentru controlarea functionarii activitatilor
15. Care sunt actorii controlului?
o Daca managerii, de la toate nivelurile ierarhice, sunt responsabili de dispozitivul
de control intern in sfera lor de competenta, acestia nu sunt singurii actori. Tot
personalul, de la top management pana la personalul de executie, trebuie sa fie
implicat, sa participe la acest demers
o Managerii stabilesc dispozitivul de implementat, dar pot delega pilotajul
operational la compartimentul vizat de demers
o Restul personalului implementeaza activitatile de control
o In multe organizatii, directiile financiare au o functie transversala de pilotaj si de
organizare a dispozitivului de control intern
o Anumite administratii au instituit directii de management al riscurilor
15. Care sunt caracteristicile controlului intern?- pag 70
Din practic au rezultat o serie de caracteristici ale controlul intern i
anume:
- procesualitatea;
- relativitatea;
- universalitatea.
a) Procesualitatea controlului intern
Controlul intern este un proces i nu o funcie. Toate funciile conducerii, inclusiv funcia
de audit intern, includ activiti de control, care contribuie la evaluarea procesului
managerial. Mai mult chiar fiecare activitate trebuie s aib componenta ei de control,
care o ajut s funcioneze.
Controlul intern, privit ca proces la dispoziia managerului, este un proces dinamic, care
i adapteaz permanent instrumentele i tehnicile la schimbrile survenite n cultura
organizaiei determinate de gradul de competen al managerilor.
Controlul nu este un scop n sine, ci un mijloc. Astfel, controlul nu este organizat de
dragul controlului, ci rolul lui este s confirme ateptrile managementului prin utilizarea
unor procedee, tehnici i instrumente specifice.
b) Relativitatea controlului intern
Orict de bine ne-am organiza nu putem pretinde c vom fi la adpost de toate
neregulile sau disfuncionalitile/abaterile care pot s apar de la un ecart stabilit. Dac totui
controlul nu exist, i se tie bine acest lucru, atunci este posibil s apar situaii care nu pot fi
stpnite. Scopul organizrii controlului intern este acela de a oferi o asigurare rezonabil
mpotriva riscurilor i nu o asigurare absolut. O asigurare rezonabil este mai mult dect
minim i se raporteaz ntotdeauna la obiectivele entitii. Conducerea i Consiliul de
administraie al entitii ateapt de la controlul intern asigurri rezonabile bazate pe
evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe principii ale performanei (economicitate, eficien
i eficacitate).
Orict de bine ar fi planificat i executat controlul intern nu poate asigura dect o
certitudine relativ, deoarece un control intern care ar viza atingerea tuturor obiectivelor
propuse, n condiii de eficien, ar fi costisitor i neeconomic. De aceea, controlul intern nu
este conceput pentru a garanta succesul organizaiei, ci obiectivul su este relativ i rezonabil.
c) Universalitatea controlului intern
Sistemul de control intern reprezint nu numai formulare, proceduri, tehnici,
programe, instruciuni, calculatoare i manuale de politici, ci i oameni la fiecare nivel al
organizaiei.
Controlul intern este un proces realizat de ctre personalul de la toate nivelele,
respectiv: Consiliul de administraie, conducerea executiv, ntreg personalul. El este
efectuat att de managementul de la vrf, dar i de managementul de linie, adic
III.
Tolerarea
Tratarea
Transferarea
Incetarea
Oportunitati
A. Tolerarea riscurilor- Riscurile pot fi acceotate fara sa fie necesara luarea vreunei
masuri
B. Tratarea riscurilor- marea majoritate a riscurilor sunt controlate cu scopul de a fi
tratate. Tratarea ineficienta a riscurilor poate produce o criza corporativa care sa
conduca la pierderi semnificative
C. Transferarea riscurilor- exista riscuri pentru care cea mai buna solutie este
transferarea lor. Aceasta optiune este benefica mai ales in cazul riscurilor
financiare sau patrimoniale si poate fi facuta printr-o asigurare sau prin plata unei
terte persoane care sa gaseasca o modalitate de asumare a riscului.
Transferarea riscurilor se poate realiza fie prin reducerea expunerii la risc
Nu se pot transfera riscurile legate de reputatie, de brandul organizatie, astfel
exista riscuri netransferabile sau netransferabile integral
D. Incetarea activitatilor- anumite riscuri pot fi eliminate sau mentinute in limite
rezonabile numai prin reducerea activitatilor sau prin desfiintarea acestora
Trebuie mentionat ca aceasta modalitate este caracteristica sectorului privat
E. Beneficierea de pe urma oportunitatilor- aceasta optiune trebuie luata in
considerare ori de cate ori un risc este tolerat, tratat sau transferat
Categorii de riscuri:
A. Riscul inerent
B. Riscul rezidual
C. Riscul de control
D. Riscuri operationale
E. Riscuri financiare
F. Alte riscuri
A. Riscul inerent: - cunoscut si sub denumirea de riscul afacerii
Riscul sau eroarea aparuta datorita mediului in care entitatea isi desfasoara
activitatea
B. Riscul rezidual - reprezinta riscul ramas dupa ce luam in considerare actiunile care
au fost deja intreprinse de management, in vederea diminuarii impactului asupra
organizatiei si a probabilitatii de aparitie a acestuia
C. Riscul de control- este cunoscut si sub denumirea de risc de personal sau risc
organizational
A gresi este destul de acceptabil- chiar incurajat dar a ascunde greseala este
innacceptabil
Cultura care NU ACCEPTA riscul se caracterizeaza prin:
de
referin
al
auditului
intern
cuprinde:
auditul
intern
efectueaz
misiuni
de
asigurare
consiliere;
orienteze
practica
profesional
funcie
de
contextul
specific;
vederea
ndeplinirii
misiunilor
gestionarea
activitilor;
cele
mai
bune
practici;
ca
avnd
tendine
de
evoluie
continuare.
Auditul intern este aproape de fiecare responsabil, precum agentul fiscal care consiliaz i
rezolv problemele legate de impozite i taxe. Responsabilul, managerul este consiliat de
auditorul intern pentru a gsi soluii la problemele sale ntr-o cu totul alt manier, n
sensul c, prin dispoziiile luate, s asigure un control mai bun al activitilor,
programelor
aciunilor
sale.
Rolul auditorului intern este acela de a-l consilia pe manager pentru abordrile practice
succesive deja elaborate prin analize i evaluri, de a da asigurri privind funcionalitatea
sistemului
de
control
intern.
vederea
atingerii
obiectivelor
controlului
intern.
i
standarde
buna
practic
tehnici
anume:
profesionale
recunoscut
instrumente
domeniu,
care-i
internaionale;
care
garanteaz
autoritate;
eficacitatea;
recomandri;
Ajutorul
de
gestionare
acordat
zilnic
salariailor
a
fr
unui
a-i
serviciu.
judeca
ntr-o entitate n care auditul intern face parte din cultura organizaiei, acesta este acceptat
cu interes, dar ntr-o entitate care se confrunt cu riscuri poteniale importante, cu absena
conformitii cu reglementrile de baz, cu o eficacitate sczut i o fragilitate extern a
acesteia, din cauza deturnrilor de fonduri, dispariiei activelor sau fraudei, este evident
c managerul respectiv va fi judecat, apreciat,considerat n funcie de constatrile
auditorului
intern.
fiscalitate
ajut
la
mai
bun
aplicare
regimului
fiscal.
Realizrile auditului intern nu trebuie puse n discuie de cel auditat, iar dac totui acest
lucru
este
fcut,
se
efectueze
ntr-o
pozitiv.
manier
asupra
crora
Independena
responsabilul
total
nu
a
are
un
bun
control.
auditorilor
interni
Funcia de audit intern nu trebuie s suporte influene i presiuni care ar putea fi contrare
obiectivelor fixate. Standardele profesionale de audit intern definesc principiul
independenei
sub
dou
aspecte:
celui
mai
nalt
nivel
ierarhic;
o
standardului
vor
privind
independena
desfura.
presupune
unele
reguli:
pentru
management.
Universalitatea
Independenta
III.
Periodicitatea
controlului mutual, realizat ntre fazele unui lan procedural, exercitat de fiecare
post de lucru asupra modului de efectuare a prelucrrilor n cadrul postului de
lucru anterior, pentru a putea aduga propriile prelucrri i a pregti controlul pe
care l va efectua postul de lucru urmtor;
controlului
ierarhic,
exercitat
pe
fiecare
nivel
de
responsabilitate;
eseniale
ale
controlului
orice
organizaie
sunt:
-scopul,
-angajamentul,
-capacitatea,
-monitorizarea,
- nvarea.
42. Care sunt conceptele importante necesare pentru a nelege natura controlului n
modelul Coco?
AUDITUL EXTERN
AUDITUL INTERN
Nr.
Crt
1.
2.
Relatia cu
organizatia
Angajat al organizatiei
Beneficiarii
Angajat
de
organizatie
printr-un
contract independent
Toti cei care doresc o certificare a
conturilor:banci, autoritati, actionari,
auditului
clienti, furnizori
3.
Scopul
auditului
5.
Durata
auditului
mod continuu
de
obicei
anual,
6.
Independenta Este
independent
functiei
sale,
independente
in
in
a
sensul
mintii
fata
de juridic si statutar
Stilul
lucru
evenimente viitoare
concentreaza
atentia
asupra
Nr
Domeniul de
crt.
referinta
1.
Beneficiarii
CONTROLUL INTERN
Angajatii,
managementul
AUDITUL INTERN
de Managementul
Obiectivele
general
si
managementul de linie
de
seful
Periodicitate
4.
Scopul
Instrumenteaza
misiunii
prin
si/sau
Comparatia
cu inspectia
Asemanator cu inspectia
6.
Personalul
superioare de specialitate
7.
Modul
de Activitatile
de
control
organizare
compartiment
de
audit
intern
Nr.
Crt
1.
2.
3.
Domenii de
referinta
INSPECTIA
Beneficiarii
Managementul
constatat disfunctiunile
managementul de linie
Stabilite de management in
Domaneiul
In functie de neregurile si
Toate
de aplicare
activitati auditabile
Obiectivele
AUDITUL INTERN
general
domeniile
entitatii
si
sunt
cadrul organizatiei
4.
Periodicitate
Activitate ocazionala
5.
Scopul
Instrumenteaza
misiunii
abatere, infractiune
asupra
conformitatii
activitatilor auditate
6.
Modul
organizare
de
Se
sau
3 auditori interni
ramane
activitate
organizeaza
sub
forma
unui
7.
Rezultatele
Stabileste
prejudiciilor
dimensiunea
produse
persoanele vinovate
si
Ofera
asigurare
managementului
general
rezonabila
asupra
51. Care sunt principalele obiective ale misiunilor de audit public intern?
Misiunile de audit public intern pot avea ca obiective principale:
Asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele, regulamentele si
legile- auditul de regularizare
Evaluarea de profunzime a sistemelor de conducere si de control intern in scopul
inlaturarii eventualelor nereguli si deficiente din cadrul entitatilor publice auditul de
sistem
Examinarea impactului efectiv al atingerii obiectivelor si calitatii dorite stabilite de
entitate in conditiile utilizarii criteriilor de economicitate, eficienta si eficacitate
auditul performantei