Forme de refiel

Forma de relief reprezint neregularitatea suprafeei

pmntului, fiind rezultatul interaciunii agenilor geografici interni
i externi. Cele mai cunoscute forme de relief sunt muntele,
dealul, cmpia (numit i es), valea, depresiunea i podiul;
caracteristicile lor sunt determinate de nlimile la care acestea
se afl, de tipul geologic din care sunt alctuite i de flor i
faun. Cele mai nalte forme de relief sunt munii (cel mai nalt
fiind 8848, vrful Everest din masivul Himalayan) i cele mai joase
(de sub nivelul mrii) sunt fosele sau gropile abisale (cea mai
joas fiind la 11 034, Groapa Marianelor, Oceanul Pacific). Formele
de relief pot fi continentale sau submarine.
Munii - reprezint forme de relief cu altitudini absolute de peste
1000 m, cu versani i pant accentuat. Dup aspect munii pot
aprea formnd muni rzlei (vulcanul Kilimanjaro), sub form de
lanuri muntoase (Caucazul Mare), sub form de sisteme montane
(Alpino-Carpato-Himalaian). Dup vrst sunt muni vechi
(Scandinavi, Ural) i muni tineri (Alpi, Caucaz). Dup modul de
formare sunt muni tectonici, vulcanici i micti.
Podisurile sunt forme de relief intinse, aproape netede sau larg
ondulate, mai inalte dect cmpiile. Ele s-au format prin
depunerea argilei, a nisipului si a pietrisului in apele unor lacuri
sau prin tocirea unor munti vechi.
Principalele podisuri din tara noastra sunt:
-Podisul Getic-la sud;
-Podisul Dobrogei-la sud-est;
-Podisul Moldovei-la est.
Podisul Moldovei-este situat intre Siret si Prut, este mai inalt in
partea de Nord si mai jos in partea de Sud. Este alcatuit din
straturi de argila, nisip, pietris si calcar. Apele au sapat pe
suprafata lui vai largi si adnci, dndu-i aspect deluros. In Podisul
Moldovei se afla cteva din orasele mari ale tarii: Iasi, Suceava,

Bacau, Botosani, etc.

Podisul Getic-este situat intre Valea Dmbovitei si Dunare. La sud
se margineste cu Cmpia Romna, iar la Nord cu Dealurile
Subcarpatice. La Nord este mai inalt-600m; iar la Sud masoara
300m. Podisul Getic este strabatut de rurile: Jiu, Olt, Arges si
afluentii lor. Locuitorii din aceasta zona cultiva cereale, pomi
fructiferi vita de vie. Este renumita podgoria de la Dragasani. In
subsol se gasesc zacaminte de petrol, gaze naturale si carbuni.
Podisul Dobrogei-este cuprins intre Dunare si Marea Neagra.
Acesta se imparte in doua parti:
-in nord se afla Masivul Dobrogei de Nord;
-in sud se afla Podisul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord are aspectul unor dealuri cu vai largi.
Cele mai inalte culmi se intlnesc in Muntii Macinului (467m).
Faptul ca aceste culmi sunt formate din roci tari si vechi ne face
sa intelegem ca Muntii Macinului sunt ramasitele unor munti cu o
vechime mult mai mare dect cea a Carpatilor. Ei au fost macinati
de ape, vnturi, inghet si dezghet. De aici se scoate granitul
necesar pentru pavarea strazilor. Unele culmi sunt acoperite cu
paduri de stejar, pe coaste se cultiva vita de vie si pe vai cereale.
Podisul Dobrogei de Sud este neted, aproape ca o cmpie, fiind
strabatut de o vale larga de-a lungul careia trece canalul DunareMarea Neagra. In partea sa estica se intinde litoralul Marii Negre,
unde se afla portul Constanta.

Dealurile - form de relief cuprinse ntre 300 i 1000 m, cu

aspect de culmi alungite sau cupole rotunjite.
Cmpiile - form de relief major, neted sau uor ondulat cu
altitudini cuprinse ntre 0 i 300 m. Cmpiile au origini diferite:
cmpii de acumulare (piemontane, lacustre, deltaice,
glaciare etc.);

 cmpii de eroziune (rezultate prin erodarea complet a unor

muni sau dealuri; poart numele de peneplen sau
pediplen);
cmpii de disecare.
Cimpiile favorizeaza vegetatia de padure

Muntii
Muntele este o form de relief pe suprafaa pmntului care
se extinde deasupra terenului limitrof pe o suprafa limitat, fiind
mai mare dect dealul, de obicei stncoas i depind nlimea
de 800 de m. Exist desigur un mare spaiu de libertate n a
aprecia pe plan local ceea ce constituie sau nu un munte.
Munii acoper suprafee de aproximativ 52% din Asia, 36% din
America de Nord, 25% din Europa, 22% din America de Sud, 17%
din Australia i doar 3% din Africa. Per ansamblu, circa 22% din
suprafaa uscatului Terrei este muntoas. De asemenea, 1 din 10
oameni locuiesc n zone montane. Absolut toate fluviile i rurile
importante ale planetei izvorsc i sunt alimentate din surse
montane, respectiv mai mult de jumtate din umanitate depinde
vital de apa montan.
Munii Romniei sunt Munii Carpai, cu cele trei subdiviziuni ale
lor, Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali i Carpaii Occidentali,
respectiv Muntii Dobrogei i Munii Banatului.
n istoria Terrei, munii s-au format i au disprut continuu,
nlndu-se semei doar pentru a fi apoi erodai i transformai n
banale deluoare. Cei mai nali sunt cei mai tineri. Muntele
Everest a nceput s prind contur abia cu circa 15 milioane de
ani n urm, n epoca maimuelor antropoide. n deplasarea lor
continu pe faa pmntului, plcile continentale i cele oceanice
se lovesc unele de altele, uneori nregistrndu-se coliziuni
frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor

lanuri muntoase. Cnd o plac oceanic alunec sub una

continental, rocile sale sunt mpinse n adncurile fierbini ale
Terrei i se topesc; o parte a acestor roci topite formeaz un ir de
vulcani la suprafa. Concomitet, placa continental se ncreete
de-a lungul liniei frontale, nscnd ali muni cnd dou plci
continentale se ciocnesc un volum uria din scoara terestr este
mpins n sus, aa cum se ntmpl la coicnirea a dou trenuri,
vzut cu ncetinitorul. Odat munii formai ns, asupra lor se
abat alte fore ale naturii, erodndu-i pn ce ntregul proces se
reia, n decursul a milioane. de ani. Formarea munilor este un
ciclu fr sfrit, masive aflate n diverse stadii ale acestui ciclu
putnd fi ntlnite pretutindeni n lume.
Tipuri de muni
Munii de ncreire se formeaz acolo unde straturile
cutate de roci sunt mpinse n sus, de-a lungul marginii unei
plci continentale la ciocnirea a 2 plci. Astfel s-a format
majoritatea munilor, inclusiv: Alpii, Himalaya i Apalaii.
Munii bloc se formeaz prin deplasarea rocilor de-a lungul
unei falii n scoara Pmntului. Astfel s-au format Sierra
Nevada din California, Grand Tetons din Wyoming i munii
de-a lungul Marelui Graben African.
Munii vulcanici se formeaz prin erupia vulcanilor.
Principalele lanturi montane
Multe lanuri fac parte la rndul lor din alte lanuri mai mari. Unul
din principalele lanuri coboar pe coasta de vest a Americii, altul
formeaz Alpii i Atlasul, pn la Himalaya, n sud-estul Asiei.

Caracteristici

Vrfuri
importante

Alte lanuri pe
continent

Anzii Lungime 7242

km

Cel mai lung lan

nentrerupt din
lume

Aconcagua,
Cotopaxi,
Huascaran,
Llullaillaco

Masivul de pe coasta de
est a Braziliei, Munii
Amabai(Brazilia,
Paraguay)

Munii Stncoi
Lungime 4800 km

Al doilea ca
lungime din lume;
cel mai lung din
America de Nord

Elbert, Pikes
Peak, Windom
Mounds, Summit
Peak, Muntele
McKinley

Masivul Alaska(SUA),
Apalai(SUA), Masivul
Cascades(Canada,
SUA), Sierra
Nevada(SUA)

Cel mai lung din

Australia

Mount Koskiusko

Munii Albatrii, Alpii

Australieni

Everest,
Kanchenjunga,
Annapurna

Ghat de Est i de
Vest(India) Hindu
Ku(Pakistan, China,
Afganistan)

Lan principal

Munii Great
Diving(Munii Marii
Cumpene de Ape)
Lungime 3 700 km

Cuprinde 9 din
cele mai nalte
Himalaya Lungime 2
piscuri din lume i
500 km
30 de vrfuri de
peste 7620 m

Alpi Lungime 1 207

km

Un arc mare de
Mont Blanc,
muni de ncreire Matterhorn, Eiger,
n Europa
Jungfrau

Atlas Lungime 2 000 Separ Sahara de

km
Marea Mediteran

Djebel Tubkal

Apenini(Italia), Caucaz,
Grampians(Scoia),
Pirinei(Spania),
Urali(Rusia)

Ruwenzori(Uganda,
R.D.Congo),
Drakensberg(Africa de

Sud)