Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Tehnica masajului cardiac extern


Victima se aseaza in decubit dorsal si apoi se deschid caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei,se
plaseaza o mana pe frunte si se impinge cu blandete capul pe spate,pt deschiderea cailor aeriene se va ridica barbia
victimei cu varful degetelor plaste
1) ne aezm lng victim i identificm locul unde urmeaz s efectum compresiile toracice, care este situat la
jumtatea sternului. Aezm podul unei palme pe mijlocul sternului i podul celeilalte palme peste prima. Pstrnd
braele drepte, ne lsm cu greutatea corpului astfel nct s deplasm sternul cu 4-5 centimetri, dup care eliberm
pieptul;
2) frecvena compresiunilor urmeaz s fie de aproximativ 100 apsri pe minut. Odat cu compresiile, salvatorul
numr (de exemplu i unu i doi i trei etc.) i n momentul n care a efectuat 30 de compresiuni, trece la capul
victimei i efectueaz dou ventilaii gur la gur. Trecem apoi din nou la masajul cardiac extern i ciclul se repet.
Dup dou minute, evalum din nou victima i verificm dac nu i-a reluat respiraia spontan i pulsul. n caz
contrar, continum acordarea primului ajutor de baz pn la sosirea ajutorului medical specializat. Un masaj
cardiac eficient prelungete timpul n care resuscitarea poate fi efectuat, pn la 30-40 de minute. Trebuie s avem
grij ca pacientul traumatizat s nu aib fractur de coloan cervical (posibilitatea de a avea gtul rupt). n aceste
cazuri, nu avem voie s facem hiperextensia capului i trebuie s meninem gtul pacientului nemicat
2. Dezobstrucia cii aeriene superioare n cazul corpilor strini lichizi
Poziia de siguran, Hiperextensia capului si inchiderea gurii, subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea
gurii(tripla manevr Safar); poziie lateral a capului i deget nfurat n pnz
3. Dezobstrucia cii aeriene superioare n cazul corpilor strini solizi
Poziia de siguran, Hiperextensia capului si inchiderea gurii, subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea
gurii(tripla manevr Safar); deget crlig
4. . Manevre de eliberare a cii aeriene superioare la pacientul cu suspiciune de fractur de coloan cervical
Cnd exist suspiciunea de fractur de coloan cervical
Cunoaterea mecanismului de producere a traumatismului
Strangulare
Cdere de la nlime
Mecanism de decelerare sau accelerare, etc.
Existena mrcii traumatice
La extremitatea cefalic
n regiunea cervical
n treimea superioar a toracelui
Deci, deasupra liniei intermamelonare
Meninerea capului n poziie neutr( indiferent)

N SUPORTUL VITAL BAZAL:


nchiderea gurii (ridicarea mandibulei)
Subluxaia anterioar a mandibulei
Subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
ndeprtarea corpilor strini solizi (deget crlig) sau lichizi (a capului i deget nfurat n pnz)

N SUPORTUL VITAL AVANSAT:


Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene
Dispozitive pentru calea aerian
Intubaia tracheal
Semne clinice de intubaie traheal corect
vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale
expansiune toracic simetric
murmur vezicular prezent egal bilateral
prezena vaporilor de ap pe sond la ventilaie
lipsa zgomotelor aerice n epigastru

5.Manevre de eliberare a cii aeriene superioare la pacientul fr suspiciune de fractur de coloan cervical
N SUPORTUL VITAL BAZAL:
Poziia de siguran
Hiperextensia capului
nchiderea gurii (ridicarea mandibulei)
Hiperextensia capului i nchiderea gurii
Subluxaia anterioar a mandibulei
Subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
Hiperextensia capului, subluxaia anterioar a mandibulei i deschiderea gurii
(tripla manevr Safar);

ndeprtarea corpilor strini solizi (deget crlig) sau lichizi (poziie lateral
a capului i deget nfurat n pnz)
N SUPORTUL VITAL AVANSAT:
Pipe nazo-faringiene, oro-faringiene
Dispozitive pentru calea aerian
Intubaia traheal
Semne clinice de intubaie traheal corect
vizualizarea trecerii sondei printre corzile vocale
expansiune toracic simetric
murmur vezicular prezent egal bilateral
prezena vaporilor de ap pe sond la ventilaie
lipsa zgomotelor aerice n epigastru
6. Evaluarea respiraiei spontane
Cu meninerea MECA(manevre de eliberare a cailor aerieni)
ascult, simte i vezi
Verificarea respiratiei se face:
- privind: miscarile pieptului in timpul respiratiei (sau aburirea unei oglinzi plasata in fata buzelor victimei)
- ascultand: zgomotele respiratorii, cu urechea apropiata de gura si nasul victimei
- simtind: la apropierea obrazului de nasul si gura victimei se poate simti cum iese aerul.

7. Evaluarea pulsului
Pulsul poate fi apreciat la nivel carotidiansau femural sau periferic. Cel mai usor se apreciaza pulsul carotidian: la
nivelul bazei gatului (la nivelul arterei carotide) de o parte si de alta a cartilajului tiroid, insa niciodata nu se
palpeaza pulsul la ambele carotide in acelasi timp. Pulsul periferic se apreciaza la nivelul arterei radiale, pe fata
mediala a antebratului.
Unele ghiduri de prim ajutor, afirma ca palparea pulsului nu este esentiala, si ca daca pacientul nu respira si nu
raspunde la stimuli se pot incepe manevrele de RCR.

8. Tehnica respiraie artificiale ,,gur la gur..


Respiratia artificiala sau respiratia gura la gura" se efectueaza astfel:
- victima fiind in decubit dorsal (culcata pe spate) pe un plan dur, cu capul in hiperextensie si gura mentinuta
deschisa
- salvatorul (in genunchi langa victima daca aceasta este pe sol sau in picioare daca e pe un pat) penseaza nasul

victimei si tragand aer in piept se apleaca asupra victimei si aplicand gura etans peste buzele victimei expira cu
putere 2-3 secunde; daca sunt prezente leziuni la nivelul cavitatii bucale atunci aerul va fi insuflat prin nasul
victimei, in timp ce gura va fi acoperita ermetic cu mana - aceasta fiind respiratia gura la nas"
- o respiratie eficienta determina ridicarea peretelui toracic

9. Poziia de siguran
Se ridica bratul victimei la 90 de gradecu antebratul flectat pe brat in unghi drept; bratul opus va fi trecut peste
torace si asezat cu fata dorsala a mainii pe fata opusa a victimei astfel incat la intoarcerea in lateral a victimei acesta
sa vina sub cap; de asemenea membrul inferior care vine deasupra va fi flectat, astfel incat corpul victimei sa se
sprijine pe genunchi; capul se aseaza in hiperextensie si se deschide gura.
10.TEHNICA DEFIBRILARII
Trebuie asigurat securitatea salvatorului, victimei i a celor din jur.
2.Dac victima este incontient i nu respir normal, salvatorul vatrimite pe cineva dup DEA i va chema
ambulana.
3.Salvatorul va ncepe RCP conform protocoalelor SVB
4.Imediat dup sosirea defibrilatorului:
va porni defibrilatorul i ataeaz padelele.Una sternal si celalta axilar. Dac exist mai mult de un resuscitator,
SVB trebuie continuat n timpul efecturii acestor manevre
vor fi urmate comenzile vocale sau cele afiate
resuscitatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima n timp ce DEA analizeaz ritmul
5a. Dac exist indica ie de oc
resuscitatorul se va asigura c nimeni nu atinge victima
va apsa butonul deoc urmnd instruciunile (DEA completautomate vor administra ocurile direct)
va continua conform comenzilor vocale sau celor afiate
5b Dac nu exist indicaie de oc
salvatorul va rencepe imediat SVB cu un raport compresiitoracice:ventilaii de 30:2
va continua conform comenzilor vocale sau celor afiate
6 Resuscitarea va continua pn cnd:
sosete un ajutor calificat care preia resuscitarea
victima ncepe s respire normal
salvatorul este epuizat fizicComenzile vocale sau afiate ale DEA trebuie (re)setate conform cu recomandrile
actuale privind SVB i defibrilarea. Modificrile ar trebui s includ cel pu in:
1. DEA va administra doar un singur oc n cazul unui ritm la care acestaeste indicat
2. scoaterea comenzii de verificare a ritmului, a respiraiei sau a pulsuluiimediat dup oc
3. introducerea unei comenzi pentru reluarea SVB imediat dup oc(efectuarea compresiilor toracice chiar n cazul
prezenei circula ieispontane nu este dunatoare)
4. permiterea unui interval de timp de 2 minute pentru efectuarea RCP, naintea comenzii de reverificare a ritmului,
respira iei sau pulsului
curentul monofazic= initial 350 juli si continua cu aceeasi energie la urmatoarele socuri.
curent bifazic- initial 200 J , apoi energii crescande de 300 J si 360 J
11.ACCESUL VENOS PERIFERIC:Avantaje:-tehnica simpla fara riscuri semnificative
-timp scurt de instalare
-fara intreruperea masajului cardiac extern.
Dezavantaje:-timp lung de circulare a drogurilor

-usurinta pierderii accesului venos.


Indicatii:-administrarea fluidelor,a glucozei,mediamentelor,a sangelui sau produsilor sangelui.
Tehnica:-pacientul se aseaza in decubit dorsal
-membrul la nivelul caruia se intentioneaza sa se realizeze punctia trebuie asezat in pozitie decliva
-medicul/asistenta poarta manusi sterile
-se fixeaza garoul in apropierea zonei unde se doreste sa se efectueze punctia
-pt a creste fluxul sanguin si implicit a vizualiza mai bine venele,I se indica pacientului sa efectueze miscari repetate
de deschidere si inchidere a pumnului
-se alege o vena pt punctionare
-se dezinfecteaza zona
-tegumentul de la nivelul locului de punctie este fixat cu degetul mare al mainii stangi
-se strapunge pielea cu acul sau canula venoasa periferica la aproximativ un unghi de 10-15 grade si trebuie avt grija
sa nu se contamineze zona care va fi punctionata
-dupa introducerea completa a canulei se desface garoul si se securizeaza locul cu banda adeziva.
12. ACCESUL VENOS CENTRAL:Avantaje-timpul scurt de circulatie a drogurilor
-administrarea de volum mare in timp scurt
-acces venos sigur si de durata
-se pot administra solutii hipertone/catecolamine.
Dezavantaje:-intrerupe temporara a masajului cardiac extern
-timp lung de instalare
-complicatii cu risc vital.
Indicatii:-administrarea anumitor agenti in vascularizatia central
-circulatia centrala si accesult intracardiac
-masurarea presiunii obstructionate a capilarelor pulmonare
-mentinerea accesului venos
-hemodializa si plasmafereza.
Tehnica:
13. CATETERUL ARTERIAL-Avantaje:-permite masurarea si calcularea unor parametrii hemodinamici
-permite monitorizarea raspunsului la tratament.

Dezavantaje:-riscuri ale cateterizarii venoase central(pneumotorax,infectie,embolie gazoasa)


-necesita aparatura speciala(pt metoda automata).
-interpretarea datelor hemodinamice nu intotdeauna facila.
14. OXIGENOTERAPIA:Indicatii:-afectiuni acute insotite de hipoxemie(PaO2<60 mmHg,SpO2<90%)
-scaderea suspecta a transportului de O2 la tesuturi(hipoxe)
-pacient la risc de hipoxemie
-afectiuni cardiace(IM)
-astm bronsic,anemie severa,intoxicatii(CO),hipotensiune arteriala,toate starile de soc.
Sisteme de administrare:->cu flux scazut(<fluxul inspirator obisnuit al pacientului):canula nazala;masca facial
simpla;masca cu balon rezervor.
->flux de gaz utilizat 1-4l/min:-FiO2 0,24-0,40 la nivel traheal
Avantaje:sistem simplu,costuri mici,permite fonatia si alimentatia pacientului.
Dezavantaje:-FiO2 variabil;obstruare prin secretii;risc de leziune a mucoasei nazale cu epistaxis;distensie gastrica cu
regurgitare.
->flux de gaz >5l/min:FiO2 0,35-0,50 trebuie adaptat formei si marimii fetei pacientului.
Avantaje:sistem simplu;fara risc de epitaxis;costuri mici;se poate realiza si la cei cu obstructie nazala.
Dezavantaje:interefera cu alimentatia,hidratarea si expectoratia;pot fi cu reinhalare partial sau fara reinhalare.
->masca Venturi-concentratii fixe de oxigen la fluxuri >40l/min.
Efecte secundare ale oxigenoterapiei:-iritarea si uscaciunea mucoasei cailor aeriene
superioare(traheobronsice,disfunctie mucociliara)
-efecte toxice pulmonare prin producerea de radicali liberi de oxigen
-atelectazie de resorbtie(dezazotizare)-apare din prima ora de administrare a O2 de 100%
-distensie gastrica si favorizarea regurgitarii
-la pacientii cu hipercapnie cronica-riscul agravarii hipoxiei
-leziuni date de dispozitivele de administrare:leziuni de decubit,epitaxis.
15.PULSOXIMETRIA: determinarea saturaiei n oxigen a sngelui periferic i frecvenei (eventual formei) pulsului
periferic.
Normala-Sa O2 = 97 - 100 %
-sub Sa O2 94% = hipoxemie; pacientul necesit oxigenoterapie
-Sa O2 = 88 83% = hipoxemie medie

-Sa O2 <83% = hipoxemie grav


Avantaje:-permite evaluarea continua,noninvaziva a oxigenarii sangelui arterial
-permite masurarea frecventei cardiac
-permite detectarea aritmiilor(fara diagnostic)
-permite determinarea amplitudinii undei de puls
-permite evaluarea grosiera a perfuziei periferice.
Dezavantaje:-nu permite masurarea cand unghiile sunt date cu lac
-frecvente artefacte determinate de miscare
-evaluarea fara precizie a oxigenarii sangelui
-nu este posibila cand perfuzia tisulara este foarte scazuta
16. MONITORIZAREA TENSIUNII ARTERIALE: Masurarea tensiunii arteriale (TA) cu ajutorul unui aparat
special portabil, prevazut cu o manseta atasata la bratul pacientului, care se umfla intermitent (in general din 30 in
30 de minute ziua si din ora in ora noaptea) timp de 24 de ore. Aparatul inregistreaza valorile masurate, care sunt
apoi prelucrate pe computer si analizate de catre medic.
Valorile medii ale TA care delimiteaza granita dintre TA normala si HTA sunt urmatoarele:

130/80 mmHg pentru TA medie pe 24h

135/85 mmHg pe perioada active (ziua) si

120/70 mmHg TA medie pe timpul noptii

(mai mici fata de valorile de la care este definita HTA la masurarea obisnuita, 140/90mmHg).
Dezavantaje:
Poate fi incomoda pentru pacient : umflarea mansetei pe timpul zilei poade deranja activitatea obisniuta, mai ales
cea care necesita folosirea membrelor superioare (ex: sofat) iar pe periada noptii poate intrerupe somnul.
Acestea sunt nesemnificative comparativ cu avantajele pe care le are aceasta metoda de evaluare a HTA:
Avantaje:
-

realizeaza masuratori multiple ale TA

evalueaza diferenta zi/noapte a TA

poate identifica fenomenul de halat alb

poate indica medicului care este riscul cardiovascular al pacientului, orientand conduita terapeutica

se poate repeta la nevoie (in general este suficienta o monitorizare/an)

17.MONITORIZAREA TEMPERATURII: Metode de masurare a temperaturii corpului:


Temperatura poate fi masurata prin aplicarea dispozitivelor speciale in diverse locuri ale corpului, cele mai folosite
fiind cavitatea bucala, urechea, zona axiala (subrat) sau zona rectala, iar in situatii speciale, chiar la nivelul fruntii.
Exista o gama larga de dispozitive pentru masurarea temperaturii corpului (termomentre):
- termometre electronice, termometre pentru ureche (auricular), termometru pentru frunte, termometru de
unica folosinta, termometre tip suzeta.
Valoarea normala a temperaturii corpului a fost stabilita la o medie de 37 grade Celsius, insa acesta poate varia cu
pana la 0.6 grade Celsius in functie de momentul zilei si gradul de efort fizic depus.
18.SERUL FIZIOLOGIC:Indicatii:-vehicul si diluent pentru administrarea unor medicamente de uz i.m,i.v sau
subcutanat.
-de uz extern:spalaturi auriculare,instilatii si salaturi oculare,instilatii nazale.
Efecte secundare:-administrat in cantitati mari determina acidoza metabolica hipercloremica.
19.SOLUTIA RINGER LACTAT:Indicatii:-solutie perfuzabila; reechilibrare hidroelectrolitica, in special intra- si
postoperator.
Avantaje:-previne acidoza metabolica;risc mai mic de acidoza metabolica.
Efecte secundare:-prea mult lichid in organism(hiperhidratare)
-insuficienta cardiac;edem pulmonar.
-febra,durere locala,inrosirea si infectarea locului de injectare
-extravazarea lichidului perfuzat.

20 Bilanul hidric
. Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din organism.

Aportul (ingesta)

Eliminarea (excreta)

Bauturi- 1200 ml

Urina- 1300 ml

Apa din alimente - 1000 ml

Respiratie (plamani) - 750 ml

Apa metabolica - 300 ml

Prin transpiratie - 300 ml


Prin fecale - 150 ml

Total = 2500 ml

Total = 2500 ml

Bilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu volumul lichidelor eliminate care, in
mod normal trebuie sa fie egale.
Compararea aportului si eliminarilor poate arata astfel:
bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de hiperhidratare;
bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile (normal)
bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul; indica stare de deshidratare.
Pentru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa se cunoasca tipul de deshidratare,
simptomele, investigatjile de laborator, greutatea corporala a pacientului, bilantul hidric.
Interventiile asistentului/asistentei pentru reechilibrarea hidro-electrolitica a pacientului:
-

cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi;

masoara cantitatea de lichide ingerate;

- recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator:


- Ht, Hb, globule rosii,
- lonograma: Na+ = 137-147 mEq/l sau 135-144 mM/l ;
K+ = 4,5 - 5,5 mEq/l sau 3,2 - 5,0 mM/l;
Cr= 97-107 mEq/l sau 97 -107mM/l;
Ca++ = 5 mEq/l (9-11 mg%) sau 2,25 -2,26 mM/l;
Mg++= 1,6 - 2,3 mEq/l sau 0,75 -1,05mM/l
- pH sanguin VN = 7,34 - 7,44
- Bicarbonatul standard VN = 22 - 26 mM/l;
- Rezerva Alcalina VN=27mEq/l
- Proteinemia VN = 65 - 85g/l
- Ureea sanguina VN = 16,7 - 45,8mg/dl sau 18 - 35g/24h U.
-

recolteaza urina pentru - examen sumar, pH-ul urinar, ionograma urinara;

masoara functiile vitale (T, puls, TA, respiratie, diureza) si noteaza valorlle in foaia de temperatura;

- determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de scaune, cat si prin pierderi
patologice (varsaturi, transpirapiratie abundenta), lichide de aspiratie.
-

administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie IV;

asigura igiena pielii si a cavitatii bucale;

administeaza regimul alimentar indicat.

Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lichide al bolnavului deshidratat:


-

senzatia de sete

turgor cutanat

frecventa pulsului

masurarea TA '

- cianoza extremitatilor

- uscaciunea limbii
Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la inceperea reechilibrarii
hidroelectrolitice.
La sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic.
Restabilirea echilibrului hidro-electrolitic este o urgenta medicala,
Electrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in urma efectuarii ionogramei
din sange si in raport cu pierderile existente.
Necesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel: la nevoile bazale ale organismului se adauga o cantitate de
lichide egala cu pierderile prin varsaturi, transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente;
-

pentru fiecare grad de temperatura, depasind 37C, bolnavul va priml 500 ml lichide.

21. Soluii macromoleculare- indicaii, avantaje, efecte secundare, exemple


Coloidale conin macromolecule ce asigur persistena lichidului perfuzat n circulaie. Spaiul de distribuie este
reprezentat n special de compartimentul vascular.
Indicaii: - hipovolemii severe
Capacitate buna de refacere a volumului intravascular raport 1:1 cu volumul pierdut
Induc in mai mica masura edem interstitial
Dezavantaje

scumpe
- risc de reactii alergice
-interfera cu determinarea grupei de sange si coagularea
-administrate excesiv pot duce la insuficienta renala hiperoncotica

Dextrani 40 remanenta intravasculara 2-4 ore ;se filttreaza glomerular

70 - remanenta intravasculara 6-8 ore;metabolizare de sistemul


reticuloendotelial
- rar utilizate (risc mare de reactii anafilactice)
- Interfera cu determinarea grupelor de sange
- Cauza de IRA (status hiperoncotic)
- Efecte antiagregante plachetare
Gelatinele (Hemacel , Gelofusine)
-remanenta intravasculara scurta 2-3 ore
-in cantitati mari produc coagulopatie dilutionala
-risc de reactii anafilactoide
Derivatii de amidon (Haes , Voluven, Refortan)
- expandare volemica buna si de durata
- ameliorarea functiei renale
-efect antiinflamator si imun
-dar cresc
- vascozitatea sanguina si scad deformarea

hematiilor

- edemul tisular cand permeabilitate capilara e alterata


-efecte pe coagulare

22. Dopamina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare

Actiune terapeutica
Dopamina este un agent simpatomimetic cu efecte directe si indirecte. Dopamina difera fata de adrenalina si
noradrenalina prin efectul de dilatare a vaselor renale si mezenterice, determinand cresterea diurezei, aparent printrun mecanism dopaminergic.
Indicaii: insuficiena cardiac, stri de oc (cu excepia ocului
hipovolemic)
Doze: - 2-10 mcg/kg/min predomin aciunea inotrop
- 10-20 mcg/kg/min predomin efectul vasopresor; se poate
asocia cu dobutamina
Efecte adverse: hipertensiune, tahicardie, aritmii, necroz cutanat n
cazul administrrii perivenoase, vasoconstricie pe vasele splanhnice
Forma de prezentare: de obicei se prezint sub form de fiole 50mg n
10 ml.

23. Dobutamina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare


Actiune terapeutica
Dobutamina este o amina simpatomimetica sintetica, cu actiune inotrop pozitiva, explicata in principal de actiunea
agonista pe receptorii cardiaci 1 si alfa1. Creste contractilitatea, creste volumul bataie si debitul cardiac.
Dobutamina are, de asemenea, efecte agoniste pe receptorii periferici 2 (si, in mai mica masura, pe receptorii
alfa2)..
Indicaii: insuficena cardiac, are efect inotrop, crescnd frecvena
cardiac n msur mai mic dect Dopamina; scade presiunea de umplere
ventricular, fiind de preferat n tratamentul insuficienei cardiace decompensate.
Rezistena vascular periferic rmne nemodificat sau scade uor.
Doze: 5-20 mcg/kg/min
Efecte adverse: aritmii, hipertensiune, angin pectoral, flebit
Forma de prezentare: flacoane cu 250 mg pulbere liofilizata
24. Adrenalina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare
Actiune terapeutica
Dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor (prin vasoconstrictie si micsorarea permeabilitatii
capilare), stimuleaza inima si cresc usor presiunea sistolica, au actiune bronhodilatatoare; local provoaca
vasoconstrictie si poate opri hemoragiile capilare. Efectele se datoresc actiunii simpatomimetice directe (stimulare 2
si 3 adrenergica).
Indicaii: stopul cardiac, status asmaticus, insuficena cardiac, oc
Doze: - 2 mcg/min efect bronhodilatator
- 2-10 mcg/min efect inotrop
- peste 10mcg/min efect vasopresor
Efecte adverse: vezi Dopamina; administrarea continu poate produce
agitaie, tremor, cefalee, palpitaii.
Forma de prezentare: se prezint sub form de fiole 1mg/ml
25. Noradrenalina- mecanism de aciune, indicaii, efecte secundare
Noradrenalina apartine clasei simpatomimeticelor, cu actiune mai ales pe receptorii alpha si mai moderat pe
receptorii beta, iar efectul sau se traduce prin: stimulare cardiaca, vasoconstricie generalizata, cu exceptia
coronarelor, cresterea tensiunii arteriale.
Indicaii: stri hipotensive (sepsis, oc) datorit efectului su predominant
vasoconstrictor.
Doza: 1 30 mcg/min produce vasoconstricie fr modificare semnificativ
a debitului cardiac i a frecvenei cardiace.
Efecte adverse: bradicardie, aritmii, anxietate, cefalee, hipertensiune,
necroz n cazul injectrii perivenoase.
Forma de prezentare: fiole 0,2% - 4ml