Sunteți pe pagina 1din 5

Protectie sociala si pensii private

I. Ocrotirea sociala - Sistemul de ocrotire a sanatatii


Ocrotirea sntii este sistemul de instituii, reglementri i politici ale statului care au drept scop
asigurarea strii de sntate a populaiei n general i a individului n particular.
Dreptul la ocrotirea sntii reprezint sistemul de norme juridice n vigoare, adoptate de Parlament,
Guvern i autoritile publice centrale (ministere i altele) ce reglementeaz modul de funcionare a
sistemului de ocrotire a sntii, precum i modul n care omul poate s-i realizeze dreptul individual la
sntate.
Dreptul individual la sntate presupune, pe de o parte, posibilitatea omului de a cere de la instituiile
medicale i de la alte instituii publice s asigure serviciile prevzute de lege pentru asigurarea sntii, iar
pe de alt parte, obligaiunea acestora de a le acorda.
Ocrotirea sntii este n sarcina Ministerului Sntii i a organelor subordonate acestuia. Cu toate
acestea, anumite funcii de ocrotire a sntii au i alte organe de stat (de ex., Agenia Sanitar-Veterinar i
pentru Sigurana Produselor de Origine Animal subordonat Ministerului Agriculturii i Alimentaiei).
Legea de baz care stabilete principalele condiii pentru funcionarea sistemului ocrotirii sntii
este Legea ocrotirii sntii nr. 411/1995. nelegerea modului n care funcioneaz sistemul de ocrotire a
sntii prezint o dificultate, din cauza c normele ce stabilesc modul de structurare i funcionare a
sistemului sunt dispersate ntr-un numr mare de acte, legi, hotrri ale Guvernului, ordine ale Ministerului
Sntii i acte ale altor autoritii publice.
De notat c ocrotirea sntii se mparte convenional n dou sectoare mari: sntatea public iasistena
medical.

Structura sistemului de ocrotire a sntii cuprinde:


- Instituiile medicale (medico-sanitare) publice i private ce ofer servicii medicale.
- Autoritile publice ce au atribuii de reglementare, supraveghere, autorizare i formare de politici n
domeniul ocrotirii sntii:
- Ministerul Sntii:
Autoritile publice subordonate Ministerului Sntii (Agenia Medicamentului i Dispozitivelor
Medicale, Serviciul de Supraveghere de Stat a Sntii Publice cu toate subdiviziu
Ministerul Sntii este autoritatea public central de specialitate, persoan juridic de drept public .
Atribuiile, sarcinile i competena Ministerului Sntii sunt descrise n Regulamentul Ministerului
Sntii, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 397/2011. Mai jos sunt listate cteva dintre acestea:
De reinut c Ministerul Sntii este obligat s intervin la fiecare nclcare a legislaiei de ctre instituiile
medicale. Dac au fost nclcate drepturile sau au fost sesizate anumite nclcri, persoana interesat poate
apela la Ministerul Sntii n temeiul Legii cu privire la petiionare nr. 190/1994, iar dac nu este
satisfcut de intervenia Ministerului Sntii, poate contesta aciunile Ministerului Sntii n instana de
judecat n temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 793/2000.
nile teritoriale etc.).
- principalele metode de management in ocrotirea sanatatii

* ameliorarea sntii;
* creterea capacitii de rspuns fa de ateptrile populaiei;
* asigurarea echitii n ceea ce privete contribuia financiara.

A. Sist BISMARK
Sistemul de Asigurari Sociale de Sanatate (S.A.S.): -; functioneaza in tari ca Austria, Franta, Olanda,
Germania, Belgia.
Caracteristici:
- finantat, in general, din contributia obligatorie a salariatilor si patronilor (cotizatii), in functie de venit si
din taxe generale;
- acoperire larga , dar nu totala (raman neasigurate persoanele care nu lucreaza);
- gestionarea fondurilor se realizeaza prin agentii;
- agentiile contracteaza cu spitalele si medicii de familie sau medicii generalisti serviciile ce urmeaza a fi
oferite asiguratilor;
- contractele cu practicienii au la baza taxa/serviciu, taxa/prestatie, iar cu spitalele prin bugete globale.
Avantaje:
- performante medicale relativ inalte;
Dezavantaje:
- cheltuieli - cele mai mari din Europa
- costurile administrarii sale sunt mari
- genereaza consum indus ridicat -; cu posibilitatea aparitiei unor fenomene perverse, cum ar fi:
1.riscul moral (la un serviciu al carui pret este zero, cererea depaseste totdeauna oferta) 2.selectia adversa (se
refuza asigurarea grupurilor costisitoare prin volum inalt al consumului sau costul ridicat al prestatiilor);

B. Sist. SEMASCO
Sistemul Centralizat de Stat (S.C.S.): -; care a functionat in tarile Europei Centrale si de Rasarit.
Caracteristici:
- finantare de la bugetul de stat;
- controlat de stat prin sistemul de planificare centralizata;
- statul are monopolul serviciilor de sanatate care sunt proprietatea sa;
- personal sanitar salariat (functionari);
- accesul populatiei la serviciile de sanatate -; general;
- nu exista sector privat.
Avantaje:
- acces general la servicii.
Dezavantaje:
- lipsit de initiativa si competitie;
- functionarizeaza activitatea medicala;
- este subfinantat;
- ineficient;
- neperformant;
- impact redus asupra starii de sanatate.

C. Sist BEVERIGE

Serviciu National de Sanatate (S.N.S.): imaginat de britanici, functioneaza in Danemarca, Finlanda, Islanda,
Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Anglia.
Caracteristici:
- sursa de finantare: taxe generale;
- controlat de guvern;
- dispune de buget de stat;
- exista si un sector privat;
- acces liber la servicii pentru toti cetatenii;
- acoperire generala a populatiei cu servicii de sanatate;
- conducere prin autoritatile de stat;
- medicii sunt: - salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie);
- se practica o co-plata a unor parti din costul unor prestatii.
Avantaje:
- impact pozitiv asupra starii de sanatate;
- relativ neoneros (nu este greu de suportat de catre populatie)
Dezavantaje:
- liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale
- medicii -; lipsiti de stimulente
- doza mare de birocratie;

D. Sist AMERICAN
Sistemul asigurarilor private este preponderent in SUA, Thailanda, Africa de Sud, Filipine, Nepal si este
exceptia in tarile Europei Occidentale. A aparut ca rezultat al politicii economice americane potrivit careia
sectorul particular si mecanismele pietei libere conduc la o mai buna functionare cu cheltuieli mai mici si,
totodata, a cuantificarii sanatatii drept un bun de consum pe care individul il cumpara in functie de
posibilitati, fara ca societatea sa fie obligata sa furnizeze cuiva ingrijire medicala. Nu exista un sistem de
asigurari pentru caz de boala generalizat, cheltuielile publice alocate sanatatii sunt minime si, de asemeni, nu
exista asigurare obligatorie de boala, individul adresandu-se unei companii private de asigurari. In anii 60,
in SUA, au fost totusi initiate programe sociale de asigurare medicala a populatiei destinate persoanelor cu
venituri reduse si persoanelor in varsta de peste 65 de ani, ce furnizeaza protectie impotriva costurilor
ridicate ale spitalizarii si ale platii medicilor.
Avantaje ale sistemului asigurarilor private:
-

alegerea furnizorului si a gamei de servicii


transparenta in costurile si beneficiile oferite de sistem
finantarea nu depinde de obiectivele politice stabilite pe termen scurt
finantarea directa il face pe consumator sa fie constient de costul ingrijirii sanatatii, determinandul sa adopte un stil de viata preventiv
Dezavantaje ale sistemului asigurarilor private:
lipsa echitatii in contributia cetatenilor la finantarea sistemului medical
slaba acoperire a populatiei cu servicii de sanatate
dificultatea de a controla cheltuielile medicale globale (la nivel national)
accesibilitatea scazuta la asistenta medicala a populatiei defavorizate
costurile ridicate implicate de companiile de asigurare si onorariile ridicate ale medicilor.

II. Pensii.

Sistemul de pensii din Romnia este structurat pe 3 Piloni de pensii, astfel:


1. Pilonul I - sistemul public de pensii

Pensia pentru limit de vrst


Pensia anticipat
Pensia anticipat parial
Pensia de invaliditate
Pensia de urma
Pensia social minim garantat/Indemnizaia social pentru pensionari

2. Pilonul II - fondurile de pensii administrate privat


3. Pilonul III - pensiile facultative

III. Somaj
Somajul este termenul folosit in cazul lipsei locurilor de munca pentru fortele apte si calificate
corespunzator pentru munca. Acest fenomen este caracterizat prin faptul ca o parte din populatie este in
cautarea unui loc de munca. Cand aceasta situatie ia proportii apar probleme economice serioase in cadrul
regiunii sau statului respectiv, prin cresterea cheltuielilor sociale de intretinere a somerilor.
Specialistii in acest domeniu, considera ca exista doua tipuri de somaj:

somajul voluntar: este acel tip de somaj care descrie situatia in care oameni apti de munca nu doresc
sa lucreze deoarece, acestia detin suficiente resurse materiale;

somajul involuntar: descrie situatia in care oameni apti de munca doresc sa se angajeze, dar nu
gasesc locuri de munca disponibile. Acest tip de somaj este cel care ridica probleme sociale, fiind singura
forma acceptata pentru plata indemnizatiei de somaj.
Somajul involuntar reprezinta un efect secundar negativ al legislatiei muncii, care creeaza bariere la intrarea
pe piata muncii a cererii de forta de munca, ce are drept consecinta aparitia unui excedent de oferta de forta
de munca (somajul involuntar).
Bariere care impiedica intalnirea dintre cerere si oferta pe piata muncii:
Salariul minim impus reprezinta o limita inferioara a salariului impusa prin legislatie. Impiedica intrarea pe
piata a locurilor de munca pentru oamenii care sunt dispusi sa lucreze sub aceasta limita, obligandu-i sa
ramana someri. Cresterea salariului real minim impus peste cel mai mic pret al ofertei, are ca efect cresterea
somajului.
Limitarea numarului de angajatori. Cu cateva exceptii, legislatia muncii nu permite persoanelor fizice sa
devina angajatori, fiind o bariera pe piata muncii prin faptul ca sunt blocate o multitudine de locuri de
munca, ce ar fi intrat in competitie directa cu cele oferite de societatile comerciale, cu efecte pozitive asupra
somerilor si salariatilor.
Obligativitatea contributiilor la asigurarile sociale. Accesul pe piata

Cu toate c nu exist o definiie unanim acceptat, omajul este definit de ctre cei mai muli economiti i
sociologi ca inactivitatea unei persoane care are dorina de a lucra. Din punct de vedere istoric, termenul de
omer a nceput s fie utilizat la sfritul secolului XIX, odat cu dezvoltarea societii industriale, fiind
strns legat de noiunea de salariat i implic existena unui contract, formal sau neformal, ntre angajat, pe
de o parte i angajator pe de alt parte. omerul este, deci, persoana care, n schimbul unei remuneraii,
dorete s-i ofere fora de munc dar nu gsete un angajator dispus s s-o angajeze. Cu toat multitudinea
de nuane ntre diversele definiii ale omajului i ale omerului, esena acestora se regsete n toate:
omerul este persoana dornic i disponibil s lucreze dar care, momentan, nu gsete de lucru. Ca fenomen

macroeconomic cu implicaii majore, omajul reprezint un dezechilibru ntre cererea i oferta de for de
munc n defavoarea primului termen al relaiei (CFM < OFM) .
Conform definiiei adoptate de Biroul Internaional al Muncii (BIM), omerul este persoana de peste 15 ani
care ndeplinete simultan urmtoarele 3 condiii:
Nu are un loc de munc
Caut un loc de munc, utiliznd n ultimele 4 sptmni diferite metode de a-l gsi
Este disponibil s nceap lucrul n urmtoarele 2 sptmni , dac s-ar gsi imediat un loc de munc.
n funcie de natura i cauzele omajului se pot distinge mai multe tipuri de omaj:
1. omaj clasic - omajul care apare atunci cnd salariile practicate se situeaz peste salariul de echilibru
ntre cererea i oferta de munc, fcnd astfel ca numrul celor aflai n cutarea unui loc de munc s fie
mai mare dect numrul de locuri de munc disponibile. Economitii de sorginte monetarist susin c
reglementarea excesiv a pieei muncii (stabilirea prin lege a salariului minim, alte mijloace prin care
guvernele ncearc s impun standarde minime n ce privete condiiile de munc precum i reglementrile
legislative viznd descurajarea concedierilor) conduce la creterea costului /loc de munc i determin o
reticen mai mare din partea angajatorilor de a oferi locuri de munc.
2. omaj ciclic (keynesian) - omajul generat de reducerea volumului activitii economice a firmelor ca
urmare a deteriorrii conjuncturii economice interne i /sau internaionale. Nivelul omajului ciclic crete n
perioadele de recesiune economic i scade n perioadele de cretere economic. Economitii keynesieni
susin c acest tip de omaj apare ca urmare a cererii agregate insuficiente i astfel este nevoie de o mai mare
implicare a statului n economie i de creterea investiiilor guvernamentale.
3. omaj structural - omajul datorat faptului c numrul locurilor de munc disponibile pe anumite piee ale
muncii este mai mic dect numrul lucrtorilor care ar dori s le ocupe. omajul structural explic, adesea,
perioadele mai lungi de omaj. omajul structural apare ca urmare a modificrilor structurale intervenite n
economie i care determin o necorelare ntre specializrile oferite i cele cerute pe piaa muncii. omajul
tehnologic poate fi asimilat, de asemenea, omajului structural.
4. omaj fricional - omajul datorat faptului c o persoan are nevoie de un anumit timp pentru a-i gsi un
loc de munc potrivit calificrii i dorinelor sale omajul fricional explic, adesea, perioadele scurte de
omaj. Vorbim de omaj fricional n cazul persoanelor care se afl ntre dou slujbe, adic de acele
persoane care fie au fost concediate fie au prsit n mod voluntar un loc de munc i care au posibilitatea, n
mod real, s-i gseasc n scurt timp un alt loc de munc.
5. omajul sezonier - omajul care este determinat de ciclicitatea unor factori naturali. Acest tip de omaj
afecteaz, cu precdere, anumite sectoare cum ar fi agricultura sau construciile.