Sunteți pe pagina 1din 212

N.

PETRASCU

V ASILE
ALECSANDRI

www.digibuc.ro

a ft,0
c
L

www.digibuc.ro

27

N. PETRA,SCU

V A SILE

ALECSANDRI

T
TIP GIIA PIA ,33000VINAla

t....10110LITIU pUCURE7T1

www.digibuc.ro

SCRIITORI ROMANI

CONTIMPORAN I
1

VASILE ALECSANDRI

Dreplurde rezcrvale

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Generatia lui Alecsandri deschide ochii in primul patrar al


veacului XIX, cand Mile Romane indurau tripla apasare, fanariota, Ora i rusk i toate urmarile decaderii cumplite din
veacul XVIII.
Luminata la ideile de libertate i de demnitate nationala ale
Apusului, generatia lui Alecsandri ii consaca viao, la deteptarea poporului roman din letargia in care cazuse. Gratie patriotismului ei arzator, in mai putin de 50 de ani, cele doua tari
surori scuturara jugurile ce le apasau, infaptuira Unirea, ii recapatara IndependenO, se desvoltara pe toate caile progresului,
devenira Romania libera, contienta de drepturile i de menirea ei.
Alecsandri a fost un frunta al acelei generatii, luand parte

la renaterea Tarii atat prin actele sale patriotice cat i prin


opera sa literara, care fu ea insai un patriotism poetizat, incarnand i ilustrand sufletul epocei, o actiune in cantec, inviorand paii legionarilor Patriei.

Privita in mobilul inspiratiei ei, adica in eseno ei eroica,


aceasta opera ne obliga la o admiratie i o recunotint Bra'
rezerve. Micile ei neajunsuri literare sunt lucruri secundare; ele
dovedesc mai mult caracterul epocei, cu zorul preocupkii ei de
capetenie : statornicirea vie0i nationale a 'Da
9

www.digibuc.ro

VIATA LUI
Dupa notele autobiografice, scrise de mana lui i pastrate in
aihivele Academiei Romane, Alecsandri s'a rfascut in luna Julie 1821, in timpul revolutiei grecesti" 1). Ingroziti de excesele
acelei revolutii, parintii poetului se retrasesera spre muntii Bacaului. Aici, se nascu Alecsandri sub cerul liber, inteo trasura cu
care poposise si care slujea acum drept locuinta familiei. Sub
caruta era improvizata camera tatalui, iar mai la distanta pazeau patru servitori inarmati.

Tot dupa autobiografia poetului, origina familiei sale ar


fi din Italia si anume din Venetia. Origina aceasta italiana, el
o auzise in familie i marturisea ca nu avea nici o dovada in
privinta ei. Afirmarile unora cari i dau o alta origina, pe care
el o respingea cu indignare, raman numai ca simple afirmari
neintemeiate.

Tot inca dupa spusa lui Alecsandri, Barladul ar fi fost


primul oras moldovenesc uncle s'a writ bunicul sau, venit in

tara. Aci el ar fi trait catva timp ca negutator de grarie i


1) Dupa alte indicaUi, intre carl inscrierea lui ca student la Facultatea de Drept din Paris * o marturisire a lui Kogalniceanu, -- cum
ca el ar fi fost cu doi ani mai mane decat Vasilica,
Alecsandri s'ar
fi nascut in anul 1819, an in care s'a nascut i Nicolae Balcescu
colae Fi limon i probabil i Bolintineanu. Data nasteril lui nu-1 deci pe

deplin stabilita, de altf el ca * data celorlalti doi mari poeti romani ai


veacului XIX, Bolintineanu l Eminescu. Nol, Mat in privinta nagterii
lui Alec.sandri, cat * a altor puncte nesigure, am preferat datele poetului.
10

www.digibuc.ro

i-ar fi maritat cele cloud fete. Mai pe urma, el ar fi plecat


la Iai, unde dupa catva timp a fost numit same la Bender
in Basarabia, pe atunci provincie romaneasca. In Bender crescu al treilea copil al bunicului, tatal poetului, pana la varsta
emancisprii, and se cobori din Basarabia la Targu-Ocna, i

se casatori cu o domnioara Cozzoni, asemenea de origina


italiand.

Alecsandri a fost intaiul copil la parinti pe langa o sofa


i un frate mai mic. Un tablou in ulei reprezinta la Mirceti
familia lui: pe batrdnul Alecsandri cu sotia i cu ceilalti doi
copii ai Mr. Teal poetului std jos intr'un jalt; om rocovan,
potrivit de statura, c'o frunte larga, cu ochii vii i bulbucati,
purtand barba rotunda, giubea i antereu. Langa dansul in
picioare, copilul Iancu Alecsandri, drept, viu, frumuel, in
haine militareti de husar francez. La stanga, mama lui Alecsandri, andra Inca i frumoasa, stand gnditoare inteun fotoliu, pieptanata dUpa moda dela 1830 cu cloud' cardri la mijlocul capului, cu parul negru i bogat, atarnand buclat pan&

deasupra urechilor, cu cercei lungi de diamante; pe cap


gteald aIba, deasupra creia stralucete o diadema cu pietre
scumpe; fruntea, alba i naltd; sprincenile larg arcuite; ochii
linititi privind ca intreruili dela o amintire; in jurul gatului,
un colan de perle mari; rochia de matase, prinsa cu o broa
la piept; corsajul strans pe talie; mnecile cu trei randuri de
volane; foile rochiei ca4and in falduri; piciorul in pantof de
satin alb; in mana-i mica cu inele in degete, ea tine un por13

tret al poetului absent; jos pe covor langa picioare un cdtelu


mic privind-o. Trdsaturile ei amintesc de-aproape pe ale lui
11

www.digibuc.ro

Alecsandri. Alaturi de dnsa, sora poetului, stand cu mna-i


frumoasa pe clapele clavirului, gingaa i tanra de tot, reproducnd, cu gratiile tineretii, figura i corpul marnei ei ;

pieptanata i imbracata tot ca ea, dar ceva mai simplu i


mai modest, ea pare aprofundata in gndire sau in motivele
unei buck' de muzica.

Taal lui Alecsandri a fost un om harnic i detept. El


cumpara dela Nicolae Millo, unchiul artistului, moia Mirceti, zidi ceva mai tarziu o casa in Iai, in Str. Sfantul Ilie,
astazi strada Alecsandri i trecu prin diferite dregatbrii pna
ce ajunse vornic.
Alecsandri i-a iubit malt familia. Tatalui salt ii inchina cea
dinti carte de poezii Doine 0 Lcrnzioare, cu dedicatia : Prea

iubitului meu parinte, Vornic V. Alecsandri, inchin aceste


doine cu iubire i recunotintr. Intr' o zi din anul 1842, cand
se afla la Leopold in Austria, intovaraind pe tatal sau bolnav, poetul scria lui Ion Ghica gradul turburarii sale in termenii urmatori: Starea de nelinite in care ma gasesc, m'ar
impiedica sa ma distrez chiar in Paris. and ma apropii de
tatal meu, ma inspaimant. Din nenorocire, doctoral e cu mine,
caci altfel mi-a pierde capul cu total".

Pentru mama lui el a avut o adevarata pasiune. Suflet


nobil i ingeresc", ea era o fire blanda, afectuoasa i de o
politep rara. Pna la batrnete, el tresarea cu gandul induioat
la amintirea numelui ei de Elena :
...Tu porri un dulce nume si scump inimei mele,
Un nume ce-mi inspir5 un cult dumnezeesc
Si care mA incAntA ca harpele din stele
Si care-mi pomeneste de mama ce jAlesc.
12

www.digibuc.ro

Sora sa, era o fiintd gratioas 0 inteligentd, cdreia natura-i ingereasca ii inspira un tact delicat in toate cuvintele
i

faptele sale, gdsind expresii desmierddtoare cari dddeau

glasului sail o intonare mai dulce i mai armonioas; ea se


transforma in geniul mngderii". Pe fratele lui, fost colonel
in armat i agent diplomatic al tdrii in Franta, Inca il iubea
i se tia iubit 0 dnsul de el. In o scrisoare din departari,
Alecsandri ii scrie: Iubite frate! De douisprezece ani acum, de
cand caldtoresc prin deosebitele parti ale lumii, tu ma urnare0i

cu ochii i cu sufletul. Dulcea iubire de frati care ne leag


impreun, nate in inima ta o grijd tainicd asupra soartei mele
de calator. Deaceea preocuparea mea cea mai necontenitd este

de a-ti scrie din toate colturile pdmntului... 0 sd te indemn

a fi linisit in privirea mea".


Dacd, dela tatal lui, Alecsandri a mo0enit cumintenia, seriozitatea i simtul de economie, dela mama lui, el a motenit
toate calittile de inim i distinctie. Bundtatea-i extraordinar
0 aristocratia lui trupeascd i sufleteasca vor fi trsturile lui
caracteristice. Pnd i dragostea i mila ei excesivd de animale le vom regsi acelea0 la Alecsandri.
Cei dinti ani ai copildriei poetului se petrecurd la Ord, la
Mirce0i, unde vaile, dealufile i poenile luncii s'au increstat
in mintea lui cu puterea impresiilor vrstei aceleia. In fata lor
crete in sufletul sdu o dragoste de naturd, simpld, addncd 0
care rmne aceea0 pentru totdeauna. lama trdia la Ia0, in casele pdrinte0i, avdnd necontenit deasupra-i privirile mamei
i familiei sale. Jocurile lui de copil, descrise intr'o scrisoare
13

www.digibuc.ro

a sa intitulat Porojan, numele robului tigan cu care a copi-

ldrit, erau: Puia gaia", Tirca", smeul, agdtatul pe arbori


dupd poame, improcarea evreilor cu pietre pe drum i altele
de felul lor. Dar ceeace il fermeca peste msur, erau pavetile nAzdravane ale Gahitei i reciarile de poezii populare

ale lui Didicd ldutarul, pe cari ii punea de i le repetau de


zeci de ori.
Pe la 1827, cfind Alecsandri era de 6 ani, se ardtd figura
incruntatd a unui dascl, cdlugrul Gherman, acela care a
vandut principelui Grigore Vocld Ghica manuscriptul lui sincai. El stdtea la Alecsandri acas, unde veneau i alti ctiva
devi externi, intre cari Kogalniceanu i Mil lo. Invdtdtura lui
era ceaslovul i psaltirea.
In anul 1829, Alecsandri fu dat in pensionul lui Cunim,
un ofiter francez rdmas in Iai de pe timpul trecerei lui Napoleon in Rusia. Sculat cu noaptea in cap la sunetul unui
lighean de alama i ghemuit in o sala de studii pe catedrd.
Alecsandri ajunsese dupa cdtva timp un copil abatut. Sin-gurile lui momente de recreatie ce-i Oreau ca cea mai scump
petrecere", erau cnd se suia pe capra unei trsuri vechi dinteo urd spartd. De acolo, el privea cu melancolie dealurile
Socolei, micarea nourilor pe intinderea cerului, trecerea cardurilor de cocoare prin aer, drumul vestit al Bordii ce ducea
in tara de jos i mai ales orizontul albastru... orizontul necunoscut i plin de o atragere misterioasd"... La Cunim, poetul invt, in cei patru ani de studii ai pensionului, elementele gramaticei franceze, putind limbd greaca, putind istorie
universald i alte studii umanitare.
14

www.digibuc.ro

In toamna anului 1834, cam la vfirsta de 14 ani, Alecsandri,


dui:a ce se impartsi dinaintea altarului, fu trimis la Paris. Cu
el erau si Alexandru Cuza, Aga Mihalache, Nicolae Docan si

Panaite Radu, condusi de cdtre profesorul grec Filip Furnarachi. Diva dotazeci de zile ,si douazeci de nopti de drum, in
diligentele impkatiilor. Parisul se arat ochilor minunati ai lui
Alecsaniiri. Trebue sa-1 fi auzit cineva istorisind pentru a-si
face o idee despre impresia extraordinar ce facu Parisul cu
monumentele si viata lui torentiala asupra sufletului unui copil
venind deadreptul din fundul Moldovei. Stradele aliniate, lumina orbitoare, noaptea, gustul si civilizap pariziang, E largird oarecum orbita ochiului, il prefcurd si-i intocmir un
suflet de o esteticd, de o ordine, de o armonie ce se intalnesc
statornic in faptele vietii lui ca si in opera lui, pada si in scrisul
caligrafiei lui frumoase ca mrgaritarul.
In anul inti, el se pregati cu profesorul Cotte pentru
a intra la Sorbona. Cotte era un familiar al literaturii clasice.
Impreuna cu el, Alecsandri ceti pe Omer, Virgil, Oratiu, pe
Bernardin de Saint-Pierre, Rousseau, Chateaubriand, Lamartine, Hugo, aprofundnd limba franceza. In 1836 el se prezentd la bacalaureatul in litere cu inima batandu-i. Profesorul de istorie il intrebd: Cum se numeste pacea care a pus
cap.& rasboiului de 30 de ani? Alecsandri do stia si ramase
mut dinaintea profesorului. Dar momentul era suprem, dela
el atrna soarta examenului. Prin o rscolire sufleteasc6 neinteleasa nici de dnsul, ii veni in minte ckeva cuvinte pe
cari le auzise, repetate pe derost de elevii din pensionul Cunim: Pacea dela Vestfalia", si le rosteste si el numai ca s
15

www.digibuc.ro

zica ceva.Prea bine!" ii raspunse profesorul, si ii dadu bil


alba. Muh am binecuvantat, zice poetul, pensionul lui Cunim

cnd am fost primit bacalaureat in litere".


A doua zi, povestea Alecsandri, rar om mai mandru
decat mine. Cei 16 ani si momentul fericit in care ma aflam,
imi dadura in gand o aventura. Ma plimbasem pe bulevara
dele Parisului, privind in dreapta si in stanga, imbracat cu
haine noui dupa cea din urma moda; cnd, apropiindu-ma de
Madelena, zarii o tnara dama, ridicndu-se inteun omnibus.
Ideea de a o cunoaste mai de aproape imi trecu prin minte
ss. imediat ma ridicai dupa dansa in omnibus. Asezat in fata
6, o priviam din timp in timp. Lucrul greu era c nu stiam
cum sa incep vorba. Cautam o singura fraza potrivita si n'o

gseam. Franceza ma simtise si se uita la mine cu coada


ochiului. and intra conductorul cu biletele, ea se cauta prin
buzunare, se inrosi la obraz, se cauta din nou si, cu un suras
bland, incepu sa se scuze ca n'avea bani la ea. Era momentul
ca sa es din eclipsa sufleteasca in care m framntam, si-i
oferii gratios 15 bani, pentru cari ea imi multumi inrosin-

du-se de mai multe ori. Eram atat de fericit! Dupa cateva


minute, ea se cobori privind la mine cu recunostinta. Ma co-

borii si eu si incepui s'o urmez. Dansa se lasa a fi urmata


pana acasa. La poarta ezitai un moment, dar rugat sa intru,
ridicai scara. Era inteamurg. Invitat cu bunatate, luai loc si
asteptai in salonul de langa intrare. Dar, in vreme ce fan.
tazia mea incepuse sa brodeze fel de fel de inchipuiri, deodata vad c se deschide usa si apare un domn palid, la bratul francezei, multumindu-mi cu gentileta si intinzandu-mi cei
16

www.digibuc.ro

15 bani. In fierbinteala aceea neaqteptat, nu tiam daca


trebue s iau banii sau nu; eii aiurit uitndu-m indrt cu
cei 15 bani intre degete. Noaptea m'au prins frigurile".
Dup sfatul tatlui sAu, el intra in facultatea de medicink
uncle urma un an fail nici o tragere de inimd. Se inscrise
apoi la drept, unde nu gsi nici o plcere in ariditatea materiel. Trecu In coala de poduri i osele, ii puse i aici toate
silintele s faca ceva, dar ii fu cu neputint i. prsi studiile,

dnd crtile de matematici lui Costache Negri. In urma se


consacr studiului literilor i incepu chiar a scrie versuri in
frantuzete.

Alecsandri locuia in cartierul latin, pe atunci in toat ve-

chea lui fainak In zilele In cari buzunarele erau ware se


ducea sub castanii Luxemburgului i. in Gradina plantelor.
uncle calatorea in lumea intreaga la vederea tuturor felurilor de
animale. Ceeace-1 atrgea mai mult dedat orice, era teatrul,
pe care 1-a iubit toat viata. El vazu la Paris pe Samson, pe
dioara Georges, pe Rachel 0 altii, i avea o admiratie foarte
mare pentru talentele bor. Alturi cu teatru i cu citirea poetilor, el urmarea cursurile celebre ale atorva profesori dela
Sorbona, dar ,nu cu struintk

Cam pe atunci cunoscu el pe Costache Negri, cu care


avea s5 lege frumoasa lor prietenie,
Costache Negri, a
carui familie apare in istorie pe la inceputul veacului al XV,
intre cei 12 boeri mari, consilieri ai lui Alexandru cel Bun,
El se intorcea din Italia uncle studiase ctiva ani i uncle i
se deteptase iubirea de tara la suferintele italienilor desbinati
i subjugati. Negri era entuziast, plin de simtiri nobile, artist
17

www.digibuc.ro

in sufletul lui i pe deasupra un tnar frumos. Tot la Paris


Alecsandri cunoscu Inca qi pe Ion Ghica, deasemenea prieten

bun, cu care tinu o lung a corespondenta pra la sfaritul


vietii. Convorbirile lor priveau de cele mai multe ori redeteptarea politic& i culturala -a trii. Ei constituir un grup

de douazeci de romani, cari se vedeau des intre dnii

chibzuiau asupra viitorului. Intalnirile lor erau la Caf Corneille i la Caf Precope ; ii coruunicau scrisorile ce primeau
din tara, le comentau, le discutau. In deosebi scrisorile lui
Balcescu, Ionescu i Iancu Vacarescu", zice Ioan Ghica erau
mult apreciate. Ceva mai tarziu se organizase intre mina/1U

de acolo intruniri sistematice la Mavrocordat Ursul i la


Dumitru Bratianu, unde miji pentru intaia oar ideea Unirii.
Pe de alta parte, descrierile pitoreti ce facea Negri despre
Italia, aprindeau inchipuirea poetului. La gandul Cle a vedea
Italia, plina de amintiri marete, el era fermecat.
Cum facuse trei ani de studii literare, dupa cei doui ani de
ezitari i incercri, poetul pleca in primavara anului 1839 in
Italia impreuna cu Negri i Docan. Pentru Alecsandri a calatori a fost o mare fericire pamanteasca. S'ar putea zice ca

naterea lui In trasura fusese ca un semn prevestitor. Ei


vazura mai intai Genua, Milanul, Venetia, Florenta. Venetia
uimi pe gecsandri i-i inspira versuri frumoase. In Florenta,
el era in admiratie in fata lucrarilor artistice ce i se aratatt la
fiece pas; cu toate acestea vazandu-le, gandul su se ducea

la tam lui: Cand o da Dumnezeu, va scrie el, sa avem


noi in Mdldova un Rafael sau un Michel Ange, a caror
reproduceri minunate sa poata atrage ochiul i laudele na18

www.digibuc.ro

tiilor asupra noastrd ? !... Nuvela Buchetiera din Florenta, aventur amoroasd, avutd de Costache Negri, e o amintire de
atunci. Eroina din ea era o primadon din Teatrul dela Pergola din Florenta, care fermec pe adolescentul Alecsandri.
Ea era, zice dnsul, 0 fiint alb si cereascd, o comoard de

gratii, de tinerete si de poezie... cu glas dulce, limpede si


armonios ce pdtrundea inima... Un nor de melancolie, flutura

pe fata sa palidd... Pdrul sn negru si lucios esea in bucle


unduioase de sub o capel de pae si se imprstia in jtirul 91tului ski alb ca crinul. Ochii isdi mari si negri inotau inteun
foc limpede si misterios, prin care se zdrea o induiosare nemrginitd. Gura ei legdna un zimbet melancolic, talia sveltd
st delicata, mdinile sale mai fragede decdt florile ce tinea...
Toate aveau o atragere ascunsd care-ti aprindea inchipuirea..."
Negri, si mai impresionat de frumusetea ei, se amoreza de
ea, si avu a suferi atacuri noaptea din partea unui italian ce
o iubea. Dar inteo zi, cfind ea sedpd de urmririle acelui
Otelo, se travesti Si intr inteun cazino dupd Negri si Alecsandri imprtindu-le flori. In buchetul lui Negri, era un biletel prin care ii ddea o intlnire. In urm au pleca. t cte
trei la Roma. Pe tema acestor intampldri, Alecsandri compune
romantica sa prim scriere in limba patriei. Trziu incoace s'a
descoperit, in volumul de manuscrise al poetului intitulat :
Fragmente 0 Cugetri, o copie dui:4 un bilet scris de buchetier si trimis impreund cu un buchet de flori, spre a fi depus

la Targu Ocna pe mormntul lui Negri: Sulla tomba del


defunto mio caro amico Constantino Negri, come sacro suvenire da parte di sua amica,
Giusepina. Firenze. 12 Marzo
19

www.digibuc.ro

1877". Dup ce vizit i Roma, Alecsandri se indrum spre


tar i se puse s scrie i sa lucreze la redeteptarea poporului roman.
Tineretea e frumoasA mai totaeauna. Ea ins e i mai
fru_
.
moasA atunci cnd vine pe lume Inteo epoch* de reinviere
national& a unei tri ce dA prilej de inaltare vietii fiecruia.

Alecsandri intr in tarA tocmai in anul 1840 and un suflu


de independentA i de libertate strbtea toate inimile tinere.

In gandul lor nu era alt cugetare decal o patrie liberA i


unitA. Iaii 'in care se Intorsese el, cu stradele lui, cu viata
Moldovenilor in haine i deprinderi orientale, ii apArurA poetului ca o caricatura groteascA. Casele, harduchii vechi, nalte,
strmbe, mucede, cu peretii afumati i crApati, cu ferestrele
mici i chioare, cu treainele putrede i ascutite, cu scArile
intunecate, cu ogrzile mari i pustii, cu grAdinile pline de burueni sAlbatice i cu zidurile groase prin prejur". Locuintele,
cuiburi de bufnite, locuinti de stafii ce te infioreazA i unde

ti se pare c vezi zacand ate un matuf garbov cu ghigilic


pe frunte, cu metanii in man& care horcaete ocArand necon-

tenit cAteva tignci sdrenturoase ce stau dinaintea lor". Pe


stralie evrei zdrenturoi" utnblAnd toat ziva prin noroiul
proverbial al timpului, ori speculand in arciume sau in locauri murdare patimile omeneti ; grecii, uni de unt-de-lemn",
lu fundul bcdniilor, cu rocove, mAsline, piper i altele ;

gura neagr a tiganului fierar" strlucind la para focului ;


cafeneaua plin de fesuri mari i de fustanele", intre o
20

www.digibuc.ro

serie nemteascr i o tutungerie armeneascr, in fata .,unei


cofetrii italiene", a unei modiste franceze i a unui ceasornicar viteran". In fata acestei capitale a Moldovei i amintindu-i Parisul, Alecsandri va exclama in cunoscutele-i cuplete :
O. Paris dulce, ores de viatA....
DacA un tAnAr a avut parte
SA stea In tine mAcar doui ani,
Moldova-i pare pustietate
Si Moldovenil urangutani...

Acesta era aspectul de dinafard al lucrurilor. In saloanele


societtii ieene, descrise de el i unde distinctia i spiritul lui
atrasesera atentia tuturora i mai ales a femeilor, aceeai inapoiere i acela strAinism pretentios i ridicol, inregistrat zilnic
de ochii lui ageri..

La rAndul lor, in judecata ilicelor i giubelelor, tinerii ca


Alecsandri ce se intorceau din strAindtate in haine nemteti,
pAreau nite batjocoritori ai celor strAmoeti, nite oameni
frA de lege, porecliti de ei bonjuriti, duelgii, frantuziti".
Dei cu gAn-clul la poezie i literatura, dupA dorinta tatAlui sau

ce a voit s5-1 vadA lucrand, Alecsandri fu numit ef de mash'


la casa pensiilor din Iai, unde stAtu cinci ani de zile i fAcu
multA dreptate bAtrAnilor i suferinzilor,

In anul 1840, poetul debutA ca prozator i publicA Buchetiera din Florenta in Dacia Literar a `lui KogAlniceanu. Peste
un an, dupA obiceiul lui, de a fi bine cu toatA lumea, public5
cAteva poezii i in foile lui 'Asachi : Spicuitorul rnoldo-romfin
i Albina romneasc5, in cea dintAi versuri frantuzeti.
21

www.digibuc.ro

In 1842 moare mama lui, ce 11 iubea atat de mult O. care,


cand venea Cate un evre sa se planga de pietrele cu cari il
tergandu-i incet
Improcase copilul ei, dansa 11 dojenea
fruntea de sudoare". Moartea ei in bratele lui, fu pentru Alecsandri o mare lovitura : in cateva zile el inalbi de durere 1
se retrase la tart, uncle gasi o singura ahnare suferintei sale

in duigia doinelor i cantecilor populare, descoperite ca o


comoara in sufletul romanului.

Imaginatia lui incepu sa faureasca ea insai stihuri. Fundeaza, in 1844, impreuna cu Kogalniceanu i Ion Ghica, foaia
intitulata Propsirea, cuvant ce paru revolutionar consulului

rus, care ceru guvernului sa intervina pentru a fi schimbat


sau scos din capul revistei. Foaia apru fara titlu. In ea scrise
Balcescu lucrarea sa asupra Armatei romfine, Alecsandri un

numar de poezii ca: Baba Cloanta, Sore si Hotul si Istoria


unui galben, Ghica articole tiintifice. La ea au colaborat, prin

simpatia ce raspandea Alecsandri, mai toate numele literare


ale timpului ca: Gr. Alexandrescu, Donici, Costache Negruzzi,
Bolintineanu, Vcrescu. Putin insa dupa aparitia ei ciuntit,

guvernul o interzice cu totul. Intre acestea, poetul nostru


intra cat putea mai mult in secretele limbei romane; culese
primele sale poezii populare, rima bucki ca Doinfi Doinitit si
altele in limba simpla dela Ora. and aparura in reviste, Doinele lui, cu cuvinte i obiceiuri sateti, In anii 1843 i 1844,
starnira mirarea i deceptia saloanelor boereti cari nu inte-

legeau cum un poet se poate cobori atat de jos, pentru ail


cauta inspiratiile sale. Unele din cucoanele mai indulgente le
gaseau, ce e dreptul, poetice i sincere, dar adaugau imediat :

www.digibuc.ro

Ce pacat Ca' sunt att de trdnetil 0 singurd fiinta prinIre ele, ce avea sa poarte poetului un sentiment profund,
fu micat la cetirea kr 'Ana la lacrimi. Ea scrise lui Alecsandri, plin de entuziasm, felicitndu-1 fierbinte i incurajAndu-1

sa urmeze pe calea ce apucase: Era Elena Negri. Poezia lui


era o revelatie literar i social, romnul de jos se ridica prin
graiul lui spre paturile de sus; clasele de sus se coborau spre
popor, iar Elena Negri a favorizat acest pas de apropiere.
Elena N., zice Ion Ghica, in cartea sa Scrisori, ne sustinea in
societate".

Alecsandri simti in fata ei farmecul inteligentei i gratiei


femeeti, cum nu mai simtise niciodata in viap-i. Ei scrie o
mare parte din volumul lui de poezii imoroase, Doine, Lacramioare i Mrgritrele, intru slavirea dragostei ce avu pentru
aceast femee.
Pe BAIcescu un al treilea scump amic, Alecsandri il cunos-

cuse tot prin anii 1844-45, cand el, impreun cu altii tineri
de dincoace de Milcov, venea de petrecea ziva Sfntului Con-

stantin i Elena in grdina lui Costache Negri, unde se s5rbtorea att numele stapAnului cfit i a surorei sale Elena.
In ajunul zilei se facea vnatoare in manti cu sute de gonai
clri din sat, iar a doua zi se intindeau mesele mari in tota
curtea, att pentru stapani ct i pentru sateni: lautarii le intovraau; horele i jocurile vesele le urmau. La vederea taranilor, a plaeilor i femeilor romne, entuziasmul cuprindea
pe tinerii oaspeti: scopul patriotic a lui Negri, se implinea i
sarbtoarea lua un caracter national, caci venea vorba de virtutile strAmoseti, de viitorul, de unirea i mkirea Romniei.
23

www.digibuc.ro

Intre toti tinerii, Balcescu era cel mai inflacarat in avntul lui.
Alecsandri 11 iubi cu o adevrata dragoste frateasa. Iubirea
lui II va urmari pretutindeni. Aa, in 1851, cand Balcescu era

bolnav la Hiera in Franta, poetul ii va scrie cu ingrijorare:


Iubite Balcescule, am vorbit cu prietena noastra despre nedumerirea ta in privirea surorii tale, i am hotarit a cel mai
Intelept este sa nu departezi pe sora ta. Oricum sa se gaseasca
maicata, trebue mai inainte de toate sa o fereti de griji sup-

rtoare. Inchipueti-ti dar nelinitea ce ar cuprinde-o, and


te-ar ti pe tine bolnav i singur In strainatate. Inima sa de
mama ar fi necontenit turburata la ideea singurattii tale, caci
de este ceva crud pe lume pentru un ma bolnav este de a se
vedea pe maim strainilor. Aa dar, nu cumva sa faci greala
de a sib pe sora-ta sa intreprinda un voiaj vatmator sanatatii sale cat i starii in care te afli acum. Sora-ta e gingaa,
delicata, i cred a ea insaii are trebuinta de o clima priincioasa O. de linite. Asemenea tu ai trebuinta de ingrijiri hateti. Tine-o da langd tine 'Ana' in primavara i fii Incredintat a i maica-ta va ramne multumita, prin urmare va ti
linitita... Eu ma incred in tine i wept dela prietenia ta implinirea dorintelor mele.

Ma intrebi and ma pornesc din Paris ? peste zece zile.


Ma duc sa incep jurnalul cel mult dorit, care va cuprinde
ateva frumoase compozitii a celor mai insemnate genii ale Ro-

maniei. Scrie dar i trimite-mi scrisorile tale ca sa le dau


pasport pentru hotarele nemurirei. Indata ce voi sosi la Moldova voiu cauta balada lui Mihaiu Viteazul i ti-oiu trimite-o
intreaga sau in parte, cum mi-a pica la ma-rid. De nu cumva
24

www.digibuc.ro

ofu descoperi-o, ti-oiu fabrica eu una, care te-ar minuna i


tu vei trece-o de balada populara... cu chipul intrebuintat pentru
compunerea clugrului A. Rusu... Snatate".

In ziva in care

Alecsandri primi veti bune


despre santatea lui Balcescu, inima lui tresari de bucurie :
1852

Iubite Balcescule, nu-ti pot spune bucuria ce m'a cuprins.


cnd am primit scritoarea ta i am cetit bunele tiri ce-mi
dai despre scumpa ta sntate. Greu ti-am purtat grija toata
iarna aceasta qi multa fric am tras despre tine, dragul meu
Blcescule. Acea necontenit nelinite a fost singura pricing

a tacerii mele. Crede-m c adesea ori am voit s-ti scriu


: m'am oprit temandu-ma sa nu te turbur prin tristetea gndurilor mele. Dar acum eti bine 1 Noroc bun sa dea Dumnezeu 1

M simt fericit de aceasta tire, par'c a fi captat o lume

intreaga, caci te iubesc ca pe un dulce frate, i a voi s


impart cu tine zilele qi sanatatea ce-mi sunt hotarite de
soart. Totul acum este s te cauti, s te ingrijeti tu insuti
de tine, dac vrei s ne dai nou prietenilor cari te iubim cea
mai bun dovad de dragostea ce ne porti. Ai trait destul de
capul tau, mai traete 0 pentru noi, de capul nostru, auzi ?...
Sndtate".
Credinta lui Blcescu ca se insantoise era o iluzie.
In 1845, Alecsandri facu prima lui cltorie in Orient, la

Constantinopol, Prinkipo, Asia Mica, de unde se intoarce


dupa cateva luni inantat i plin de impresii, pe cari le va
samna in descrieri frumos colorate de poezia qi lumina
Orientului.
25

www.digibuc.ro

Intre acestea sosete anul 1847, cand incepusera sa fiarb


ideile revolutionare ale lui 48. Nemultumirile creteau ,i cu
cat ele creteau mai mult, cu atat stapanirea voia O. le inabue prin exiluri

surghiunuri. Alecsandri scrie atunci

Deqteptarea Romniei, strigt ce rsuna in tot neamul romnesc, inflcarand inimile. Actele i urmrile revolutiei dela 48
din Moldova sunt tiute. Autoritarismul lui Mihai Sturza
apt& spiritele. Tinerii se sfatuira intre ei i stabilira revendicarile ce cereau stapanirii. Alecsandri le redacta% Ei le
prezentara Domnitorului care refuz sa primeascd pe unele
din ele. De legatii, in frunte cu Rola, cumnatul poetului, eira
nemultumiti declarand ca poporul ii va face singur dreptate...
Dar poporul, nepregAtit, nu rspunse la ateptrile reformatorilor. 17 dintre ei fura proscrii, intre cari i Alecsandri. El

se retrase la tara cu iluzia de a rscula satenii i a se intoarce in capul lor la Iai. Aici, un episod nostim, descris de
Alecsandri qi petrecut la Hangu, moia Cantacuzinitilor. Ga.sind adunati in curte veo doua sute de tfirani, poetul voi sa-I
convinga de spiritul nou al timpului i sa-i prefac in revoluponari. Era inspre sear. In vale, Bistrita vuia pe bolovan:,

iar pe cararile de pe coastele dealurilor iruri de pllei ;e


ridicau spre curte la strigatul unui bucium. Tranii se stransera imprejurul lui Alecsandri. lnteun elan calduros, el le
vorbi de libertate, egalitate, fraternitate i cand voi sa. inchee

: sa-i hotarasca sa pue mane pe arme, ii intreba tare 7 Ei


bine... ati aflat ce s'a intAmplat la Iai ?" Taranii cari din
discursul poetului nu prea pricepuser mult, se uitau unul la
altul, scrpinandu-se In cap, iar un vanator nalt i spatos,
26

www.digibuc.ro

anume Cretu, rspunse


ciocoi

Am aflat... cicd Vodd a prins pe

i le-ar fi tras o sfantd de btae". Un hohot de rds

rasund in toat roata taranilor... Alecsandri, nu se descurajd

incepu din nou s le fad istoria zilei dela 28 Martie :


Vorbi iar despre drepturile omului, pe cari boeri voird sd le
apere la Iasi, de libertatea gandirii si a presei, de desfiintarea
privilegiilor, de ceeace patimird boerii nelai, prini, legati,
tdriti pe strade
Alecsandri nu sfrsi bine fraza,.
cnd un bdtrn cdrunt il intrerupse intrebandu-1:
Pentru
ce s'au rdsculat boerii, domnule !
Pentru ca sA scape tam
de o Domnie tiran, rdspunse el.
Hm I, clatind din cap batrnul, schimbarea Domnilor bucuria nebunilor". La vorbele
acestea, poetul nu mai gsi cu cale s mai continue. Tranii
erau indiferenti ; pe de aka parte ei urau mai mult pe ciocoi dealt pe Domn, care era mai departe de dnsii.

Alecsandri vtiea de altfel sentimentul tdranilor fatd de boen


de mult. Inca' cu vase ani mai inainte, in 1842, el scriea amicului sdu Ghica :

,,De cdtava vreme prostimea a prins gust sd se joace de-ct


stapanii, adicd tdranii au inceput a intelege cd numdrul face
puterea i ca. un boer e In Stare de a primi cu tot atta gratiozitate ca i un Oran loviturile de bdt ce ar binevoi sa sr
osteneascd cineva de a i le administra. Avem mai multe exemple : Unchiul lui Koglniceanu (Ioan), care a mai avut deja
o build lectie pe timpul rdsculdrii tranilor and cu ocupatia
rusilor ,a primit acum un nou perdaf. Conaki a scdpat ca prin
minune de o astfel de srbtorire, si la blciul dela Flticeni,
2r

www.digibuc.ro

un anume Kneazul Cantacuzin a primit pretiosul dar al unei


batai demne de titlul ce poartr.
Scopul revolutiei fusese frumos. Tinerii voiau s treac
dela un guvernamant oligarhic la unul democratic. Ei nemaiputd suferi vechile deprinderi autoritare i vechile asea-

rninte inapoiate, incercar s le schimbe dintr'o data. Dar


ideile i principiile de stat, folositoare i potrivite trilor inaintate, n'au putut fi Inca' ntelese atunci la noi.
Surghiunit, Alecsandri parsi tam intonand Adio la Mol-

dova. Trecu in Transilvania, la Brasov, unde se intalni cu


alti emigrati, intre cari C. Negri si Iancu Alecsandri, i publica in Foaia pentru minte.., mai multe poezii patriotice. De
aci, poetul pleca' la Cernuti, unde fu ocrotit de familia Hurmuzachi i scrise in revista Bucovina alte articole i poezii patriotice. Ales secretar al comitetului revolutionar de acolo
insarcinat cu o misiune, el se duce in Franta. Pribegia, zu-

gravit de altii ca un martiriu, e descrisa de Alecsandri cu


culori mai blande, ironizata chiar, fie ea el a fost ma: norocos
decat altii, fie cd era mai sincer. Tot atunci scrise articole

prin gazetele franceze: National, Temps, Courrier d'Orient


altele. Intors la Constantinopol, regsi pe tatl sAti, pe
Ion Ghica i pe Negri, planse moartea lui Roma lo, alt prigonit roman i fu ales de emigratii din Brusa ca reprezentant al
lor. Revenit la Paris, colaboreaza la Romfinia viitoare, organul emigratilor din Paris, al crui cuvnt inainte il scrise el.
Ceva mai tarziu publica In frantuzeste Baladele c'o prefata
entuziast de Ubicini.
Intre acestea cei 28 de ani ai lui Alecsandri, Inabusiti oare28

www.digibuc.ro

cum catva timp de gandiri serioase, cautara sa se rasbune


asupra lui. La o intoarcere a sa In tara, cunoate pe tanara Margarita, i incepe s'o iubeasca; dar Imprejurarile i-o rapesc
dupa doi ani de sperante, de fagaduinti i de ateptari zadar-

nice, i el ramane sdruncinat, ratacit sufletete: uprarea n'o


vazu cleat in o calatorie lunga. si cum Spania 11 ispitise de
mult, pleca inteo zi de vara din anul 1853, la Biaritz, unde
land o baie In mare i ciocnindu-se inot cu un englez, leaga
cunotinta cu el 0 fac 1mpreuna calatoria in Spania. Viziteaza
in caruta de pot, pe drumul ce lungete Pirineii-de-jos, mai

intai Tuluza, apoi Nim i Marsilia; i de unde aveau de


gand sa vada la inceput toata coasta Spaniei cu Barcelona,
Valenta i Gibraltarul, l'i schinlba planul i-o iau deadreptul
spre Gibraltar ca sa vie pe urma prin Spania. alatoriile lui

erau fara plan stabilit de mai 1nainte, lasandu-se la voia,


capriciilor vremelnice ale inchipuirei, liber de orice inraurire
straina", abatandu-se azi din calea dreapta, ramaind maine
sptamani intregi inteun loc, unde o impresie placuta 11 re-

tinea, ratkind cand spre apus, and la rasarit, cand pe


mare, and pe uscat. Iar pe cei ce-i alcatuesc cu precizie
planul calatoriei i se jertfesc de buna voe unui tel Intocmit,
dupa arta geografica", pe aceia ii socotea, ca pe nite curieri

insarcinati de a se purta pe ei insii, cum ar purta pachete


dintr'un loc intealtul".
In 23 Septembrie se imbarc pe marea Mediteran. La 27
Septembrie zreste stnca Gibraltarului. De aici se indreapta

spre Africa qi vede Tangerul, Tetuanul, Marocul; apoi se


intoarece in Spania; trece dela Cadix la Sevilia pe raid Gua29

www.digibuc.ro

dalcuivir, dela Sevilia la Cordova, la Grenada, la Harcu, Val


de Penas, Arguez, Madrid; revede Franja, i se intoarce In
far&

In iarna anului 1854 proecteaza fundarea Rom finiei Literare.


La ea au colaborat vechii sal amici literari: Gr. Alexandrescu,
Bolintineanu, Bdlcescu, Voinescu, Ioan Ionescu, Kogalniceanu,

Costache Negruzzi, Al. Odobescu, Ralet, Russo, Costache


Negri, Greceanu i aljii. Ioan Ghica era pe atunci absent in
calitate de Beiu la Samos. Alecsandri nu voi sd lase strain de
noua sa publicajie pe bunul lui amic i 1i adresa o scrisoare
_la Samos rugndu-1 s iee parte printre colaboratori.

Mosu le dragt,

E prea adevdrat ca sunt in capul unei foi care apare sub


titlul de Romania Literar; e 'hid adevdrat c sunt deja 6 luni
de cnd sufr de durerile facerei, grajie acestei publicajii. Cu
mare ce am putut nate 24 de numere. Ti le trimit, potrivit
cu dorinja ta, dar cu condijie cd yel taia din orele tale de
prinj domnitor, spre a-mi scrie oarecari articole, cci a fi
contrariat de a nu vedea numele tau in Romnia Literar,
cum a figurat i in Propgirea.
Adu-ji aminte, scumpul meu moneag, cd tie, Iui Kogal-

niceanu i tine datorete Romnia cea mai build' publicare


periodica care a aprut dupd renaterea literilor la noi, i,
precum, noblesse oblige", talentul obliga asemenea. Pe lucru
30

www.digibuc.ro

dar, vechiul meu colaborator, trimite-mi descrierea insulei


Samos, sau altceva. Orice ar produce condeiul tu va fi bine
venit i va primi o ospitalitate curat princiar in foaia mea"...

Revista apdru in Ianuarie 1855. Alecsandri scrise in ea


calatoria sa Dela Baiona la Gibraltar, Un salon din la4i, Melo-

diile romfineti i alte buati in proz, far ca poezii : Anul


1855, urare de renaterea unei ere maxi, Pasrea Mk*, 0
Noapte la Alhambra, etc. Ea a fost suprimat de guvern peste
un an dela aparitie, in Decembrie 1855.
In acela an izbucnete rasboiul Crimeei. Impins de gandul
revederii Basarabiei la sanul Moldovei ca i poate de dorul
de a vedea lucruri extraordinare, Alecsandri se duse la teatrul
rsboiului i se altura pe lang statul major francez. Viziteaz Sevastopolul i intriturile lui, cunoate pe Generalii :
Bazne, Larochefoucauld, Guise, Bauche, se apropie de puncte

periculoase, vede o bomba spargAndu-se alturi. Din scrisorile-i de acolo respird admiratia lui pentru gloria rsboinic
i pentru natiunea francez, pentru bravura soldatilor ei, i
devotamentul i curajul comandantilor. Ziva harii Turnului
Malakoff de catre marealul Plissier se intipari adnc in
sufletul lui. Dezastrul armatelor Europene, in fata acestui Turn

Malakoff la 18 Iunie, cand 'au stins mii i mii de oameni,


1-a zugravit el in poezia sa La Sevastopol. Se tie c Plissier
voind sa dea o revana francezilor i englejilor cu prilejul
acelei zile,
aniversarea bt5liei dela Vaterloo,
grbi
ataeul asupra Malakoffului i suferi cea mai sangeroasd infrangere ce s'a putut vedea.
31

www.digibuc.ro

Tot in acela an 1855 1) moare tatl lui Alecsandri. Cea


dinti fapta a fiului motenitor al Mircetilor, fu un act de
liberalitate: desrobirea tiganilor pArinteti. Veniti la noi Inca' de

pe timpul lui Alexandru cel Bun, tiganii ajunseser a fi considerati ca nite vite de turnad, ..ingenunchiati sub biciul
plumbuit al nazirului. vnduti la mezat, despartiti cu violent
de parintii i copii lor". Ideea desrobirei lor se arta-f.. de mai
mult timp. Un vot al Camerei Nationale o pusese in parte in
aplicare in 1844, desrobind numai pe tiganii Statului. Alecsandri ei inteo dimineat in balconul dela Mirceti i adu-

nnd pe toti tiganii, le strigl, a de acum inainte sunt liberi


i a pot sa mearga ori unde vor voi. Bucuria lor, o bucurie
instinctivd, se manifesta prin exclamatii slbatice, prin ski-.
turi, prin jocuri, prin chiuituri. Ctiva din cei mai btrni
incepur insd a plnge qi a se ruga de vechiul lor stapAn s
nu-i lase pe drumuri prad greuttilor vietii; dar zgomotul
celor voioqi acoperi plarsul acestora. Ei pornir deci unii
intr'o parte, altii in alt. i umblara aa vreo 6 luni, and se
intoarser cu totii inapoi, de ast data mai goi i mai bolnavi
dect mai inainte.
Numele lu Alecsandri apare, de aci in colo, tot mai mult

pe actele insemnate ale trii. Aqa, sub domnia lui Grigore


Ghica, numit Domn in Moldova de Turcia i Rusia, 11 intftlnim pe petitia din Februarie 1856, adresat Domnului, prin
care se cerea unirea Principatelor romne. El fku cu ocazia
1) Dup aliii in 1854.
32

www.digibuc.ro

aceea o improvizare poeticA cu titlul: Sub un Castan, prin care,


fixa data i locul acelei petiiii :
Sub acest maret castan,

Noi juram toti in fratie,


Ca de azi sa tiu niai fie
Nici Valah nici jsiloidovan...

CAnd cu faimoasele alegeri falsificate ale Caimacanului Vogoride pentru Divanul Ad-hoc, Alecsandri, impreunA cu alti
proprietari din BacAu, deciarA catre Preedintele adunarii elec-

torale cA nu ia parte la alegeri din cauza nedreptAtilor ce se


sAvAriserA cu facerea listelor. Alegerile hind casate i f Acute

din nou, el fu ales deputat al BacAului. Numit apoi secretar


de Stat al Moldovei, poetul dAdu in toate ocaziile dovad dc
spiritul sAu liberal i de finetA diplomaticd. Primind dou
petitii prin cari semnatarii cereau aprobarea publicArii foilor
politice literare, Timpul, Zimbrul i Vulturul, nu numai cA lg.
aprobA, dar i explica in termeni frumoi aprobarea foilor cA
este o datorie sfantA ca guvernul sA le incurajeze". Tot pe
atunci, consulul Austriac Lannoy refuzand sA vizeze paga-

poartele romneti, date in numele Principatelor Unite"


conform conventiei din Paris

Alecsandri ii adresA o

notA plinA de demnitate i de tact, vrednicA de a fi subliniatA.

"Avant de terminer, zicea nota lui la sfArit, je soussign,


dsireux de conserver la plus complte harmonie entre l'honorable Agence Impriale et Royale et le Gouvernement local, viens plaider encore une fois en faveur des personnes qui
33

www.digibuc.ro

attendent les visas de l'Agence. Ces personnes pourraient


prouver des torts considrables par suite des entraves qui les
retiennent sur place; et si, plus tard, des rclamations de dommages intrts venaient a surgir, ces rclamations devraient
retomber, comme de juste, A la charge de rhonorable Agence et
nullement celle du Gouvernement local, celui-ci ayant fait
dlivrer sans difficult des passeports en bonne et dim forme
et s'tant place ainsi a rabri de toute responsabilit.

Dans respoir que rhonorable Agence reviendra sur une


decision qui porte en elle-mme le germe de complications facheuses, le soussign prie Monsieur l'Agent d'agrer, etc."....

In cele din urink agentul Austriac, cu toat incdpatinarea


lui indelungat, trebui s cedeze.
In 1857, moare prematur sora poetului, raritat de curncl
cu capitanul Rol la. El dedic memoriei ei scumpe poezia intitulat Surorei mele ce sfrete cu versurile :
Dusu-te-ai, o! blandi stea,
Du lce surioara mea I

Si-at luat in zborul tu


Dorul sufletului meu!...

Tot in anul acela poetul, dupa indemnul Consulului francez Place, scrie Hora Unirei, care entusiasma toat Romnimea.

In divanurile Ad-hoc din 1858 artndu-se dorinta poporului romAn in sensul unui guverranint national si fostul
Domn Mihail Sturza, voind cu orice pret s pue mna De
tronul Moldovei, Partida nationald independentd lupt contra
lui. Ea cauta s gseasca un romn demn de inalta situatie
34

www.digibuc.ro

a tronului. Intrunirile se urmau. Conditiile pentru a fi domn,


dupa conventia dela Paris, erau: s fie roman, in varsta de

ani cel putin, sa aiba un venit funciar de 3000 galbeni


sa fi fost 10 ani functionar sau deputat. Mai multe nume
umblara pc buze. Numele lui Alecsandri, care refuza din capul

locului, fu asemenea citat. Se stie ca cei din urma rdmasi


fura Negri si Cuza. Dar Negri auzind, adresd poetului, mem-

bru in comitet, o scrisoare de refuz, inceputul caruia suna


astfel :

Iubite Vasilica, am auzit ca vre-o cativa din prietenii


nostri ar fi gandit si la mine pentru a ma- insemna in numrul
celcxr de pus inainte pentru viitoarea domnie, atund chiar cand
voi stiti cu totii c pe langa altele, apoi imi lipsesc netagaduit
multe din insusirile prescrise de noua constitutie pentru a
ajunge legal la o asa treapta...

Crezand ca aceasta ar fi un adevr, totusi nu am alta de


zis, decat ca rog pe prietenii nostri hotarator sa inlture asemenea combinare pe care nici inteun chip nu o pot primi"...

In urma scrisorii acesteia, se fixd, in ziva de 3 Ianuarie


1859, numele lui Cuza, iar la 5 Ianuarie 1859 el fu ales
Domn in aclamatiile intregei tri. Cat despre Mihail Sturza,
dansul ramase numai cu arcurile de triumf ce le inaltase pe
strade, impodobite in frunze de stejar cu initialele M. S. V.
(Mihail Sturza Voevod), pe cari ins& parintele Varnav, un
independent-unionist, le interpreta si le explica poporului ca
35

www.digibuc.ro

pu.se de ei in ciuda lui Sturza i ca ele insemnau: A/Li &al


Voinice.

In 24 Ianuarie 1859, Cuza fu ales i in Romania de dincoace de Milcov, caci conventia dela Paris nu prevazuse cazul
alegerii aceleeai persoane i deci nu-1 prohibise. Unirea care

fu instinctiv un sentiment national, un principiu de salvare


contra tuturor intrigilor, deveni atunci un fapt. Ea raspundea la toate sperantele i inabuea atatea ziznii i' veleitati.
Mai mult, intamplarea facu ea ea era personificata printr'un
Domn cu sentimente frumoase, cu iubire de Ora, entuziast
roMantic el insui ca i timpul sau.

Cateva zile dupa alegere, Alecsandri fu trimis In staid&


tate, ca reprezentantul Principelui Cuza, c'o scrisoare spre a
lucra la recunoaterea Domnului Unic in amandoua principatele. Negri fu trimis la Constantinopol in acela scop. In scrisoarea ce Printul roman adresa celor apte puteri europene era
adaugata, pe langa cererea recunoaterei, i declaratiunea ur-

matoare din parte-i : Dei pe tronurile Principatelor Unite,


sunt gata a depune ambele mele coroane pe fruntea unui Prin-

cipe strain, daca marile Puteri ar voi sa realizeze dorintele


natiunei romane exprimate de Divanurile Ad-hoc in 1858".
In Februarie 1859 Alecsandri ajunse la Paris, unde se torcea
atunci firul politicei Europene de Napoleon III-lea. Imparatul
Francezilor primi pe Alecsandri cu multa bunavointa. lea
relatia data de poet asupra acestei audiente ce avu loc in Pavihonul Orologiului din Palatul Tuileriilor.
.... Trecui prin doua saloane mici, zice clansul, i ma gasii in
prezenta lui Napoleon. Maestatea sa facu doui pai spre mine,
36

www.digibuc.ro

in vreme ce m Inchinam i zise cu bundtate: Domnule Alec-

sandri, am aflat cu multmire sosirea d-tale in Paris. Cred


cd-mi aduci vesti bune din Principate". Glasul plin de bldndete, zdmbetul incurajator, cautdtura binevoitoare cari impreunard cuvintele Impdratulni, alinard pe loc neastmprul
inimei mele... Impdratul lud din minile mele scrisoarea autografd a Printului Cuza, se puse pe un jilt de marochin aproape
de biurou, si-mi fdcu semn sd sez aldturi pe un scaun.... Sfdr4ind cetirea scrisorii domnesti. Impdratul se intoarse spre mine
CIA un aer de satisfacere
zise: Simt o mare simpatie pentru
_
,
.
natia romnd i pentru Domnul Cuza, i vdd cu multdmire c
nu m'am inselat cnd am judecart cauza Principatelor demnd
de sprijinul Frantei. Actul patriotic ce a-ti sdvarsit de curnd
prin indltarea unui singur om pe ambele tronuri al Moldovei
Valahiei, tactul politic ce a-ti probat sdvrsindu-1, imi dau
Incredere cd meritati viitorul ce aspirati. Nu-mi rmne dect
a v felicita 4i a vd asigura cd ajutprul Frantei i simpatiile

mele nu y vor lipsi pe calea inteleaptd ce a-ti apucat".


La aceste cuvinte mgulitoare, Alecsandri, a rdspuns, cum
situatia i intelepciunea lui ii impuneau. El atinse continuu
amorul propriu al Monarchului, declarndu-i c printul Cuza
doreste sd fie cel intdi locotenent al Maesttii sale in Orient.
Imparatul, mdgulit, nu numai cd imbrdtiO cauza noastrd fat
cu puterile Europei, dar ne ddrui 10.000 de pusti cu capsule
4i promise a. ne trimite ofiteri superiori i oameni destoinici
in ale armelor. Cteva minute in urm, astigat din ce in ce
mai mult, Napoleon promise Inca' cloud baterii de artilerie,
precum i sprijinul lui la un Imprumut de 12000000 lei de care
37

www.digibuc.ro

tara avea trebuinta in noua ei nrganizare. Alecsandri, aratanct


pe o harta suveranului Frantei configuratia i intinderea tarilor
romane, vorbi cu caldura despre calitatile pamantului nostru.
despre istoria romanilor i altele. El prsi pe Napoleon dupa
o lunga audienta cu multumirea celui mai deplin succes.

Din Franta Alecsandri trecu in Anglia. Aci fu primit de


Lordul Malmesbury, insa ca persoana particulara, nu cu caracter oficial, fiincica Anglia se tinea la litera conventiei din
Paris, care cerea doui domni pentru Principatele Unite. Alecsandri a cautat sa-1 convinga ca in intentia romanilor este de

a respecta cat mai mult vointa puterilor garante i nu de a


o contraria, asigurare ce imblanzi atitudinea Lordului.
La intoarcerea sa din Londra, revazu pe Napoleon, i, intre
alte persoane de distinctie, cunoscu pe poetul Lamartine, care
il impresiona mult prin conversatia sa cluIce li armonioasa,
prin ideile i simtirile lui sublime".
Dup Franta i Anglia, urma vizitarea Ita lief. Ad regAsi pe
Generalul Lamarmora, pe care il cunoscuse in Crimeea la lua-

rea Sevastopolului; vazu pe Conte le Cavur, i in urma fu


primit de Victor Emanuel, regele galantom".

Italia lupta atunci pentru neatarnarea ei contra Austriei.


Alecsandri merse i aici pe campul de lupta i improviza poezii

ca Piotul, (Cavour), La Palestro, La Magenta, etc.; scrise pe


campul de luptfi chiar.
In urma intervenirii lui pe langa Curti Ie Europei, cauza ro-

mana a catigat, vi-a realizat scopul. Sinceritatea cuvintelor,


entuziasmul ideilor sale, sentimentul lui patriotic au contribuit
mult, au hotarit chiar izbanda.
38

www.digibuc.ro

In misiuni, Alecsandri era un trimis extraordinar, in tara


el avea titlul de ministru al afacerilor strAine, dela formarea
_

celui intAi minister al lui Cuza sub preedintia lui Vasile Sturza.
Acel minister ins dureazA putin i fu chemat sa-1 inlocuiascA

Ion Ghica, amicul lui Alecsandri, ca om impartial i strain de


coteriile locale. Noua combinatie a lui Ghica, in care poetul
nostru rmne tot ca ministru de externe, durA iar putin, 47
die zile, cAzAnd victima intrigilor din Iai. Dupa Ghica, forma
cebinetul Iepureanu, in care Alecsandri continua a rAmAne ministru, dei era tot absent. Dar nici Iepureanu nu tinu.
In Valahia se urmau cam ace1eai lucruri. Dupa ministerul
Kretuletilor, ce suspendase foia Romnul i restransese libertatea intrunirilor publice, fu chemat ca prim ministru la Bucureti Ion Ghica, in combinatia caruia Alecsandri nu se putea
sA lipseascA; el fu ministru_de externe ca i in Moldova. Sub
noul minister se dAdu un decret domnesc din 15 Octombrie 1859

care prescrie aducerea osemintelor a doi patrioti martiri, N.


BAlcescu i I. Voinescu. Decretul era contrasemnat de Alecsan-

dri. In el se zicea: Oamenii ce se jertfesc pentru o idee mfireap i folositoare omenirii: acei ce-ui dau viata pentru binele
i gloria patriei Mr merifa recunotint i respect. Dorinta
noastrA este dar ca centqa lui N. Blcescu i a lui I. Voinescu,
morti amAndoi in amarul exilului, unul la Palermo i celAlalt
la Paris, sa fie adusA in sAnul prii RomAneti. VA invitam,
Domnilor minitri, a lua msurile cuvenite pentru indeplinirea
acestei sfinte datorii cAtre memoria acelor doui vrednici romAni, precum i pentru adunarea i publicarea manuscriptelor
lui N. BAlcescu".
39

www.digibuc.ro

Se stie ca profesorul de istorie si oratorul Nicolae Ionescu, trimis la Palermo dupa ram5sitele marelui istoric roman,

a aflat numai ca el fusese inmormantat in groapa obsteasa


din cimitirul Rotoli si deci nu i-a fost cu putinta de a-I regsi.
Putin in urink Alecsandri, desgustat de intrigile si schimbarile politice, se retrage pentru totdeauna la Mircesti. Aci,
el se int'alni iar cu poezia, vechea lui prietenS, de care nu se
mai despArti, si, in 15 zile numai din toamna anului [860, scrise,

prins de frigurile dramatice"-: Lipitorile satelor, drama in patru adz Sgircitul risipitor, drama' In 4 acte, Satul lui Cremene,
farsa intr'un act, Retogradul i Demagogul, cnticele comice. In
1862 isi imprima inteun volum o parte din poezia populara culeasa in decursul mai multor ani. Dupa aceea el compuse Inca,
trind tontinuu la Mircesti, cele mai multe anticele cornice alcatuind o galerie intreaga .oldan Viteazul, Marna Anghelua,

doftoroac Her cu Boccegiul, Pidu Crucerul, Paraponisitul,


Napa& Gura Casa. Cucoana Chirita, minunatele si plinele
de sentiment melancolic, sub fata lor comica: Barbu l'Autarul i
Surugiul, etc., cari ne dau, in trasaturi caracteristice, ipostazele

vietii de atund.
Odatd cu maturitatea si cu aceast a doua viata contemplativd a lui, inspiratia lui Alecsandri se largea, gandirea devenea

mai adna, forma In care era pug mai ingrijita. In zilele de


tinerete, el scrisese Doine, Lcarnioare i Mrgritgrele, acum

scriea Pasteluri, Legende, Cntece Ostmti, Drame. In Pasteluri, Alecsandri va r5sfrange seninatatea naturii 0 vietii campenesti. In poeme, versul va creste, se va Imbrbta mai mult
40

www.digibuc.ro

va ajunge, pentru intdia oar, in Dumbrava Roqie, la inltimea poeziei epice. Drama i va hia un alt sbor mai seiner i va
deveM istoricA vi in versuri, ca Despot Voca Fantna
Devi retras la tara, el nu sap& din vedere in4d nid ua eveni-ment national, nid un fapt de interes obvtesc. In anul 1,870 avu

zile de profunda tristet la auzul nvlirii germane in Franta,


Popoin tara initiativelor mari i leaganul libertatilor
rul German, pe care instinctiv nu-1 iubise niciodata, j apru
atunci oribil. Dar speranta cA Eranta se va reface vi c4 din necorocirea aceasta va evi mai mndr ca niciodatd. nu-1 prdsi.
Ba chiar in pastelul Cfiderea Rinului,_ el o spune cu siguranta
unui profet.
...0 Francie
Pe-un pod imens de aur paincf spre-o noua viata,
Trecut-ai peste rapa de dumani pregatita.

0 lume 'nfiorata de soarta-ti mult fatala


Crezu 'n a ta peire! Dar tu ca Rinul Mare,
Urmezi, victima sacra i demna de-admirare,
Menirea ta sublima i provident,ala !...

Anii acevtia de producere intensiv5, Alecsandri


publicat
scrierile sale in Convorbirile Literare din Iavi, organul Junimei.
Leg5tura lui ins cu Junimea a fost mai mult aparent. Junimea

a imbrativat pe Alecsandri fiindca numele lui i-a adus prestigiu. Alecsandri a primit imbrtivarea Junimei, fiindcd revista

.ei, Convorbirile, i-a parut o foaie serioas. Dar cam aici se


marginea totul. Ii realitate. intre Alecsandri i Junimea, erau

.tcleosebiri fundamentale de vedere vi de simfire. Opera lui


41

www.digibuc.ro

Alecsandri toata, prin telurile ei nationale, e o negatie a teoriilor Junimiste. Afar de asta, Alecsandri era un reprezentant stralucit al spiritului latin, in vreme ce Junimea a fost mai
mult o derivare a gandirii germane. Deaceea Alecsandri nici
n'a fost un adept propriu zis al Junimei si nid un colaborator
exclusiv al Convorbirilor, ca ceilalti junimiti. Cu reputatia lui
castigata dinainte, el plana pe deasupra directiilor" literare,
in o regiune mai inalta. de romanism larg, scriind in mai toate
revistele epocei, 'Ana si in acelea pe cari le combatea Junimea,
cum era Columna lui Traian a lui Hasdeu. Ceva mai muh, din

manuscrisele sale reese ca prin 1870, el era pe punctul de a


scoate o revista literar personal& revista ce insa n'a aparut.
In 1871, afland ca poetul Bolintineanu e greu bolnav si--ca.
G. Sion organizase o loterie spre a usura viata suferindului
poet, Alecsandri trimise, miscat, lui Jacob Negruzzi o scrisoare.
din care se vede odata mai mult nobilele lui sentimente :

Iubite Domnule Negruzzi, aflu din jurnale si din scrisori


particulare ca Bolintineanu se gaseste in cea mai trista
stare a sanatatii si in cea mai complecta mizerie. Din cauza
lipsei, poetul cel mai poet din Valahia, este amenintat a-si
inchide ochii la spital. Ar fi o rusine pentru noi sa lsam a fi
prada mizeriei un om care a varsat pe altarul patriei sale toate
comorile sufletului, inteligentei si geniului au.
D-1 Iorgu Sion a deschis o loterie in favorul nenorocitului
nostru confrate. El mi-a trimis un numar de bilete cu rugaminte

de a le imparte ,cat mai curand, caci gradul de sarcie al lui


42

www.digibuc.ro

Bolintineanu nu ingAdue intArziere. Ins cum pot rAspunde la

apelul sail and mA gAsesc in singurtate? Am trimes D-lui


Zanne, care gAzduete pe Bolintineanu 30 de galbeni pentru
inlesnirea celor mai neapArate cheltueli qi cat pentru biletele
de loterie am crezut ca fac bine trimitAndu-le Junimei, care mai

bine deck oricine va ti sa apretuiascfi datoria ce au toti Romanii cAtre Bolintineanu.

Teebuie numai cleat, ca aceste 99 de bilete sa fie impArtitei banii adunati eat mai curand expeduiti D-lui Zanne. Acest
ajutor amical va us,ura suferintele unui om care prin lucrArie
sale a meritat o soartA mai bunA in lume i este in drept de a
atepta din partea compatriotilor sAi adevArate probe de sim-

patie i de recunovintr.
fot cam pe atunci aparuserA cele dintai poezii ale lui Eminescu, vestind zorii unei noui faze literare. El personifica, in
poezia sa, generatia mai profunda i mai cumpAtatA din care
facea parte; versul lui lua o seriozitate de gandire neobinuit,
forma poeziei eea ca dintr'un laborator intelectual. Alecsandri
il salut cu cuvinte cAlduroase intio scrisoare, in vreme ce Emi
nescu nAscu, in poezia sa Epigonii, cu admiratia lui Alecsandri:
pe buze :
Acel rege al poeziei, vesnic MAI- si ferice,

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluerul iti zice,


Ce cu basmul povesteste
veselul Alecsandri,
Ce 'nsirnd mrgarltare pe a stelei blnd raz,
Acum secolii strAbate, o minune luminoas,
Acum rcle printre lacremi cfind o cfint pe Dridri.
43

www.digibuc.ro

Sau visand o umbra dulce cu de-argint aripe albe


dol ochi ca doua basme, mistice, adance, dalbe,
Cu zambirea de virgina, cu glas bland, duios, incet
El ii pune pe a ei frunte, mandru diadem de stele
0 aseaza 'n tron de aur sa dornneasca lumi rebele
Si iubind-o fart margini scrie Visul de Poet :
Sdll visaad cu doina trista a voinicului de munte
Visul apelor adnce i' a stelelor cartuite,
Visul selbelor btrane de pe umerii de deal,
El desteapta 'n_sanul nostru dorul tarii cel strabune,
El evoaca 'n dulci icoane, a istoriei minune,
Vrernea lui Stefan tel Mare, zimbru, sombru si regal...

Cuvintele de .laud ale unuia pentru cellalt ii inaltau pc


.amandoi la locul lor de onoare ca pe cei doui poeti mari ai
literaturii romneti din veacul XIX-lea, Alecsandri Infatiand
poezia plinei lumini de zi, Eminescu pe cea a noptilor cu lun,
misterilor firii
i sufletului pmenesc.
,

La moartea- Domnitei Maria, Alecsandri cobori un Glas


in stele la auzul neconsolat al mamei-Doamne :
In jale a. care ie cuprinde,

In doliu-ti amar,
Cand noapaea candele aprinde
Pe-al cerului altar,

0 mama scumpa-ti ada aminte.


Cum
ceream cu rugaminte
Sa-mi dai stelutele din cer
Clipinde prin eter.

0, dragi parinti, iubita tar&


Voi care ma jaliti
Ganditi-va c primvara,
Cand pomi
44

www.digibuc.ro

Cerul atrage i rapune


De pe pamant mice minune :
Arom de flori, dulci armonii
$i fluturi i copii...

In 1873, el se cAsAtori cu d-na Alecsandri. Poetul avea


atunci 40 de ani trecuti. D-na Alecsandri fu toat viata devoiatA poetului. Ea era o adevAratA gospodinA", cum o numete
insui poetul in o scrisoare din 17 Decembrie 1881 :

Paulina, ca o adevAratA gospodin din vremea veche,


e foarte ocupat cu garnisirea cAmarei, i zu a ajuns sa deie
acestei camere interesul i priveliqtea unui adevrat muzeu.
Pe .planul I, un rand de farfurii de rAcituri (piftii) cu mai mult
sau mai putin usturoiu. Pe planul II, o piramidd de pieptur,
de gasca ursite a fi afurnate. Pe al III-lea plan, grAmezi de
carnati, oranduiti fiecare la locul su ca funiile vapoarelor. In
sfarit in fund, o formidabilA aliniere de unci cari pot face
concurent celor de Iork. Sunt curioase la vAzut toate acestea.
Un mancAcios ar zize cA e chiar splendid tabloul. Dar nu mai
putin... ca sa ajungem la un aa rezultat artistic, eke jertfe
de pAseri qi de becatombe de tovarai de ai lui Sf Anton!
Trei zile aerul a rsunat de tipete desperate de gate inchinate olacaustei i de protestri ascutite ale rasei porcine !"
D-na Alecsandri cultiva moia, cand nu era arendata, strap
gea recolta, o vindea, aducea c4tigul in mainile lui Alecsandri. Ea realiza partea practicA a vietii care ar fi luat un timp
pretios poetului. Gandul lui era astf el liber, lsat reveriei
poeziei. A fost acesta idealul cAstoriei unui om ca Alecsan-45

www.digibuc.ro

dri? Desigur nu. A fi avut cu fiinta de langa el o comunicare


de idei si de sentimente; a fi gsit in ea o prere, un ajutor,
un indemn luminos in inspiratiile sale poetice; a se fi bucurat
impreuna de frumusetile gasite de el in acele inspiratii, ar fi
fost evident o fericire de alt natura pe care probabil va fi intrevazut-o poetul in tovrasia tinei Elena Negri. Dar el, care
stia ca. nu se poate avea tot ce se doreste pe lumea aceasta,
s'a multumit cu ce a avut.
Cum isi petrecea dansuj de obiceiu zilele la Ora? In chipul
cel mai simplu si mai firesc.

Vara din zorii zilei, evea in veranda casei si se aseza pe


scaunul sau american c'o carte in man, in cantecul pserilor:
daca era frumos, se cobora imbracat usor, c'o palrie de pae
pe cap, in gradina si stetea sau cetea acolo la umbra unui pom.

Aerul anitos -al diminetii si linistea il incantau. Ceata se


ridica incet din lunch' vi-i descoperea panorama campiei si vietii

dela tara; satul cu satenii pe prispe pregatindu-si uneltele de

munca; emasul cu turma de oi, cu cireada de vite, cu fata


pascand bobocii de aur" pe langa izvor; holdele de pe coaste
cu muncitorii pe ele, carausii de pe drumul mare. Alte dati,
esea si se plimba pe movie cu cateii dupa el; se oprea dinaintea
muncitorilor, ii intreba Cate ceva, radea cu ei si pleca mai
departe spre raristea din padure unde se odihnea. Uneori se
ducea la vanat cu tolba in gat si cu pusca subtioara, dar vanatoarea lui era mai mult o vorba. Ajuns pe colnic, la plopul
cel inalt, vanatorul se oprea la tulpina lui, caznd in visuri
poetice. Apoi desteptat din vis, pornea la vale spre balta, la
Tate si nagati. Milos insd cum era, de nu putea vedea taindu-se
46

www.digibuc.ro

o gAinA, lua luntrea din stuf, culca puca in ea i incepea sa


vasleasca cu ochii in albastrul de sus 1 albastrul de jos...
Dumenicile i sarbatorile chema satenii la hora in curte la
el i privea flcaii i fetele jucand. Cu batranii statea de vorba
i ramanea mirat de raspunsurile lot, de spiritul agalnic, de
felul pitoresc de a fi al sateanului, de atitudinea lui respectuoasa i demna in acela timp. Ii iubea atat de mult ca va-

zandu-i in zilele de lucru muncind in camp, vara pe arita


soarelui dela amiazi, trimetea vataful de le spunea sa lase
xnunca i sa treaca la umbra, la rchiti, pana ce se va racorl
vremea i apoi sa munceasca iar- 1).
Iarna, care era sezonul" lui productiv, ii placea sa se scoale
de cu noapte, sa gaseasca biuroul incalzit, lampa aprinsa pe
masa i cateii srindu-i inainte cu jocurile lor. Se apropia de

masa de lucru, raspundea la scrisorile primite, scriind incet


cu slova lui marunta i frumoasa, doua, trei i chiar patru
pagini; trecea dupa aceea cu jaltul la gura sobei, privind BAarile focului i desmierdndu-i cateii in brate. Afara, adesea
ori, ninsoare i viscol. Inuntru, cald i bine i tacere. Focul
palpaia imbiindu-1 la reverie. Privirile prietenilor din cadrele de

pe pereti: Cuza, Ghica, Cantacuzinii, Goletii, Mistral; scrisorile, relicvele, suvenirile" pastrate de la amici, de la femeile
iubite i disparute, cu parfumul, cu oaptele, cu lumina lor din
trecut, ii deschideau racla amintirilor. Se aeza la masa de
lucru i culca ce-i trecea prin minte in versuri, in proza, sail
szotea manuscrisul vechiu i urma scrisul mai departe in lini1) Al. T. Durnitm scu, Despre Alecsandri.
47

www.digibuc.ro

stea aceea, in care nu se auzea decat soapta condeiuhai.


ginile se unapleau una dupa alta in linioare drepte i dese, para.
le-ar fi dictat cineva, caci el scria usor, nu cata mult fraza
si nu revenea cleat putin; le recitea de mai multe ori, legea
lui fiMd urechea i grija lui armonia versului. Cand intorcea
capul spre ferestre, lumina albastrie a zilei se prefira in casa
micsorand lumina lampei. 'Asa condeiul, se apropia de fereastra, privea, miscat lunca invelita in zapada. Auzea scartiind
picioarele satenilor ce veneau la curte. Ii vedea intrand in casa
cu caciulele in mana de pe scar; esea inainte si le spunea sa-si

puie caciulele in cap ca-i ger tare''; poruncea sa le deie ate


un rachiu.

Din vreme in vreme se aratau oaspeti ca: Varnav

Liteanu, Ghica, Cneazul Cantacuzino sau curiosi venind sa


vada pe poetul scump tuturora.
Iata viata lui dela Ora, reconstituita in parte din vorbele
descrierile lui insusi. Ea era simpla, aceeasi, fara pretentii; dar
ea Ii cldea libertatea deplina, linistea completa, atat de priel-

nica operei de arta. Acolo el era al lui i numai al lui si era


In decorul, in atmosfera ce-1 inspira.

Traiul acesta dela ora a dat talentului lui Alecsandri putinta de a intra in intimitatea vietii rustice. Para* el, n'am fi
avut nici soaptele tainice ale campiei noastre i nici sufletul
viata taranului roman, cu munca lui de peste an, cu cinstea
lui, cu mandria, cu cumintenia, cu toate virtutile i suferintele lui,
asa cum ni le-a dat Alecsandri pretutindeni in
poezia sa, in pasteluri, In teatru, in cantecile ostasesti. Mai

mult, fait viata lui dela tara Alecsandri n'ar fi scris cleat
putin. Un orn care fugea de orasele mari, pe cari le numea:
48

www.digibuc.ro

depozite sgomotoase de mocirld sufleteasca i in cari n'a


scris aproape nimic, cat a trait in ele i care se intorcea cu
bucurie ca un amorezat, la dragdlaii" lui Mirceti, la raiul"
vietii lui, simtea .fa numai la tara se armoniza sufletul lui cu
ambianta in acel acord perfect necesar artei. Traind acolo,
adica in inediul salt iubit, el a putut privi natura i lumea sub
lumina blanda i frumoasa ce invalue intreaga lui opera.

Soarta Ii rezerva spre batranete i bucuria gloriei militare


romane dela 1877. Admiratorul entuziast al faptelor eroice ale
istoriei i legendelor noastre populare, avu f ericirea s vaza
cu ochii pe steanul roman, lsandu-i casa, parintii qi femeea
1, desprinzand din cuiul vechiu un palo ruginit", sa porneasca, dupa veacuri de tanjire, iar la luptd. Dintre toti prietenii
lui de odinioara, dintre toti visatorii acele generatii, el singur
aproape mai era in viata. Alecsandri simti lacrimi de bucurie
in ziva intoarcerii triumfale a Romanilor i spuse tarii intregi
ca. deacum poate sa moara, fiindca i-a vazut visul cu ochii"
El merse de tinu conferinte pentru raniti, ii canta in poezii ca:
Sergentul, Fratii Jcleri, ca Penef Curcanul,
ce rezuma mi-

nunat rsboiul nostru, caci, ca i Pene nu ne ne-am ales


din el deck cu virtutea militara pe piept i cu rana adanca a
Basarabiei. In oraele de provincie, in cari vorbi atunci,
se facu ovatii ca unui Domn. Scoalele f elevii, cu profesorii,
lumea oficiala i mai mult Inca oraenii liberi se imbulzeau s
aclame pe poetul national. Muzicile cantau bucati facute pe
poeziile lui. Pe strade din balcoanele caselor, i se aruncau flori
se tineau discursuri, se cantau imnuri...
49

www.digibuc.ro

Un mic incident; c'o not deosebit, povestit de poet, se


petrecu la plecarea lui din oraul BArlad. Printre lumea ce-1
insotea la gar i-i ura drum bun, cloud fetite, intre 10 i 12
nebgate in seamd de nimeni, stteau la up salonului de
a*teptare tinnd cloud buchetele in mdini i ateptnd sd indei poetul
tmpine cu ele pe poet la coborirea din trdsur,
trecuse pe lang1 dnsele i era acum in moentul de a se urca
in tren. Cineva care le vdzu alergnd spre ua dela scard de

cdte ori auzeau cdte o trdsurd, le intrebd ce voesc s facd.


and le auzi, le duser in sald dinaintea poetului. Ele Il privied un moment, se uitard nedumerite una la alta, vi... nu voird
sa-i dea buchetele, necrezdnd c bdtrdnul din fata lor e insui
oferd bupoetul Alecsandri Cnd furd intrebate de ce
chetele, copilele rspunserd cd ateaptd pe poet, care e tndr

frumos". In inchinuirea lor, Alecsandri nu putea fi decdt


tank%

Dacd rdsboiul ne redddea renumele ostdesc in fata lumii,


o alta cinste ne atepta pe campul poeziei. Ea era urmarea
izbnzii dela Montpellier in 1881, cnd Alecsandri fu incoronat de Felibre ca poet al rasei latine. Felibrele deschisese concursuri din trei in trei ani. Concursul din 1878, cu o cupd de
argint ca premiu, era destinat poetului ce va sintetiza mai bine
Istoria Gintei Latine. Printre poeziile poetilor thrilor romane
Cntecul Gintei Latine de Alecsandri fu gsit ca cel mai bun.
Trei zile inainte de data serbdrii, poetul primi la Mirceti
telegrama: Montpellier, 19 Maiu 1878, juriul compus din Mitral, Tourtoulon, Quintana, Obedenaru i Ascoli, v hdrzete in unanimitate premiul antecului latin. V ateptm.
50

www.digibuc.ro

Roque-Ferrier' '. Unanimitatea juriului nu facuse o amabilitate


de forma unui mare poet national; cantecul Gintei Latine rezuma minunat, in cele 16 versuri, istoria gintei latine: In prima
.strota el arata mersul ei triumfal :
Ea merge 'n capul altor ginte
Varsand lumina 'a urma ei,

in a doua, fericita-i pozitie geografica :


Ea se oglinda *n splendid soare,
Se scalda 'n mare de smarald,

in a treia, virtutea ei de rasbunare contra tiranilor i avand ca


;bath' onoarea; i in fine strofa din urma, confirma adevarul
di ginta latina a fost imaginea divinittii pe pamant :
01 Doamne, In lume cat am stat,
In ochii sal plini de-admirare,
Pe tine te-am reprezentat 1

Alecsandri nu a putut raspunde invitatiei ce i se Mai atunci:

era bolnav. Talentul poetului nostru facu sa rasune numele


lui i al poporului roman, pe buzele celor 60.000 de vizitatori
veniti in Monpellier. Ginta latin fu tradusa in mai toate limbele Europei i Alecsandri felicitat de pretutindeni. In Ora, el
a fost sarbatorit cum n'a fost niciodata un poet roman. Tot
atunci i se facu bustul in marmot% i se (radii numele lui stradei
din Iai in care copilarise.

In 1881, 10 Mai, se proclama Romania de Regat. Poetul,


ca in toate ocaziile nationale, saluta aceasta zi mare cu poezia
sa Proclamarea Regatului, in care zice :
51

www.digibuc.ro

Saltati in piepturi mimi c'o mandra exaltare,


Tunati viteze tunuri, lungi salve de serbare.
Miscati a voastre coame, verzi codri de pe plai
Azi patria roman& apare triumfala
Purtand cu maestate coroana ei regala,
Si falnica hlamida a soarelui din mai 1...

Cu un an mai inainte ca senator,


Octombrie 1879,
Alecsandri tinuse memorabilul sau discurs in potriva evreilor
i a pretentiik& aliantei Israelite care ne impunea, la ConferinO din Berlin, acordarea de drepturi cetAteneti evreilor ca
o conditie a independentei noastre, cAtigatA in rAsboiul dela
1877. In discursul sdu zicea :
Independeno noastr ne-am cAtigat-o inine cu arma in
raAnA, cu pretul sAngelui nostru... este un fapt desAvArit, un
fait accompli"... ea nu ne-a fost acordatA de formA de catre
altii... Dreptul international pozitiv nu obliga pe o natie care
n'a fost reprezentat la un Congres a se supune obligatiilor
impuse de acel Congres, atunci mai cu seamA cAnd ea este
invingtoare, nu invinsA... Mister prestidigitativ a facut dar
aliano israelit, daca a reuit a introduce prin surprindere in
tratatul dela Berlin o cestiune cu totul strdinA rAsboiului oriental, cestiunea israelit, ,i tot prin surprindere tintete a se re2olva aceastA cestiune in parlamentele romAne... DacA noi am

vota acest lucru, Ora i-ar intoarece ochii de la noi. Pentru


aceste considerente, cAnd astzi RomAnia vine cu istoria sa in
mAn, pentru ca noi sA inscriem pe paginile sale al nostru vot,

eu unul rup pagina destinata pentru inscrierea umilirei tArii,


iar pe cealaltA paginA scriu cu inima mea: Demnitatea
salvarea ei".
52

www.digibuc.ro

Se stie ea poetul nostru a eastigat atunci cauza Romniei

si ea art. 7 din Constitutie a, rmas neschimbat. De altfel


Alecsandri a fost din copilrie si totdeauna impotriva evreilor.
In una din scrisorile lui catre Iacob Negruzzi, el zice spiritual :
Pentru mine, Boboteaza e una din sarbtorile cele mai importante ale crestinatatii si cea mai semnificativa, caci e ziva

de botez in Iordan, unde gratie santului loan, mantuitorul


nostru Isus Christos s'a curatit pentru totdeauna de jidnismul
te mostenise dela parintij sai. O. St loan, sublim scaldtor, cel
tritai antisemit al erei crestine, tu esti impreuna cu Faraon, cel

mai mare spirit al antichitatii, singurii cari ati stiut sa combateti virusul ebraic cu mijloace eficace, va admir, va venerez,
va ridic statui in inima mea".

In vara anului 1882, Alecsandri putu sa se duca la Moupellier ca s asiste la Curti le de amor" ale Felibrelor Provansei, Languedocului si Dofineei. Ad el, cunoscu pe poetul Mistral, pe Aubanel si pe alti cantatori din sudul Frantei, cari il
primira si il sarbtorira ca pe premiatul lor de acum 2 ani.
Anul urmator, 1883, un \rant trist se abatu asupra poetului
Eminescuf boala care urma sal- rapue ceva mai tarziu. Amicii lui

il trimisera in strAinatate sa se caute. Alecsandri contribui la


randul lui, tinand o conferinta la Ateneu in ajutorul poetului
bolnav, conferint ce produse dota mii de lei. In ea el arata
rolul poetului in o tara si puse in relief talentul lui Eminescu.

In una din serile de iarna ale acestui an 1883, avui si eu


ocazia fericit sa vll de aproape pe Alecsandri. Era in o serata

literara la Maiorescu. Intre persoanele prezente atrageau atentia: Carp, aruncand sageti spirituale in dreapta si in stanga;
53

www.digibuc.ro

Teodor Rosetti, cu gravitatea-i de magistrat in exercitiul func-

tiei; Iacob Negruzzi, plimbandu-se nervos dela un colt al


camerei la altul; Hadeu, cu surasul lui sarcastic; capul olimpian al lui Odobescu. Printre ei, mai tineri: Carageale, cu zeflemeaua in privire, ca tinut in lanturi s nu izbucneasca in
graiu; Teodor erbanescu, un catolic in biserica poeziei; Duiliu
Zamfirescu, preocupat de el insui; Teodor Nica, om de cifre,
nedescifrat; Kibici-Ravneanu, umbra fara glas i altii. Pe la
9 ore trecute, apru Alecsandri, insotit de Dimitrie 011anescu.
Toata adunarea se scul in picioare; intra cu adevarat primul
poet al tarii, i pe fetele tuturor se arata o impresie de admirare
i de mandrie. El se aez rang& masa din mijlocul caraerei,.
dup.& ce stranse maim celor de fata, i ruga sa se continue lec-

tura inceput. Am putut atunci sa-I observ cu incetul i cu


mai mult bagare de seam& Alecsandri era de o inaltime cu
putin deasupra mijlociei, svelt i nor la mers. ObrazuI satt
avea expresiunea unei flute deosebite, in care prea ca nu-i
deck viat sufleteasca; palid, de o culoare ce nu destainuia
boala, o paliditate spaniola; cu ochii marl i negri, cu arcadeIe

sprincenilor sus i regulat ovale, c'o frunte alba i satinata,.


de pe care parul plecase de timpuriu, cu mustata sura i putin
retezata. Vocea blanda i venind cam de departe, surasul binevoitor, dar rece, micarile cumptate, ale unui om ce avea
contiint de valoarea lui, infatiarea simpla qi aristocratic&
in acela timp. Imbracat in ridingot neagra, cu taetura hainelor clasica, parea ca. dadea el o distinctie haineIor, In loc
s i-o deie ele lui. In vorbele, in micarile, in privirea lui, o
senintate profunda, seninatatea unui am, ce traia in regiuni
54

www.digibuc.ro

de pace, intr'o lume cu lucruri frumoase i bune, cu totul deo-

sebita de lucrurile de rand din sufletele noastre. Alecsandri


era atunci de 60 ani trecuti, varsta aceea frumoasa cand'
omul, privete de pe inaltimea vietii lui, stapan pe sine, cu
experienta, cu gandirea ajunsa la maturitate.
Autorul piesei, farmacistul P. citea cu o voce monotona ver-

surile sale anodine. Cateva cascaturi de pe langa el, cari nu


erau deck pareri individuale, amenintau sa catige unanimitatea asistentei. Intr'un moment, and cetitorul anunta o scena,
un amorezat ce facuse cu putin
in care intra eroul piesei,
Maiorescu,
mai inainte o serenada cu flautul, iubitei lui,
Intra cu flautul ? Asisteno rase; auto:ul se descuraja. Atunci delicateta lui Alecsanca sa mai inviore atmosf era, il intreba:

dri fu atinsa. El ceru manuscrisul, il privi putin i ceti incet


i at accent rar scena, care paru frumoas i fu aplaudata.
Dansul fcu la sfarit cateva observatii pline de judecata qi
de cunotinta meteugului de a lega scena cu scena. Serata
capta o alta importanta; prezenta lui ii daduse ceva solemn.
In vara aceea, Alecsandlri asistase la inaugurarea Castelului
Pele, unde se gasise intre mai multi scriitori straini, ca Edmond
About i altii. Poetului nostru i se rezervA atunci pentru totdeauna o camera in Castel.

In 1885 el fu numit ministru plenipotentiar al tarii la Paris,


post pe care II primi cti greutate, aproape cu pArere de
eau: M'am pacalit, zicea dansul intio scrisoare cAtre Papadopol-Calimach, parsind campul inflorit al literaturii i in-

fraud in acel ghimpos al diplomatiei. Biata muza mea sta.


55

www.digibuc.ro

culcata i adormita &lane intr'un portofoliu, unde ma tem


ca-i va Iasi mormantul".

Daca diplomatia, o cariera linitita i frumoasa. i-i despiacea lui comparand-o cu un mormant al inspiratiei sale poe-

tice, politica ii paruse desigur un infern. Cu toate acestea,


daca a facut politica in viata lsandu-se a fi ales deputat i
senator chiar in cei din urma ani, este ca in epoca aceea fiecare roman se credea dator de a contribui cu puterile sale la
desvoltarea politica i la progresele statului.

Ca 1 Eminescu,

Alecsandri a sustinut in politica principiile conservatoare cari


respecta bazele fundamentale ale societitii: familia, proprietatea, religia i nu admit libertatile publice deck venite treptat, potrivit cu intelegerea acestor libertati de catre popor. Desrobind pe tiganii sai robi, el savarea un act liberal, cu toate

acestea il insotea de urmatoarea cugetare: Ca pe cat e de


neomenos faptul de a lipsi pe un om de libertate, pe atat e
de necumpatat faptul de a libera deodata pe un sclav, fat% a-I
pregati la fericirea ce-1 ateapta i a-1 feri de najunsurile unei
libertati pripite". Dar conservatorul din Alecsandri, ca i cel
din Eminescu,
ce vedea frumusetea sentimentelor omene-

ti la 1400", priveau trecutul mai mult prin traditille sale


pitoreti. Regretul lui Barbu Lutarul de timpurile and tinerii
4i spuneau pasiunile lor amoroase prin oftaturile lantarilor la
ferestrele fetelor
regret impart:4ft oarecum i de poetul
nostru
pornete din acea dragoste a laturei pitoreti a mora-

vurilor din trecut. In o scrisoare din 1 Mai 1880, el scriea:


Iata-ne in zi de intai Mai, zi de mese mari pe iarba, cu tra56

www.digibuc.ro

ditionalul miel fript .1 cu pelin, sa nu uitam ifiutarii, cari in


onoarea lui Rosetace cantd :
Tu-nil ziceai odat,
Eu ziceam de doufi,

Tu-mi ziceat de trei


Eu ziceata de. patru...

Alecsandri ins& in deosebire de Eminescu, a avut, ca in


toate ale lui, o msur in politica. El si,a pstrat 1 aici o atitudine senina, planand deasupra luptelor de partid, in vreme
ce Eminescu a scris pe deoparte, Imprat i Proktar, iar pe
dealta s'a amestecat, cu articolele sale politice din Timpul,
in inssi invalmaseala luptelor conservatoare.

Cu cdteva zile inainte de plecarea sa la Paris, in seara


de 9 Martie 1885, se reprezenta pentru prima oara pe scena
teatrului National piesa lui Ovidiu, cu mare succes. Sala era
plin de tot ce capitala avea mai clistins. Eidtranul Ioan Bratianu ce nu vzuse teatrul din tinerete, asista de ast *data,
la reprezentatie si aplaudd frenetic din loja lui dup fiecare
act.

El era de dota ori fericit. Mai inti, fiindca Alecsandri primise sa reprezinte Tara in Franta si al douilea, pentrucd nu
crezuse !Ana in seara aceea ca limba romneasc poate sa
se mladieze att de frumos".
Ajuns la Paris, el gsi Legatia Romana inteo casa din Rue

Pentivre, unde era enervat toata ziva de zgomotul, trasurilor incArcate cu pietre, sad de Mind, poloboace de fier"
de luerarile numeroase ale legatiunii prin multimea romnilor de acolo". In asa conditii, Parisul i se arata ca un iad
57

www.digibuc.ro

bacanesc, unde astzi bancherii jidani tin primul rang i st


bucura sub regimul republican de titluri aristocratice : les
princes de la finance!" Iubitorul de linite din fire nu mai putu.

scrie nici un vers", dei Convorbirile Literate i le cereau necontenit 1).

Pe de alta parte, la Palatul D'Orsay, el gasi spiritele politice


inasprite de rasboiul vamal dintre noi i Franta. Prin tactul i
prudenta lui, prin simpatia ce persoana sa impratia i mai cu
seama prin sincera sa admiratie pentru poporul francez.
Alecsaadti izbuti nu numai de a mentine, dar chiar de a imbuntti relatiile dintre noi i Franta. Totui era amarat c.a.
tara suferea urmrile neprevazute ale acestui rasboiu. Cu discretia unui diplomat el ma lasa sa infeleg grepla noastra infest) scrisoare ce-mi facea onoarea a-mi trimite la Constantinopol :

.... Cred ea' jurnalele franceze \TA tin in curent de tot ce se


petrece la Paris; prin urmare e de prisos a VA spune ca timpuI
e tot variabil ca i politica contimporan. Vestea cea mai im-

portanta pentru noi este proectul de a pune o taxa de 3% pe


papuoiul ce are sa intre in Franta. Majoritatea Francezilor
este protectionist i nu ma indoesc ca legea va fi votata in
camera fara impotriviri... Tot armanul platete gloaba... i
noi Romnii am ajuns a ne insui acest proverb"....
Cerintele vietii diplomatice i mai ales protocolurile ei, placeau putin lui Alecsandri. Cu toate acestea mergea la recep1) Mind numit eu Insumi, ceva mai tArziu, ca secretar de legatiune

la Paris, avui norocul a-I avea catva timp de ef si a-I cunoage In .


deaproape vazndu-1 zilnic.
58

www.digibuc.ro

Ole de rigoare, lua parte la serbri publke, se achita de formalitgti, venind aproape in fiecare dimineatg la legatiune.
Pleca din Place D'Alma, unde sta acum, lua drumul pe jos
pe Avenue Montaigne, ajungea la Nr. 33 la legatie, suia
scara, intra in cabinetul lui, semna hrtiile, dedea audiente la
persoanele ce voiau sa-1 vazd, le indatora in cererile lor. Pe
la 1 se inapoia acasg, unde il astepta dejunul, cu bucatele romanesti. Adesea ori il conduceam pang acasg si rgmfineam cu
el la dejun.
Unul din cele mai frumoase daruri cu care inzestrase natura
pc Alecsandri, era acela de a povesti lucruri interesante. Cateepisoade frumoase si emotionante din viata lui nu le zugravea
el surazand, aupg masg. Din felul lui de a le povesti, din dis-

pozitia bung ce i-o aduceau amintirile, din amgnuntele bor,


colorate, vii si neasteptate, de ti se pgreau vgzute eri, reesea
emotia cu care le simtise dansul odinioara. In orele lui de istorisire, i se transfigura fata, ochii ii straluceau mai tare, glasul

i se deschidea; flacka dulce a amintirei arunca asupra obrazului sail un farmec melancolic. Atunci Alecsandri devenea cu
adevgrat frumos; armonia sprincenilor si a trasgturilor lui fine

reimprospgta in minte pe tngrul poet al Doinelor si Lacramioarelor. El spunealucruri din finer*, din viata romnilor
de pe la 1840 si din a prietenilor sal dispgruti. Fie ca intmplarea il ducea la o noapte petrecutg pe Ceahlgu sau la unepisod din rgsboiul Crimeei; fie cg-1 arunca in Paris la o reprezentatie de teatru cu aparitia lui Victor Hugo pe sceng izaplauzele publicului sau la o intainire cu cgratori strgini la Sevilllia; fie cg-ti descriea o zi de Sf. Constantin la Mgnjina lui
59

www.digibuc.ro

Costache Negri sau o imprejurare intr'o moschee in Asia Mick


el gAsea in amintirile sale atmosfera locului, cu impresiile momentului i cu surprinderi hazlii, in cat ti se prea cA asisti
la epizoadele unor nuvele chibzuite de un mester al condeiului. In rarA memorie tineretea s'a gfisit mai trainic incntatA
za in. a lui Alecsandri. 0 singurA aluzie ce facea cineva la
trecut, il destepta, Il ademenea. Asezat in fotoliul lui,
el
povestea,, in deobste pe un ton ironic, fAzAnd att de altii,

dar mai cu seam de insemntatea ce dase el unor lucruri,


ari pentru mintea lui de acum, aveau o importantA mult mai
mica. Din timp in fimp se oprea i, dupA o pauzA relua firul
din nou. ca graiu, el, intrebuinta o limbA adnc romneasck
Indulcit de pronunpa moldoveaneasck atAt de iubit. de Emi,
nescu, i amestecAnd adesea vorbele frantuzesti: fichtre, cocasse.. biscornu, etc. Din aminfirile lui, ai fi putut sA-i reconatitui viata, cum i-a reconstituit-o in parte George Bengescu.
Uneori amesteca observaii ironice la aclresa unor politicieni
VazA, a cAror trecut e il tia mai altfel de cum si.-1 dedeau

ei i, usot zmbind,, atingea, cAteodatk rar de tot, pe uniii


-oameni de litere ce-1 osAndisere: pe Macedonschi, NAciejde,
Delavrancea, Vlahutk gAsindu-le epitete spirituale. De NAde-Me in deosebi, care descoperise ca piesa Agachi Flutur, era
tradusA din L'Avare en gants jaunes, de Labiche, zicea: Que

voulez vous? il est heureux d'enfoncer des portes ouvertes",


sau altd datA: II y a des gens qui aiment donner des coups
d'pe dans l'eaur... Iar, ca incheere, asupra vieii i felul sufletului lui, privea lung in aer c'o atitudine seninA ce pArea cA
-voeste a zice cA el nu asteptase nici recunostintk nici admiratie
60

www.digibuc.ro

de la nimeni, ca pasarea care e rasplatita de cntecul eil...


Ceeace aparea Inca din amintirile lui, era ea' in toate imprejurarile vedeai un om bun, delicat si moral. Bunatatea sa te facea sa-i intelegi optimismul si indulgeno lui in toate si pentru
toti.

Acompaniindu-1 in trasura la seratele Presedintelui Repu-

blicei Carnot, inainte de a intra in palat, nesfarsitul sir de


trasuri trebuia sa faca coada pana sa traga la scara. Birjarii
francezi, incepeau sa se angheuleze" intre ei, iar Alecsandri
intorandu-se catre mine si zambind: Prefer spiritul lor formelor din salonul dela Elizeu"... Odata cnd suiam scara palatului, prin multimea ce se ridica, se cobora Coppe. Recuno-

sand pe Alecsandri : --- Bonsoir maitre, ii zise el... fug, e o


caldura de mori... si mai sus e si mai cald..." Alecsandri zise
incet rzand :
Romanul... are sapte vieti...
Oh ! atunci... eu care n'am dect una... si Inca", aidica din umeri
Copp& si dndu-i mna, disparu la vale pe scara. La intrare,
in primul salon, Carnot si D-na Carnot, primeau invitatii. Cum
tus-trei ai legatiunii : ministrul, consilierul legatiei, George

Bengescu si eu eram mai mult nalti, si cum Carnot era si el


nalt si iubea oamenii nalti, ne intampina, dupa prezentarea
ministrului nostru, cu vorbele:
Toti. Romnii sunt asa
nalti?
Fiind ca suntem de aceeasi rasa cu Dv.!" replica
Alecsandri... In salonul diplomatic, cu peretii de cristal, el dedea mna celor de fata, le spunea sau le raspundea ate un
cuvant nostim si, in ateva minute, se facea nevazut Odata,
simtindu-1 ca vrea sa piece, nuntiul Papei, cu un picior intinspe tin taburel, ii arata cu mana piciorul, voind sa-i spue ca-si.
61

www.digibuc.ro

facea datoria sd steie acolo chiar aa bolnav. Alecsandri zambi


Suradeti... Un
numai. Nuntiul, cu o privire bldnd zise:
g And bun v trece prin minte... un gand ingeresc"... Dui:a un
moment, Alecsandri rdspunse:
Am avut totdeauna o admi-

ratie anume pentru unii rdniti cari continua lupta"... Nuntiul


ridicand sprincenile sus, clAtind din cap multumindu-i de compliment. A doua zi la dejun, Alecsandri admira onctuozitatea
religioas a catolicilor i in special pe a batranului Nuntin al
Papei.
Aseard and imi ardta piciorul bolnav, imi trecu fard voe prin gnd o comparatie francezd nedelicat ;
Nuntiul cu spiritul lui evanghelic, m'a silit imediat sa gdsesc
-o comparatie
compara.tia cu rdnitii..."
Convorbirea lui Alecsandri avea de obiceiu o not glumeatd,
spiritual. Nota aceasta se vede i in scrisorile sale cari, pe langa
preocuparea de forma si de ton, adica de a fi scrisorile unui a-ristocrat, i mai ales ale unui poet, apare plcerea lui de a face
spirit, scriindu-le, un spirit fdrd rdutate, frantuzesc, intalnit in
fraze pe neateptate. Asa in o scrisoare adresatd lui Papadopol-

Kalimah, el zice: MAine avem Crciunul stul, i apoi scdOm de sdrbdtori, adica de prezenturi, de vizite i de zile perurez
dute in banalitti cari se repet in toti anii, precum:
toate fericirile, la multi ani i la anu cu bine, sd-1 porti santos", etc., cari toate acestea se pot rstdlmdci in urmAtorul
chip: bine mi-ar veni la socoteald postul ce-1 ocupi; bucuros
m'as da in dragoste cu nevasta dumitale; cci nu am averea
de care te bucuri, etc. Un mo al meu care cunostea lumea,
tspundea la toti ce-1 felicitau:S1-ti se intAmple toate cele
ce-mi doresti cu gandull... cci el nu se incredea In vorbe".
62

www.digibuc.ro

Alta data, raspunzand Carmen Sylvei ce-ii ceruse patru


versuri pentru frontispiciul unei vile, scrise: On apelle ce
genre de posies des vers de Mirliton ; plus ils sont naifs,
meileurs iL sont. et plus on a le droit d'en Etre fier.., alors
sourtout que l'on se sent incapable d'en faire d'autres1"... In o
scrisoare, ce-mi scria dela Mirceti, in 1889. an in care granele
se vindeau cu greu, el zice :
Recolta anului acesta a fost frumoasa, dar cumparatorii nu

3e prezinta, in cat stam cu taraba deschis strigand: Incet,


incet, nu ma gran:lac:14i ca voi da la

i strigatul se pierde

in pustiu".

Acest spirit delicat, surazator, era atmosfera fireasca a


gandirii lui. Singurele persoane fata de cari spiritul san s'a
aratat cu oarecare asprime de cuvinte, au fost academicienii
notri dela inceputul instituiunii, pe cari i-a considerat
pe
nite oameni fara merite pentru onoarea aceea", numindu-i
,,caricaturi de academicieni" sau braoveni" ce fabrica brapave limbistice", pe cat de inflacarati de nulitatea lor literara,

pe atat de ridiculi ca persoane" etc. Acest limbagiu nu se


explica la el deck prin ura lui fata de cei ce incercau prii
diferitele lor apucaturi sa estropieze frumusetea graiului romanesc.
La pranzurile diplomatice, unde era invitat, ele se ducea dupa

ce statuse acasa la masa, i nu Ikea cleat sa guste din bucatele prezentate: Mancarile i vinurile lor sunt prefacute",
(frelats). Ca sa fie sigur de bucatele lui, i dei manca
foarte putin, Alecsandri ii adusese la Paris bucatarul lui
sigan ce-i pregatea intre altele, odata pe saptamana, stramo63

www.digibuc.ro

qetile sarmalute de curechiu murat" i moldovenetile poale

'n brae, avalite prin smntn.


Politetea o avea Alecsandri inteun grad desavarit, o politete, in care inteligenta lui se contopia in chip firesc cu inima,
demnitatea lui cu respectul de altii. Cei ce 1-au cunoscut,
au tiut modul blnd cu care el facea observrile sale asupra

unei scrieri ce i se prezenta i de cuviinta cu care discuta


despre alii. Ca forme, ca om de lume, el era un adevrat gentilom, i trecea cu vederea lipsa de cretere a altora, Intr'o zi
se prezenta la cancelaria Legatiei o dama c'o infatiare volun-

tara, fosta directoare de coala in tara i ajunsa avuta. Ea


cerea ministrului o hrtie ce nu statea in caderea lui s'o dea:
o legitimaie, cu care sa poat scoate o suma de bani dela o
banca, depusa pe alt nume. Alecsandri, de cateori o revedea
in cabinetul lui, ii arbta cu delicatete parerea de eau ca n'o
putea satisface. In urma, dfinsa, luand politetea lui drept slabiciune, cauta sa se impue i incepu s .strige in cancelarie:
Domnule Ministru, numele d-tale il cunosc de mult i 1-am
stimat. Am predat poeziile d-tale zecimi de ani elevelor mele
in coala, zzi, and te cunosc in persoan, regret ca te-am.
cunoscut". Alecsandri nu rspunse la aceasta deck: Daca Dv.
d-na, veniti chiar in cancelaria Legatiei mele sa mA insultati.
atunci... dati-mi voe sa ma inchin cu plecaciune". i se retrase
in Cabinetul sAu trgnd uile dupa dnsul. Politetea lui Ina
nu rasa totui ca cineva sa ating demnitatea tarii pe care o repre-

zenta. 0 princesa,
filch' de Domn Roman, care, dei traind
din veniturile imenselor sale moii din tara, nu cadadixa",
sa urce scara legatiei,ceru prin valetul ei registrele cancelariei
64

www.digibuc.ro

jos la trasura, voind sa semneze in ele de primirea unui aoto


Alecsandri, simtind intentia ei de a-1 ofensa, i trimise qtire
ca Legatiunea Tarii e la randul intai, Avenue Montaigne 33".
Ea pleca fara a se mai intoarce.
In anul expozitiei Franceze din 1889, el se cobora uneori din
Avenue Montaigne de vizita expozitia: care era la doi pai
i se intorcea uimit de puterea de inventie i de activitatea
popoarelor, crescuta de geniul de a expune, unic in lume, al
francezului. Intr'o zi lagatiea noastra fiind invitata la un pranz
de inaugurarea restaurantului roman, ce avea sa atraga mai
tarziu atat de mult prin lautarii i ariile noastre nationale,
Alecsandri merse imprenna cu personalul misiunei. In momentul in care el ha loc la masa, lautarii, ru inspirati, incepura
a intona, dupa primul mar, Steluta de Alecsandri, iar o functionara imbracat In costum national a localului, ii prezent un
buchet de flori, vorbind cu accent evreesc. Aceste greqeli, data
fiind sensibilitatea lui fina, Ii stricara sarbatoarea din ziva
aceea.

In neputinta de a calatori prin tari departate, ceeace facuse


e! mai inainte cu atata dragoste, se ducea acum cate odata la
otelurile mari din Paris, la Grand Heitel sau la Continental, se
aeza pe teras, inteun scaun legnator i privea ore intregi
la caltorii ce plecau sau soseau. Aceasta simpla privelite, cu
micarile grabite ale unora, cu luarile de adio ale altora, cu
geamantane i cufere, cu bucurii de sosire la Paris, sau cu regrete de plecare, cu figuri din cele patru parti ale lumii, ii
facea bine, i se ',area ca se afla el insuqi in calatorie. Deasemenea, neputand sa mearga seara la teatru, el cumpara piesele
65

www.digibuc.ro

noui i le dtea sinsur acasl, sau he a'sctiIt

u plactre pe ccei

din jurul sau cand ii reproduceam sau vorbeam de tinele din


ele. Inteo seara Iaudandu-i jocul actbrilor din Un caprice al
lui Alfred de Musset, and ajunsei la scena cu ceaiul, el ma
indrepta recitandu-mi exact dialogul. Vorbindu-i tot atunci cu
entuziasm de o reprezentatie originala a unei trupe de clantuitori spanioli dela Cirque d't, 1-am facut de s'a dus s'o
vaza. Era o trupa cu peste dot!** sute de persoane, tineri
tinere, in grupuri din diferite provincii ale Spaniei, andaluzi,
castilani, madrileni... Ei soseau in arena doui date doui, sase
perechi intr'un grup, i dansau in constumele lor speciale, dansurile provinciei lor, dupa o orchestra cu instrumente de coarde
populare, laute, ghitare, mandoline, castanete. Grupurile apareau, dansau si se retrageau ca sa fac loc altora ; femeile, gentile si delicate, pareau ca niste flori saltatoare. Lumea din

sa11, entuziasta, aplauda, bisa, striga bravo, un triumf. and


revazui pe Alecsandri, el imi vorbi de matineul dela Cirque
d't ca de ceva destul de mediocru". Cred, adauga el, ca
s'ar putea face cu mai mare succes, acelas lucru cu flacai
fete de tara dela noi, imbracati in portul national al provindilor noastre i dansand danturile lor banateni,
Oaesi din Neamtu, fete din Basarabia... Spectacolul ar fi mai
variat, portul mai bogat, aka mai chipesi, fetele mai santoase"... Auzindu-i impresia, cu toata ideea patriotica ce-i venise In minte, ramasei In credinta melancolica, ca i alta data,
c btranetea e un mare neajuns la Un poet.
Alecsandri ',Area cu adevarat uneori mai bateau cleat era.
Mai tanar parea amicul lui mai mare deck el loan Ghica,
66

www.digibuc.ro

_care, .de cite ,ori t,ree. J Londra, unde ne reprezenta, se


oprea o saptman'a la Paris. Ion Ghica, caruia poetul ii zicea
mopeag. Pion vieux", avea Inca momente de tinerete. Intio
dimineat, ridicandu-se cu ascensorul la Alecsandri, el intreba
pe tfata vlosierjuhn ce l conducea : i locatari sunt
etaj", i ea .raspunzandu-i: ,,patru", Ghica surase zicandu-i:
slab"... De ce, intreba fata repede? Pentruca intre ei trebue sa fie i cativa ce nu indrasnesc sa-ti faca curte"...
Ghica,
Cand priveai pe aceti doui batrani stand alaturi,
aveai impresia ca
garbovit de varsta, Alecsandri Inca' drept,
vezi cloud co!oane ale WE... Pe mo Ghica ml pop asemui mai
degraba cu o cariatida", zise Alecsandri razand, i devenind,
dupa un moment, serios, simp parc in comparapa sa un adevr

Tema favorita a hi Ghica era c'd batranetea are pentru ea


amintirile, cari sunt mai frumoase deck iluziile tinerepi, caci
amintirile n'au deziluzii... Alecsandriel amantul amintirilor
jumatate glumind jumatate serios, repeta incet versul lui Lam artine :

Ce qui n'est plus pour l'homme, a-t-il jamais t ?...


Odata insa,

moment trecator

mi s'a parut ca Alecsan-

dri nu era tocmai aa de batran i ca poetul sentimental de


alta data traia inca in el.
Venise la Legape o domnioara Canard i eleganta, Nathalie J., fiica colonelului roman J., care luptase ca voluntar in
Mexic i facuse acte de bravura. Ea era un cap d'operr a
67

www.digibuc.ro

naturii, frumoasg, inteligentg, talentat, cu glasul muzical


cu ochii negri, plini de ispite. and o vgzu Alecsandri in cabinetul salt, fu impresionat de frumusetea ei. El merse pang acolo.
promit ca-i va duce a
lucru ce nu fgcuse niciodatd,

doua zi acas el insu0 hartia pe care o cerea ea legatiunii. A


doua zi ins& renunt la idee. Echilibrul sgu sufletesc, una din
marile lui caliti, i relug stapAnirea-i de totdeauna. Inamplarea amintea scena lui Oratiu din Fntana Blanduziei, intlnind
tngra sclava Getta.
Lama i primgvara se strecura astfel in obligatiile vietii diplomatice dela Paris. Dar cum venea vara, Il apuca dorul de
Ora, dorul de lunca lui, de camp, de pgdurea, de pomii din
grdina de acasg, i pleca ca o pasere spre Mirce0ii sgi,
unde ii propunea pe vremea aceea,
facg o casg frumoasd
potrivit cu el. Se pare insg cg nu-i ajungeau banii, caci Intea
scrisoare din 1887, el zice: D. Arhitect Mandrea a fgcut planul, dar vai, devizul se ridicg la 60.000 lei... 0 cum eu nu
tiu sg fac bani fal0, ezit Inca de a incepe lucrul". Vorbele lui
arat cum dansul putea a-0 stApdneasca orice dorintg, fie ea
cea mai legitimg, and nu vedea clar
bob numgrat
putinta realizarii ei. A se aventura cat de putin la voia infamplgrii, a forta lucrurile 0 a se imprumuta pe socoteala unei
recolte nesigure, nu intra in mintea sa. Aceasta, fiindcg la
Alecsandri, poetul idealist tria In bung intelegere cu omul
realist. La multi alti poeti, idealul e un despot gelos, ce nu
poate suferi simtul realittii algturi de el. Idealul lui Eminescu,
spre pildg, era mult mai tiran. Alecsandri, din contra, de0
idealist pang 0 in actele lui materiale, in blandetea, in privirea
68

www.digibuc.ro

lui senin, in curatenia i ingrijirea imbracamintei lui, realistul


din el nu pierdea din vedere hotarele realitatii, nu aluneca sa
se bucure astazi de ceva mai mult i sa lase ziva de maini in
nesiguranta, era chibzuit, prevazator, prudent. Aceast intelep-

dune 1-a facut stimat de toti cati 1-au cunoscut. 0 viat, cu


oscilatii atat de sus i de continui in sferele idealului i atat de
ferma in marginile realitatii, are ea insai frumusetea ei.
Dou trei saptmani din concediu, de regul in August, le
petrecea la Castelul Pele. Peste an, Inca era invitat la ocaziile
solemne, cand soseau acolo capete incoronate sau personaje
marcante. In toate scrisorile sale dela Castel se vedea simpatia
ce-i aratau suveranii notri :

Sunt aci de Mercurea, trecuta, scriea dansul in 8 Octombrie 1888, c'o zi inaintea sosirei Printului de \Valles, care a
fost primit la Castel cu caldura. A doua zi au inceput sarbtorile cu o serie de tablouri vii, intocmite cu mult gust de
Regina, i executate de cele mai frumoase domnioare din Si-

naia. Aceste scene trase din repertorul lui Shakespeare, au


facut placere printului de Wanes care a complimentat artistele.
Micul teatru al Castelului era plin de lume venita din Bucureti.

Vineri trebuia s fie vanatoarea de uri, dar printul a preferit un pique-nique in munte, in scop de a nu se desparti de
batalionul femeesc al Reginei..Spre zece ceasuri, toata banda
vesela, pleca la stana, unde o atepta un pranz bogat. Trebuia
sa mearga i sa sue doua ore pe un soare splendid, dar prel
cald. Deaceea Regele avu gratiozitatea de a ma scuti de oboseala asta, rugandu-ma sa stau linitit la Castel. Ma grabii sa
primesc, cum crezi, i m ddui cea mai mare parte din zi la un
69

www.digibuc.ro

clakt farniente. Seara, ptnz mare at poftk de dtaneare sal-

bateck Sambata nota reprezentare de teatru la Castel In


sfat*t Dumineck prititul facu pregatirile sale si ruga pe cateva
prsoane sa-si inscrie numele in albumul sad. Rift fost si eu din
numarul aleSilor, si-i improvizai urmatoarele pattu versuri pe
cari Regina i le tradtise in limba germatt :
Sunt dragi inaltii oaspeti inaltului Carpat
El te-a primit ferice cu soare 'ncoronat,
Dorind SS rskleasca in sufletu-t1 regetc,
0 raz neuitat din cerul romfinesc...

Alecsandri era primit si onorat la Castelul Pe les de Regele


Carol si de Regina Elisabeta mai mult ca un amic: la randul
lui el a avut pentru ei o adevarata admiratie, inchinandu-le
ode si piese de teatru ca si mai inainte Domnitorului Cuza si
Elenei Doamna. In tonul acestor poezii adresate suveranilor.
este insa o demnitate ce aminteste versurile lui Oratiu si Virgiliu pentru August. El imparte cuvintele sale de lauda ca
dela egal la egal, cum ar darui flori din coroana sa de poet.
Departe de a maguli pe Rege sau pe Regina, el isi ia rolul
unui purtator de glas al tarii sale, a crei admiratie pentru coroana o aduce el ca o ofranda de recunostinta.
De la Sinaia iar la Mircesti, toata toamna cea frumoasa si
lunga, unde se gasea si mai fericit. La o scrisoare pe care i-o
trimesesem acolo, poetul din el scriea in raspunsul sau :

Aci am regasit linistea racoritoare dupa care oftam de


mult... Inconjurat de familia mea, avand sub ochi orizontul albastru si lunca Mircestilor ce-mi rade sub razele soarelui, imi
mrginesc lumea pana la hotare si nu permit nici gandirei mele
70

www.digibuc.ro

de a trece peste ele... Am gusturi simple, precum vedeti, m'


multarnesc cu pupil, si singura mea parere de rau este ca au,
plecat cocostarcii prasind cuiburile kr din sit... Pornirea kr
m'a fcut a gandi la pornirea mea peste cloud luni, si asta ma

supare...
Inapoiat la Paris in primele luni de iarna ale anului 1900,
Alecsandri se simp r3u si slabind, Idea sa-si deie seama de
boala, lui. Dupa cateva crize serioase si repetate la intervale
mici, medicii banuira o boala nervoasa, ce nu-1 descuraja.
D-na Alecsandri, cum il vedea mai palid, ii facea semn cu
sprincenile spre camera de culcare. El o asculta ca un copil:
il fricpona, ii punea oblojeli calde, si a doua zi era mai bine.
Consultase cteva somitati medicale din Viena, din Paris, Br

vr'un rezultat satisfacator. Inteo zi de dureri mai mari, ijn


spate aduse pe d-rul roman Assachi. Am consultat pe top
doctoirii mari", incepu Alecsandri...
Nu Inca pe top, d-le
ministru..." il intrerupse Assachi glumind... Dar nici el nu-i
ghici boala. Intr'o dimineata Alecsandri ramase in pat dupa e
noapte de suferinta. Seara catre asfintitul soarelui, infAprat in-

tr'un tartan, sta abatut la fereastra inteun fotoliu. Ce s'o H


petrecut in mintea lui la privirea acelui apus de soare, nu s'ar
putea spune, dar, cand ochii lui se intoarsera inapoi spre usa,
erau acoperip de o tristeta profunda; zambetul sau de politete ii pieHse de pe fata; glasul era stins ca si cum venea de
sub pamant.
Pe zi ce mergea raul facea progrese si atacurile se repetau.
line le zile e.au mai bune. In 30 Aprilie 1890, Alecsandri scria
din Paris ;
71

www.digibuc.ro

Azi dimineag' m'am sculat la 6 ceasuri, ca sa mg bucur de


frumoasa verdeat ce se intinde sub ferestrele mele luminate
de un soare splendid, i incet, incet, am putut sd \Till la birou s-ti rgspund... Sgnatatea mea a fost din nou incercat de
newalgii in muchii dill spate. Am avut dureri mari, dar nadajduesc c se vor mai micora ceva, i-mi vor !Asa putind
forta ca s pot face drumul pang' la Mirceti"...

In adevar peste putin putu s plece spre sarg. Cu ct se


apropia mai mult de Mirceti, cu att i se prea ea' se insntoeaza. Tranii gird de asta data inaintea lui, cu preotul i
notarul satului in frunte. Natura, casa, gradina, cabinetul de
lucru, fotoliul lui, toate aceste lucruri cari avuseserd pentru
el totdeauna un glas ascuns, ii vorbeau acum mai tare ca ori-

and. Florile, zicea el In scrisoare, imi cocheteaz in limpe,


ziciunea diminetii, arborii Imi intind couri de roade", copiii
gura plin de srutri". i mai departe: Acum inot in lumina, alatoresc in albastru i md desftez in aceasta Mantatoare lene neapolitand, numit atat de armonios, dolce farniente i pe care orientalii o numesc chef. E o stare moral i
fizic plina de mult.gmire. Rumeg bine i nu m gndesc la
uimic; m apropii cu placere de marginea idiotiei, care e beatitudinea suprema. Ai vgzut vreodata peti cari se inclzesc la

soare la suprafata apei? and trebuesc s se mute din kc


din vre-o pricing oarecare, micarea lor le trdeai o nemul-

tAmire, un chin amestecat de lene i de prere de rau. Eu


sunt ca ei. Ori de cAte ori imi indrept gndul spre vr'un tel
hotarit si-1 smulg din radacina lui, din valurile luminei cari
ma inunda, imi pare ca fac o fapta rea; e ca si cum as culca
72

www.digibuc.ro

la pamant o tandunica din sbor... Toata poezia inimii imi pare


a intoneaza un imn natural, a ca'rui armonie e de o orginalitate incomparabila i de o duioie rara. Astf el de momente pretuesc cat viata intreaga. Te simti fericit in intreg intelesul cuvantului, cad te desfaci de toate mizeriile sociale pentru a intra

in natura. Pare ca te-ai desbracat, pe o zi calda de vara, pe


malul unei garle, ce te atrage cu apa ei rcoritoare. Pentru
cine intelege poezia trii romaneti, toate amintirile apusului
civilizat se terg c'o rara repeziciune in fao naturii noastre".

Alecsandri 4i facea curaj. In realitate raul ce

'11

mina,

il biruise cu desavarire. El avu Inca' dota-trei crize acute i


in ziva de 22 August 1890 intra in agonie. Seara a vorbit ultimele dota cuvinte intreband : ce ora e. Peste cateva minute
se mai scul putin, privi in jurul sail i cazu pe perna.
Alecsandri nu mai traia. La autopsie se constata ea' el suferise de cancer la plamani i la ficat. Poetul muri tocmai pe
locul unde scrisese mai toate lucrarile sale literare, in biuroul lui.

In ziva de 26 August, fu inmormantat acolo intre doui viini


din gradina, cu toata pompa ce i se datora i dus la groapa
de cei 9 dorobanti din Vaslui, cantati In Peneq Curcanul. In
enorma mulOme de romani ce venise la inmormantarea lui, In
fizionomiile lor triste, se citea cateva intrebari: Cine-o ne-o mai

canta, cu dragostea lui, frumusetea campiilor noastre, umbra


padurilor, viata i sufletul poporului roman aa cum le-a cantat

el ?.. Si intrebrile nu gaseau i n'au gasit raspuns nici Oa


astazi. 1 )

1) In anul 1929 osemintele lui Alecsandri au fast strmutate In


73

www.digibuc.ro

lard. viata lui Alecsandri care fu o poemd in actiune, frumoas ca cele mai frumoase poezii ale sale. Ea ne va inlesni
intelegerea operei lui literare. Coboritor dintr'o familie de origina italiana, el mosteneste insusirile rasei aceleia : dragostea
de- frumos, de natura, de soare cald, de mare ; fuge de frig,
de nori, de umiditate, de aspectele si lucrurile triste ; asculta
si deosebeste din natura muzica, din istorie, faptele frumoase,

din viatd, strdlucirea, mretia, poezia 6. Opera sa va fi in


parte ca un atavism al unei existenti anterioare. Isi petrece copilaria in mijlocul iubirei parintilor sai, in armonia traiului kr,
in multumirea bunei lor stari materiale ; face studii de placere
in centrul cel mai luminat al lumii, in timpul celei mai frumoase
eflorescenti literare. Se intoarce in Ora in zilele reinvierii ei
dintr'un trecut intunecat ; trdeste in mijlocul celor mai de seam
romani, se bucurd de prietenia kr. Ia parte ca fruntas, ca inspirator, ca insufktitor la toate actele mari ale generatiei lui, acte

cari alcatuesz un lant necurmat al vietii sale. Le cant, le


inaltd, le imortalizeaz prin talentul salt. Iubeste si e iubit
de femei distinse, frumoase si ideale ca suflet. Calatoreste
cand voeste si unde voeste. E independent prin averea lui ; isi
-oate tinea demnitatea, mandria si rangul boeresc, gratie tot
averii. Se bucura de admiratia contimporanilor sai, ajunge,

inca de tank, la celebritatea celui intai poet roman, ark in


Ora cat si in strinatate ; e iubit, cinstit, sarbatorit de toata,
tam, dela cei mai umili pana la treptele tronului : tot ce omacapela-cavou ridicata la Mircesti de Academia Romana, si casa In care
a trait el, consacrata ca monument national pastrator de relicvele poetului.
74

www.digibuc.ro

nete a dorit, i s'a indeplinit. A fost un om pamntete fericit._


pera lui ii va oglindi viata.
II

CELE DOLIA INRAURIRI


1. Romantismul francez

Cea dintai influelit literar ce contribui la formarea talentului lui Alecsandri, fu romantismul francez. Incepandu-i studiile cu profesorul franc& Qunini in tara i ducalidu-se apoi
in Franta unde lua bacalaureatul i studia literile, limba i literatura francez i-au desvoltat gustul 0 indruniat inspiratiile
sale literare. Prime le lui incercri poetied sunt chiar in frailtuzete : poeziile Jeune Fine, Le Cosaque qi A. Mr. de Lamartine, publicate in Le Glaneur Moldo-Valaque din 1841.
In timpul cat a stat ca student Alecsandri la Paris, romantisraul francez ajunses in apogeul lui. El deschidea in literatura orizonturi noui, descoperea izvoare de inspiratii necunoscute pnA atunci, iblocuia sentimentul dragostei cu o nou
conceptie sentimental. Oragostea nu mai era numai o galanterie conventional i rece, ci o pasiune in adevratul intelet al
cuvantului. Ceeace nu se vzuse Inca mai inainte, ca un Oran'
sau un om de rand sa se amorezeze de o princesa sau contrariul, acum se vedea in lucrari ca Hernani i altele.
Scriitorii, poetii, dramaturgii, calatoreau in tari departate,
in vreme ce clasicii din trecut, mai nu dep4iser hotarele Fran75

www.digibuc.ro

tei. In acele calatorii, in varietatea lor de colori locale, de datine si de traditii, ei gaseau idei si aspecte noui si vedeau c
idealul omenesc e multiplu si felurit ; altfel au vazut frumosul
cei antici, altf el I-au vazut modernii, altfel fiecare rasa, fiecare
popor. Ei patrundeau in istoria trecutului &and de fapte si de
episoade cari ramasesera ascunse pana atunci. Poezia gsise
astfel doua mari inspiratii, pitorescul naturii si subiectele istorice. Cuvinte ca : Golgota, Ierusalismul, Roma, Grenada; ca
Cruciatii si Trubadurii, cu castelele timpului si amorurile din
ele, erau introduse zilnic in literatura si faceau o impresie puternica asupra imaginatiei. Clasicul literar, ajuns atunci pe mainile unor talente mediocre, era redus la cateva formule academice. Romanticii, ridicandu-se in contra acelor formule, condamnara tot clasicismul ; subiectele antice, simplitatea, gravitatea clasica fura considerate ca niste prejudecati. Cuvantul
libertate ce zdruncinase atata mintile in politica, le atinse si in
literatura. Nu mai era nevoe de nici o lege, de nici o regula,
de nici o scoala. Aristot, Oratiu, Boileau erau despotii ce
inlantuiau inteligentele si petrificau imaginatiile. Trebuia dri-

mata aceasta Bastille" intelectuala. Victor Hugo dadu cele


dintaiu lovituri asezamantului vechiu. El scrise un nou catehism pentru noua biserica literara : Prefata din Cromwel, care

proclama doctrina noua. In atacurile ce li se facea c darap4na temelia artei, clasicismul, 6 sunt iconoclasti si altele, ei
raspundeau cu versul cunoscut.
Nous avions des beauts de vingt ans pour antiques.

Antichitatea fiind parasit, evul mediu devenea izvor de


76

www.digibuc.ro

inspiratie. Pana i in arhitectura, Chateaubriand revenise, in


Geniul Cretinismului, la stilul gotic i la ogivele lui, ca la o
formula protivnica liniei orizontale a Grecilor. Pana i sculptura inova preconiznd viata in locul senintatii i calmului an
tic. Dar ceeace hotari izbnda lor, fu punerea in practica a
ideilor, adica operele poetice i dramele romantice ce aparura atunci, incepnd cu Baladele lui Victor Hugo, cu Orientalele lui i mai ales cu reprezentatia piesei Hernani, ramasa
ca o pagina de viata literara unica in istoria literaturei. Pentru
poetii i artitii francezi contimporani, ziva de 25 Februarie
1830 fu ca data unei victorii mari, Thophile Gautier, in una
din calatoriile sale din Spania, cu multi ani in urma reprezentatiei piesei Hernani, ajungnd inteun sat vechiu cu caracter
medieval, i intreband de numele satului, cand i se raspunse :
Hernani, i se inviora toata fiinta, ii pied toata oboseala unei
zile de drum i revzu, in minte, intreaga pies, act cu act,
scena cu scen ba chiar i sgomotul primei reprezentatii la
care luase parte ca unul din efii grupurilor romantice, intrat
dela 2 ore ziva In teatru, pentru a putea ocupa un loc bun,
avnd provizii i mancare cu el i trebuind s atepte ase ore
Ora la ridicarea cortinei... Ideile romantice fura intrite dupk,
aceea cu intreaga opera' a lui Victor Hugo: Feuilles d'automne,
Chants du Crepuscule, Voix intrieures i restul dramelor sale
aprute intre anii 1830 i 1835.
Odata cu Victor Hugo i ceva mai inainte, scriea Lamartine
Meditatiile i Armoniile sale, Jocelyn, Les Recueillements Pod-

tiques, a caror influent asupra contimporanilor fu ca o contagiune. Reveriile lui, pline de extaz religios i de o blndk
77

www.digibuc.ro

i mistica nielapcplie, Au turmeAtat mull timp sqfletele. Af.m1


de Musset scrie i el cele mai frumoase poezii Patre aoii 1830
i 1840: Les premires pozies, Rolla, Les nuits, etc., cari cap-

tivara spiritele prin puterea pattmei din ele. Alfred de Vigny


tipari 'Inca poezia sa tot cam pe la 1830. Si alaturi de clanii,
sttlistul Thophile Gautier, fecundul Alexandru Dumas, realistul Balzac, idealista Georges Sand; Saiote-Beuve, Mignet,
Augustin Thierry, Guizot, Villemain, Cousin, Thiers, entuziastul Michelet i cati altii? Cate talente, cat spirit, cat lirism! Poetii noui pusesera stapanire pe toata viata literara, aa
ca chiar temperamentele ce nu impartaiau ideile literare romantice erau luate de curent. Zola spune CA dormea cu cartile romanticilor sub perna. Infatiarile extravagante ale poetilor, cu plete merovingiane pe umeri, palizi la fata, cu barbe
lungi, cu cravate mari, cu veste de catifea roie, adangau inca
i ele cu nota lor frapanta la succesul tumultuos al literaturii
lor.

Aecsandri traind la Paris intre anii 1834 i 1839 asista la


multe din manifestarile romantice. Cu deosebire il captivar
poezile lui Lamartine. Intre primele lui inspiratii fu Oda: A.
Mr. de Lamartine. Mai tarziu, la moartea lui Lamartine, el
ii arata nu numai intristarea sa intr'un articol din Convorbiri,
dar declara pe poetul lui Jocelyn ca pe unul din cei mai mari
poeti ai Frantei, omul care prin geniul sau a fost i va ramane
o glorie pentru secolul nostru. Aceasta trista veste va detepta,
adaug Alecsandri, un rasunet dureros in sufletele acelora cari
au gustat incantarile armoniei marelui poet". Deasemenea poe78

www.digibuc.ro

dramele lui Victor Hugo si Alfred de Musset au avut

rsunet adnc in sufletul lui. Mike din ele copiate se invecheau in buzunarele noastre". El

amintea de frigurile lite-

raturii de atunci cu detalii arianuatite i s'o insufletire ce-1


intinerea, Ajunsesem de ma credeam eu insumi un pion al
ideilor kr". Isi ls plete, Ii lu vesa rosie, tinea pe masa
lui de noapte, drept carte de rugciuni, Meditatiile lui Lamartine.

La noi in tatt, Costache Negruzzi i Eliade tradusett balade si dranie din Victor Hugo si din altii. Unii poeti tineri
se imbracau chiar ca romanticii. Tipul lor I-a ridiculizat Mil lo
in piesa sa Poetul Romantic.
Poezia i piesele lui Alecsandri se resimt de influenta romantismului. Felul lui de Ondire, imaginile, stilul sau reproduc
elementele caracteristice ale acelei scoale. Mai intai, claritatea
stilului lui Alecsandri e datorita desigur in parte geniului clar
al literaturii franceze ; usurinta lui de a versifica, aranjamentul
versurilor, a cupletelor, a cantonetelor", sunt insusiri speciale

franceze ; tactul, masura, spiritul lui au ceva frantuzesc, pe


langa partea lor curat romneasca. Toate aceste calitti ale
scoalei franceze Il pregatira, ii acordard oarecum lira inainte
de a incepe sa cnte. Multe din inspiratiile sale poetice vor
descrie subiecte fantastice cu patimi extraordinare, sau vor fi
istorisiri naive cu eroi leg endari, cu martiri, cu forte i oameni

supra naturali. cu natura pitoreased a locurilor depktate ca


Orientul, Spania, Italia, cu Mute si lucruri ce -au caracterul
idealului i sentimentalismului romantic. SPre a ne incredinta,

n'avem deck s'a" deschidem primul ski volum de poezii i s


19

www.digibuc.ro

cetim titluri ca: Andrei- Popa, Groza, Fat-Logofat, Ursitii, Stri.

goiul, Ceasul ru, Zburatond, etc.


De la cea dintai poezie 'Ana la cele din urma, vom intalni
lucruri ce plutesc deasupra vietii, 'in o lume straina
Acolo, florile ii optesc", brazii dela munte asculta i gra'esc", fratii incalecati pe smei se intrec cu rndunelele", Balcanul i .Carpatul se ameninta unul pe aItul, miscnd coamele
lor de codri ca leu in manie", Dunarea i marea rad", gerul

strange in brate vaile"; in rasboaie, pamantul se clatina"


iar bataile de inima ale romnilor rsuna ca o mare", desi
moartea se intinde in jurul lor" cat e negru cat e soare". Asa
spre pilda, iarna :
Astf el gerul e de tare
C:at ingheat in om pe loc
Si a gurei rsuflare
Si cenusa de sub foc.
El lipeste ochi cu gene,
Pe drumet il face orb
Si in cuiburi chiar sub pene

CrapS oule de corb

Linde din sfarsiturile bucatilor sale vor avea un caracter


mistic: umbre ce traesc dupa moarte, glasuri ce se aud in
campuri si in ape, rasplatiri dela fiinte duse pe ceea lume,
morminte vorbind, etc.
Pe langa imaginatia romantic& el adopta i unele tipare de

forma romantic& Poezia Penes Curcanul, spre pilda, atat de


frumoasa i atat de popular& aminteste tiparul de forma din
La chanson des aventuriers de la mer:
En partant du Golfe d'Otrante,
Nous &ions trente...
80

www.digibuc.ro

din La Lgende des sicles a lui Victor Hugo. Mai mult. Din
cLtirile pasionate ale unor poezii de Lamartine i Victor Hugo

j rmn reminisce* de idei, pe cari el le adapteaz sau le


parafrazeaz in poeziile sale. Procedeul l'a intrebuintat i alti
mari poeti. Insui Lamartine, in Le pote mourant, parafrazeaz
versurile lui Goethe din vestita poezie Der Snger. Dar adaptarile i parafrazrile lui Alecsandri, &and prin simtirea lui,
se prefac p devin elemente poetice personale, -a-ei se aseamni cu cele din cari purced. Luand o idee de la un model
romantic, el o transform& o imbraca in note personale, ii d
culoarea temperamentului sti, dep in parte ea rmne aceeasi.
Ideea spre pild, c omul, cnd iubete, crede c toata lumea
e a lui, au spus-o toti poetii, cum au spus-o i romanticii francezi; dar fiecare a spus-o in felul lui. Poetul nostru o reia i
el in Ste luta, in cunoscutul vers :
. Pe cand eram in lume tu singur i eu...

dar el o spune in aa fel, ca ea atinge o culme de frumusete


poetic& pe care n'a atins-o nici unul din modelele sale. Lectura operelor romantice franceze a putut imprtia in sufletul
lui Alecsandri atmosfera lor ideal; simtirea lui ins& strabatand-o cu raza focului ei, trasfigura atmosfera aceea, in opera
lui, dndui-i o infatiare proprie.
2. Poezia popular rornng

Influenta coalei franeze ar fi putut fi fra indoial mai primejdioas lu. Alecsandri, dacA ea n'ar fi Lost precumpnit
81

www.digibuc.ro

numaidecdt de influenta poeziei noastre populare, care fu pentru

talentul poetului ceeace e un altoiu din raddcin la o planta.


Intmplarea f dcu ca, intoarcerea lui Alecsandri in tard, sd
coincidd cu ivirea la noi a ctorva culegdtori de poezie populard, ca Anton Pan, Alecu Russo i altii. In Europa culegerile
dc poezie populard apdruserd Inca' din veacul trecut. Herder ddduse la lumina, in 1779, diferite cntece populare intitulate Glasuri ale popoa'relor, FraVi Grim vzuserd in
poezia populard baza etnopsicologiei ca una ce descoperea lumea tdinuit ;And atunci, sufletul obscur al popoarelor, despre
care istoria fusese mutd, preocupatd numai de imprati si de

rsboaiele lor. Poezia popular era deci un izvor vergin de


cercetri si nu puOni iubitori de literaturd incepurd s'o exploreze cutreerand satele si muntii trilor lor. Primprejurul
nostru,Vuk Karagic publicd, in 1823, poezia populard srbd
si ceva mai trziu Bogoief poezia populard bulgard. Karagic
adund si un numr de poezii romne pe cari le &du lui Assachi la Viena desteptndu-i gustul de a aduna el insusi asemenea poezii pstrate in memoria poporului romn.
Alecu Russo a fost la noi adevxatul culegtor constient de

valoarea poeziei populare. Intors dela studii si intrat in societatea romnd, atdt de variatd ca sfinge, limbd si sentimente,
cduta pe roman si nu-I afla nicaeri. Uncle sd gdsim romnis-

mul, geniul acestei tari r se intreba el nedumerit. Il cauta


in jurul lui in saloane, in targ, in strade, intocmai cum eautase dltdclat batrnul cinic adevdrul cu lampa in mank and
'kite() zi, intr'un iarmaroc, dete in sfrsit de ceeace voia sd afle,

adicd de lumea romneascd. Atunci vdd oameni si haine ce


nu vdzusem in orase ; aud -o limbd armonioasd, pitoreasch si
82

www.digibuc.ro

cu totul straina de jargonul cartilor. De unde eram la indoiala,


daca romanii sunt o natiune sau o colonie cosmopolita moincep a intrevedea adevarul. Iata un om cu fizionomia
vesela; el intra intr'o coliba de frunze, scoate de sub suman un
instrument ce-i zice lut i se pune a canta. Multime de oameni se indleasa imprejuru-i i-1 asculta cu dragoste, caci el zice

balade stramosesti... Ochii mei se deschid; o nationalitate intreaga se desveleste in graiul, in hainele, in tipul antic, in cantecele acelor oameni. Lutarul canta i dinaintea mea se deslasoar un tablou care ma incanta,s d cand el sfareste, toata
nedumerirea s'a ters din minte-mi: raman convins de nationalitatea roman& de geniul roman, de adevarata literatura romana; inteleg dragostea romanului de tara lui, inteleg puterea
legaturilor de familie!" Iata revelatia ce i se face lui Alecu
Russo in acea zi, and istoria noastra i se deschide cu lamuriti
noi despre originea i caracterul romanului, de duiosia inimii
lui, de vanjosia lui in apararea moiei.
Alecsandri tia de sigur importanta poeziei populate din
studiile sale de la Paris si, ca poet, simtea i mai mult fru-

musetile ei i le simtise din copilarie. In 1842 and moare


mama poetului, el se retrage in munti i gasete in duioia
poeziei populare o mArtgaere mahnitei lui.

In excursiile sale prin Carpati, facute mai des au Alecu


Russo, Alecsandri afla ,.comori de poezie populara" si se amorezii ae ea, zice el, ca de o copila din Carpati tanara, manctra, nevinovata i aa de frumoasa"... Ceahlaul" e cretetul
Carpatilor Moldovenesti. Te sui pa el pe carari incandtoare,
pornind dela Hangu, proprietatea altadata a Cantacuzinetilor,
83

www.digibuc.ro

i. odata sus, ti se desface privirel ca o panorama deschisA,


toata valea Bistritei... Aci, intalnii balada lui Mihul Copilul
sau Miu Copilul, balada Dolcei j Mioritei , a caror aflare
e asa de miscatoare. Aceste balade", le-am cules din gura
unui baciu, anume Udrea, dela stana de pe muntele Ceahlau.
Acel pastor suna din bucium cu o putere extraordinara, in
cat muntii se resunau in mare departare. El canla si din fluer
mai multe cantece ciobalesti, iar mai cu seama doina cu
expresie de induiosare ce aducea lacrimi in ochii celor cari
ascultau". Era in 1842, inteo frumoasa seara de yard, cand
urcandu-ma la stank guide auzisem rsunand buciumul lui
Udrea, am asistat la unul din cele mai sublime spectacule ale
naturei, luminat de razele asfintitului soarelui; iar dupa ce noap-

tea presara cerul cu stele, ma asezai cu Udrea i cu alti pastori imprejurul unui foc i petrecui *la in zorl cu cantecele
dela munte".... Ce surprindere, ce multamire la auzuI Mioritei.
Atuncea, orice comoara 43 fi gasit nu m'ar fi Sucurat atat dc
mult".

El se puse cu tot dinandinsul sa adune acest buchet de flori


campenesti, pe care 11 publica sub titlul: Poezii populace, &lade (cantece batranesti) adunate i inciceptate de V. Alecsandri, tiparite mai intai intr'o brosura si continuate in o a doll&
prin anii 1852-1853. Ele au fost traduse si publicate In parte,

in frantuzeste mai intai de I. E. Voinescu, (Paris, 1853)


mai in urma de Alecsandri c'o prefata de A. Ubicini (1856)
precum au fost traduse in parte in limba germana de W.
Kotzebue si in engleza de Stanley. Mai tarziu, in 1866 fu publicata de Azilul Eleiia Doamna toata cuIegerea lui, sub titIuIt
84

www.digibuc.ro

Poezil Populare a/e Romani/or, de Vasile Alecsandri. Poetul o-

ferise manuscrisul Elenei Doamna spre a fi tiparit in folosul


Azilului intemeiat de ea. In dedicatia catre Doarand, el nume4te aceste poezii: copii gasiti ai geniului romdnesc", venind
in ajutorul copiilor gsiti ai Azilului Elena Doamna".
In reproducerea poeziilor populare, Alecsandri n'a pstrat cu
strictete exactitatea versului popular. Urechea lui find se Inapiedeca in unele versuri chioape i in unele rime srace. De
aceea le-a indreptat", le-a netezit de unele asperitti, le-a mai
lungit sau mai scurtat de Cate un picior de vers, le-a fcut sa
se imbratiseze mai strans in rime. Dar schimbdrile lui stint
mid, aproape neinsemnate si cam aceleai pretutindeni. Poate
ea parte din ele au fost gsite de Alecsandri chiar in variantele aceleeaqi poezii populare. In indreptarile sale, el a fost
calauzit de dragostea ce avea de poporul sau, crezand ca-I
creste infatisandu-1 ca mai artist.
Astazi se tie c e un principiu in culegerea Poeziei populare:
s nu te atingi de forma ei, s'o lai cum e. Folkloristul Fauriel,
in discursul preliminar al Cintecelor Populare ale Greciei moderne, zice cd intrebuintarea unei arte rudimentare in poezia populard, adic contrastul dintre simplitatea formei i impresia

mare ce ne produce aceast poezie, face farmecul ei de apetenie. Pain neregularittile ei, ea are oarecum caracterul lucrurilor din natura i ne da ceva din impresia ce simtim and
contemplam cursul unei ape, privelistea unui munte, o masa
pitoreasca de stanci, o pdure bdtrnd, deoarece geniul incult
al omului este deasemenea un fenomen, un produs al naturii.
Daca Alecsandri n'a fcut stiinta folkloristica, a facut insa
S5

www.digibuc.ro

altceva mai important pentru noi. Inainte de toate, el a inlaturat prejuditiul, lap atunci, ca limba romanai nu poate sa.
exprime ideile frumoase, c nu-ci limb poetica. Ori cat de absurcla ar fi parerea aceasta, acum 100 de ani, ea era nediscntabil, fiindca literatura citita atunci la noi, nu era dect
greceasea si putin frantuzeascfi. A incerca o drama, o poema in
romneste, provoca ilaritatea. Chiar in saloane, limba roman.

nu se intrebuinta cleat fata de slugi. Idel, spirit, conversatie


tot ce face viata unei limbi, era de domeniul limbei grecesti
moderne, a carei frumusete, ascultata acum, ne cla o at& de
mediocra idee.

La cea dintai privire aruncata asupra poeziei populare ve.


dem ca cele mai multe din conceptiile ei sunt mistice ca si in
romantism, cu care are Inca si alte inrudiri. Multimea nenumarata de Feti-frumosi, de Ilene Cosinzene, de smei, de vraiitad, de talismanuri si descantece, ne transporta in lumea-mitului, unde cresc pomi Ina IV par la ceruri cu mere de aur
si de rubin si zbor din fundul pamantului pafuri maestre ctt
ochi de diamante; unde fapturi supranaturare, frumuseti fara
seaman fac poduri de argint, palate de cristal si dau inele P

catoare de minuni si naframe purtatoare de viat sau dimoarte, ducanct la ape neincepute, la munti de Otel, cari de
bat capete in capete, la Sfanta Vineri, facatoare de minuni. .*
la atatea alte fictiuni de ale poporului cari alcatuesc toata nota
supranaturalului romantic, ba chiar intrecad-o cu mult.
Poezia lui Alecsandri are la baza conceptiilor ei poezia noastra populara. Toate figurile basmeIor ca Pepe lea, StrambaLemne, Statu-palma-Barba-cot, ce Insu fletesc inspiratia poDu,

www.digibuc.ro

lara trec deadreptul in poezia poetului. Mai pretutindeni e o


figura cunoscuta, intalnita in baladele ori in doinele noastre
populare. Mai mult, naturalul si spontaneitatea, trasaturi caracteristice ale inspiratiei populare, vor caracteriza deasemenea
poezia lui Alecsandri. Tot asa, datinele, obiceiurile, proverbele,

zicatorile, credirnele populare, ca deszantecul de trei ori",


"privirea in fantani pentru ursitori", varcolacii", ierburile
ce nu cresc in locuri blestemate", cruciulitele de lemn sfant
la piept"sori ze stau in ioc Lfinaintea ir.ArausepIoz' si alter&

sunt intalnite pe fiecare pagin de ale lui. Ca si poporul.


Alecsandri intelege Inca graiul lemt.ntelor din naturA. tat-

nele", fratia stejarului", marturia apelor", etc.


Ca forma, poetul o adopta deasemenea pe cea populara. In
multe bucati, el incepe cu formula: Frunzg verde sau Foaie verde.

care are inteansa ceva vag primavaratec, potrivit unui popor


tank si apare ca un motto de religie natural& ce ne ridica in
o atmosfera poetic& ne scoate din proza zilnica si ne face sr'
planam in sfera frumosului, a visului dintre cer si pamant. Naivitatea expresiunii populare, diminutivele, desmierdkile de silabe, repetitiile trecura prin talentul lui Alecsandri ca printr'un
sublimator ; ele se raspandira intr'ales, maestrite, in intreaga
poezie a lui. Versul de opt silabe, versul popular prin excelenta cu cadenta-i lesnicioasa si care devine de sapte silabe,
cand ultima e accentuata, Alecsandri il intrebuinteaza foarte
des. Imaginile limpezi de flori, descripOile in trasaturi largi si
usoare, clandu-0 tablourile vii dinainte, fara vre-o analiza mai
adanca a lucrurilor, fraza simpla, rima usoar, nimic nu-i lipseste.
87

www.digibuc.ro

Acolo unde influenta poeziei populare e qi mai covaritoare,


de confundd aproape poezia sa cu insdi poezia popular, e iti
Doinele lui, in cari atdt subiectele, cat i forma versurilor, cal

i limba, sunt cu desdvarire populare. Aa, spre pildfi, in


Doing Doinitg :
DoinA, DoinitA l

De-as avea o porumbitA

Cu flori galbene 'n cositA


Cu foie rosii pe gunit.A...

sau in Ursitii :
Colo 'n vale la fAntAnd
Doua fete spalA Ida...

sau in Hoz-a :
Iat hora se porneste,
Sub stejar la rAdficinA,

lea' hora se 'nvarteste


VinA, puicA, vinA...

In unele insd din ele Alecsandri ia nota populard gi o inobiIcazd, dndu-i o nuant de gdndire mai Malta' i de o mai &heard simtire. Aa, in poezia: Cinel, Cinel,
PAstorul zise: Cinel Cinel,
Copilei June de lAngA el ;

Dou stelute cu raze line


LAsat-au cerul plin de lumine,

$i pe-a ta frunte ele-au clzut


Ghici drAgulitA cA le sArut ?

Nu ghici 'ndatA
Gingasa fatA,

Si pe ochi dule fu sarutata...


88

www.digibuc.ro

In dragostea sa de romanism, Alecsandri credea ca. frumu.setile poeziei noastre populare sunt fait* seaman. Adevrul e
ca sunt i alte poezii populare tot aqa de frumoase. Mai intai,
fondul acestor poezii, cu ideile, credintele i stiperstitiile lor a
plecat in lume dela cei vechi. In literaturile unor tari civilizate, firul ce leaga vechimea cu prezentul, e neintrerupt. La

noi Odobescu a incercat sa arate ca frumoasa Miorita s'ar


trage din cantecul Linului al anticilor Elini1). In mare parte
dar, subiectele i frumusetile poeziei noastre sunt aceleai ce

se intalnesec in poezia populara in genere. Linde din ele se


aseamana de aproape cu cele ale popoarelor ce ne inconjoar,
ca &a-6H, Ruii, Grecii. Bucatile eroice i haiduceti din Grecia amintesc baladele i cantecile noastre haiduceti. Parerea
lui Alecsandri despre poezia noastra populara o au qi alti poeti
despre poezia populara a tarii lor. Lermontof ii arata parerea
de rail c nu a supt cu laptele copilariei poezia poporului rus,

ffind crescut de o germana; el zice ca. Poezia populara ruseasca are mai multa poezie cleat toata literatura franceza.
Altii, apartinand altor popoare, cred acela lucru despre poezia

lor populara. Noi, far sa mergem aa -de departe, putem


afirma ca avem adevarate margritare in fnspiratia noastra
populara. Dota exemple numai :
SOIMUL SI FLOAREA FRAGULUI

Sus, in varf de brdulet,


S'a oprit un soimulet,

El se uit5 drept In soare


1) AI. Odobescu. Scrieri literare

istorice.

89

www.digibuc.ro

Tot miscand din aripioare.


Jos la trunchiul bradului
Creste floarea f4gului.

Ea de soare se fereste
Si de umbra se lipeste.
Floricica dela munte
Eu sunt soim soimut, de frunte
Esi din umbra din tulpina,
Sa-ti vd fata /la lumina,
C'a venit 'Ana la mine
Miros dulce dela tine.
Cat am pus in gandul meu
Pe-o aripa sa te ieu
Si sa mi te port prin soare
Pan' te-i face roditoare
$i de mine iubitoare.
Soimulet, duios la graiu,
Fiecare cu-al salt graiu,
Tu ai aripi sburatoare
Ca sa te inalti la soare.
Eu la umbra la racoare,
Am mernre infloritoare.
Tu te legani sus pe %rant,

Eu ma leagan pe pamant.
mergi cu bine
Dute

Far' a te gandi la mine,


Ca e lumea 'neapatoare
Pentru-o pasere s'o floare

Sau versurile urmtoare din Bogatul i Sracul, One de fi


lezofie :
Mai bogate, bogatele !
Daca ai averi de-acele,
Nu-mi scoate ochii cu ele.
Ca averile de frunte
Sunt ca un izvor. de munte.
Astazi curge i innem
90

www.digibuc.ro

Si maini scade eapoi sepc.

De ai turme mari de oi
Ai i turme de nevoi,
Ca pe unde's turme blnzi
Sunt i lupi mereu flarnnzi !

Aceasa frumusete a poeziei populare vine de acolo, ca ea


e facut de oameni din popor, sincer emotionati, precum i de
acolo ea' ea a fost trecut sute de ani, din gur in gur, din
tafa in fiu, i c numai ceeace era cu adevarat frumos rdnfanea i stabtea mad departe.
Dar, daca' subiectele poeziilor populare vin, in parte, din
acela fond comun omenesc, poezia noastr popular are par .
ticularitti ce-i dau o originalitate distinctd. Trind in cmp.
in mijlocul naturii, romnul s'a identificat cu natura, cu pamfintul pe care trAia, precum duandu-i viqa in vecinicele
vijelii ale istoriei noastre, s'a indentificat 1 cu ea, cu melancolia i vitejia vremurilor. Pe marginea zilelor brande, a sarba-

torit dragostea. In acela timp, contiinta lui mitologica de


odinioar se oontopi incetul cu incetul cu cretinismul: o Dian5
a Olimpului vechiu fu schimbat prin inraurirea cretinismului in Snziana ,.:, prin inrurirea mitului despre Elena cea
frumoask in Deana Cosinzeana; banul pus odinioar in mfina

mortului ca s-1 pl5teasc5 luntraplui Caron la trecerea apel


Stixului in cmpiile Elizee, s'a prefacut in ban de sufletul mor-

tului; pe tulpina secat a religiunii rsare chiar ideea de patrie, crede Odobescu, etc.
Alecsandri a adoptat accasta motenire popular cu mate
particularitatile ei Unde s'a unit el mai putin cu gIasul popo91

www.digibuc.ro

rului, e in nota melancolica. Via la lui Alecsandri fiind senina,


cantecul lui urma sa se acordeze cu viala lui.

Influenta poeziei populare romane, unindu-se cu influenta


romantismului francez, au format in chip arnionic talentul lui
Alecsandri, complectandu-l. Una adancindu-1 in caracterele
gandirei, simtirei i graiului romanesc, alta inltandu-1 in universalitatea ideilor lumii culte. Desvoltarea lui a fost astfel
fericit, ca desvoltarea unui arbore ideal, a cdrui ea.:Facia ar
sorbi seva din pmantul in care e fixat i a carui coroana ar
aspira aerul i lumina din intinsul vzduhului; una era tradilia
i alta era progresul.

OPERA SA
Cele patru simtminte

and privim natura,

cu aspectele et frumoase sau impunatoare, cu regularitatea micatii atri1or, cu perndorea anotimpurilor, i cu atatea i atatea alte fenomene unele mai minunate de cat altele,
rarnanem ptruni de maretia, de splen-doarea, de armonia oranduirei ei. Tot aa cand privim viala
omeneasca cu progresele infaptuite de om, cu descoperirile
izbanzile lui, rmanem miqcati de minunata lui inaltare in mij:locul naturii.
92

www.digibuc.ro

Dac voim ins& sg intelegem rostul acestei naturi, ca i


rostul vieii omului i s ptrundem dincolo de aparente, atunci
ni se arat, in vecinica ei vrgmie, lupta pentru viatd, goana
unei fill** contra alteia, a unui element contra elementului vecM i, f aid voie, ne rsare in minte intrebarea chinuitoare:
pentruce toate acestea?... Spectacolul impungtor de mai inaince
ii pierde insemngtatea. ne indoim de armonia i de frumusetea

lui aparenth.

Sufletul nostru e inclinat din fire spre una din aceste doug
cgi opuse: una a iubirei de naturg i de viatg, alta a trudei de a
le intelege, adicg a intristrii de a nu le putea intelege sau de ale gsi fr rost. Dupg aceast deosebire fundamentald, imparte critica moderng pe scriitori in doucategorii: unii ca
spontanii i sentimentale, alii ca oameni de gndire, truditi de
adevr i de intrebgtrile ce chinuesc contiinta omeneascd. Cei
dintgi sunt i rmn oameni, cei din urm sunt filosofi.
Cnd citete cineva intreaga lucrare literaig a lui Alecsandzi
vede numai decgt felul firif i talentului lui. Alecsandri a iubit
viata i lumea privindu-le pe laturea lor bung i frumoasd

renuntnd de bung voe la cercetarea problemelor finale. In .


noezia sa din tinerete, A. Mr. de Lamartine, el o spune lge
murit :
Grain de sable emport par le torrent du monde
Je roule au gr de mon destin,
Et sans sonder la nuit en erreur trop fconde,
Je ne veux point savair mon principe et ma fin,
Qu' importe a mon bonheur, fragile crature,
De connaitre mon germe ou mon Etre est conu
Celui qui du chaos a tir la nature,
Nest-11 pas l'inconnu ?...
93

www.digibuc.ro

El prefera sd lase pe seama altora cercetarea tainelor si


,,abisurile fara fund", cari nu fac decdt sa ne intristeze, cad
ele n'au importanta" pentru fericirea" lui. Iar inteo scrisoare catre Balcescu, el accentuiaza s'i mai precis filozofia lu;
asupra vietii: Dupa socotinta mea, cea mai frumoasci parte a
vietii se compune din simtirile ce insufl qi primeqte un ()In pe
pdmiint". Poezia sa ne va descrie dar viata in lumina simtiri-

for, pe rafurea ei atrgaloare si pracut. Ea se aseamana cu


o fiinta tanara si fericit inteo gradind, care, la once increbare ce-i facem, ne surdde culegand si oferindu-ne flori. In
frumusetea primaverii, in cdntecul paserilor, in ninsoarea si
viscolul iernei, pretutindeni, poetul nostru se va opri spre a
sin*, spre a admira, spre a iubi lumea, locurile, aspectele naturii. Ori ce intAmplare, once bucurie, o privire in trecutul stramosilor, o speranta de viitor, un basm, un act national se vor
inveli in mantia poeziei sale sentimentale,
de un sentimeri-

talism genial, ce iubeste totul din lume, caruia ii pare totul


frumos si surzator, care imbraca fiintele si lucrurile cu buildtate, cu frumusete, cu dragoste, cu mretie, le slaveste le apeteozeaza: e legea poetului sentimental.
Intreaga lui opera o putem imparti astfel In cele patru simtdminte de capetenie ce au inspirat-o : Dragostea, simtmntul
ridicolului, sirntmntul naturii si ubirea de neam1).
1) Opera lui Alecsandri, aprut la inceput prin revistele timpului V
In volume rslete, a fost tiprit in anii 1870 V urmtorii de Casa Socecu
in douAsprezece volume revzute de Alecsandri, sub titlul: Opere com-

plete, poezii, teatru, proz. Mai trziu ea a fost renprit, sub acela$
titlu, de editura Minerva V In parte de Biblioteca pentru toti, In editii
94

www.digibuc.ro

Acum, care era la noi ingiltimea instrumentului versificator


momentele in cari incepu s'a scrie Alecsandri primele sale
poezii? Afar de putinele talente, neajunse Inca' la maturitate,
ce se iviser 'And atunci i afaa de frumusetea simpl a poc-

ziei noastre populare, poezia oraselor era de un sensualism


suprtor. Aa, pe timpul revolutiei lui Tudor, orsanul anta:
Aideti, frati, sa taint bine
S traim tot pentru noi
Caci curand vremea ne vine
Incarcata de nevoi.
Porn eram i frunza verde
Si verdeata mi se pierde 1
Porn eram eu, pom L..

Vai, saracii arnautii


Cum ii casagheste turcii L..

Un model de poezie liricA de pe timpul orupatiei rusesti din


1828 :
Ah! iubita tu frurnoasa,
Ce esti din prosti muritori,
Te-ai sadit ca trandafirul
Intre celelalte flori.
Ce ochi poate sa te vaza
Si dreptate sa nu-mi dea,
Ca-ti inchin pentru iubire

Post si rang si viata mea

Un alt model die poezie elegiaca :

populare. Citiatiile noastre sunt dupa editia Socecu. Ele sunt numeroase
urmarind ideea ca cetitorul sa-si formeze singur parerea asupra operii lui
Alecsandri.

95

www.digibuc.ro

Amoras tiran
Tiran i dusmar

Tare te-ai silit


Si m'al despartit
De-al meu puisor
Vrednic de amor 1)

Printre poetii de prima mrime, Carlova canta in Rug ficiune


astfel :
Flint& naltA, lunga vedere
Izvor puternic de mangAere,
PavazA sfnt Astui pmant I

DA ascultare nu-ti fie silk


Un glas jalnic, ce cere

Ce a se plange are cuvant.


Nu se cuvine a se rApune
In vant ca fumul o rugaciune
Cu plns fAcut Ing6 altar,
Unde nadejde are oricine
SA dobndeasca cetnd vr'un bine
Sau lui sa incete vre'un ce amar...

Grigore Alexandrescu versifica la adresa unei copile in varst


de un an, astfel:
424a1 Imd trindtl danwd lubin
Abea esti de o palma i vrei s6 te slvesc 1

De ochii tai albastri. de mica ta gurit,


In llmba armonlei 10 place s. vorbesc

Eu nu stiu ce as face d'ai fi mai mracia,


Eu nu stiu ce a zice, nid cum te-as fi cntat
Dar stiu cu 'ncredintare, c'as cere fr fricfi
Drept plata ostenelli, un dulce sArutat.

1) Mina Elndului 1868 August


96

www.digibuc.ro

Cu astfel de moneda eu n'o sa fiu platit.


Acum insa, adio dorinti amagitoare 1

Cand tu pe scena lumii vei ti vesela floare


De ani, dureri, de patimi ma vei gasi slabit.....
Stiu bine c'al meu suflet e sant, nu 'mbatraneste,
Ca a putea s'atuncea sa-ti spuiu ca te iubesc,

Dar trista rola joaca un sant care traeste


In niste vechi ruine ce-abia se sprijinesc.

A! cel putin, copila, atunci adu-ti aminte,


Ca 'n leaganu-ti adesea te-am bine cuvantat ;
Asculta cu rabdare trezitele-mi cuvinte,
Zimbeste-mi cate odata, s'oiu fi Indestulat.

Ear daca vreun June, In dreapta-i jaluzie,


Se va mira d'atata nemeritat favor,
Zi-i I asta ma cunoaste din mica mea pruncle,
La tot ce simt, ce-mi place s'arata simtitor.

A fost In casa noastra, la or ce intamplare,


Ma mangaea adesea, if stiu de cand traesc ;
Cu tata-meu odata el deserta pahare,
De mult au fost prieteni si Inca se lubesc...

Eliade deasemenea versifica in Empyreul i Tohu-Bohu


astfel :
bait, mal sus de ceruri la locul Nemuririi,
In santa atmosfhera lumlnei quellei vii,
De uwle-emana Viata, si riul Periciril
Adapa, recoresce cerescile campll ;

$1 spiritul Agapei bureada ambrosie,


Si 'nmargarita campil aternei beatituO,
Spre a cresce Charitatea, angelica tarie
Din quad purced Pacea, divinele virtup ;
97

www.digibuc.ro

Pe muntele de aur in stand de adamante,


Cu pulbere de stele, verzit de immortali,
Umbra de cedri etherii, florat de amarante,
Si unde se desvolta virtutile florali ;
Acolo unde-adie Zephyrul de Clement&
Prin arburii Sciintel que domnul I domnul 4optescu

In quietutea 'nalta, cramor, de dnocenta,


La duri de viata, que domnu iar murmuescu ;
Pe culmea astui munte sub tinda Omnipotintd
Incongiurat de angzli, puteri de Seraphimi ;
Acolo este thronul Divinei provedintei
Pe mid de myriade de rapezi Cherubini...

Acesta era gradul versificarii noastre la aparitia poeziilor lui


Alecsandri.

A) DRAGOSTEA
Doine, Lacrmoare, Mrgdritrele...

Poeziile sale: Licramioare i Mrgritrele pleac in cea mai


mare parte din sentimentul dragostei. La dou'azeci si patru de
ani, varsta in care le scrie, nimic nu face s ne bat inirna mai

cu putere deck chipul fiintei iubite. Firea noastra e atunci


In toata puterea si in tot avntul ei de dragoste; celelalte facultki ii dau pasul. In Doine si Lcrmioare, inima lui Alecsandri
ni se deschide sincer, iubind far:5 nici o rezervA, cu o noblep
de simpmint ce il inalt si cu o dragoste ideald ce l'ar fi
98

www.digibuc.ro

consacrat ca poet ea singurd. E o placere a le citi, a vedea


in ele fiorii emopilor lui, a deduce din ele omul de mai tgrziu
si a privi pe rnd chipurile femeilor ce le-au inspirat.
Dragostea lui, impartasit cu aceeasi sinceritate si de femeile ce 1-au iubit, l'a fgcut sa aibbi o idee bung i respectuoasii

de ele, spre deosebire de alti poeti ai nostri cari au avut o


parere contrarie. Bolintineanu scrie despre femeea rotnna" :
Din crima '0 face merit i 10 platete floarea
N'au valul ce placerii a 'mprumutat pudoarea...

Si Eminescu :
Nu tiam ca-i tot aceea,
Sa te razemi de o umbra
Sau s crezi ce--a zis femeea...

CAci pentru el ea a fost o deceptie, desi ii ceruse ark de putin:


0 ora sa fi fost amici !...

Alecsandri dinpotrivg, idealizeazg femeea care e mai totdea-

una un Inger", ce-i pune pe frunte raze de Indumnezeire. El


a iubit-o Mgt ca suflet cgt i ca forme, ca unii, ca armonie tru-

peasca. In o scrisoare din 1883, ni se destinueste astfel :


Mi-aduc aminte cg) nu stiu in care an atTndu-mg in insula Principilor i preumblndu-mg intr'o seara pe lung pe malul
atentia mea fu desteptatg la zgomotul vesel al mai

multor glasuri femeesti cari pareau c eseau din mare. M'am


apropiat pe furis de malul unde eram, m'am culcat pe pinnt,
lgsand ca mimai privirea sa se poatg duce Ong acolo i vzui
99

www.digibuc.ro

in razele lunii argintii vre-o 20 de naiade dndu-se la nebuniile cele mai voluptoase. Micarile lor puneau in relief o intreaga comoara de rotunzimi, un intreg muzeu de statuarie antica, cari ma ameteau i ma atrageau aa, Ca, daca instinctul
de conservare nu venea la timp, m'a fi dus in fundul unei
peal:astir.

Dar dragostea ce i-a inspirat poezie a fost cea ideala.


Dragostea insa ca oricare alt sentiment, fie ea oricat de puternica sau oricat de ideala, nu poate creea singura poezia. Toti
oamenii iubesc 0 sunt multi cari iubesc cu patima, fax% a fi
poeti. Talentul poetic e un dar aparte. La intensitatea simtirii
contribue inca alte elemente speciale ascunse in laboratorul tainic al talentului, In subzonqtientul creatiunii artistice: puterea
de concentrare i de exteriorizare a simtamintului ce se transforma in poezie. Emotiile i impresiile la majoritatea oamenilor
se prefac in idei reci, rudimentare, vegetative. La poeti se prefac in idei ce persista i cari au in sufletul lor particularitati de
viata proprie. Te iubesc, e o gndire banala, faa viata poetica.
Te lubesc sl drag ml-e de a o spune"

e o gandire poetica ce simte nevoia de a se exterioriza i de


a trai de sine statatoare ca orice vietate, e ceeace zice Eminesca
in versurile sale :
Ca si flori in poarta vietn,
Bat la portile gandiril,
Toate cer intrare 'n lume.
Cer vesrnintele vorbirii....

In aceasta viata sta. gradul de originalitate al poetului.


100

www.digibuc.ro

Prime le sale btfii de inima sentimentale cu rsunet poetic


au fost, ca adolescent, pentru copila profesorului francez Cotte,

gentild i inteligent, moart prematur la varsta de 16 ani.


Poezia La jeune fille, scris de el in amintirea ei, ne arat frumusetea simtirii lui ingenui pentru acea :
Pure colombe aux clestes appas...

Ca orn tnr, mai tarziu, el a iubit, de astAl dat cu dragoste

pasionat, pe artista Dridri, creia i-a inchinat versuri i un


inceput de roman intitulat Dridri. Artistele au o atragere deose-

bit pentru poeti; ele par mai apropiate de lumea lor ideal.
Eminescu a iubit i el la inceputul vietii lui o artist& o cntreap', pentru care a scris versuri i de ale cdrei tmple de aur
i glas ca clopotul" ii aducea aminte pand in ultimele zile.
Dridri a fost o artista idtrgalaa, frumoasa i vesela, cunoseut de mai multi romni. Ea se unise cu sufletul la toate aspir5rile patriotice ale generatiei entuziaste de atunci, imprtiind.
zice Alecsandri, adesea ori, cu farmecul veseliei sale, negurile
posomorte de pe fruntea celor descurajati i lucind ca o raz
din soarele patriei, in ochii multor emigrati din trile noastre".
Se nAscuse la Bordeaux, ramsese orfand de mica copila, ve-

nise la Paris la 18 ani, deveni actritd la Teatrul Variet5tilor


prin protectia celebrei Djazet, 1 fermec prin talentul ei publicul parizian. Iubit la inceput, in avere i lux, de un conte
: rmas liber, cnd acesta ii perdu averea, ea cunoscu pe
Alecsandri, in modesta ei locuint din Rue du Havre, i iubi
pe poetul nostru cu dragostea cea mai sincer din lume. Din101

www.digibuc.ro

tr.() scrisoare a ei, primit de Alecsandri in tara, se vede toatA


pasiunea ce insufl el tinerei artiste.
Ah! Scumpul meu V..., scrie ea, imi tremura mana scriindu-p aceste
randuri, i inima mi se bate astfel de tare ca pare a voi sa-mi iasa din

san, pentru ca sa sboare la tine. Scrisoarea ta iubita e dinaintea mea,.


dulce, spirituala, plina de simtire, plina de soarele orientului; ea
adus cateva raze fierbinti cari au luminat pentru mine cerul intunecat
sub care ma aflu de cateva zile, caci nu stii? Soarta bizara m'a adus
Londra.

Ii inchipuesti, iubicul mcu, pe biata Dridri, pierduta in negurile Engliterei, trista, regretand trecutul i nestiind ce-i pregateste viitorul? 0! pentru ce destinul ne face sa gustam incantatoarele fericiri depline, daca este
ca mai tarziu sa le pierdein pentru totdeaunal Pentru ce te-am intalnit eu

pe tine in viata mea, daca nu mi-a fost permis sa mor inainte de a


cunoaste amarul despartirei! Dar ce vorbesc de mine, cand tot sufletul
meu e aproape de tine? Nu vreau 55 mai prang dupa tine. Nu vreau sa
plang, nu vreau sa te mai intristez cu jeluirile mele, nu vreau sa ma arat
ochilor tat altminteri, decal cum mai cunoscut, vesela pi razatoare.
Ce voiaj incantator am facut in compania ta pe marea Mediterana, pc
la Neapol, pe la Malta, pe la Smirna, pe Bosfor, prin toate acele locuri
desmerdate de razele soarelui, unde, viata cu tine ar fi atat de dulceL.
Viata cu tine!.., iar mi se umple ochii de lacrimi.
Neapolul! Ai vazut Neapolul dragul meu, pi al avut curaj sa te duci
mai inaintel...

Am intrerupt aceasta scrisoare in timp de cateva ore, pentru ca sa ma


linistesc pi sa-ti pot spune pentru ce ma gasesc la Londra; insa Inainte
vin sa te sarut ca o sora si sa reclam indulgenta ta"...

scrisoarea arata mai departe cum un ford, care o iubise


in facere, veni la ea dup plecarea lui AIecsandri din Paris,
reamintindu-i vechea lui pasiune pentru dnsa, ii propuse s'a
iee in cstorie asteptandi la Londra hotdrirea ei.

Odat cu propunerea lui, lordul ii vorbi si de dragostea ei


pentru Alecsandri :
102

www.digibuc.ro

D-1 V..., continud scrisoarea, e dus din Paris si negresit pierdut pentru.

J-ta.... El este chemat a juca un rol oarecare in patria lui, a prinde raddcind in ea, a se insura poate... Da, a se insura, cci este tandr si pria
urmare supus la furtunile vietii... Care este perspectiva ce se desfsurd
dinaintea d-tale? Singuratatea si jelirea? Perspectiva e trist i eu te
iubesc prea mult ca sd nu incerc tot in lume spre a te feri de un asemeuea viitor...
ZicAndu-mi aceste cuvinte Lordul F. imi sdrutd mdna si se duse lsdndu-ma sub o impresie adncd !

Scumpul meu V... Am luptat cu mine cloud saptdmani de a rndul, in


sperare ca voi primi dela tine vreun rdvas care sd-mi vesteascd intoarcerea ta la Paris, dar in fine pierznd onice sperare si vazdndu-ma amenintatd de a cddea, ca multe dintre cunostintile mele in valurile unei
vieti svnturate, spre a-mi invinge zilnicele nevoi, mi-am pus mdna pe
zicAndu-0 tie, arnica/ meu, un adio dureros, si iatd-md la Londra.
Lord F. face acum pregatirile necesare pentru cununia noastra.... lad
scumpul meu, tot adevrul. Acum cu lacrimile in Jchi, vin sa te auz .3
sd-mi rdspunzi, bine sau ru am ldcut? Ori cum sd fie *find, sufletul meu
va fi in veci cu tine, tu care mi-ai dat cea mai mare fericiere pe pdmAnt.
Adio, iubitul meu, adio ! Permite-mi in viitor ca sd am ca in trecut un

loc cdt de mic in inima ta... 0, V... 1 0 dragul meu, nu mai vd ce


Iti dau ultima mea sd-

scrin, lacrimile ma inadus... Adio... scnie-mi...

rutare si pun tot sufletul meu in ea-.

In poezia sa Visul de poet, Alecsandri consfintete dragostea


curata i ideal& i arat ca i el a raspuns iubirii ei inchinndu-i admiratia i inima lui :
Ea era frumoas, dulce ncantdtoare
Ca o Hoare vie cAzutd din soare ;
Lumea 'namoratd si de doruri plind

0 sldvea in taind ca pe o regind,


$1 pe cand nici visul nu 'ndrasnea, thci don!)
Pand langa dansa
Inalte sborul,
Ginga cu iubire, un poet ferice
Prin a lui cntare indrsnea a zice :
Cand privesc la tine, scumpa mea iubit,
Ca o urS dulce inima-mi trezit
103

www.digibuc.ro

Canta i serbeaza bunufile vie0


Farmecul iubirii i al tineretii.
Cand privesc la tine, draga mea frumoasa,
Raiul imi deschide poarta4 radioasa
Si zaresc printr'insa plaiul nemuririi
Uncle ne ageapta Ingerul iubirii...
Si tot ce incanta, tot ce da uimire,
Tot ce 'nalta omul la dumnezeire,
Dragostea, virtutea, dulcea poezie,

Imi optesc de tine i ma 'nchina tie!..."


Astfel la picioare poetul canta
Iar ea varsand lacrinii, bland II a.sr.ulta.
Si 'n aa uimire gingaa, adanca
Il ruga, zambindu-i sa mai cante Inca...

Fericit de iubirea ei, el o intreb ce sa-i deie in schimbuf


divinului ei amor :
Vrei s'anini pe frunte-ti margaritarele,
Salbe Inirate pe raze de stele ?

Vrei tu la picioare-ti lumea s'o Inchin?


Vrei sa fii regina cerului senin ?
Dragul meu poetel Nu doresc odoare
Din a ta cununa vreau numai o floare...
Tu eti visul ginga ce din sborul sau
Varsa incantarea sufletului meu...

Biata Dridri insa, incet din viat peste un an dela scrisoarea de mai sus.
Gazeta Teatrul din Paris, in numrul su din 25 Iunie 1851,
scrie urmtoarele cu privire la dnsa :

0 tnr artista, zea mai frumoas din toate cate le-am


zrit pe scenele teatrelor de pe bulevarde, a murit in floarea
tineretiil Vesel i gratioasA ea poseda calittile inimii i ale
spiritului. TO artitii cari au cunoscut-o regrea in persoana sa
o artistA de talent, v'un model perfect de elegant i de isteOme
104

www.digibuc.ro

pariziana... Ea purta intre amici gentila denumire de Dridri,


insa numele ei adevarat era: Marie Anglique Chataignez".
Moartea ei inspira lui Alecsandri versurile de sub tidul
Dridri, facute de el and se intoarse in acela an la Paris i a
gsi :
Sub o cruce trisd
Tncira artist:1

Odihneste-acuma singura 'n mormant


Singura tAcuta,
Deapururi perdud,
Inteun colt de lume, sub negrul pAmant...

0 alta fiinta ideala iubita de Alecsandri c'o dragoste mai


profunda, dar tot far& noroc, a fost tanara d-ra S. coboritoare
dintr'o familie din aristocratia Moldovei i devenita mai tarziu
D-na C. In nuvela sa intitulata Margarita, plina de suflu romantic i de coloare locala, poetul ne cia, imprejurarile neateptate
in cari a cunoscut-o i putinele lui momente fericite alaturi de
ea. Era prin toamna anului 1849. Alecsandri se intorcea din
strainatate. Ajuns la frontiera tarii i plecat dela Mihaileni spre
Iai, pe o zi ploioasa de Octombrie, harabagiul rataci drumul
spre seara i se pomeni pe moia d-nei Elencu Dorian, unde

trebui sa traga la curte ca s petreaca noaptea. Aci, apar-.1


poetului gingaa Margarita, fiica d-nei Dorian i amica nedespartita de pension a surorei lui Alecsandri. Atat ea cat i mama
ei gasira o mare placere a asculta tot ce le spunea dansul, and
le vorbi entuziast de Paris, de literatura franceza, de Lamartine,
Victor Hugo i Alfred de Musset, poetul favorit al Mrgaritei.
105

www.digibuc.ro

Cantard la pian, petrecura o noapte incntkoare. Peste noapte


sosi iarna, intinznd pe campii covorul ei alb de zapada. Vile.
dealurile, drumurile disprusera sub giulgiul strdlucitor in razele soarelui qi rsunau de croncanitul chrdurilor de corbi ce
sburau prin vazduh". Alecsandri se trezi dimineata in o lumin
alburie i privi pe fereastr frumusetea iernelor noastre. Venind
in salon pe la 11 ore, gasi pe d-na Dorian qi pe fiica sa ateptandu-1 in toalete de iarra. Dupa dejun, plecard sa' se plimbe
tustrei intr'o sanie elegant'S cu doui cai negri frumoi.
Pe drum deodatd. Margarita tinti ochii spre marginea pAdurei pe
langa care treceau cu repeziciune. Cali dedeau semne de sparima, sfordind si muscand zabalele, iar vizitiul strangdnd frnele, cercd sa-i linisteascd din glas.
Gheorghe, Gheorghe, strigd doamna Dorian, ce se vede alergand
spre noi dela pdure.
Or fi cdinii dela stand, cucoand.
Ba sunt lupi, lupi, Gheorghe...! Suntem perduti !
Nu v temeti,
zise Alecsandri... am revolverul cu mine. El se
sculd in picioare si vdzu alergAnd trei lupi spre sanie.
Gheorghe, pop stapdni caii ?
Pot Cuconasule I
Lupif veneau mereu cu gurile cdscate ca la o pradd sigurd.
Domnule, suspind plangAnd d-na Dorian, scapd pe Margarita...
Apdra pe mama, strigd copila imbrtisand pe maicdsa..."

Pastrand toata prezenta de spirit in acel

moment critic,
Alecsandri atept s5 se apropie lupii, apoi intinse revolverul
i trase foc. Una din fiare se rostogoli ucis in zapada, iar celelalte se oprir latrfind cu spaim.
Mand acum Gheorghe...

Vizitiul pocni din biciu i telegarii plecar ca fulgerul. Cei


106

www.digibuc.ro

doui lupi ramai se luara din nou la goana i in cateva minute

fura alaturi de sanie; colOi lor se vedeau sangerati i rasuflarea lor se auzea haraind... Dame le ingrozite scoase un tipat
fioros, iar Alecsandri descarca din nou revolverul in ei. Amandoi se svarcolira in loc raniti de moarte i incepura a se rupe
intre clanii patnd zapada cu sangele bor. Sania se deprta
cu o repeziciune ametitoare i sosi incurand acasa.
Ne-ati scapat pe malcamea si pe mine dintr'un pericol de moarte...
Cum sa \IA multumim? ...D-na Dorian II saruta cu dragoste ca un copil
al ei, Margarita ii stranse !liana cu efuziune El ridica frumoasa man&
a copilei si 1-o saruta"..

Din acel sarutat nevinovat, se nascu scanteia menita a le


inflacara inima. Peste catva timp, Alecsandri o revzu la Iai..
prin prietenia surorei lui ce-i arata cea mai dulce dovada de
iubire, graindu-i necontenit de Margarita. Inteun moment, el
se gandi cu tot dinadinsul s'o ceara in casatorie. Dar, proectele

lor se sdrobira In curand. 0 amica a familiei propuse de so!


Margaritei pe o rucla a ei care intrunea toate conditiile de
avere i de bunal cretere. D-na Dorian puse toarta influenta
sa de mama asupra Margaritei ca sa-i obtie consimtimantul.
Sarmana copila lupta la inceput cat putu in contra soartei, dar
mama ei ii cazu in genunchi. Ea nu se mai putu impotrivi.
Alecsandri asista, zdrobit de durere, la nunta ei.
In neputinta de a face altceva, el pleca in strainatate, in Germania, Franta, Anglia, doar o uita pe Margarita. Cu cat insa
se departa mai tare de ea, cu atat imaginea ei era mai aproape
de inima lui. Inteo zi, de pe canalul Gibraltarului, gandul lur
o va intreba :
107

www.digibuc.ro

Ce gandesti, o Margarita

Cand de visuri esti rapita,


latrai noptii miez senin,
Cand din luna zambitoare
Vine-o raza calatoare

De se joaca pe-al tau


Nu crezi tu, 0 Margarita
C'acea raza fericita
Este gingasul meu dor,
Ce-i trimis din departare
Sa-ti aduc-o sarutare
Dela bietul calator
Si-atunci dulce Mart Arita,

Nu te simti duios uimita


L-ale razei diesmerddri
Si c'o soapta. de iubire
Nu trimiti a ta gandire
SA ma caute pe marl '1

Mult frumoasa Margarita !

Barca mea e ratacita


Pe al marii val turbat,
Glas de moarte 'n aer trece
Si de-a' mortii fior rece
Sufletul mi-e turburat..

Dupa mai mult timp de ratacire, Alecsandri se intoanse in


-Ora cu ac. eensi patim in suflet. Facu alte calatorii pe la
manastiri i lit fine putu s'o vaza inteo zi la mosia ei, and
sotul era absent. Poetul esi in grdin pe o zi minunat de
Mai si o astepta sa soseasca din desimea parcului. Tanara
femee se arata ca o aparitie cereasca, in roche alb. Mainile
!or se stransera tremurand, ochii li se umplura de o lumina de

aur. Cine ar putea descrie simirile sufletelor lor, and se


108

www.digibuc.ro

vazura amandoi singuri, in misterul acelui boschet de flori, bu


curia, mirarea, uitarea suferi*lor trecute, imbatarea fericirei_
prezente ? 1..."

Ei ii declarara nemarginitul kr amor, unui

pentru altul, imposibilitatea de a trai departe unul de altul, hotarirea de a nu se mai desparti, intample-se ce s'o intampla.

Margarita, nemai putand rezista indemnului inimei sale, se


arunca in bratele poetului: buzele lor se incletara inteo lungd
i voluptoasa sarutare, sufletele kr se intalnira In acel sarut i
soarele straluci mai splendid pe limpedele senin al cerului"...
Dragostea kr nu inceta decat in ziva cand Margarita deveni
mama. Atunci, printeun biletel, ea II intiinta cu durere ca trebue sal renunte la sentimentul ei pentru dansul. Alecsandri raspunse cu un strigt de Adio dureros al inimii lui, reamintindu-i
cu tristeta cat de mult a iubit-o el i cum a suferit i s'a jertfit
de buna voe pentru linitea traiului ei
Adio! ah, niciodata
N'am crezut cA pe pAmAnt

A mea inimd 'ntristat


Va rosti acest cuvant ;

Dar tu Insap, tu pe care


Te-aveam tainic Dumnezeu,

Ai voit far 'ndurare


SA jertfesc amorul meul...

and o mai revzu, ea zise poetului cu glas sincer:

Vrei-

sa fii fratele meu ?


Poetul ii raspunse depuind pe mana ei tremuranda un sarutatrespectuos.
Astf el incepu, zice Alecsandri, i astfel sfari acest romazr
109

www.digibuc.ro

inthn intre aceste dou fiinte, demne una de alta si cari preau
menite a trai impreun in lumea fericirilor lumesti"....
Dar pasiunea lui cu aclievarat mare, si cea dintai, si cea mai
romantica, si impartasit deopotriva de amandoi, a fost pentru
Elena Negri. Aceast femee, intalnita de Alecsandri la cea
mai frumoasd varst a sa, la 24 de ani, avu atatea daruri alese,
ca-I subjugl pentru vecie si-i inspira cele mai frumoase i mai

calde poezii amoroase. Intelegatoare si iubitoare de poezie,


muzicant, cu dragoste de poporul roman si cu mila de cei
umili, Elena Negri era suflet din sufletul lui Alecsandri. Tanara inca, despartit de un brbat ce nu stiuse sa-i inspire
iubire, frumoasa, distins, discret i bland, Elena Negri cuprinse toat inima poetului. In lume, ea era &ma amabila si
plin de spirit. Cand intra in serate, Insotit de sora sa Catinca, gatite amandou si impodobite in rochii de bal, se nAstea in jurul Mr un murmur de admirare: una bruna delicata,
cu surasul pe buze, alta blonda cu figura deschis, burboniana
si plina de mandrie". Un portret al ei de pe la 1844, ii infatiseaza capul frumos cu zulufi scurti dup moda timpului, cu
dou carari in Mc de una, aa numita pieptntur en coeur;
prul negru si ludo% oclai mangaioi i negri ca si sprincenile.

Nasul si gura potrivite. Elena tine o haina usoara, strans la

san, c'o man &lima si c'o miscare gratioas. Privirea e


Impede si te urmreste bland. Un alt portret, mrime natural,

lucrat ceva mai tarziu de pictorul Rozental si care se afl b


4Ghergani, o inftiseaz putin mai trist.
Alecsandri D cunoscu la_Majina, in casa fratelui ei Costache
110

www.digibuc.ro

Negri. Seara in care a vzut-o si a auzit-o cntitnd pentru intia oar& a rmas pentru poet ca cea mai frumoas din vialui :

...Era o nopate lina, o mult frumoas noapte


Ce revArsa In lume ertnonioase soapte
$1 multe glasuri blande in inimi destepta ;
0 noapte de acele ce nu le poti uita,
Care aprind in suflet scnteie de iubire
$i pun pe frunte raze de indumnezeire.
Eram.., parcA scimt incA.., la orele acele
Cand ochiul rAtAceste plimbandu-se prin stele

$i 'n toat steaua vede un chip gingas slavit.


Atunci cnd visul sboarl pe tArm nemArginit,
Cand dorul trist uneste a lui duioase plangeri,
Cu sfnta armonie a cetelor de ingeni...
De-odatA-un glas de inger, o sfntA armonie

Plutind usor In aer ca vntul ce adie,


Se scobori win stele din leagAnul ceresc:
Duios era si gingas acordul Ingeresc :
Penice de acela ce c'o simlire vie
SlAveste armonia i 'nalta poezie"...

Dar mai ferice Inca fiinta de iubire


Ce abate ai 'nfocare a dragostei pornire
$1 ne 'ncetat e gaha ai drag a se jertfl.
CAci dulce-i pentru altul l 'n altul a trAi
$i dulce-i de a zice, cnd inima jeleste,
Am o fiintA 'n lume ce tiu ci mA lubeste"...

Peste putin ei se revazura la mosia Blnzii, unde petrecuni


mai mult timp in poezie i muzica. In serile de prmvar eseau
pe cai, se plimbau, lsand friele pe coame, voind sa prelunigeasca la nesfrsit plcerea acelor ceasuri. Aici a scris el mai
111

www.digibuc.ro

multe poezii, din cari strAbate entuziasmul, visele i iluziile de


atunci, adica partea cea mai frumoas i mai poetic a iubirii,

cnd cel mai mic lucru, o micare, o privire, o strngere de


mn, iau in ochii celui ce iubete o insemntate fr margini.
Iat nota lui sufleteasc in una din zilele acelea, intitulat 8
Martie 1845, la cele dintAi adieri ale primverii;
poetul,
transportat, 1i invoacd sufletul i nlucirile, mai inti ca s
se bucure toate de fericirea iubirei lui :
Intinde cu mAndrie aripile-ti ware,
0 sufletul meu vesel, o suflet fericit!
InaltA-te in ceruri 0 zborl cAntand la soare,
Caci soarele lubirel in cer a rAsArit
SI 'n cale-ml s'a oprIt.
Venitl nAlucirl scumpe, dorinti, vlsuri marete,
Ca paseri cAlAtoare /a cuibul inflorit,
Veniti de 'ngAnati vesel a mele tinerete,
CAci steaua fericirei in ochiu-mi a lucit,
Iubesc 0 stint iubit.

Sunt ore ferlcite, sunt tainice placeri


Ce 'n cumpAna vietii platesc ani de dureri,
Atuncea jalnic omul riclicA a sa frunte
Si 'n ceruri cu mandrie atinfA ochiul sAu,
Flinta lui se 'naltA ca vulturul di munte
Iubirea lui il schimbA 04 face Dumnezeu...

Aceasta-i gama dragostii lor timp de doui ani.

In 1846, un doctor recomand Elenei Negri, plpnd ca


sntate, s petreac ctva vreme in trile calde. In luna lui
Mai din acela an, ea plecA in Italia, cu fgcluinta lui Alecsandri c o va urma. La desprtire poetul ii zice :
112

www.digibuc.ro

Te dud iubita scumpa in trmuri departate.


Gandeste-te ca 'n lume nimic nu e mai mare
Mai gingas, mai putermc, mai slant, mai cu infocare
Decat sunIirea v.e ce tu mi-ai insuflat...

Ori unde tu vei merge, iubitaii-adu-aminte


De a noastre ore phne de dragoste fierb.nte,
Comori nepretuite de scumpe desmierdari ;
De-acele vremi in cari a noastra fericire
Schimba intreaga lume in leagan de iubire
Si vremea trecatoare in lant de sarutari L.

0 luna dupd plecarea ei, prin Iunie, pleca i dnsul spre


Italia. El lu drumul Mrii Negre, trecana prin Constantinopol,
Brusa, Atena i urcndu-se la Vene0a. La Constantinopol cnt
de fericire :
Gandul meu la tine sboara
Ca o pasare usoara
Catre cuibul inverzit,

Si la sanul tau patrunde


Ca un flutur ce s'ascunde
Inteun leagan inflorit.
Tot ce 'n lume-1 drag si place,
Tot ce 'naltA * preface
Pe un ora in Dumnezeu,
Mi le-al dat cu-a ta iubire,
01 frumaasa nalucire,
Scumpa mea, ingerul meu L.

La Triest cnt aqteptarea :


Pe malul marii de spuma-albita...
Ce

gemat ingrozitor,

Ca pe un inger te-astept iubit,


Cuprins de jale, manat de dor.
113

www.digibuc.ro

In Septembrie ajunge la Venetia si-si reggseste iubita pe pamntul frumoasei Ita


Alecsandri, poet, om delicat, avut, frd griji, avnd rnga d
o femee iubitoare i simtitoare la tot ce e frumos!... Ii inchipue cineva lesne romanul kr sentimental, in leaggnul acela il
attor pasiuni mari, unde petrecura frumoasele luni de toamng,
retrasi ca intr'un cuib de dragoste, in palatul Benzonus !...
Plimbrile kr cu gondola noaptea pe lung, mn in mn, recitgrile poeziilor ce-i inchina el, incantarea ei, la auzul kr, avnd de martori numai stelele,
cari licgresc la tot pasul la

poeziile lui de atunci... Atentiile poetului stiind-o suferindg,


farmecul kr in fata pcii ce-i inconjura, a palatelor pline de
legende, pe rnga cari treceau, a serenadelor ce auzeau, si a
attor alte lucruri minunate, fgcute parca anume s infierbnte
inchipuirea i pasiunea... El ne spune intr'o scrisoare cg cele
mai fericite zile din viata lui au fost acelea. Lumina si caldura

kr incntatoare au rgmas in versurile lui de atunci ca nise


flori presate, intr'o carte de amintiri. Ici intlnim binele ce-i
liziisteste sufletul, privind-o :
Cand ochii mei inoat in gingasa lununa
Ce tainic izvorste din ochii ti frumosi.
Atunci orice durere in sanul meu s'alina !
Ca marea turburata ce-adoarme I susp:na...

Mai incolo, gsim fericirea lui simtindu-i snul bgtnd


Cand fruntea mea in pace cu drag e leganata,
Pe sanul tau ce salta aprins de dulce dor,
Fiinta mea ferice de vlsuri desmierdata
In lumi necunoscute se simte
114

www.digibuc.ro

Cad sanul tau in care domneste-a ta iubire,


Precum o lampa sianta ce arde 'ntr un altar
Frumos ga i altarul uimeste-a mea

Ceva mai departe, ne arata extazul lui sdrutnd-o .


Gaud vesela, fierbinte, gurita-ti zimbitoare
Ma 'ncanta, ma imbata cu-a sale srutri,
In inima-mi atuncea s'aprinde-un dulce soare

Si viata-mi ca albina lipita de o floare


Se leagana in raiuri pe-atatea desmierdari..

CAM betie de trasport trebue s fi simtit Alecsandri, omul


Acela pururea msurat in cuvinte, pentru ca inteo seard 14 Lido

privind fiino iubit de langa el, sub razele lunii rskind din
mare, s zica Venetiei :
Rdica valul negru, ce-acopere-a ta fata,
Veneo cernita, Venetio mareara,
Si c'o zambire dulce fii ,martur fericit
noastra veselie si-amor nemargimt...

0, spune-mi tu, vazut-ai in gondola vr'odata


Fiinta mai frumoasa, mai dulce desmierdata,
Un linger de iubire cu suflet mai ceresc

Decal minunea scumpa pe care o slavesc

...0 vis ferice al tineretii mele


De-ar fi 'n a mea putinta sa fac precum doresc,
pune pe a ta frunte un diadem de stele,
As pune sub p:cioru-ti un tron Dumnezeesc

Cad te iubesc Elena c'o tainicd ufnure


Cu focul tineretii, cu dor nemarginit,
Cu lacrimi i credinta, cu &Ice fericire
Cu tot ce este 'n mine putere de iubit...
115

www.digibuc.ro

In tine cred Elena precum credeam odat,


In glasul maicei mcle, in sfantul ei amor,
'Precum in soare crede natura inturiecat,
Precum un geniu falnic, In falnic viitor....

Din Venetia, strbat lungul Italiei, prin Florenta qi Roma,


i in Ianuarie 1847 sunt la Neapol, dinaintea golfului pe care
se plimb, ca i la Venetia, legnati de valuri i de acelea*i
iluzii...

In fine, ajung la Palermo, unde Elena Negri se stabilete


cu poetul i cu Nicolae Blcescu in vila Del iina, afar din
cira, o vil c'o teras, zice Alecsandri, pe care atrnau crengile pline de mandarine i die unde privirea se intindea pe grdini pline de flori i de arbori exotici ce rspndeau parfumul
1or imbttor; in dreapta vilei, ochii se plimbau pe albstrimea
mrii siciliane brzdatfi de brci uoare".
Pe acea teras, aezat pe coloane de marmur, Alicsandri
1i destinuia proectele lui literare, citea piesele ce scria, ca
Piatra din Casa', Rin.5agul, iar Blcescu pagine din Istoria lui

Mihai Viteazul. Seara eeau cte trei in linitea aerului, sub


suflul bland al mkii i priviau Vezuviul in flcdri. Alecsandrt
ii va aminti totdeauna cu o nespus4 plcere de zilele acelea
frumoase.

Cu BiIcescu m'am plimbat, zice el, pe golful Neapolului in


noptile luminoase ale Italiei, am admirat flacAra uria ce incununa fruntea Vezuviului, am respirat aerul parfumat al Siciliei, rtcind pe malurile mrii"...
Inteo chnineat de Aprilie ins, Alecsandri fu deteptat din

acel vis; boala Elenei Negri, durerea de piept", care pan&


116

www.digibuc.ro

atunci nu fusese decat ca o umbra aruncata de un nor si care


le acuse dragostea si mai scump,
se art ingrijitoare.
Din ce in ce mai palid, cu ochii mai stralucitori, ,ea lsa la
cei ce o inconjurau o impresie trisa.
La inceputul lui Mai, plea) cu Alecsandri spre tar, pe la
Constantinopol, uncle era frateie ei, Costa:he Negri. Dar and
intrau in Cornul de Aur, in fata insulei Principilor, Elena Nesri, in urma unei crise neasteptate, muri pe vapor,, in bratele
lui Alecsandri. Poetul simti pe inima lui inima ei incetnd de
a mai bate... Elena Negri fu inmormntat in curtea bisericei
grecesti din strada Cabristan. 0 piatra simpl deasupra mormantului, cu numele si data mortii, arata inc !Dada mai acum
ctva timp locul rmsitilor ei. Alecsandri intr in tar bolnav
cautd mult timp sntatea ca s se poat restabili.
El compuse ceva mai trziu minunata sa poezie Steluta, care
e epitaful marii sale iubiri. 0 dm in intregime, cum am dat
alte bucti, fiindca ele sunt documenie ce reconstituesc
inalt viata pasional a poetului :
Tu care esti pierdut in neagra vecinicie,
Stea dulce 1 lubit a sufletului meu 1
Si care od:nioara luceai atAt de vie,
Pe cAnd eram in lume tu siugut i eu I
O. blnclA, mult duioasa

tainicA lumina

In veci printre stelute te cat al meu dor,


Vadesea-ori la tine, cand noaptea se 'nsenina
Pe plaiul nemurirei se 'nalt.1 c'un lung sbor.

Trecut-au ani de lacrimi g multi vor trece Inca


Din ora de urgie in care te-am pierdut I
$i doru-mi nu s'alinA i jalea mea adnc5
Ca tristA vecinicie e fAr de trecut.
117

www.digibuc.ro

Placed ale iubirei, placeri incantAtoare,


frumoase visuri de talnic

V'ati stins... si de atuncea in cruda-mi ratacire


Ce las'un intunerec aaanc in urma lor.
V'ati stin.s... si de atuncea in cruda-mi ratacire
N'am alt mngaere mai vie pe pmnt,
Deca s nalt la tine duioasa mea gndire,
Ste lut zimbitoare, dincolo de mormant !

CAci mult, ah, mult in viat, eu te-am iubit pe tine


0, dulce desmierdare a sufletului meu I
multa fericire ai revrsat in mine,
Pe cnd eram in lume tu singur i eu I
rtunoas ingerel cu albe aripioare,
Precum un vis de aur in viat-mi ai lucit,
'n ceruri cu grbire, ca un parfum de floare,
Te-at dus lsndu-mi numai un suvenir iubit.

Un suvenir, comoar de visuri fericite.


De scumpe i fierbinfe si dulce sdrutri,
De zile luminoase i indumnezeite,
De nopti venetiene i pline de 'ncantri
Un suvenir puenc, coroana vietii mete,
Ce tnfingfie i 'invie duioasa-inima mea
Si care se uneste cu harpele din stele

Cnd ma inchin la tine, o drag, lina stea !


Tu dar ce prin iubire, la al iubirei soare,
Ai desteptat in mine poetice simtiri,
Primeste 'n altd lume aceste lcrmioare
Ca un rsunet dulce de-a noastre dulci iubiri L.

In versurile acestea se vede frumusetea indurerrii eterne


consacra restul zilelor sA anfaeze mormantl fiintei iubite.

Dragostea lui va fi trecut, cum trec toate in Iumea asta, dar


118

www.digibuc.ro

amintirea ei va fi pentru el i va rsri in poezia lui ca o Hoare-

de mormnt, o imortel", o numguita", cu caracterul eternitatii. Cinci ani dup moartea Elenei Negri, in 1852, Alecsandri scriea lui Balcescu cu privire la dnsa :

Iubita noastr Elena Negri este inmormntata in ograda


bisericei greceti din Pera. Mormntul e acoperit c'o lespede

de marmur, pe care este spatd urmtoarea inscriptiune :


Elena Negri, Moldavia, 4 Mai 1847. Cand vei merge s vizitezi acel mormnt, care cuprinde cea mai scump i cea mai
bogat parte a vietii mele, sd depui cdteva flori in amintirea
mea".

Douisprezece ani mai trziu, el va rezuma aceast dragoste in poezia Ursita Mea i ne va da in chip poetic cele trei
faze neuitate ale ei; cea dela curtea boereasc depe moia lui
Negri, Intr'un castel departe, cea din palatul Benzonus dela Venetia, Irztr'un palat pe mare, i cea din urm, a pierderii Elenei
Negri pe mare in fata Constantinopolului, Eram atunci pe mare.
In dulcea-i legrzare, muri ursita meal...

Imaginea Elenei Negri va reapare astfel in mai toate momentele sale poetice. Aa, spre pildd: peste multi ani, In 1867,
reveria lui atacind prin frumusetile deprtate ale Iumii, e
.oprit de portretul ei de pe peretele din cas :
Acum inchipuirea 41 strange-a sa aripa
Tablourile toate se sterg, dispar, !met,

Si mii de suvenire, ma 'nconjura 'ntr'o clipa


In fata unui tainic si dragalas portret.
Atunci inima-mi sboara la raiul vietii mele,
La tirnpul mult ferice in care-am suferit
119

www.digibuc.ro

Si-atunci paduri i lacuri, I mari l flori si stele


Intoan pentru mine un imn nemarginit...

alta data, aproape de batranetea lui, sand in cas la


Gura sobei i perandandu-si prin minte minunile povestilor cu

balauri, cu smei inaripati, cu pajuri nsdrvane, cu Feti frumosi. deodat numele Elenei Cosnzenei il va transporta la ea:

Dar pe mine ce m'atrage, dar pe mine ce ma 'ncant ?


E Ileana Cozinzeana. In cosita floarea-i canta,

Rana 'n zitia stau pe ganduri si la ea privesc uimlt


Ca-mi aduce viu aminte de-o minune ce-am lubit...

Acea minune a fost unica lui dragoste profund) poetia


coroana vietii sale": In asa fel, el nid n'a mai iubit alta femee
dup Elena Negri.
Intre poetii nostri de mai inainte, Conachi, VAckescu
cari glumeau in amor i faceau galanterii reci i intre Alecsan-

dri e o mare deosebire. Pe and cei dinti cntau adesea ori o


femee fictiv sau vorbeau numai ca sa zica ceva plcut, povestind de cerceii, de inelele, de florile ce trimeteau femeilor, poe,
ziile amoroase ale lui Alecsandri pleaca din o simtire rear&

urmand in aceasta prerea lui Goethe care spunea lui Eker,


mann Ca' toate poeziile lui amoroase sunt de circonstanp,
adica au un punct de plecare real", deaceea desvAlue o patim
adancA. La unii era numai o cochetrie sau un joc, la Alecsandri e dorul cumplit", cum il numeste el.
120

www.digibuc.ro

B) SIMTAMINTUL RIDICOLULUI
Comedii, cantonete comice, vodeviluri...

Alecsandri incepe s scrie comediile sale in anul 1840, cnd

in Iai nu exista Inca' teatru ci numai o ppuerie pretentiQasA": Drept clAdire a teatrului, hardughia-andrama dn curtea

lui Talpan, deasupra creia sta scris cu litere subtiri, fcute


cu crbunele, Teatru de varietti; sala, ingust i oarbk cu
scaune aduse de-acas i luminat cu lumnri de seu; scena,
cu decoruri ca vai de ele, scenele de codru petrecndu-se in
piete i orae i cele de salon in gradink trupa, o aduntur
,ck oameni fard coard. i fara educatie, strini de prin colturile
cancelariilor ori pripiti de ptin mahalale, intocmindu-i rolurile dup inchipuirea kr totdeauna greit, tinnd bratele moar-

te, picioarele tepene, declamand cu patos, baiguind sau recitnd pe acela ton. Publicul, nepstor i incult; pentru el, un
individ ce se strAmba ca o maimut sau strnuta lung, des i
lare, era un actor de talent, cum era actor dramatic cel care
ii sburlea prul vlvoiu, carnea din dinti, tipa, se btea de
preti, se trntea la pmnt i se sbuciuma ca un epileptic.
Piesele, farse grosolane sau drame apelpisite cu tremolo dela un
rcapt la altul...
Starea aceasta a teatrului, descris astfel de Alecsandri, inexistenta aceasta a teatrului, mai bine zis, s'a mentinut

multi ani. Ea nu putea fi favorabil unei desvoltri literare


,dramatice. Alecsandri, numit atunci in directia teatrului din Iai,
.cu Costache Negruzzi i Koglniceanu, director f Ara voie-, fu
121

www.digibuc.ro

nevoit, prin situatia lui, sa devie autor dramatic: nu erau piese


de jucat, i el a trebuit sa le scrie.

0 Intamplare fericita pentru teatrul lui Alecsandri, a fost


ca el gasi in artistul Mil lo un interpret genial care l insufleti,

ii accentua valoarea, clack prestigiu i importanta ideii de


teatru, Mil lo a scris de altf el el insui primele piese romaneti :
Poetul romantic, Postelnicul Sandu Cured, Baba Harca i altele.
El trdise mai multi ani in viata teatnilui din Franta i jucase

cu angajament la Teatrul Vaudeville din Paris.


Venit In 1854 la Bucureti i aducand piesele sale i pe ale lui

Alecsandri, ale aror rolusi le creease la Iai, Millo cladu avant


teatrului national de aici, pe scena caruia juca 50 de ani, personificand Zarecum istoria scenei noastre.
Cei cari din noi 1-am apucat bdtrn, nu putem s ne facem
o idee deplina de jocul su. Millo a fost nu numai un suflet pasionat de teatru, calcand in picioare prejuditiile sociale ale timpului, pierzandu-i averea i parasindu-i familia pentru ideea
intemeierii teatrului la noi, dar a fost i un actor mare, c'o inteligenta superioarg, cu cultura i o cretere de boer. 0 privire a lui
spre sala Inveselea publicul pentru toata seara. 0 subliniere.
facuta de el intr'o pies, arata indoit i intreit mai mult decat
spuneau cuvintele piesei. Trasaturile fericite ale fizionomiei
sale puteau infatia cu uprinta o figura femeeasca tot aa de
bine ca i una barbrteasca; fara nici o apretare, fara deghizari sau adause, el era femee, daca se lega cu ceva la cap. Tot
aa ele exprimau cu o rar asemanare starile sufleteti d:ntre

veselie i durere i incarnau personajul fiecarui rol, fara sa


vorbeasca, fara s rada sau sa plnga. Pe langa acestea, jocuI
122

www.digibuc.ro

lui era simplu 0 natural, spre deosebire de jocul declamator al


celor mai multi actori e atunci. In cei din urnid ani, cnd nu
tremura capul qi corpul,
mai putea vorbi deck cu greutate
juca cantonetele Chirita in voiaj i Paraponositul mai mult cu
mimica sa. Inteligenta, actorul ramdsese aproape acela, corpul 'ins& slbise. Rand la batrnete, impins de nevoi, il ve-

deai intrnd la Ioan Ghica, directorul teatrului national de


atunci, ca s-i ceard scena teatrului pentru reprezentatia
anuald ce da in beneficiul ski; saluta respectuos, rmnea un
moment la u, privea lung cu ochii sdi mari, i apoi ngima

epitetul de Prinser, ridica mna i trdgea degetul cel gros


sub dintele incisiv, fcnd un mic zgomot cu unghia aclaugand trgdnat cuvintele N'am... sfant!"... Ghica nu-i refuza
sala niciodat. Pe drum, il intlneai uneori cu jobenul vech:u
in cap, in o redingota neagrd, lungd i lucioas, ridicnd din
greu bulevardul Elisabeta i rotind ochii in dreapta i in stanga.
Dacd ii faceal un compliment de talentul sdu, el Indio sprincenile ca cloud' semne de intrebare... Dacd ii vorbeai de nobleta familiei lui, ridica ma-ma i-ti arata cu degetul imma...
ca singura noblete a omului. Alecsandri a avut o mare admiratie pentru talentul lui. El recuno0ea c succesul piese. lor sale
se datorise in bund parte talentului lui Millo.
Pldcerea de a fade de ce-i de fa's e In firej omului. Romanii,
cu deosebire, rdieau de tot ce li se pdrea rid:col. Ei erau muctori i ludtori in rds, acetum italium. Poporul roman rdde

el de orice ii cid prilej de rds. El a luat in fa's mai ales pe


strdinii din mijlocul sdu.

Aa despre ungur zice :


123

www.digibuc.ro

Cat e tara de-alungul


Nu-i talhar ca ungurul.
Isau
Ungurean cu suman scurt
Nu edea 'n Moldova mult,

$i te du in tam ta
De-ti mananca slanina...

In potriva rusului se roaga la Prut :


Raule blestemat, sacati-ar parade.. ,

Despre evrei :
Iese dracu dintr'o borta
C'un papuc i c'o clubota ;
Iese dracu din tacluni
Cu tartanu de perciuni...

Despre armean :
Arman,
Gogoman,
Noaptea furfi,

Ziva Jura
C'un ciolan de paine 'n gura...

*i aa in multe alte poezii.


Alecsandri n'avea dar cu semana. Dar razand, in comediile

Ili, el urmrea o idee de indreptare a moravurilor. Am proectat, zce dansul in prefata Operelor Complete, sa-mi fac din
-teatru un organ de biciuirea moravurilor rele i a ridicolelor
societatii noastre"... Iar aiurea adauga: Am socotit de a com124

www.digibuc.ro

pune pentru curiozitatea urmailor notri o galerie de tipuri


contimporane, tipuri ce dispar pe toed ziva". Viata noastr5
social de pe vremea tineretii poetului inftia in adzvr attea prejudecti i caraghioslcuri c un observator ca dnsul
trebuia sd fie izbit de ele i s caute s le indrepte, punndu-le pe sceng in lumina lor ridicola. Ironia i spiritul lui au.
fficut mai mult deck ar fi putut face coala. Dar, clat fiind
starea primitiv a teatrtgui romnesz qi fiind convins ca un
teatru nu se poate improviza dintr'o zi in alta, iar, pe dea1:5parte, fiind nevoe urgentd de piese de teatru, Alecsandri a
improvizat, a adaptat i localizat comedii upare, potrivit cu
puterea de interpretare a actorilor i cu gustul publicului punand fall imaginatiei sale", adicd rezemnndu-se la lucrri Bra
insemntate literar. Aa erau cerintele vremii i la ele au fa'spuns comediile lui, unicele comedii de atunci, s'ar putea z:ce.
Aceste comedii cuprind: Cnticle cornice, scene, operete,
adica comedii cu antece, comedii propriu zise, vodeviluri, tablouri, proverbe i ateva drame ca: Lipitorile satelor, Boerii i
Ciocoii, Sgitrcitul risipitor, drame sau mai drept semi-drame ce
pot intra i ele sub titlul comediilor; in total cam 50 de piese.
num5r destul die impuntor in literatura noastr.
Prin ce se distinge teatrul lui Alecsandri ?

A scrie comedie e un talent deosebit i complicat. Trebue


o dispozitie sufleteasc anume: darul de a simti ridicolul i de
a-1 reproduce, plus gandul de a indrepta acel ridicol, adic :

trebuesc cloud aptitudini, opuse una alteia, una care ade i


alta care face bine, ca i cum ar fi doui ozhi ce ar privi, unuI
rznd i altul dojenind. Aceste dou insuiti, trebue sh' fie125

www.digibuc.ro

aa intocmite ca att una ct i cealalt, cu tot contrastu}


rAspuncla una alteia: una sa ;Ada de ceva de
dintre ele,
fa's 0, in acela timp, cealalt sa indrepte ceva ce e cu putintd

de indreptat. Pacatele omengti cari nu se pot indrepta o infirmitate, spre pild, i cele cari se pot indrepta 0 nu sunt
ridicole, nu-s de domeniul comediei; farts coincidenta aceasta,
comedia e imperfecta i n'are viatd. Pe langa acestea, ridicolul
fiMd variat in omenire, comedia ce-1 va zugravi va fi cu atat
mai viabilk cu Cat va infatia un ridicol mai adnc i mai intins, 0 mai permanent.
In fond, toat omenirea e ridicolk Viata noastr neavnd un

scop determinat, noi ne inventam scopuri fictive: ne facem


profesori, preoti, oameni politici, industria0, arti0i. In reaLtate
noi nu facern dect sa ne consol5m de faptul cA nu tim pentru
ce trim; inlocuim ignoranta noastr cu nite papuerii, cu ni0e

himere". Si ceeace-i i mai comic, e c fiecare din noi, ae


credem mai ceva dect altii, dui:4 tintele ce urmrim, pe cnd
in realitate tintele noastre sunt toate egale, iluzorii, ridicole.
ljnii indivizi au i alte particulariati ridicole mai mult sau
putin bttoare la ochi. Acetia sunt aluatul din care se plmadesc adevratele comedii.
Comediile lui .Alecsandri imbrtieaz o varietate mare dz..
tipuri ridicole. El a atins mai tot ce i s'a-aratat ridicol in jurul
sail. Si la cu care unii trani intrau atunci in paste, o vedem in
Soldan Viteazul; credinta in vrji i descantece bbeti, in
Plqma Anghelua; frica i iretlirml evreesc, in Hercu Bocce.
giul i alti evrei; demagogia, in tipul lui Clevetici; reactionarismul in Sandu Napoil i in zece altii; paraponisitii, in Paraponisitul; mania pensielor in Kira Nastasia; nestabilitatea in
126

www.digibuc.ro

Gura Casa, Tndal,


slujbe, in Haimana;
etc., etc. Dela tiganii servitori i dela otcupciil banerelor pAna
la coloneii cu epolete late cat nulitatea lor", trecnd la parvenitii prostuti de carte i de minte", toate ipostazele stratarilor sociale figureaza in galeria lui. Pe unii nu facea deck sa-i
copieze din naturd. Contimporanii lui Alecsandri cunoteau pe
nume multe din tipurile sale de pe scend.
Rasul lui Alecsandri e uor, bland, sentimental. Poetul e
mai mult bun cu fiintele lui ridicole. El rade de lume, dar petrece cu ea, i ne face i pe noi s petrecem impreund cu el.
Printre tipurile lui, rail:Lase in memoria contimporanilor, e mai

intai tipul Cucoanei Chirita, care inaltat mai ales de jocul lui
Mil lo, a famas ca o creatie national:A a lui Alersandri, cum e
o creatie francezd Sganarelle al lui Molire, in feluritele lui
roluri de valet, de sot, de tata, de medic. Chirita e prototipul
cucoanei noastre ridicole dela jumatatea veacului XIX, inftiata in: Chirita in lasi, Chirita in provincie, Chirita in voiaj,
Chirita in balon, etc. Ea a procurat multa veselie pRintilor notri i a smuls zecimi de ani aplauzele lor. Mil lo a facut din ea
creatia cea mai insemnat a sa. S'o privim un moment mai de
aproape in frumoasa comedie Chirita in lasi:
Cortina primului act se ridica deasupra ulitii Pacurarilor dio
vechea capitald a Moldovei. Se aud dintre culise chiote i poc.
nete de bice surugiueti. Bariera se deschide i incep a trece
prin fund vreo 16 cai de porai cari trag o trasurd veche pus
talpi de sanie. Caii intra intre culisele din fat5., iar trsura
rmne introenita in mijlocul scenei. In coada trasurii, sipete
.i cutii; peste ele st o tiganca cu alt cutie in .malni. Pe capra
127

www.digibuc.ro

un fecior boeresc. Inauntru Cucoana Chirita cu Aristita, Ca lipsita i Gu1i Barzoiu, copiil sal. Se insereaza i =ye.
SCENA I

(alergand dupa trasura zice tigancei din coada). CineSlujitorul.


zici ca-i in trasura ?
Cucoana Chirita.
Tiganca.
Cum!... Crita
Slujitorul.
Tiganca.
Slujitorul.

Chirita... surdule.

Chirita Surdulea?... Da cascati pliscul mai tare cicfr,

carae mai desghetat... Ce cucoana-i in trsura ?


Dute parlii! ca doar n'am sa-ti toc la urechi pana maine...
. Tiganca.
De! baragladina, te-ai pichirisit ?
Slujitortd.
(asvarle In tiganca cu omat). Hasi caraitoare... hasi duh
Slujitorul.
de balta...
(scotand capul i primind omatul in obraz). Ce este? ce-ati
Chirita.
carnaxil ca era sa ma chiorascal... Cine asvarle cu bulgari (catre

tiganca) Ce te-a apucat m rog cotofano, de carat ca cioara in par? Ia


seamd la lucruri b:ne i taci din pLsc, (intorcandu-se catre fecior). Si
tu mcjicule ce stai in capra ca un degerat i nu zici surugiilor sa mearga?
Vai bata-va crucea mangositilor, c'o sa-mi faceti zile friptel...
Slujitorul.
(la oblon). Cucoana...
Chirita.
Ce-i ?
Slujitorul.
Cum II numele d-tale ?
Chirita.
Cum mi l'a dat nanasa... Lipsesti de acolo.
Slujitorul.
Asa, stiu eu... d'apoi vezi, cucoana ca trebue sa te trecem
la catastiful barierei.
Chirita.
Sa ma treci la catastif pe mine? Da ce sunt eu sa ma tea

la isvod? Auzi vorb! Mai ca obraznici sunt guleratii istia cu sabiuti...


Slufitorul.
Avem porunca sa nu lsam pe nimeni in targ pana a nu-1
intreba de nume.
Chirita.
Ei vor sa-mi scoata sufletul... dute de scee c'o venit in
Cucoana Clf.rita a banului Barzoiu dela Barzoieni, cu Aristita, Calipsita i Gulita copiii lor.
Slujitorul.
(In parte). Mai ce pomelnic... (tare) Cum zisesi, Cucoana?
Chirita.
Iaca surdul (repede) Chirita, Aristita, Calipsita i GuliA
128

www.digibuc.ro

Barzoiu ot Brzoeni. (la surugii) Manati mai i luati seama la covatele.


(In parte) Aici In cap.tala esti tot cu zilele In mana.
(Surugii indeamna caii cu expresii surugiesti).
Taca-va gura betivilor, ca va aud copilele.... Ne-am troenit?
Chinta.
Eaca na i alta acuml chiar colac peste pupaza. (feciorului) Ce stai ca un
butuc pe capra, mangositule... coboar de ajuta la trasura...
(srind din trasura)... Carnaxi c era sa-mi nip selelel (imChirita.
pingand feciorul) Ea colo.., colo la razor tontule... pune umaru de Impinge, ca esti coscoge... hai mai, opintip vartos.
Surugiul.
Hi, hi, svanta-v'ar vantu v'as vinde pastrama !
Chirita.
Taca-va gura blestematilorl ca va aud copilele! (la fete)
Astupati-va urechiiel (in parte). Mare pacat cu niste ghiorlani. (La tiganca) Dar tu cherano, ce stai acolo parca clocesti
da-te jos sa de
mai usureze trasura.
Tiganca.
Cuconita, nu pot sa ma scobor fara de scara.
Chirita.
Scara? P-oiu da eu la scara... cotofana... desch:de-ti aripele
sai la pamant... da doar mi-i strica cutia... c'atata Iti trebue...

In timpul acesta dispar surugii.

Chino.
(alergand In fund) l'oftim poste... daca nu merg caii, fug
vizitiii... (intra in culise si se aude cazand)...

Pe cnd Chirita alearg sa dea de surugii, sosesc din urmd


alti doui drumeti, Bondici i Pungescu ce nu puteau intra in
ora din pricina trsurii Cucoanei Chirita introenit in bariera.
Cu ei se nemerise i un neamt cu orga in spate, orga care era
idealul lui GuIi ca muzicd. In ateptarea liberrii drumului,
Bondici i Pungescu se dau jos i fac cunotinta familiei Cucoanei Chirio.
Fiecare credea c'a dat de noroc i se umfla in pene. Bondici deveni Aga Bondicescu, Pungescu, Sptarul Pungescovici,
Chirita, cucoana banului Grigori Brzoiu ot Brzoeni. De aci
greeli i trAddri de cuvinte pline de haz in gura tuturor. Tinerii dau braol fetelor i pornesc pe jos sd le clued la gazd
in ora. De bucurie Cucoana Chirita i uitase un moment odo29

www.digibuc.ro

rul in trsura, pe Guli. Tocmai atunci vin la barier, plimbndu-se misterioi, Serdarul Cuculet i vduva Afin, vechi
prieteni ai Cucoanei Chirita, Serdarul Cuculet in calitatea sa de
director la agie, avea anuntati, drept doui cotcari, pe Bondici
i Pungescu, de sameul din Focani. Fete le dispar cu ei i nu
se tie incotro au apucat... Asupra acestei zpceli i nelinitii
Cucoanei Chirita se las cortina actului I.

Actul II se petrece in apartamentul Cucoanei Chirita din


Iai. E pe la 4 ore. Gulit face muzia cu orga, pe care a trebuit sa i-o cumpere in sfrit msa dela nean4. Cucoana Chirita st la toalet fcndu-i obrazul cu f el de fel de dresuri.
Seara era bal la Afinoaia i se gtea de bal. Ea voia
mrite fetele cu tineri din capital, oameni cu vaz, cum era
Bondici i Pungescu, dei Conu Grigori, bkbatu-su, gsise de

gineri doui megiei ai moiei lui, pe Paharnicul Brustur i pe


CAminarul Cociurld. In pregatirea aceasta sosete o sorisoare
dela Conu Grigori care glsuete :
Sarut gurita matale, scuirpd Chiritd, mai Intdi, nu lipsesc a rerceta
despre Intregimea snttii matale si a copiilor, cd afland cd se ad asa
precum doreste inima mea, x.0 putin sa se bucurc sufletul meu de sot sl
printe; al doilea vei sti ca din mila Proniel ceresti ma gdsesc i eu sntas... Ins Fifita a rposat de jigrie; al treilea, te instiintez cd cdslegile se apropie de sidrsq... drept care iti poruncesc s-ti lei catrafusele A
s vii inapoi indatd la Bdrzoieni ca s facem cununia cu Paharnicul Brustur

cu Cmlnarul Cociurl, cad la dinputriv viu eu insu-mi la Iai ca sd


va umflu pe sus cu nepusd masd, al d-tale sot supus i iubit,
Grigori Bdrzoiu ot Brzoieni".

Cucoana Chirita, s'o apuce istericalele. Noroc c sosesc Pungescu i Bondici, cari gsesc din intamplare o foaie de zestre la
130

www.digibuc.ro

itid, -uncle se vedea suma de 1500 galbeni bani ghiatd; era ceva

mai presus de toate ateptrile lor. Ei devin extraamabili 1


conduc familia la meta.
Actul III e in casa Afinoaiei la bal. Fete le, cucoanele clan.
seaza: tinerii se retrag la cdrti. Bondici i Pungescu sunt prini

cu mata In sac" la joc. Din ceartd Cum let da o palmd lui


Pungescu care ametit i ruinat se amestecd repede printre
lume intreband: One a &nit o palma?... Cine a primitdrd o
palmd?... Aud?... o palmal breal brea! ce scandal!"... Apoteoza
13 complecteaza sosirea lui Grigori Barzoiu care ia pe Cucoana
Chirita i pleacd la ord. uncle-i mrit fetele dup Brustur i
Cociurld.
lat subiectul piSei i fizionomia eroinei de predilectie a poetului.
Pe Cucoana Chirita vom intalni-o sub alt nume in multe alte
piese ale lui Alecsandri. Trsdturile ei dau o idee despre firea
femeii in genere, dar fixeazd in special tipul ridicol al boeritei
provinciale din societatea romand contimporand poetului. Toatd
vanitatea, tot riclicolul, toatd .ncontienta ridicolului sunt in ea:

Cucoana Chirita, pusa intr'o comedie cu ceva mai multd ac-tiune i cu mai putin coloare de moravuri, ar fi trait pentru
totdeauna. [Musa gdsete cuvintele i tonul cel mai potrivit imprejurdrilor, simte ce trebue sd zicd i cum trebue sa zicd, pre-

cum simte i cand trebue sd tacd. In fiecare moment tine socoteald de moda, de opinia lumii, de conveniente. Surade unde
-trebue, e serioasd, amabild sau asprd in felul ei de a fi, cu alte

cuvinte trdete sub o forma vie i artisticd. Cand intr


undeva, inteo adunare de domni, nu uita a intreba. Dar cu131

www.digibuc.ro

coanele si copiii?... Bine, n2A bucur... And?... i mie, precum


vedeti, imi merge de nainune"... Ea a fost la Paris de si-a bagat
plodu la scoal ca s invete politica, pentruc in ziva de astzi

la noi, un om ce nu stie politica, nu plateste nici chiar ct un


ji4 stricat...". Cu prilejul acesta, m'ana folosit si eu ca s vdd
lumea cea mare". FiindcA la tart ma' mucezisem, imi venise
stenahorie si ipohondrie". and si-a mfiritat fetele, s'a coto-

rosit" de ele. De atunci ii vine s sburde". and sotul ei se


suprd si cArneste din nas", ca s-1 impace, il srut intre
sprincene dupd obiceiu 1-1 lasd cu buza umflatr. and pleaca

la drum, ia ate o cutie de pri svntqi", fiindcd metahiriseste sdraturi de cnd a ptimit de rast". Gaud i se inampl
ceva ru, turbeazd, rcneste, isi smulge prul, cade lat pe
perne, lesinr. La dimpotriv, inebuneste de bucurie". Prima
impresie la Paris", in minunea minunilor, in targu Vavilonului" e c5 friptura e mic ca un irmilic", si racii in sapte
luni, chirciti, ofticosi ca vai de ei". Ca petrecere, nu era serat
s nu fie la Mabil, juvaer de gradina, adunare elegantr. Pe
brbatu-sdu isi bate capul s-I ciopleascd, s-1 chileasa... paca;
ii st rugina de-o schioap la ceafd". Traduce idiotismele limbei

romne cuvnt cu cuvnt: cnd isi bate copilul, elle lui paye
de l'argent pour du miel", fiindc5 nu vrea s cheltuiasc bani

cu el pour des fleurs du coucou". E inteun cuvnt un tip


reusit.

0 alt comedie, Boerii 0 Ciocoii, oglindeste bine cele doua


categorii sociale dela 1840: Boerii, adic adevratii nobili romani, si ciocoiii, aclic pseudo-boerii conrupti cari imitau pe
adevratii boeri. Actiunea ei se petrece in Iasi, in casa lui Iorgu
132

www.digibuc.ro

lirzobeanu i incepe. In actul intAi, cu o zi de primire, In care


soses:-. vizite: Ilatmanul Stefan Stlpeanu, Banul Vulpe, Slugerul Trufandachi, Neamus, Slugrica i altii mai multi, tipuri
reale i caracteristice pe vremea aceea. Pe toti acetia ce
iau diferite ifose, ii prezintai razeul Arbore, un tran verde 1
clesghetat, tnrului Radu, venit atunci din strintate. dupa
diferitele lor grade ciocoeti: pe Hrzobeanu, cobort cu hfirzobul din cer"; pe Timu, ciocoiu in doui peri"; pe Vulpe,
,,ciocoiu hrpitor, molie de dulapuri cu dele afumate, faur de
crciocuri", de altf el, cretin cu frka lui Dumnezeu, spovaduit,
impartit i grijit"; pe Slugricd, ciocoe, ciocofleandur,
ciocorofleac, ce se tre pe urmele tlpilor boereti ca s le
srute i chiar s le ling la nevoe"; pe Trufandachi, ciocoiu
grecesc, intrigant care se furieazd printre romni, zambind, gu-

durndu-se, lLnguind, fcnd pehlivnii... i care tintete aprinde rdcin in pmntul trii, a se Insura cu zestrea unei
cuconite iertatd de Dumnezeu i de oameni". ...Iat lumea in
care sosea Radu. Afar de Stefan Stlpeanu, boer din vechi,

talpa Orr, i afar de dnsul, Arbore Rzul, opinca nevcsuitr, ce a trait pnd la batrnete cu inima lipit de pltoti ceilalti aunt ciocoi.
Intr'o legtur upard de Inamplri, Alecsandri pune fat In
fat putregaiul societtii vechi, cu generatia tnr a lui Radu,
bonjuristul", care vine cu idealuri noui din apus i lupt spre
mntul Moldovei,

a le implnta la noi. Ca pretext de piesa, dragostea lui Radu


pentru Elena, fata lui Hrzobeanu, nevinovat i sincer pe
gare el o ia de nevast.
Boerii i Ciocoii are meritul de a ne Inftia o lume disprutd
135

www.digibuc.ro

astfizi cu totul, ce ocupa toat scara social& a timpului, lume


de o mizerie sufleteasc, unde orice dreptate se cumpra cu.
bani, i de o njosire de demnitate omeneasc, unde la fiece
moment apar sdruttri de tlpile picioarelor". Limba romneasc, vorbit in ea, inc prezint o inapoiere trist, avnd
cuvinte ca: Pristvilisesc, sprafc, stolneacealnic, comadirova
podorojn, potpiscd, rospisosc, ostanovca, otnoenie, raspolojenie, etc. Piesa dit in acela timp o pild de nedreptatea i cruzimea felului cu care se rdpea atunci pmntul tranului :
Intr'o zi luminat cu soare, povesteste dramatic rzdsul Arbore,.
adica multe mai vede soarele in tara noastrd!... Intio zi pomenitul Kir
Trufandaki, ispravnicul halvagiu, impreund cu banul Vulpoiu, intovrdsiti de o ceatd de slujitori, sosesc la Arbureni... stiti? ca boala in trupul.
omului1... Ei aduc un plug si incep a tdia mosia rzsilor in cloud... Boil
trag d:n greu, cad insusi pamntul pare a se lupta impotriva hotiei 1...
Brazda se intinde neagr ca pdcatul dealungul cmpiei... Cand deodatd
ese dintr'un rediu o romncd naltd cu pruncusoru-i la tdtd... Ea vine semeatd in fata caldilor, pune copilul la picioarele boilor si zice: Ati venit
sd ne luati hoteste mosia strmoseascd?... na trageti incaltea brazdd peste

unicelul meu, pentru ca sd nu rdaide pe lame un muritor de foame 1


Trageti 1" Si romdnca, indridra, viteaz, se pdrea atunci cd crescuse nail&
Cat naltul cerului si fulgera cu ochii imprejurul ei 1"...

0 alta variant, remarcabil, a teatrului lui Alecsandri e vodevilul, in care Concina,


comedie de salon cu cntece, tine
primul loc. Concina e un proverb in felul pieselor
proverbe
ale lui Musset. In ea rolurile de capetenie le au Printesa Ema

i Doctorul Leonard, amndoi intre 50 i 60 de ani. La ridicarea cortinei, doctorul e suprat de fiica sa, Lina, care s'a
maritat far& voia lui i a pdrsit casa pkinteasc. Juand o
partid de concinA cu Printesa, ea cat& sa-1 induplece ca s-si
134

www.digibuc.ro

ierte fata i pomenete de o Intmplare amoroas a sa de la


varsta de 19 ani. Fiind vaduva, dnsa fcuse cunWinta inteo yard la Castellamare, in Italia, cu un italian, cu care s'a
plimbat in barc pe mare antnd impreun o barcarol; ii
amintete primele dota strofe :
Cine 'n gondola pe-o noapte Iina,
Atunci cand luna eind din valuri
Revarsa taLnic a sa lumina
Peste palaturi, peste canaluri,
Cine-a plutit
$i n'a iubit ?...

Cine 'n gondola, culcat, se duce,


Atunci cand sufla vantul de noapte
Si dela Lido tainic educe
Suspine blande, duioase oapte...
Cine-a plutit
Si n-a iubit ?...

Ea nu-0 mai aminteqte urmarea. Mucci doctorul calla el


strofa a treia :
Cine 'n gondola plutind in pace
Pe-ale lagunei lucioase spume
N'a simtit viata-i cia se preface

Si ca re'nvie in alta lume ?


Cine-a plutit
$i n'a iubit ?

..

Printesa ramne miratd.


Printesa.

Cunoti barcarola mea ?...

Italianul printesei fusese insui doctorul.


135

www.digibuc.ro

Concina are o nota melancolica amoroasa ce impresioneaza


si e o piesa intocmita cu maestrie.
Cantonetele, alt gen placut lui Alecsandri, au avut deasemenea un mare succes.

Intre tipurile zugravite de ele, cele uncle se vede un regret de trecut si o accentuata coloare pitoreasca, sunt cele mai
bine si mai frumoase. Astf el avem pe Barba Lutarul. Sa-i ascul-

tam un moment glasul tanguios, cand apare pe scena Wandu-si loc printre servitorii ce-1 opresc &A intre in casa; adrestindu-se publicului el zice :
Aice-i adunare marel Si adunare fait Barbu, starostele de lautari, nu
se poate (se inchina publicului). Asa-I, boeri d-voastra, ca nu \fa las
inima sa ma dap pe scarf, re mine, Barbu cel Batran, care am cantet la
nunple si la mesele parintilor d-voastra?... Doamne sfinte si parintel In
ce vremi am mai ajuns... kainte, ma raga sa merg pe la casele boerestl,
St acutn mi se mucezeste cobza sub benis. Cine ar zice vazandu-ma, a
eu am fost lautarul Domnilor. Heil Heil... Vremea vremueste, batranii se
duc, obiceiurile se prefac, oamenii se schimba, cantecele se schimonosesc
si lautarii mor de foame! Heil Heil... In vremea boerilor cu islic si cu antereu ca mine ce de mai veselii, ce bancheturi! Cand se caftnia vre-un
boer, se ducea barbier-basa de-1 radea cu bricele de margean in ceardacu
casei, si eu ma duceam la el cu taraful meu de-i ziceam: SI la mai mare,
vere!.., el imi umplea fesu de galbeni si eu it cantam dupa cum se obicl-

nuia pe atunci... D'apoi la nunp! Maiculita mea.., ce de mai zaifeturll


Tinea nunta Cate o saptamana tot in chiote si chicote... In curte oamenii
frigeau boi intregi in frigari e desfundau poloboace cu vin de Cotnar, in
vreme ce arnautii trageau pistoale... Iar boerii, sus, beau vutca cu fesurile
si cu papucii cucoanelor..."

*i Barbu continua pe gama aceasta jalnica spunandu-ne ce

se intampla and se indragea vreun coconas de o coconit,


cum If canta el nopti intregi pe sub ferestre, in timp ce cuconasul sta frumos in trasura la co101 zidului; aminteste si alte
136

www.digibuc.ro

-obiceiuri din trecut i, clatinnd din cap, pleaca trist de schimbar ea vremurilor.

Tot asa e figura pitoreasa a Surugiului de odinioar, imbrcat cu poturi de aba, cu ilic de postav, cusut cu gitanuri, cu
-ching de curea, btut cu tinte cu plria cu cordele ;
poetul il zugrdveste viu, apucnd hturile in mana stangd.
zruncndu-se pe soas dinteo sritur i chiuind peste vai
peste dealuri dealungul drumurilor de post :
Miscati baetil... hi... hi... sa ma ducal ca vantul i ca gandul.
(pocneste) Hi, breazule, nu te lenevi, ca te stricnesc cu sfichiu de foc...
(bate cu harapnicul inainte ca i cand ar voi sa loveasca hatav1). Vartos
murgule. (se adreseaza Ia laturas) nu te lasa pe tanjala, ca-mi esti sub
mana, (pocneste delaturi in dreapta) Hi acum pe vs cu toti, intr'o intinsoare, sa. sfirie rotile, (chiue). Hi-1-1-i zmelsorli tatii... Mariuco fa, sa
ma astepti cu alivenci pe cand m'olu Intoarce, ca
aduce un tulpan
nou. Haide asa, copii, tot asa la copce, cu toldi, de o potriva, frumos, ca
ne priveste duduca cea din trasura... numai de nu ne-ar deochea... Eaca
s'o luam de a fuga din valcica, ca sa suim culmea intr'un sbor. Odata
cu totii pe opinteala... (chiue i pocneste). Hi-1-1-1, tatica nu ma
Intinde, Surule... odata, Breazule... hi, hi (se sbuciuma ca cum ar sill
call la deal). Manca-v'ar ciorile hi, perire-ar albinele cari or strage ceara
de facut lumInare celui ce va are. Ha, ho, ha, hol Tbrr... am suit dealu...
sa ne mai odihnim la umbra si sa va inai frec pe urechi".

Comedia lui Alecsandri, imbrtisnd mai toate paturile sodale ale epocei, e supe'rioar din acest punct de vedere come-

diei lui Carageale care s'a oprit aproape la un singur strat


social. Mai e Inca o notA particular ei. Comedia lui ne face pla-

cere, ne incnt5; in ea se iubesc tineri, se danseaz, se anti


sunt srbtori cmpenesti, domneste binele i frumosul. Cu
deosebire taranii, in costume nationale, par ideali prin caracterul
bor nobil, prin bunul lor simt, prin spiritul i poezia lor :
137

www.digibuc.ro

MAriuca din Harp Rziul infra pe scend purtnd un val


de pana alb pe cap si cntnd :
Frunza verde nalb moale.
Ce dud mndrulit 'n poale ?
Porumbele duc i fragi
Pentru cei cari 'mi sunt dragi.

Ea destainuete viitorului ei brbat, Harp, dragostea ce-i


arat vtaful din sat astf el :
Mai alaltSeri vatafid moiei zicea cA 'mi sunt minile de
Milriuca.
ca dulce i ca vrea sa le mantince...
Hart& -- Auzi mancul!... Ei, i tu ?
Mariuca.
Eu?... I-am tras un ca peste lira de t-a parut brAnza

srate...

Suzana, prancd din Satul lui Cremene, mdritat de o sipttimnd, antd torand pe prisp de dorul barbatului ei ce e
vesnic pe drumuri fiind vornicul satului :
Toarce, leleo, toarce, toarce

Pn ce badea s'a Inkiarce.


Vai, fuiorul mi l-am tors
Si bdica nu s'a 'ntors !

Muriuca din Lipitorile Satelor ant cu panerul de provizii lnga dansa, in asteptarea iubitului s5u Nitu :
Cine-a zice Nitu vine
Da-i-a tot ce am pe mine
C'ne-a zice c'a venit
Da-i-a ce n'am giuruit.

In Craiu nou, and Dochita rspunde lui mo Corbu Cim138

www.digibuc.ro

poierul ca a iesit la lund de s'au inchinat la Craiu Nou, Corbu


Mare pozna i minunef... Ce are romnca a inaparti
adaugd:
cu Craii?... Cat ii es an crdior inainte, hait, m'am inchinat
cu plecaziune".

In Rusalii, dupa ce Galuscus, vechil si profesor ardelean,


spune tranilor c ei se trag din Traian si ca-s strdnepoti de
imprati, tranii isi lasd lucrul i rspund razand ca imparatii nu lucreaze.
Arbore din Boerii si Ciocoii, laudand pe Radu ce iubea pe
Elena, gaseste vorbe romanesti de incurajare ca urmdtoarele:
Omul inimos ca un pom frumos, el te umbreste, el te hraneste, el te incalzeste"... In felul acesta glumet, spiritual si piscAtor inftiseaza Alecsandri pe taran. Un autor, reproducand
o idee dela cei vechi, zice a feful de a glurni al unui popor se
aseamand cu mancarea sau bdutura ha preferit. Francezul s'ar
asemna cu sampania, nearntul cu berea, italianul cu macaroanele, romanul ni-1 aseamana Alecsandri cti mancarile lui mai
mult sau mai putin picante.
Elementele comicului in literatura lumii sunt multiple. Unele
sunt caracteristice comediilor usoare, altele pieselor meditate.

Alecsandri are elementele cornice usoare, cum e spre pilda..


pronuntarea rea a cuvintelor de cei ce nu pot vorbi bine roma-

neste. Carageale are ticul, un comic de un grad ceva mai


inalt. Un expedient cu care Alecsandri isi Inlesneste mersul
pieselor e trucul" tainuirii persoanelor; ascunde pe cineva prin

dulapuri, pe sub mobile; travesteste pe al0i, pe cari nu-i recunoaste nimeni; profita de intunerecul noptii, prin care strecoard pe cine vrea pe scena, etc. Carageale aseaza piesele
139

www.digibuc.ro

.sale pe ceva ne0iut de personajele din ele: un numar de casa


intors pe dos, o scrisoare pierdut...
Elementele comediei cari cer timp i reflectie, cum e actiunea i caracterele, lipsesc in improvizarile lui Alecsandri. Lipsa
de actiune 0 de caractere, i faptul z comediile lui sunt piese

au fcut ca ele sd fie jucate din


.de moravuri ce dispar,
ce in ce mai rar.
In schimb, comediile lui au totdeauna un tel moral, Iorgu
dela Sadagura, care e una din cele dinti piese. putem zice, roe indrepmne0i, i una din cele dinti ale lui Alecsandri,
tatd in potriva romnilor, ca Iorgu, ce vin din strainkate
dispretuesc totul la noi, ca 0 in potriva femeilor, ca Gahita
ce sunt in cautarea de nobili" strini cu cari sd se castoreasaPublicul aplaudd frenetic la prima reprezentatie pe
Alecsandri, il chemd pe scen; el multumi din loja tatalui-su
unde era; tatl su Il srutd. El se imbolnavi de emotie i zacu
o saptamn. Dar de a doua zi de reprezentatie, tipurile din

piesd devenir ridicole in fata societtii. laii in Carnaval,


pe care ipochimenele i simandico0i" se suparar i voir
s-i opreasc5 jocul, biciuiete pe cei ce inAbuesc orice curent de

opinie publica. Nunta T firneascg, love0e in dascalii greci ce


voiau ad' introduca limba greac cu falanga. Ei au fost ridi.culizati in multe alte piese de Alecsandri, aa Ca am contribuit
.a-i face imposibili in tara mea; i-am fcut atat de ridicoli incAt
in ora nu-i mai voesc ca gineri". Cinel Cinel, vizeaz Unirea

Principatelor. Piatra din casa" incondeiaza pe mamele ce-0


considera fetele ca pietre in cas i atinge desrobirea tiganilor
4etc., etc.
140

www.digibuc.ro

In compunerea comediilor lui, Alecsandri s'a folosit de re


'pertorul teatrului francez: Scribe, Lab iche, Augier i alti mai
mici. De la unii s'a inspirat, dela altii s'a imprumutat. Intre
iinitatie sau imprumut i originalitate nu e 'lima' antagonism.
Mollifte i toti clasicii francezi au imprumutat subie:tele lor
de la greci, latini, spanioli, italieni. Un cercetator meticulos a
gasit ea opera dramatica a lui Shakespeare e imprumutata mai
mult de jumatate; un sfert din versurile ei .:;.nt copiate del&
altii textual, i celalalt sfert schimbate numai. Goethe a tradus
pagine intregi din Baumarchais pentru drama sa Clavigo i,
de zeci de ani. Germania, Austria, Italia adapteaza comediile
franceze. Alecsandri imiteaza fra a da vre-o importanta acestor lucrari facute in privirea publicului" i numindu-le: improvizari", piese de circonstance". scrieri sruncate pe hartie
in dotia trei zile" de a caror paternitate i valoare nu facea
nici un caz. Mai tarziu, el le tipari in operele sale complete,
cu ideea ca ele vor putea servi
cel putin
ca documente
la scrierea istoriei teatrului romanesc".
Dar cu toata prerea lui modesta despre ele, comediile sale
au o parte originala. Luate la o lalta, ele sunt efectul vremii i
imprejurarilor dintre anii 1840 i 1850, cand au fost scrise.
Subiectele lor, spiritul, defectele, pripirea, exagerrile lor, sunt

urmarile logice ale puterii de intelegere i de simtire ale societatii de atunci, a celor ce le-au ascultat la teatru. Un spiritfin ca al lui Alecsandri, atat de superior in nuante de tot felul,
simtea desigur, grotescul unei cucoane Chirita, asperitatea exagerarilor din piesele sale, fatala lor caducitate. El ii dadea,
seama ca face ceva mai prejos de arta, cand dadea, spre pild,_
141

www.digibuc.ro

unui comisar de pol4ie numele de Sabiuta, unui ma satul de


toate numele de Ghiftui, unui ora ce se cred ea coborit cu liarzobul numele de Harzobeanu. Dar o facea de nevoe. Piesa sa
Concina e mai buna de cat altele; a fost insa mai pup jucata
i cu mai putin succes. Ea era deasupra publicului. Cu toate
acestea tipurile zugravite de Alecsandri, naturalul in vorba,
gama intinsa a moravurilor atinse de el, legatura logica dintre
scene, inovatia de a introduce taranul pe scena i de a-1 pune
intr'o lumina atat de frumoasa, limba curata qi literar, desnodamintele lui morale, inaltatoare,
fiind in aceasta superior
unor dramaturgi cu reputatie universala, chiar felul sau de a
imita i de a localiza, consitue o originalitate: Prin modestia
aceasta, prin ajutorul cerut teatrului francez, prin graba cu
care ii alcatuete repertoriul comediilor sale, Alecsandri ne
infatieaza imaginea poporului roman in renaterea sa, spiritul
&au practic de a ei din dificultati, firea lui inteleapt, fat%
veleitati de aparenta. fara poze pretentioase. Toate aceste insuiri cresc numele sau. Dar ceeace-1 inalta mai nresus, este
faptul ca Alecsandri este cel intai autor ce ui-a intors pr. ivirea asupra flint& tarii sale
in epoca in care nu se traducea decat melodraraele i piesele strinatatii, departate de
firea, de viata i de istoria noastra. Ei a adus pe scena aerul

i sufletul tarii dandu-i dreptul de a trai in arta; a deschis


calea desvoltarii fireti a teatr alui romanesc.

142

www.digibuc.ro

C) SIMTAMINTUL NAT URII


Pasteluri

Poeziile intitulate pasteluri, in cari se arata simtimantul sau


-de natura, au fost scrise de Alecsandri la o varsta mai inaintata. S'ar putea zice c natura senina inlocuete chipul luau-

tat si patima al femeei de altdatd.. Sub condeiul poetului


natura apare ca privelistea cea mai minunata ce ne e data
viata,
ochilor si in acela timp ca o eterna renascatoare
ca un .isvor sazru de rodire" sub munca spornica a manii
omului.

Admiratia si dragostea lui de natura, de frumusetile campului


si de linistea dela tara o cunoastem din viata sa petrecuta mai
toata la Mircesti. Natura de acolo fu vrajitoarea sufletului sau

pana in cele din urma zile. Mircestii &Ai cu simplitatea lor


rustled'. cu amintirile din copilArie, legate de balta cu stuf. de
rachitele din vale, de cutare i cutare colt de pamant anume
1-au incantat si ademenit pentru totdeauna.
Lunca Mircestilor e la 15 minute dincolo de Roman. Ea se
intinde linistita, incins de bratul Siretului", intre doua coaste
line de poala de munte. Satul Mircesti priveste holdele luncei
buchetele de stejari batrani rasrite ici colo. Drumul ce
duce in sat si la Curtea boereasca se coboara de sub pomii
livezilor din sat si se ridica pe coasta din fata ca o fasie alburie. Curtea boereasca, cladire simpl si patriarhala, cu un
rand, acoperita cu tabla i cu geamlac In fata, cu gradina i
ograda mare, cu atenansele dela spate, grajdul, droscaria si ham143

www.digibuc.ro

e in mijlccul satului. Nici lunca i nici satul.


n'au nimic deosebit, deck frumusetea pacinicd a yailor i sa
telor moldovenesti. Dar frumusetea lor simpld a avut norocul.
sa creased i s pstreze in sanul lor pe Alecsandri, al crui
condei a transfigurat-o, prin pastelurile lui, intr'o eternd frumuset poeticd. Cerul de acolo i orizontul larg. a dat poetului
barele reslete,

impresia nemkginitului; pajistea si colorile ogoarelor de pe


coaste, i-au vorbit graiul blnd i cinstit al pmntul nostru ;
schimbrile anotimpurilor i-au soptit ritmul mret al universului. Liniile peisajului de sub ochi, nuantele lui, limpeziciunea

aerului, Diminetile", Serile", Noptile", Gerul", Viscolul", o Sanie", un Brad", o Punte", o Rodic", toate de
acolo ptrunznd adnc in simtirea lui, i-au destinuit intelesurile br ascunse, i-au povestit legendele i credintele poporului in privinta :or Din mijlocul acestor podoabe din luncd.
inspiratia sa esea cu bratele pline de flori. La privirea Mr, el
va gsi accente de entuziasm neajuns inc in Enka noastr. Lor
le datorm a ttea pasteluri frutnoase, ca: Serile dela Mireesti,
Concertul in Lunc, Lunca dela Mircesti i celelalte.

Pastelurile lui Alecsandri sunt o poezie descriptiva, dar,


spre deosebire de alte poezii descriptive, ele sunt pline de
viata si de miscare. Numirea de pasteluri" ne arat usurinp
condeiului cu care sunt fcute, usurinta, ce ea insasi e im
potriva genului descriptiv, in deobste lung si monoton. La el,
de cele mai multe on, peisajul sau scena rustic sunt date in.
ateva trskuri de penel, unde nu intr dect elementele lor
de capetenie, insufletite, strvezii si sugestive, asa c cetitorull
:e simte singur inconjurul i atmosfera. Aceasta din pricin c
144

www.digibuc.ro

descrierile lui nu pleacd dela ideea de a le descrie, ci din sentimentul su profund de naturd care le strdbate cu putere i
caldurd dela un cap& la altul.
De pildd, tabloul prinadverii, zugrdvit de el sub titlul:
Lunca din. Mircesti

Bate vant de primavara si pe muguri ii deschide,


Vantul bate, frunza creste, si voioasa lunca rade,
Sub verdeala dragalasa dispar crangile pe rand
SI sub crangile umbroase mierla dare veraud.

0, minune, farmec dulcel 0 putere creatoare !


In oricare zi pe lume ese cate o noua floare,
Si un glas de armonie complecteaza imnul gala
Ce se 'nalta catre ceruri de pe veselul pamant.

Tot ce simte si weaza, hart, pasare sau planta,


In caldura primaver:i, naste salta, sboara, Cana,
Omul Isi indreapta pasul catre desul stejeris,
Unde umbra cu lumina se alunga sub frunzis.

El se duce dupa visuri; inima lui creste Ana


De o sacra melodie, melancolica, divina,
De o tainica vibrare, de-un avant Ispititor
Ce-i aduc in piept suspmuri gi 'n ochi lacrami de smor
Este timpul re'nvierel, este timpul re'noirei
Fa sperarel zimbitoare, s'a placerii s'a iubfrei
Paserea 'si gateste cuibul, floarea mandrele-i colori,
CAmpul viea sa verdeata. lanul scumpele-i comori....

In aceste prime strofe, unde se simte suflul cald i tainic


ce reinviazd toat natura, poetul trage mai Mai liniile principale ale tabloului sdu. Dupd aceea, el ii la tabloul In parte :
145
101

www.digibuc.ro

Sus. paingul pe un Irasin arzind panza-i diafana


Cu-al sau fir de-argint subtire, face-o punte-aeriana.
Iar in leagn de matase, gangurul misterios
Cu privighetoarea duke se ingan-armoznos.

Jos pe la tulpini, la timbre fluturii, flori sburatoare


Se ndragesc in perechiere pe san alb de lacramioare
Si ca roi de pietre scumpe, gandaceii smaltuiti
Stralucesc, vie comoara, pe sub ierburi tainuiti.

0 patrunzatoare soapta umple lunca, se ridica.


Ascultatil... Stejarul mare graeste cu iarba mica.
Vulturul cu ciocarlia, soarele cu albul nor,
Fluturul cu planta, raul cu limpedele izvo-

Si stejarul zice ierbei: mult esti vie si gingasa,


Fluturasul zice floarei, inuit esti mie dragalasa
Vulturul uimit asculta ciocarlia ciripind,
Rau, izvoare, nouri, raze se impreuna iubind.

Apoi, ca ptruns de sfizgenia acestor nenumarate frunauseti, i intoarce recunostinta catre lunca ce i le ofer :
Luna lunc, draga lunca! rai frumos dl iarn mele,
Mandra 'n soare, dulce 'n umbra, tainica la foc de stele
Ca gradinele Armidei ai un farmec rapitor
Si. Siretul te incinge cu-al sail brat desmierdator.

Umbra ta racoritoare, adormita, parfumata.


Sta aproape de lumina, prin poene tupilatti.
Ca o ninfa panditoare de sub arbori infloriti,
Ea la sanul ei atrage calatorii fericiti.
$1-1 incanta si-i imbata
aduce a ultare
Prin o magica placere de parfum e de cantare,

Caci in tine luncfi draga, tot ce are suflet, grai,


Tot sopteste de iubire In frumoasa luna Mai...
146

www.digibuc.ro

Tabloul, in ambele lui aspecte, e un cap d'opera de viat oi


de coloare.
Altdat iarna, in singurAtatea i tacerea camerii lui, stand
la gura sobei, gndul poetului se intoarce asupra trecutului sat*
insui. El ridicd ca o corting deasupra unei scene infinite in
timp i spatiu, schimbd decorurile veacurilor i continentelor.
vede priveliti orientale cu cadne goale intinse pe covoare,
orchestreaz muzici i concerte de paseri i de izvoare in noui
grdini ale Ermidei, iqi trece pe dinainte peisaje voluptoase,
cu flori, pe cari curg valurile de aur ale lunii; orae ideale.
lacuri de smarald; scene fzboinice, cu tineri murind strnganduli spada rupt A in mini... GAndul sat' ia un ritm, cuvintele
se imbrtieazd in rime i rasare poezia in unde de armonie i
In lumini de curcubeu :
Perdelele's lsate i lampele aprinse ;
In soba erde focul, tovara mangaios,

Si cadrele-aurite ce de pireti sunt orinse


Sub palida lumina apar misterios.
Afara, ploti, ninge, afara-i vijelie ;
Si crivatill alearga pe campul inegrit ;
Ear eu, retras in pace, atept din cer sa vie

0 zana draga1a0 cu glasul auHt.


Pe jiltu-mi langa mesa avand condeiu 'n ;liana
Cand scriu o strofa dulce pe care-o prind din sbor,
Cand ochiu-mi intalnegte 'admir o cadana ,

Ce 'n cadrul ei se 'ntinde alene pe covor.


Frumoasa, alba, juna, cu formele rotunde.

Cu pulpa marmurie, cu sanul duke val,


Ea pare Zea Venus cand a eit din unde
Ca sa arate lumii frumosul ideal.
147

www.digibuc.ro

Alaturea apare un camp Ile aspra lupta,


Patat cu sange negru, acoperit cu morti.
tin June n floarea vieii strangand o spada rupca
l'intete ochii vesteji pe-a vecniciei porti.

Apoi a mea privire prin casa ratacincta


Cu jale se oprete pe un ora tacut,
Venetia regina, ce 'n marea se oglincla
Par-a vedea pe fruntea-i splendoarea din tread.
0 lacrima... dar iata plutind pe a marii spume
0 sprintena coverta, un rapide-Alcyon ;
$i iata colo 'n ceruri pribegile din lume.
Cucoarele in iruri sburind spre orizont.

0! farmec, dulce farmec a vietii calatoare,


Profunda nostalgie de lin, albastru cer
Dor ginga de lumina, amor de dulce soare,

Voi ma rpii cand vine in tara asprul ger L.


Afara ninge, ninge, i apriga furtuna
Prin nragra 'ntunecime raspunde red fiori.

Iar eu v.sez de plaiuri pe cari alba luna


Revarsa-un val de aur ce curge printre flori.
Vac' insule frumoase i mad necunoscute,
$i splendide orae i lacuri de smarald

$i cete de salbatici prin codri dei perdute


$i zine ce se scalda in faptul zilei, cald.
Prin fumul tigaretei ce sboara in spirale
Vad eroi pr:n1 la lupta pe campul de onor.
$i 'n tainice seraiuri minuni orientaIe
Ce 'n suflete deteapta dulci visuri de amor...

Aa 'n singuratate, pe cand afar ninge,


Gandirea mea se plimba pe mandri curcubei,

Pan ce se stinge focul, i lampa 'n glob se stinge,


$i salta catelup-mi de pe genuncliii mei...
148

www.digibuc.ro

Lucrurile cele mai mici din jurul su Ii dau motiv de poezie.


pentruca simtirea lui e intrata cu incetul in adncul frumusetii

lor. Milton descrie in chip admirabil, in Paradisul Pierdut,


plcerea ce o intAlnete omul din orae in viao simpla dela
tara, in mirosul graului, a ierbei cosite. a vitelor i laptelui.
Alecsandri, simtind aceasta placere, o red in versuri. Iata 0
scrisoare din care reiese sufletul lui de poet bucolic mai bine
deat din mult alte fapte mai insemnate.
Cunoti tu, sorie el in 30 Iunie 1860, vechiului su amic,
placerea incomensurabila ce sta in a privi mersul triumfal al
unui card de gte pe ampie? Din vreme in vreme, aceste
nobile coborkoare ale mntuitorilor Capitolului se dedau la
nite accese de armonie cari amintesc entuziasmul oratoric al
unei camere patriotice... La astf el de privelite cat de and
ma' aflu la Mirceti i gasesc in ea un farmec cu mult mai mare
deck acela pe care eram nevoit sA-1 sufer pe tinapul stalucirei
noastre, and eram pe banca ministerial, expui la elocventele
improvizari ale lui I. Bratianu, Oteteleanu i altii. Acolo din

respectul datorit natiunii, trebuia sa uit animalul pentru titlul


lui, i s dau fiecdrui individ consideratia de deputat, oricare
ar fi fost de altfel specia animala din care el fAcea parte, in
timp ce aici am avantajul de a numi orke lucru pe numele
sAu; i nu e o mica placere de a striga liber i tare: Midas are
urechi de magar.
tu tu care e principala mea ocupatie la tara? Vnatoarea
de mierle i pescuitul de porcuori. Apoi fac plimbki nesikite
in lungul i latul lanurilor mele de grau, de orz, de porumb.
ii-mi impAnzesc pe recolta lor nadejdea viitoarelor mele cala149

www.digibuc.ro

torii prin lume. Daca Dumnezeu mai intai, si ldcustele in


urind, mi-or cruta recolta de estimp, voiu pleca din Ord la
starsitul lui Septemvrie si ma voiu duce... ma voiu duce... pana
unde se va stinge caldura universului...".
In aceste randuri e Alecsandti intreg. In ele vedem ce abis
desprtea gandurile lui poetice de viata asa zisa activa i cum
el ura viata politic, unde omul face mai mult ce poate decat

ce vrea si transige adesea -ori cu principiile si idealurile lui.


Ca s surprinda poezia naturei campenesti pand in amanuntimi
de felul acesta, el a trebuit sa trdiasca in fata ei. Daca la cei
vechi lumea inconjurdtoare parea poetic& e c atunci omul
Ii procura singur tot ce-i trebuia. Iliada are neperitoare frumuseti campenesti, pentru c faptele vietii rustice sunt svarsite de eroii epopeei. Ici frigerea unui berbece in camp, dincolo

sagetarea unui cerb in poala muntelui, mai incolo aducerea


apei in amfore dela izvor, mai departe spalatul panzei la Oda',
sunt sdvarsite toate de printii greci si de fetele dle regi din
epopee.

Astzi progresele muncei rke instrdineaza de contactul intim


atator luoruri ce ne vin de a gata. Unii facem unele i altii
altele. Dar ceeace savarsim noi insine, are o parte poetica ce
nu se descopere decat numai noua. Deaceea toata poezia populara, mdrginitd la fapte simple, e poetic5; ea e facuta numai de
cei ce au simtit acele fapte, de poetii din popor. Poetii de orase
sunt mai toti reci in pastorala, cum sunt pictorii ce zugrdvesc
peisaje din inchipuire, ori dupd fotografii. Contactul vietii de
Ord imbie prin el insusi omul spre poezie. Singurdtatea Ii cla
rdgaz
dispune la gandire. In fata cerului liber, cugetul isi
150

www.digibuc.ro

inchipue lumi minunate, cum visa lacob scara dintre pamant

cer fiind culcat in fata stelelor. Natura ce inconjura pe


Alecsandri i-a procurat nu numai atatea subiecte descriptive,
dar i-a colorat poezia cu atatea imagini poetice i vii, cu atatea
comparatii rustice cate erau Horne de camp din jurul lui.
Reamintiti-va minunatul Concert in Lunc, model clasic de
poezie descriptiva :
In poiana tainuita unde sbor luciri de luna,
Floarea oaspetilor luncei cu grabire se aduna
Ca s'asculte-o cantareata revenita 'n primavara
Din strainatatea neagra unde-i viata mult amara.
Roi de flacari usurele, lucioli scanteietoare
Trec in aer, stau lipite de lumanrele 'n floare,
Raspandind prin crengi, jirin tufe o vapaie albastrie
Ce mareste 'n miezul noptii dalba luncei feerie.

lata yin pe rand, pereche i patrund cOlea 'n poiana


Bujorelul vioi, rumen, cu naltuta odoleana,
Fratiori i romanite cari se atin la drumuri,
Clopotei i mazrele Imbatate de parfumuri.
Iata frageda sulcina, stelisoare, blande, nalbe,
Urmarind pe busuiochl iubitor de sanuri albe,
Deditei i garofite prguite 'n fOc de soare,
Toporasi ce se inching gingaselor lacrainioare.

Vine cimbrul dela campuri cu fetica dela vie,


Nufarul din balta vine intristat, fr sotie,
$i cat el apare galben. oachesele viorele
Se retrag de el departe, rAzand vesel intre ele.
In poianA mai vin inc elegante floricele.
Unele 'n condurii doamnei i 'n rochiti de rndunele

Altele purtnd In frunte irate pe o raza


Picaturi de rota dulce cari 'n umbra r.canteiaza.
15I

www.digibuc.ro

grupe, se feresc de buruene


Ele merg, s'aduna
Si privesc sosind prin aer sburatori cu mandre pene,
Dumbravenci, ganguri de aur, ce au cu_buri de matase,
Ciocarlii, oaspeti de soare, rdndunele-oaspeti de casa,

Mier le vii peratoare, cucul plin de ingAntare,


Gaita ce imiteazd orice sunete bizare,
Stideti, presuri, macalandri ce prin tule se aduna
Si duioase turturele cu dor lung, cu jale lunua.

lat vin i gAndaceii, in hlamide smaltutte :


lata greeri, iata Iluturi, cu-aripioare pudruite
Si culbeci cari fac coarne, purtandu-si casa
spinare,
La ivirea lor poiana clocoteste 'n hohot mar"

lea n urma i albine aducAnd In gurd mere,.Sburatorii gusta 'n graba dulcele rod cu placere.
Apoi sorb limpede-aromd din a florilor potirr
Soptind florilor in tain, blAnde soapte de iubirp

Dar, tacere!... Sus pe-un trasin, un lin freamat se aude


Toti raman in asteptare, cantareata 'ncet prelude,
VAntul tace, frunza deasa sta. In aer neclintita...
ciub o panza de lumina lunca pare adormia

In a noptii 1initire o divina melodie


Ca suflarea unui geniu printre frunzi alin adie
$1 tot creste mai sonora, mai placuta, mal Frumpasa
PAn'ce umple 'ntreaga lunca de-o vibrare-armonioasa
GAnditoare

tacuta, luna 'n cale-i se opreste

Sufletul cu voluptate in extaz adAnc plutestP

51 se pare ca s'aude prin a raiului cantare.


Pe-ale ingerilor harpe lunzcand margaritare.

E privighetoarea dulce care spune cu uimire


Tainele inimei sale, visul ei de feridre...
Lumea 'ntreagd sta patrunsa de-al el cAntec fart flume.
Macul singur. ros la fata doarme dus pe ceea lump
152

www.digibuc.ro

Pentru poet lumea aceasta a miilor de flori de camp, a pasezilor, a fluturilor, a insectelor, ale dror nume le stie pe toate.
-e o lume de sine statatoare, in care lumina lunii, poiana, umbrele, dealurile, isvoarele, cockul si plaiul, vantul, paserile si
florile, se iubesc, se desmeard, plang, canta, soptesc, viseaz.

Alecsandri e in mijlocul lor ca intio lume de prieteni; el le


.stie durerile, gart3urile, secretele lor ; dragostea arzatorului
bujorel" pentru nltuta odoleana", crailacul frtiorilor" si
romanitelor" cari se On la ckumuri", patima busuiocului"
pentru sanuri albe, cochetaria smaltuitilor toporasi" ce se inchina gingaselor lacramioare", intristarea nufarului singuratic"... Toata feeria aceasta de culori, de purpura de aur, de azur
de sclipiri, de pietre scumpe, de parfumuri, de miscari crista-

line, de frumuseti aesfarsite, e asta seara in skbatoare, mai


gAtita de cat oricand, adunata si aOntit spre a auzi concertul
privighetorii din lunca. Poiana, arborii, ramurele, frunzele, toate
stau neclintite si tac in asteptare, :And incep preludiile melodiei, in linistea noptii si sub razele lunii, oprit in cale ea insasi,

ganditoare si tacuta, ca de a raiului cantare... E an moment


.suprem, o poezie covarsitoare, la care putini poeti ai lumii au
ajuns.

Deasemenea aspectele anotimpurilor il inspira si ca si pictorii, plini de farmecul colorii, el le reia in diferitele lor momente si sub diferite lumini. lata, spre pilda, Sfarqitul Toamnei,
cnd reazele de soare mai mangae Inca' frunzele ruginii si rari
ale arborilor, cand frunzele zambesc si tremur de teama van-

tului de seara. Paserile calatoare, cocostarcii si randunelele"


.si-au pkasit cuiburibe, valea e trista, ingrijorata; poetul intrA
i el in simfonia minora a elementelor din jurul lui :
153

www.digibuc.ro

Din tuspatru part a lumii se ridicd 'nalt pe ceruri


Ca balauri din poveste, nouri negri plini de geruri,
Soarele iubit s'ascunde, iar pe sub grozavii nori
Trece un card de corbi ernatici prin vazduh croncanitori.

Ziva scade, iarna vine, vine pe crivat calare 1


Vantul pera prin hornuri raspandind infiorare
Boii rag, caii necheaza, cainii latra la un loc,
Omul trist cade pe ganduri i s'apropie de foc.

Apoi, iarna de-abinelea cu frumusetile ei aspre, cu cerul


piumburiu, cu zapada intins& pan in fundul orizontului, ca
cracile arborilor trosnind inghetate, cu gerul ce strange in
'ncununa despre zori ca pe o mibrate-i lunca neagra
reasa moarta cu un val alb". Poetul se alatura infrigurat de gura
sobei, spunandu-ne :
Gerul vine dela munte, la fereastra se oprete,
Si privind la focul vesel, care 'n sobe stralucete
El depune fiori de iarna pe cristalul inghetat.

Gerul face c o suflare pod de gheata intre maluri,


Pune stresinelor casei o oglinda de cristaluri.
far pe fete de copile infloreste trandafiri
Sa ne-aduca viu aminte de-ale verii infloriri...

In toate aceste poezii, imaginatia lui atinge cele mai frumoase

Cateodata muntii sunt vazuti ca nite palate ale firii,

avoarele, ca nite subtiri chenare argintii sau ca nite arabescuri erpuitoare, soarele apune in zarea aurie ca inteun foc

de feerie, luna doarme ca o zana culcata pe iarba in aerul


limpede al noptii, cu salba de stele la gat i cu sanul plin deflori. Uneori firea e vazuta ca un templu :
154

www.digibuc.ro

In paduri trAsnesc tejariii e un ger dmar, cumplit


Stele le par inghetate, cerul pare otelit.
Iar zapada cristalina pe cmpii stralucitoare,
Pare-un Ian de diamante ce sca'rtie sub Dicioare.
Fumuri albe se ridic, in vzdubul scnteios,
Ca inaltele coloane unui templu maestos,
Si pe ele se apaz bolta cerului senin,l,
Uncle luna 1i aprinde farul tainic de lumin.

0 tablou mket, fantastici mii de stele argintli


In nemArgizutul templu ard ca venice fclii.

Muntii stint a lui altare, codrii organe sonoare,


Unde crivatul patrunde scotind note ngrozitoare.

Totul e In neclintire, fara viat, fr glas ;


Nid un sbor in atmosfera, pe zbacl rum un pas.
Dar ce vAd?... In raza lunii o fantasma se arata...
E un lup ce se alung dupa prada-i spaimntata L.

Contactul cu stenii va fi iar un izvor de inspiratie poeticA


pentru Alecsandri. El ne va reda viata primitivA a tdranului,
sufletul lui, pdstrat ca o comoarA ingropatA in pAmAnt, felul
lui neprefAcut de a fi, de a gAndi, de a vorbi; bunAtatea, sAnA-

tdtea, vitejia, semetia, jertfa lui de veacuri; traditiile lui pitoreti, antecile i danturile lui; proverbele, zicAtorile basmele
lui pline de intelepciune i de frumusete. Si, pe de altd parte.
tearina de grau cu sAcerAtorii ei, glasul duios al fetelor ce se
intorc dela fAntAnA, plugurile trase de boi plavani, opintindu-se

in jttguri i tind brazde lungi", semntorii harnici cu sacul


subsuoarA svArlind sAmAnta dupa vAnt", cositul, cu un cuvAnt.
toatA sfAnta muncA a cAmpului".

SA privim un moment, spre pild, plugarii cu plugurile :


155

www.digibuc.ro

Noroc bun! Pe campul neted ies rorabnii cu-a lor pluguri


13oi plvani in cgte sase trag, se opintesc in juguri

Bratul gol apes& 'n coarne; ferul taie brazde lunal


Ce se 'nsirg 'n bdtaturd ca lucioase negre dungh
Treptat cgmpul se umbreste sub a brazdelor destine 1
El rgsung 'n mare sunet de voioasa argtime
Ear pe lanul ce in spare se svAnteazg fumeggnd
CocostArcii cu largi pasuri calcd rar si meditand.

Acum soarele-i l'amiazi; la pgmant omul se 'ntinde


C.Ard de fete si neveste dela sat aduc merinde ;
Plugul zace in Ian pe coaste, iar un mAndru flacgoas

Mang boll la izvoare si ii paste /a imas.


SfAnta muncg dela Ord, izvor sacru de rodire
Tu legi omul cu pmntul in o dulce infrtire 1...
Dar lumina amurgeste, si plugaril cAtre sat
HAulind pe lgugg juguri se intorc dela arat..

i asa ii vede el, prin lumina aceasta idealizatd, pretutindeni


si tot timpul de lucru ca si in zilele de srbdtori :
La Floriile cu soare
Si soarele cu Flom

-sau la Pate, cand..


in sunet de vioare, de cobze si de nalu
Se 'ntoarce hora ling calcAnd pe verde plaiu...
Si scrAnciobul se 'ntoarce purtAnd In leggnare
Pgrechi imbrtisate cu dulce infocare...

Tot ca dovadA de dragostea lui Alecsandri de naturA, este


dorul lui nestapAnit de cAlAtorii depArtate, de-alungul mArilor.

In orientul insorat si parfumat, prin cuprinsuri pururea verzi si


156

www.digibuc.ro

mai cu seama pe tarmurii Mediteranei. Gandul calatoriilor 11


scot din marginile sufletului 1-1 fac sa deborde in entuziasmul
lirismului sau. Pe mare cu deosebire, in Lap infinitului de susca i de jos, el se simte transportat :
Mi-e drag pe a tale malurl
Visand sa viguiesc.
Si dus pe-a tale valuri,
Plutind sa ratacesc.
Mi-e drag sa vad la soare
Un or:zont albind,
Corabli calatoare,
Ca paseri pribegind.

Atunci se 'nar:peaza
NeImpacatu-mi dor
$1 tainele urmeaza

Zburand pe calea lor.


Dar cand, o! scumpa mare

In cale te zaresc,
Tresar, lnvii i 'mi pare
Ca iar intineresc.
Si-atunci din amortire
Trezandu-m incet,
Simtesc cu fericire

Ca sunt Inca poet.

Inteo zi il afli pe coastele Calabrei, privind batranul Vul


can Etna" :
Sihastru ce cunoate a globului mister.

El pare ca din sanu-i asvarle stele 'n cer...


Dorm valurile marii sub atmosfera calda,
In baie azurie Sicilia se scalda;
Si 'n umbra calatorul, tintind ochii spre mal,
Aspira-al Siracusei parfum oriental...
157

www.digibuc.ro

Alta data il intalnesti in fata Alhambrei asteptand sa-i apara


_Linda-Raia, Regina de Grenada, in choscu-i de marmur aurie
in filigrana", sau pe Coasta de Azur, la Nisa, cantand pe tanra

creola, Rita", sau in Asia la Brusa, band cafeaua demna de


un sultan", facuta de dervisul Abdalah-Osman. In alt an il
gasim la Biarit, pe malurile oceanului aruncandu-se in valuri,
leganat de ele ca un copil in bratele mamei sale", sau dealungul muntilor Pirinei, printre gradini frumoase si privelisti romantice, cu casteluri, parcuri elegante, sau in muntii Apenini".
la Pebra-Mala, pe muntele cu mii de limbi de foc, sau pe pa-

mantul Africei in Maroc la Tancrer, la Tetuan, printre caravane arabe.


Dar ori unde se va afla el, printre impresiile momentului 1
printre ganduri si visuri, i se arata tara lui ca o mama tubitoare ce-1 cheama la sanul ei" :
0 tar iubita, o raiul meu drag,
Ori unde voiu merge prin lume pribeaa.
De scumpa-ti icoan eu sunt 1nsotit.
De glasul tau dulce stint gingas uimit L..

Cetind pastelurile lui Alecsandri, toate simturile noastre sunt


atinse la fiece moment. Acum auzim un card de corbi iernatici
,,prin vzduh croncnitori"... Acum. dela sanie. clinchete de
zurgalai... Acum rupand o creanga ninsa, ne simtim stropiti
cu fulgi albi racoritori", etc.
Fiecare pastel are de regula un cadru mic, cam patru strofe,
ca o arhitectura simpla campeneasc, in care intra elementele
esentiale ale peisajelor sau vietii rustice, pe cari la infatiseaza.
Poetul le priveste contemplativ, fara a amesteca in ele starilz
158

www.digibuc.ro

sale sufleteti. La sfarit, dupa note statice, el arunca o nota


vie, in micare, vesela: o sanie uoara ce strabate valea de
ninsoare, un clret pe campul luciu, o casuta Cu ferestrele luminnd, cateluul ce salt pe genunchii lui, macul ce doarme
dus pe cea lume, etc.
cu
In pasteluri, Alecsandri ii cla maim cu Grigorescu,
care avea asemanari atat trupeti cat i sufleteti. In tablourile
lor, aceeai coloare upara, aceeai perfecta armonie, acele4
orizonturi largi, aceeai notal vie adaugata de amandoi. Nu se
pare un tablou de Grigorescu tabloul urmatoarelor strofe ?
Pe cArarea infloritA care duce la fAntang,
In stergar i ii catrintA merge sprintena rornAnA,
Ea la brAu-i poartA furca 1 la sAn un pruncusor.

Cu gurita lui lipitA de al laptelui izvor.


NevAstuica trece iute torand Wig din fuioare
Si sucind fusul vArtelnic ce-o atinge 3a picioare,
PAsArelele 'mprejuru-1 sbor voioase i cfintAnd,

Ea zAmbeste si tot merge, pruncusoru-i sArutand...

Tot aa pastelurile lui, descriind munca campeneasza, amintesc deasemenea peisajele lui Grigorescu zugravind aceleai

subiecte. Ei sunt cei doui poeti mari ai pamantului i vietii


noastre rustice; poezia unuia ca i panzele celuilalt sunt capete
de opera prin sentimentul, prin coloarea, prin sugestia lor.

Pana la Alecsandri literatura tomana nu are exemple de


poezia naturii, de caldura poeziei naturei. Cativa au atins lucrul. Unii ca Vacarescu, cu gingaa sa bucatica: Intr'o grdin,

au licarit mai tare un moment. El e dar i in privinta aceasta


un initiator la noi.
159

www.digibuc.ro

Prin sentimentul naturii, la Alecsandri strabate credinta ha


in Dumnezeu: frumusetea, maretia naturei e infatisarea Dumne-

zeirei. El o si spune clar de altfel in poezia inchinata lui Lamartine, reluand ideea romanticului francez din meditatia sa.
adresata Lordului Byron.
,..Tout proclame son nom, le ciel, la terre et l'onde.
Il a fait ie soleil pour clairer le monde.
La fleur pour embaumer, l'oiseau pour enchanter
Et nous pour l'adorer, et toi pour le chanter I...

D) IUBIREA DE NEAM
Doine, Legende, Osta.,sii no#ri, Drame istorice...

In iubirea de neam, inspiratia lui Alecsandri a gasit accentele


cele mai puternice, din ziva in care a deschis ochii ca poet si.
pana i-a inchis. Dela ea pleaca toate celelalte simtiri ale lui ca
niste canaluri (Din albia unui isvor de matca. Doinele, cantecela
sale dintai, aleanuri d'e tinerete, spun adeseori dorul de libertate
al poporului roman si mania lui impotriva celor ce l'au apasat.
Ele sunt ca niste manifeste de ce simteau si voiau romanii des
atunci. Dragostea lui de cele cateva femei, Elena Negri, Dridri

Margarita, e legata ea insasi de patriotismul acelor femei ce


se unisera cu aspiratiile romanilor. Simtul ridicolului din come-

diile lui plead mai mult din dorinta de a indrepta moravurile


si prejuditiile pe cari le intalnea. Sentimentul de natura din
pasteluri se reduce la iubirea de pamantul Tarii. Toate scrisorile lui
mii
publicate sau ramase in manuscris, toate mi160

www.digibuc.ro

siunile politice, toate discursuirile parlamentare, toate poeziile

patriotice, toate dramele, cu un cuvnt, tot scrisul lui palpia


de aceasa iubire de neam, care e preocuparea lui de toate zilele

si de toate ceasurile. Patriotismul generatiel lui a avut in el


eraldul sAu anttor. Poezia lui Ii insotea faptele i gandurile
ca o muzia pasii soldatului.
Vazut in lumina aceasta, ca poet activ, ca poet erou, Alecsandri are o insemnAtate cu totul alta cleat aceea a unui poet pur
simplu. A te opri la el si a gasi c o not& a sa e banal, sau
cA un motiv aminteste pe unul de aiurea, este a te ocupa de
lucruri secundare si a nu vedea actiunea poeziei luilMaiorescu
insusi, care privea literatura in ea inssi, a trebuit sA uite un
moment teoriile sale dle arta pentru arta, i sa recunoasca amploarea i influenta poeziei lui Alecsandri. In adevr, ea transfornad lantul faptelor generatiei lui intr'un lant de aur, ale crui
verigi capda rand pe rnd stralucirea neperitoare a versului
lui :

Se decreteazA, spre pild, desrobirea tiganilor in 1844 ? El


scrie :
...Azi e soarele mai fainic, lumea azi e mai voioasa
Azi in piept inima-mi crete, azi e viata mai Irumoasa,

Cad la glasul libertatii vad Moldova desteptata


Si la glasul omenirii o simtesc Induioata...

Se aratA ideile anului 48? Personified, in Deteptarea Romaglasul tarii, sfitul de suferinti i doritoare de libertate
de lumink i strig romnilor de pretutindeni :
161

1t

www.digibuc.ro

Voi ce stati in adormire, vot ce stati. In nemigcare,


N'auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se 'nalta pan' la ceruri din a lumii desteptare
Ca o lunga salutare
CAtre-un falnic viitor 2

Pana cand in tara noastra tot strainul sa donmeasca


Nu suntetl sAtui de rele, n'ati avut destui stApani ?

La amid viteji la arme, faceti lumea sA priveasca


Pe campia romaneasca,
Cete mandre de romani I..

Pleacd in pribegie la 48? Zice Adio la Moldova:


ScumpA tarA e frurnoasA.

O Moldovo draga mea,


Cine pleaca si te lasa
E cuprins de jale grea I...

Apare ideea unirii la 1857? Scrie splendida Hora Unirii,


cntnd infrtirea moldovenilor cu muntenii si artndu-le
obarsia si s'angele lor acelas :
Hai sa dam mara cu man&
Cei cu inirna romana
SA 'nvartim hora frAtiei
Pe pamantul Romaniei...
Amandol suntem de-o mama
De-o faptura 0 de-o sama
Ca doi ochl intr'o lumina

Ca doi brazi Intio tulpinA I

Ni se retrocedeaa o parte din Basarabia si pleac ostirea


romn inteacolo? Improvizeaa Mar.ml agirii:
162

www.digibuc.ro

Drum bun, drum bun, toba bate,


Drum bun, drum bun, frati romAn11

Cu sacul pe spate
Cu armele 'n mAini L.

Vine Domnul strain la 66? Se casatorete el cu principesa

de Vied? Cana pe gingaa mireasa, entuziasta i poeta ea


insi. Moare Domnita Maria? Coboara un Glas din Stele la
auzul nemangaiat al Mamei Doamne. Se sarbatorete, la 1871,
amintirea lui stefan cel Mare la Manastirea Putna? Scrie imnul
religios, care, cantat de tinerimea studentilor, face o impresie
adanca asupra multimei. Se sfintete Curtea de Arge, restau-

rata? Vine prodamarea regatului la 10 Mai 1881? Vin alte


fapte ale intemeerii statului Roman? Inima lui tresare i amnia
in poezii, glasul lui e ecoul tuturor intamplarilor.

Mai mult. Instinctul au national il face sa aiba credinti


superstitioase, in privinta soartei vrajmailor tarn i sd le exprime fara ezitare. Am convingerea, zice el, c oricine se leaga
sau se va lega de Romania nu va avea bun sfarit". Mai muIt
incl. Acel instinct il face de presimte profetic evenimentele ce
urmau sa se intample mai tarziu. Scrisorile sale au multe prevederi de felul acesta. Aa, cu patruzeci de ani inainte de reaIizarea intregirii neamului romariesc, in 1878, el afirma: Va
veni o zi in care vom asista la o colosala daramare de imperil
i in acea zi, de vom fi pregdtiti, vom revendica tot ce a fost
i este Inca al nostril".
Toata aceasta calda vibratie poetica, toate aceste credinti p
vise providentiale, plecau din felul iubirii lui de tara, din preferinta nediscutata ce da el la tot i. toate ale ei, bune i rele,
reale sau inchipuite :
163

www.digibuc.ro

01 cuib al fericirilor t
01 tar luminoasfi 1
Comoara nlucirilor
Gradina mea frumoas 1
Prin farmecul avntului

Tot ce sub ochi rsare


In poalele pmutultu

Mai drglas imi pare.


Intinderea campiilor

In zri mai lin se pierde


Mai dulce-i rodul viilor.
Verdeata e mai verde.
Mai 'nalte sunt nltimile
Mai cald e mndrul soare
Mai limpezi limpezimile

De rauri si izvoare..

*i apoi, ca sli justifice ckagostea lui nemrginit de Ora,


ne amintete de frumusetile din basmele, din leg endele i doinek

trii, inspirate de ea poporului, ne pomenqte de particularitAtikclimei ei, de bog5tia cmpielor, de ging4ia 0 poetizarea florilor pinntului nostru :
Aici e tare basmelor
Ce 'ngn a noastra minte
Prin farmecul fantazmelor
Din timpi de mai 'nainte.
Aici e vestea Doamnelor
Din lumea legendar
Si-a prelungiril toamnelor
Sub cer de primvar.

Aid tara plcerilor


$1-a doinelor de jale
Ce in linistea serilor

Te tin uimit in cale.


Aici cu lacramioarele
164

www.digibuc.ro

Bujori se prind In hora,


Aice insu0 soarele
Are 'ntre flori o sora...
01 gura dulce a ralului
Tu dai prin o zimbize
tericire traiului

Si mortii tericire.
Lucefirii eterului
Lucind privesc la tine,
$1 toti ingerii cerulm
Te-au Inciragit cm mine...

Pen obteasca iubire de Ord a tuturor contimporanilor, se


aa*te prietenia dintre ei.
Cate poezii inchinate de Alecsandri marilor romani de atunci,

r cari se simte cum dragostea lui de ei pleca din patriotismul


ce-i insufletea pe toti. In frumoasa-i poezie Bfilcescu murind,
e! ne face sa intelegem gradul patriotismului lor, descriindu-ne
durerea marelui sol al neamului, in ultimele sale momente, and

el se iimtea stingandu-se, fara a-i fi putut vedea visul cu


ochii :
De pe piaiu 'nstrainarii,
Uncle zac i simtca mor,
De amarui clesperarii

Si de-al Ora mele dor...

Poetul ne arata pe Balcescu trimitand in momentele acelea


solie tarii lui, prin tot ce se vede: pasere, razd de soare, nour :
Dute raza stralucita,
Dute mica pasarea,
Si pe -tara mea iubita
Mangaiati-o in lipsa mea.
165

www.digibuc.ro

lar tu nour de rodire,


Fa sa creasca 'n sanul sau,
Cu verzi lauri de marire,
Floarea sufletului meu I..:

Tot aa, in strofele catre Costache Negri, ne arata pe marele


patriot mrturisind :
In orice parte-a lumii strain eu Illa gasesc.
Imi place, sunt ferice la tine- sa gandesc...
De ma inunceste dorul cand imi aduc aminte
De vremile trecute a dragostei fierbinte;
De simt a mele lacrimi curgand incetior

and se desteapta in mine al phi gingas dor.

Aceleai sentimente in versurile inchinate figurii white i


populare a lui Cuza :
0, scamp amic, Doinn mare, o, nume cu splendoare,
Sdit pe miriade de libere ogoare L.
O clipa aparuts-i in plaiul veciniciel
$i vecinice mari fapte, lasata-i RomanieL.
Naltand din parasire antica-i demnitate
Prin magica unire 0 sacra libertate...

Tot astfel Inca, in strofele catre Rolla :


01 Rolla, fiu energic al Ora, millet tare,
Pionier de frunte printre pioneri,
Ferice acum de tine
cad at sa gasesti iara
Pe Negri si pe Cuza si alti pribegi din tara
Cari-au aprins faclia maretii reinvieri L.

Si aa cu altii, aa cu toti. Scriitorii, oamenii politici, ostaii,


incarnau pentru el ideea i gloria trii._

In cultul trecutului romnesc i cu deosebire in actele de


166

www.digibuc.ro

vitejie ale romnilor, ele vedea puterea dreptatii luptand impotriva nectreptAIii puterii celor ce navaleau asupra acestor
tri cu gandul de a le desfiinta. In judecata lui, rile romne
fusesera, in decursul veacurilor, o cetate inconjurata care s'a
luptat cu cerbicie sa se apere i sa-i pstreze hotarele i libertatea. lata intelesul profund al admiratiei lui pentru acele fapte
eroice i iata de ce talentul sau a gasit in ele inspiratii epice, ca:

Dumbrava Roqie, Dan Capitan de Plaiu, Grui Sanger, Vlad


Tepe i Ste jarul, Rapirea Bucovinei i altele cari ating culmi
neajunse de frumusete. SA ne amintim, spre pilda, figura lui
tefan cel Mare, in Dumbrava Roqie, unde descrie victoria
Moldovenilor contra Leilor din anul 1504, cnd trufia acestora din urma a capatat tiuta aectie istorica. Suntem inaintea
btlief. Oastea e tabarita sub arborii padurii. La distantd, intr'un altar de frunze din pacluire, Domnul Moldovei, in genunchi, se roag lui Dumnezeu sA-i vie in ajutor. Tabara toe&
e in o cucernica tacere :
De-odata o lumina fantastica zbucnete,

Din zece 'nalti mesteacani cu fruntea 'nflacarata


Coliba se deschide, umbra se scoala, creste,
$i splendid maestoasa la oaste se arata.
Un lung fior patrunde multimea 'n adorare...
E $tefan, e Stefan
Da. e Stefan cel Mare
Iata.1 carunt, dar Inca barbat intre barbati
Ca muntelc Ceahlul prin muntii din Carpati,
El Intrunete 'n sine o tripla maestate :
Pe falnicii sai umeri, cu anii sunt cladite
Neperitoare sarcini de fapte stralucite.
Erou Win de lumina, el e znenit in lume
167

www.digibuc.ro

Pe secolul ce-1 vede sA sape al sAu nume...


PiintA de-o naturA giganticA, divinA
El e de-acel la cart istoria se 'nchinA L.

Tot asa vede figurile apitanilor lui Stefan cel Mare, boet
de-ai tArii, cari au alergat ca totdeauna la bucimul lui in aprarea moiei : Coman dela Comana, un uries de frunte,talaut

deia Galu, Ciolpan din Pipinig, ce Rad de frigul month,


Velcea, bastard lui .erpe, care ela serpek de apa aluneca prin
dusmani, si Purice-Movil, si Roman pribeagul, Scheianul .0
Mircescu, invingtori de Unguri, btranul Matei Carj...
Asa cu mic cu mare aparAtorii Tarii,
Esiti ca frunza 'n codru la vAntul primAverii,
Din vAl adnci se urcl, din piscuri se cobor
Trec rApele in salturi, trec rAurile in not
Si-aleargA in neodihnA voinicil eat ce pot
La Glasul Tarit scumpe ce-4 cheamA 'n ajutor....

Dac5 Alecsandri vede astf el figurile istorice, ne inchipuim


lesne ce pot fi figurile sale leg endare: nite fpturi cu vieti qi
vitejii fantastice. Spre pild batrnul Dan Cipitan de Plaiu, ce
trkte ca oimul singuratic,
In pesterl de stAncA, pe-un munte pAduratic...
Vechiu pustnic, rAmas singur din timpul sau afarA

Ca pe un gol de munte, o stfincA solitarA...

Arnintindu-O de anii din tinerete, el aude deodat doi tejari


vorbindu-i i spunndu-i ca e sabie in tar, au nvlit atarii :
Ard satele romAnel ard holdele 'n cAmpii,
Ard codrii!... sub robie cad fete si copii...
168

www.digibuc.ro

Un fulger se aprinde In ochii lui pe loc,


,,La lupta Dane! Tara-i in jaf, sara-i in foc r...
Btranul Dan pe sanu-1 apasa a lui mana
Si simte ca tot bate-o inima romana.
Si zice cu mandrie 'naltand privirea 'n sus :

Pe inima gi palog rugina nu s'a pus...


Apoi el strange chinga pe sdravenele-i gale.
Igi face-o cruce, pleaca gi se coboara 'n vale...

La casa lui Ursan, alt ostean de-ai lui stefan cd Mare.


Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan.
Ursan pletos ca zimbrul, cu pieptul grosgi lat...

-- Bine-am gasit Ursane F.


Un aspru glas raspunne: Bine-ai venit mo Dane I-

Ce vant te-aduce aice ?"


Vant rau gi de jelire !
Ne calc paganii, frate, gi sara-i la peire r
Ursan tresare, geme, s'aprinde 'n gandul sau :

Dan zice: De pe munte venit-am sa te teu


sa mergem".
Dar sa mergem, adause Ursan,
Si mult cu drag privegte grozavu-4 buzdugan.

Apoi un corn apuca gi buciuma in vant...

La sunetul buciumului, un tropot de copite ; o herghelie de


.armdsari cu coamele in vnt, adus de tnfirul Fulga ca s-vt
.aleaga Ursan murgul pntat. Dar cine-i Fulga ?
Prumos odor e Fulga! Si 'nalta-i e faptura I
Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura

Si parul sau de aur in creturi lungi se lasa,


Ca pe strujanul verde un caer de matasa,
El are glas puternic. In gura rumeoara.
Si mers cu leganare de gingaga fecioara.
Oricine-I vede 'n soare cu pelita lui alba.
169

www.digibuc.ro

Purtand la brau un palo i pe grumaz o salba


Se 'ntreaba ce sa fie, fecior de smeu, ori fata '1\
Iar cand pe sub altita camesii infirata
Zareste la lumina doi crini eiti in unda,
Doui pui in neastampar de lebada rotunda
Rapit de dor el cade pe ganduri cate-un an
Voinicul e viteaza copila-a lui Ursan.

Luandu-si ziva buna de la fata, btranii sbor tacut sub rstiritul lunii :
- ..E rosie luna, zice din doi cel mai btran"
E luna insetata de sange de pagan !"
Raspunde cel mai aspru. Si puii lor de smei,
Se duc tragand doi spectri de unibra dupa el.

La Nistru, satele in foc. Ttarii alunga copii i mame i bAtrni; luciri de arme, miscAri bck brae, cmpul de lupta. Da3
Ursan se arunc din dou parti in mijlocul valtorii. In fatct
lui Ursan :
In laturi, inainte, in urma-i totul moare !
Sbor creerii din titve, sub gfiioaga sdrobitoare
Si 'n urin, i 'mprejuru-I, i 'n laturi semanate
Zac sute de cadavre, cu capete sfrmate...
Ca dansul, Dan batranul, erou intinerit,
Tot vine dupa palos spre mandrul rasarit...
palosu-I ce luce ca fulger de urgie
Tot cade 'n dreapta, 'n stanga si tale 'n carne vie...
Si astfel ambii oaspeti a mortii ne 'mpacate,
Cosesc la vieti In Hoare pe straturi sangerate
Si-ajung ei fata
fata prin apriga furtuna
$i armele lot ude crucis le Impreuna :
.,Noroc tie Ursane !"
$I tie tot noroc I"...
170

www.digibuc.ro

Dar n'a sfarit cuvantul Liman, l cade 'n loc


piept adanc.
Strapuns de o sageata ce-i infra
scapa buzduganul, se pleaca pe oblanc
51 greu se prabuseste c'un geamat de pe cal.

Tataril ca zavozil pe dansul dau naval I


striga la ei viteazul Dan.
In laturi,
Punandu-se de paza la capul lui Ursan.
Cu calu 'n mama stanga, cu pala 'n mana dreapta,
AmenintAnd cu ochii, Tatarii mi-i- asteapta.
Precum asteapt zimbrul de lupi inconjurat,
Sa-i svarle cu a lui coarne pe campul spaimantat.

Retrasi in jur de-o parte, nemernici, sperieti,


Ei scot din a lor arcuri un vifor de sageti,
Dan lovit in coaste sopteste cu of tare :
Ursanel pentru tine de-acum nu e scapare !
Zicand, el cade-aproape, se sprijina 'ntr'o mana
Si palosul lui tine in loc ceata pagana...
Dar iata din pustiurt un alb vartej ca vine,
Si trece prin urdie, ca printr'un Ian de grau.
E un voinic calare pe-un cal ce n'are frau,
Voinic, in bran cu palos, i pe grumaz cu salba.
E Fulga ce apare ca o fantasma alba,
Si grabnic pe-al ei tata rapeste din gramada,
Apoi cu el dIspare, ca soimitecu a sa prada.

Dan, luat ostatic, Hanul Ghirai voete sa se rsbune in po


triva lui :
El striga sa-i aduca sub cort pe Dan batranul.
Desi cuprins de lanturi, maret infra Romanul
Ghiaur, zice ttarul, cu inima hama,
Ce simte firul ierbii cand coasa e vecina 7
Ea pleaca fruntea 'n pace, raspunse capitanul
Cad are sa renasca mai fraged5 la anal L..
171

www.digibuc.ro

Hanul zice
.Dan raspunde :

iarta daa Dan se va lepada de legea lui"

Ceahlaul sub furtuna nu scade musunoiu!


Eu Dan, sub vantul soartei, sa scad pagan nu voiu.

Cere voie numai saii mai sarute pamantul tarii sale i fagaprimeas-ca pedeapsa.
..cluete sat se intoara ca
Batranul Dan ferice se duce, Nistrul trece,
Si 'n aerul Moldovei se umfla pieptu-I rece,
Si inima lui creste i ochii plini de Jale
Cu drag privesc prin lacrimi podoaba tarii sale.
Sarmanu 'ngenunchiaza pe iarba ce straluce,
Ii pleaca fruntea alba, smerit hi face cruce,
Si pentru totdeauna sanita ca pe-o moaste,
Pamantul ce tresare i care-I recunoaste...
Apoi el se intoarce la Hanul, infra 'n cort,
Suspina, sovaeste i, palid, cade mort...

In legendele epice Alecsandri scoate in relief virtutile vitejeti i caracterele poporului roman ; in cele basmice ca :
Legenda Ciocfirliei, Legenda Lcrmioarei, Vantul dela Itliaz-zt,
Prier fata iernei, etc., el pune in lumina geniul poetic, fecund

i original", al poporului roman, land motive din poezia populara i brodand pe ele fantazii de o rara frumusqe. In lagg-nda

Rndunicei, spre pilda. nir, pe motivul popular al florilor


numite rochiti de randunele", povestea unei minunate fete de
imparat, dulce ca un zimbet de soare, intrupata din raze, din
-parfumuri i din crini, la naterea careia o zana coborita din
.ceruri o descants& o leagana, o crete, ui-i da talismanuri eu
,cari sa se apere in viatd.
172

www.digibuc.ro

Cand se nAscu pe lume voiasa rAndunicA,


Ea nu avea fAptura si-aripi de pAsericA,

eiind al cununiei rod, dulce, dismierdat.


CopilA drAgalas, de mare imparat.

Dar fost-au o minune frumoasd, zimbitoare.


SositA printre oameni ca zimbetul de soare
Si gingasA comoiarA, formata din senin.
Din raze, din parfumuri, din albul unui crin,
Si maica sa duioasA, privind-o se temea
SA nu disparA 'n aer sub forma de o stea.
0 zfinA coboritA din zodia cereascA
Veni sA o descAnte, s'o legene, s'o creasc,
SA-i dee farmec dulce, podoabe, scumpe daruri.
S'a apere 'n viat de-a zilelor amaruri,
Ea-i puse-o scAldAtoare cu apd ne'nceputA,
De ploae ne-atinsa, de soare ne-vAzutA.

$i 'n apa Incalzit cu lemn mirositor


0 trestie, un fagur si o floare de bujor.
Menind prin soapte brAnde copila sA devie
NAltutA, mlAdioas ca trestia verzie.
La graiu ca mierea dulce, la chip fermecAtoare
Si ca bujorul mAndru la ochi atrAgAtoare.

Printre daruri zna ii &kilt' o rochit cu totul i cu totuI deaur, i-i zise s nu scoatd rochita niciodat de pe ea ca o va
fura Sburatorul.
Copula descAntatA de zAna ei cea bunA

Crestea intr'o zi mimai cAt alta Intr'o luna.

Ea crescu mare i. frumoasd, se juca alungnd rndunele, era


atras de valurile apelor i auzea cAteodata fr s tie glasut.
Sburtorulttie ii spunea CA e frumoas i ea' o iubete.
Copula, cu uimire, 11 asculta zimbind...

Apoi, cAtAnd in urmA-1, se depArta fugind...


173

www.digibuc.ro

Pe o noapte cald de vara ea voi sa se rcoreasa in raid


-Impede din vale :
Ea vine langa apa, cu drag la ea priveste,
Si singura 'n racoare, de bae se gteste.
0! dalba feeriel divina incantare L.
Rochita de pe umeri alunec, dispare,

5i lumii se arata minunea cea mai rara


Albind ca faptul zilei in zi de primvara!
Toti chit de luceferi, de paseri si de flori
Loviti ca de lumina rozatica din zori,
S'aprind de-o scanteere ce 'n tnima patrunde.
Dar juna 'mpfirateasa in apa se ascunde.. ,

iarba de pe maluri se pleaca s'o priveasca


Si trestia se 'ndoae voind ca s*o opreasca,
$i apa 'n valurele de aur se 'ncreteste,

$i nuferii se misca, batlanal se trezeste.


Pridurea canta imnuri, i luna amoroasa
Revarsa pe copila o mantie-argintoasa.
Acum pe langa trestii ea lunec asor
5i, vrand la mal sa easd, patrunsa de-un fior.
Pe sanul ei ud Inca, ea parul 41 adund,
land,
Se oglindeste 'n apa, se oglindeste
$i umbra-1 diafana cu formele-i rotunde
In lina Inclinare se clatina pe unde.
departare intoana o fanfard
Copila cu grabire din valuri ese-afara.

Cocosu

Ah! unde-1 e rochita i uncle-al ei noroc ?...


Se vede Sburatorul cu ochii mari de foc
Ce vine s'D cuprinda cu'bratele 'ritr'o clipa ;

Dar grabnic se wide un freemat de aripd


51 dalba 'mparateasa, din brate-i disparand,
schimba 'n randunica l luge n cer sburand I
1174

www.digibuc.ro

Atunci 'a el rochit nAltandu-se in yam


Topitu-s'a In ploae de raze pe painnt
Si papa 'n faptul zilei crescu-tau flori din ele
Odoard-a primverei: Rochitl de Randunele 1"...

In sar0t, inix'un alt fel de legendS, tragico-comica, Rzbunarea lui Statu Palma% Alecsandri leagd la un loc pe ur1e0i
populari Strmb-lemne 0 Sfarm-piatr, pe Ft-Frumos iubitcrul de fete de impkati, pe Ileana Cozinzeana, pe Pepelea
pe Statu-palma-barba-cot. Cai doi urie0, amorezati de Ileana
Cosinzeana, rd impreund mirndu-se cum poate fi ea fata unel
buturugi ca Statu-Palm. Hohotul lor de rs rsuna tot pmntul; vulturii din codri se inaltd in vazduh ca sd vadd ce s'a intAmplat. Ca sa aib pe Henna Cosinzeana. Sfarma-piatra ar da
stancile pline -at aur i cu pietre nestimate; Strmb-lemne. lun-

cile cu pduri 0 codri, plini de flori, de paseri mestre, de


pajuri nAzdravane, de pduni ca fulgii din soare, de cerbi cu
coarnele de aur. Deodata ei devin gelo0 unul pe altul 0 vor
sil se omoare. Sfarma-piatra pune mAna 0 ridica o stand din
munte; Strmb-lemne smulge un tejar din padure... Atunci
se aude un strigAt jalnic sf4iind aerul. Statu-Palm, incurcat
cu picioarele in barba-i lunga, se rostogole0e ca un ghem de
pe deal,
Sriti! Sritil striga el la urie0, rasturnati copaci
0 codri, munti i bolovani, turburati apele, puneti stavile din
cer ;Ana la panint: Trestiana, Trestiana, mi-a rapit-o Fiat.
frumos 1...

Ft-frumos pe Trestiana, strig crunti urie0i

alergAnd unul spre codri 0 celfilalt spre munti. Sfarmii piatra

<gland din munte in munte. cutreer tot pamntul, fcnd


iazuri qi stavile. Strmb-lemne sufld ca un uragan de vijelie
175

www.digibuc.ro

prin paduri i codri. Dar cand soarele se intuneca de un nor..


urieii nu mai vad, se zapacesc; cand norul dispare i ei ii.
ridica ochii in sus vad trecand in sbor pe Fat-frumos cu Tre-

stiana pe un cal sburator. Trestiana, langa sanu-i de iubire,


stralucete zimbind in aer. Fat frumos cu par de aur e fericit
dueand in stele odorul scump inimii lui :
Piept la piept, gura in gura, ochi in ochi, duios privind,
Se duceau pereche dulce ca prin vis calatorind...

Turbati urieii url 'n vaet. Intr'un vartej de nebunie, ei


incep sa arunce in vazduh ca doui vulcani stejarii cei mai groi.
stancele cele mai mari... Stejarii i stancele cad inapoi pe pamant i-i omoara sdrobindu-le capetele... Statu-Palma-barba,
cot se razbunase.
Din citarile acestor legende se vede cum poetul imbina con,
topindu4e elementele populare Tomane co elementele imaginatiet
romantice, in deosebi cu nostalgia trecutului, dandu-le o viata
noua i personal. Comparate cu legendele lui Bolintineanu ce
se tin in o atmosfera mai istorica, ele au mai multa fantazie i
sunt de o mai mare varietate ca inventie.

Rasboiul nostru dan 1877 a fost un eveniment neateptat


pentru Alecsandri ii l-a inspirat in chip cu totul deosebit. Admiratia lui pentru legendara vitejie stramoeasca Osi acum un
sprijin real in faptele rasboiului; el e aproape singurul poet
ce le-a cantat
i cu ce caldura!
in colectia sa de poezir
Ostaii Noqtri. Dintre foarte multele sale bucati entuziaste ca :
176

www.digibuc.ro

Pene Curcanul, Sergentul, Fratii Jc leri i altele, toate vibrante


de emotie patriotica, si citm Balcanul i Carpatul:
Ne regsim i aici din nou in lumea aceea supranatural, in
care muntii isi vorbesc unul altuia i vulturii din varfurile lor
se izbesc in lupt intre ei :
Balcanul si Carpatul la Dun Area mareata
Ca doui giganti napraznici stau astAzi fatA 'n fata
Si-aprinsi de dor de lupta, cu ochii se mAsoarA,
Cu glasul s'amemnta, cu gandul se doboarA,

Nu pot sa 'ncapa doui palosi intr'o teaca.


E scris din noi doui until In pulbere sA treacA !"
Zicand:

Balcanul cal fanatic, muncit de aspra ura,


Nu stie sa 'ngrAdeascd salbateca lui gura,
Carpatule vecine,
5i zice cu trufie:

De nu pleca-vei fruntea amar va fi de tine,


Cad repezi-voi grabnic din plaiurile-mi 'nalte
Torente inecatoare deprinse ca sa salte
Din maluri peste maluri, din munte peste munte.
SA batA-a tale coaste, s'acopere-a ta frunte,
SA faca Intr.() dipa ca sa dispari din lume
Cu-a tale stand si codri, cu-ai tAi copii si mume 1-...

Carpatul scoate un freaniAt teribil de urgie,


Miscand coama de codri, ca leul In manie,
5i 'n clocot lung raspunde:
Balcane, a ta trufie
Aratd ca tu astAzi cazut esti in pruncie_

Nevoe ai de-o carja ruina-ti s'o supoarte,


Cad esti acum, sArmane, ajuns la prag de moarte.
Ai fost odinioara gigant prin Inaltime,
Amar prin fanatismu-ti, puternic prin cruzime 1
Ai revArsat pe lume si groaza o rusine,
5i te-ai scaldat In sange pan' ce-ai dat piept cu mine.
De-atunci au trecut secoli I Strivita omenire
S'au desteptat, si numai tu stai In adormire,
Ademenit de visuri nebune si trufase,
177

12:

www.digibuc.ro

FArd' a patrunde norii cari te tin in fase ?


Orb uries! cu carja ta genele-ti ridica
Si vezi l'a tale poale ct umbra 'ti e de mic !

Esti sters din cartea Iumii, tu care din vechime


Stai rezemat in somnu-ti de-o putreda mrime !
Si vrei s tii in lanturi popoarele crestine ?

Si vrei Balcane garbov, eu s5. ina 'nclin la tine 7


Dar n'auzi cum te rade si Dunrea si Marea ?
Deviza ta-i sclavia si-a mea neatArnareal...
Cum zic, doui vulturi ageri, sburfind din varf de munte,
Se 'nalt pAn 'n ceruri si scot tipete crunte.

De pe Balcani e unul si din Carpati e altul...


Mult repede, li-i :borul, mult crancen li-i aisaitul.
Caci se isbesc ca fulgeri la lupt-ucigtoare !...
Intinsele lor aripi se bat lucind la soare
Si-a lor cumplite ghiare si pliscuri otelite

Li dau loviri de moarte si rani le fac ctunplite.


De-odat cade unul din vulturii dusmani !
E vulturul prdalnic din barbarii Balcant i
Si 'n patru parti a lumii sbor smul sele lui pene...

Si ant libertatea pe maluri Dundrene.

Bucata pune astfel, in imagini frumoase si mrete, cele dota


una, trufas de strArase fat in fat,
Turcii si RomAnii
lucirea ei din trecut si apAsAnd inc popoarele din juru-i. desi
rAmas acum inapoiat; cealalt, tandra, doritoare de dreptate
si de libertate, modestA in cuvinte, dar tare in avantul si aspi ,
ratiile ei; una amenintAnd pe cei ce vor sA-si scuture lanturile
ei; cealaltA ridicAndu-si fruntea in lumina printre popoarele ce
voesc a trAi libere in lume. Comparatia e cu simt istoric si, ca
totdeauna la Alecsandri, ea arat5 biruinta ideilor mari si fru
moase ale omenirii.
178

www.digibuc.ro

Din ciclul acesta, poeziile Hora dela Plevna. Hora dela


Grivita, Pene Curcanul, Oda' cdtre otaii romdni... au devenit

populare. Copiii din coale le tiu pe dinafar ; ele sunt Incntrile sdrbtorilor noastre nationale. Citdm Inca pe cea din
urna, 'in care e o cdldurd sufleteascd pared' mai mare decd
in toate :
funi ostasi ai tarii mele, insemnali cu stea in frunte,
Dragii mei vultani de campuri, dragii mei soimani de munte !
Am cantat in tinerele stramoseasca vitejie,

Vitejie fara seaman pe-acel timp de grea urgie,


Ce la vechiul nostru nume au adaus un renume
Dus pe Dunare in Mare gi din Mare dus in lume !
Viu acum la randul vostru, sa Vaduc o inchinare,
Viu cu inima crescuta i cu sufletul mai tare.
Ca eroi de mari legende, viu sa va privesc In far&
Voi nepasatori de moarte, dispreluitori de vial&
Ce-ati probat cu-avantul vostru lumii pusa in mirare,
Ca din vultur, vultur nagte, din stejar, stejar rasare !...

0 CODii. de vol sunt mandru. simt acea mandrie mare,


Care creste cu marimea unui neam In desteptare ;
Mi-am vazut visul cu ochii, de-acum pot sa mor ferice,
Astazi lumea ne cunoaste: Roman zice, Viteaz zice.

In Ostaii notri, Alecsandri proslavete rdnd pe rand toate


virtutile osteti ale romanului, incepnd cu eroismul i fatalismul lui i sfarind cu suferinta rezemnatd la toate greutdtile
rsboiului. El se intalnete i In caracterizarea aceasta, ca i
iii Pasteluri, cu Grigorescu ale cdrui pdnze, ca: Asaltul dela
Smardan, Prizonierii, Spionul, Sentinela i altele i valoreazd
frumusetea lor pe aceste virtuti, ca i poeziile lui Alecsandri.
179

www.digibuc.ro

Dramele istorice ale lui Alecsandti, sunt, cum le consider


el insusi, mai mult niste tablouri istorice". Cele cu subiecte
nationale, ca Cetatea Neamtului i Despot Voc16, sunt pagine
frumoase sau interesante din istoria romnilor; cele cu subiecte,
romane, ca Fntiina Blanduziei i Ovidiu, reinviaz figuri clasice si ne sunt date ca exemple mndre ale rasei noastre ilustre.
In cultul lui de /trecut, poezia sa dramatick genul clasic prin excelent, a fost o ultimd nazuinta a lui Alecsandri $ i cea mai grea
de realizat. In limba usoar a poeziei lirice, el cantase amorul,
impresii de calatorie, fapte izolate. In drame, trebuia s punA
_
experient de viat, forme sociale, istorie, filosofie s-i sa
dea

o alt deschidere de aripi versului sau, conditii pentru cari


limba noastr nu era inc pregatitd. Mai mult. A pune in actiune c1ramaticA sentimentele si ideile intime ale unor figuri
istorice, cunoscute putin, si, de a incarna cu ele personaje vii
si intregi, fcndu-le sd intre in evenimentele timpului lor, era
o arta cu totul superioara si deasemenea pentru intAia oara de
infptuit la noi. Alecsandri a trebuit sa-si largeasca vederile si
cercetrile si a-1i aprofundeze gndirea spre a putea invinge
toate aceste greut5ti.
Cetafea Neamtului e prima sa incercare de drama' istoricd in
proz; ea face parte din repertoriul lui vechiu, pAstrAnd oarecum

structura intiei sale manieri dramatice. Actiunea inftiseaz


episodul legendar al aparkii Cettii Neamtului de catre cei
18 plesi romni, episod iimprumutat din nuvela lui Costache
Negruzzi: Sobieschi si Romnii. Regele Poloniei trece cu armata in Moldova si vrea sd cucereasca Cetatea Neamtului.
P:Aesii cari pdzeau Cetatea o apr cu hotarirea de a muri
180

www.digibuc.ro

pan /a unul far a se preda. In primek. cnici zile mor 10 din


ei. In a asea zi Sobieschi le Arimete un sol cerandu-le sa se
predea. Ei pun conditia s fie lsavi liberi. Li se promite 4i
cand cei 8 plAei, ramai in viatA, defileaza pe dinaintea Regelui, acesta vznd numarul lor mic se infuriaza i ordona
sa-i spanzure. In cele din urm, l ii iarta. Alecsandri mai
adauga o dragoste intre Tudora, fata batrAnului plae *oiman
i tnarul Farca, osta roman. Farca afla cel intai de navalirea Polonilor in tara i alearga sa vesteasca pe apartorii
Cettii. Ei fac cu toti jurAmnt in bisericA cA vor apra Cetatea pna la moarte. Tudlora din tqa bisericei aude juramantuI
41 se gAndete cum ar putea scapa cu viata pe tatl i p.:.
logodnicul ei. Ca i Ioana de Arc, ea are o viziune: i se pare
ca. plaeii moqi din biserica se scoal in picioare i o indeamnA

s se ducA sA omoare pe Sobieschi. Travestita in capitan


polon, ea patrunde in cortul Regelui, dar din greeal omoar
pc Potoschi luandu-1 drept Sobieschi. Regele o iartA, cum ertase
i. pe plAeii ramai, i Tudora se intoarce la Farca al ei.
Intreaga piesa amintete timpurile de nvaliri i de rezistenp

eroicA din partea romnilor. De la primul decor, unde se vede


coborirea plAeilor din munti la sunetul buciumultii i pe tot
dealungul celor trei acte se mentine acest caracter al timpultn.
E acolo un continuu freamat al traiului razboinic al romnilor,

e hotarirea neovaelnica de a lupta, o prevedere sigura de


jertfa lor, pe cari Alecsandri ni le infatieaza cu multa maestrie
ca o viata de toate zilele a acelor vremuri.

Dar faza noti a talentului sAu dramatic incepe cu Despot


181

www.digibuc.ro

VocIA, legenda istoric in versuri, jucat pentru intia oar la


Bucureti in 30 Septembrie 1879.
Ispitit de indemnul amicului su A. Cantacuzino de a incerca

sa scrie drame istorice in versuri, adic de a face ca cioar-4


lia s princl pene de vultur", cum zice el, Alecsandri se puse
s rsfoiasca cronicarii notri i fu surprins de figura lui Despot
Vod Eraclidul i de domnia lui fulgeroas pe tronul Moldo-

vei. Despot i s'a aratat ca tipul acelor vanturd-lume de prin


veacul XVII-lea, jumtate eroi, jumtate spadasini, cari traiau

i avnd drept lege vrful speller.


Nscut in Grecia i purtat pe la curtile Europene, Despot
indeplinindu -i poftele

ajunge la curtea Poloniei. unde aude vorbindu-se de trontil


Moldovei, competit atunci de multi din boerii ei, Ideea de a
uzurpa acest tron, pe care se afla crncenul Lpureanu, 1.1.veni in minte. Sosete in tara, se d drept ma' cu Rucsandra,
nevasta Domnului, nu reuete deocamdat, trece la Braov
la bogatul Albert Laschi, se amorezeaz de femeea acestuia ce
VI ascunde in fata oamenilor trimii de Lapuneanu ca sd-.1
princla ; apoi, ca sd adoarm presupunerile acestuia, se preface
c moare, inmormnteaz in locul lui un 'sicriu gol, vine din
nou cu o mica Wire in contra Lpuneanului, nu reuete nici

de ast data', incearc ilia a treia oar, invinge in sfrit pe


Lpuneanu i se ridica pe tronul Moldovei. Ii face o armat
de mercenari, bate monedd cu efigia lui din candelabrele bisericeti, golete visteria cu cheltuieli UAL'S rost, pune biruri grele

pe popor, vrea sd schimbe biserica prii in luterank aduce multi


venetici la curte, devotati de ai lui, pierznd astfel at-at Mere-

derea oastei eat i pe a boerilor. Si dup doi ani de domnie,


182

www.digibuc.ro

inconjurat in Suceava de boerul Stefan Toma, ce fusese


contra lui dela inceput, Despot se predk eind alare din cetate,
imbrAcat in haine aurite, ultimul lui act de mandrie, and piere
ucis, zic unii, de buzduganul lui Toma.

Pe aceste date, Alecsandri cladete drama sa in care, pe


rang& persoanele istorice, adaugd ca personaje inchipuite pe
Ciub5r-Voda i pe Ana fata lui Motoc. Figura lui Despot e
sustinutk in piesk in toat alternata ei complexitate ca un adevrat caracter dramatic. Despot e un ambitios din timpurile acelea. El lupt din toate puterile ca
ajung scopul. In
contra unor piedici, pune lupt dreaptd, istetime, adresd; in
contra altora duplicitate bizantink coruptie, iminciunik seducerea femeilor. El e omul firii lui greceti i elevul coalei jesuite

dela Roma, unde a invdtat, aventurierul i donjuanul veacului


XVII; toate aceste latuui sufleteti ale lui tresc continuu in
el i faptele lui le confirm& WA gre. Pe boieri, piesa ii aratA

in toat uprinta lor. Din momentul in care Despot intr.& in


talk coborand de pe culmea Carpatilor ce desparte Bucovina
de Transilvania i privind in jurul lui, el 11 desvelete tot sufletul faandu-i planul actiunii sale :
A !... iatA-mA'n Moldova !... mriri, averi, putere,

Aici sunt partea celui ce stie-a zice: vreu !


Azi viu si pun piciorul pe-acest pAmnt romAn
Si zic: Moldovo, 'n mine cunoaste-al tau stApAn !
Deci pune-ti mari podoabe, frumoasa mea mireasA,
SA fad cu mine-o nuntA de mAndrA 'mprAteasA...

Un mire din Byzanta, cum se cuvine tie,


Ca sA formm aice greceasca dinastie.
SA stergem umilinta din fruntea crestineascA,
SA liberAm Byzanta l patria greceascA !...
183

www.digibuc.ro

Acest plan Despot 11 va urmari cu toate mijloacele sale. Mai


intai creznd.
Mai nemerit

Ca bratul deocarndata sa fie... poleit


$i maim zdrobitoare sa fie deocarndata
Ascunsa 'ntr'o manusa...

Doamna Rucsandra, militia de el il primete ca var la curte


0-1 recomand lui Lpupeanu :
Ca-i orn de sange nobil ce 'n apa nu se schimba,
Viteaz ce are 'n suflet, el are si pe limba...

La care Lpupeanu, auzind-o i privind-o, gndete despre ea :


0 inima comoara si-un cap frumos, dar sec,
A 'nduiosat-o Despot cu glasul lui de grec....

In fata Domnului Despot, potrivit planului sat', incepe a-1


lingui:
Sire L.. cu sufletul uimit
Si tremurand m'apropii de sacra-ti maestate.
Ca sa-i aduc la randu-mi urarile-mi plecate.
Eu, Despot Eraclidul, condus de-o Nana stea,
Rapit de al meu suflet curat ca spada mea,
Depun in ziva mare, ca lumea sa le vatl,

Depun azi la picioare-ti, brat, inima si spada...


Parintele meu Iacob, odinioar Domn,

Pan' a nu 'nchide dchii atinsi de-al mortii somn


Mi-a zis: Te du cu bine in cale departata
184

www.digibuc.ro

$i mergi drept la Moldova in marl viteji bogata:


Acolo tu gasi-vei un. Domn maret, viteaz,
La pragul tarii sale veghind cu ochiul treaz
Si-un inger de virtute, frumoasa lui sotie,
Ce mie,mi e nepoata si vara bung tie.
Mergi drept la ei, tu Despot, ca sa le duci prinos,
Iar Doamnei aste scule, siraguri si paftale,
Purtate de-a sa maica in ziva nuntii sale.

Ia un ecrin din mainile unui paj rmas la up din fund i


-vine de-1 prezintd Doamnei, ingenunchind dinaintea ei.
DOAMNA
Ah, pretioase scule I
ANA

(fata lui Motoc, careia Despot ii promite ca o va lua de sotie)


Ce dar stralucitor !
LAPUSNEANU
(in parte)

0, Greci, vicleni in vorbe si'n darurile bor.


DOAMNA (lui Despot)

Prin aste suvenire ma 'ndatoresti mult, vere,


DESPOT (in parte sculandu-se)

Cand ar vedea Carmina a sale juvaere !...

Pe acela I.,:dpuneanu, intr'un monolog, ceva mai departe, el


se hotrte s-1 piarza :
DESPOT
Calaul prepuelnic hraneste-un cuget rau,
Si el a sa ma piarda de nu roil.] pierde eu.
'185

www.digibuc.ro

Rabdare... toti boierii de rsvratire-s gata,

Motoc, pe cat imi pare, vrea sa-si marite fata


Cu mine, ca prin mine, de el pe trou urcat,
S'ajunga socru-mare de ginere 'ntronat...

Ana, in adevAr rAmAsese fermecat de ce auzise din gura


lui Despot la masa LApuneanului.

RAmas singur cu ea, Despot ii declarA

DESPOT
Te iubesc !

ANA (vesela in parte)


El ! Despot ma iubeste !

DESPOT

Iau martur provide*


Care-mi cunoaste gandul si-mi vede constiinta.
Iubesc in tine cerul si 'naltul Creator.
In tine iubesc lumea, prezent si viitor....

ANA (in parte)


0 ! Doamne, imi pierd mintea...
Ce-aud ? ce-am auzit ?
DESPOT
Ana-un cuvant...
ANA
Ah ! Despot, mi-e sufletul uimit...

DESPOT
Da... te iubesc pierdut.

Mai mult si deck tara In care m'am nascut,


Mai mult si deck tronul !
186

www.digibuc.ro

ANA, (cu glas solemn)


Despot, aste cuvinte.
Le-aude cerul !...

DESPOT, (apucand-o de mana)

Asa, prin mii de jurarninte


Ma leg eu catre tine...

Apoi el spune lui Mc:4(3c ca-i gata a uzurpa tronul prii:


MOTOC

Esti om in stare a merge de-a-drept catre mrire ?...


DESPOT

Sunt !... tron sau moarte I... Iata deviza ce-am inscris
In falnicul meu suflet, in pieptul meu decis,
Venit-ann in Moldova, cu gandul si cu planul,
Din scaunul domniei s'alung pe Lapusneanul...

Boerii, adunati la Motoc, hotarasc detronarea lui L5punea


nu i ridicarea pe tron a lui Despot; singur Toma e contra lui..
Despot. El exclamd:
TOMSA
Un Bizantin !
Un Grec !...

Ce, tot pamantul nostru e in asa star/31re,


Si neamul nostru ager e in asa 'njosire,

Cat pe mosia noastra sa nu gsim un porn


Si pentru tronul tarii sa nu gasim un om ?
Unde-am ajuns, o, Doamne? Ce ti-am gresit noi tie ?...

Prezentat boerilor de Motoc, Despot le declar :


187

www.digibuc.ro

...Vreu gloria Moldovei i-a ei neatarnare !...

Boerii il aclamd Domn :


Mulfi ani, Mria ta !

Dar tocmai atunci seimenii lui Lpuneanu intrd in casd, se


-aruncd asupra lui Despot, il prind i-1 duc in inchisoare, spre
_a fi executat. Aici, singur, desnddjduit, un moment el se inAreabd :

...Sunt eu ? sunt treaz? in viat? 41 adevar e oare,


Eu Despot vultur falnic.... eu zac in inchisoare ?!

Din intmplare intrd la el Ciubdr Vodd, un maniac de


Domnie, pe care Despot il amagete cd va deveni Domn, daca
va schimba hainele cu el. Travestit, el scapd din inchisoare, se
intoarce la Laski in Braov, gdsete pe Carmina singurd, re"incepe dragostea cu ea, ii promite coroane de Doamn a Moldovei spre a face pe bdrbatul ei sa-1 ajute in planul lui. Promite
a deveni vasalul Regelui Ungariei pentru ajutorul ce-i cerea,

intr in Ord, invinge de astd data pe Lpuneanu, se ridicd


pe tron, tiranizeazd tara doui ani, provoacd rdscoala boerilor
cari inconjurd Suceava. Asaltul One trei luni. In ultima zi,
Despot, cu paloul in mand, dd ',Ayala cu oamenii lui in armata
lu: Toma, capul boerilor; e infrant, se intoarce invins in cetate,
vede c'd tunurile lovesc in palat, sta un moment in sala tronului:
18S

www.digibuc.ro

DESPOT
Invins !... de cer 0 oameni l5sat in parsire L..
Ce groaznic intuneric urmat-a dui:a soare !...
Dar ce zic ?... Nalt spada, Despot... Un orn ca tine

A nu peri in lupta este a peri 'n ruine,


Deck in cartea Prii sA las o neagr patk
Mai bine cu al meu sAnge s'o vad azi inundata...
(sta adncit pe gfinduri)

Atunci se arata Ana, imbrcat in negru si cu un vl peobraz. Sol al cettii inconjurate, ea cere lui Despot sa-i fie mil
de suferinta poporului si s se predea. Despot descopere fata

Anei, ii declar c o iubeste ca mai inainte ca s'o fac s indemne pe tatl ei Motoc s-i vie in ajutor, o subjuga din nou
Dar in momentul acesta apare Carmina care auzite tot si and_
strl g a

ANA (fericit),
0 I Despot, scumpul meu !
A ! cine de acum poate sa ne desparta ?
CARMINA, inaintnd i desprtindu-i:

Eu! Carmina...

DESPOT
Tu ?

CARMINA

Ma cunoti L.. privete I


Eu sunt, i de ai suflet, privindu-mA, roete.

ANA, lui Despot


Asta femee... cine-i ?
189

www.digibuc.ro

CARMINA

Cine-s ?... sunt ca si tine


0 victima 'nselata de el far' de rusine.
ANA

Adevarat e, Despot ?... taci ?... este-adevarat ?


CARMINA

Tacerea lui graeste.


ANA, (dupa o mica lupta cu sine)
Ramai dar neiertat 1

(Se indrepta spre fund).


DESPOT

Nu... Ana... StaiL (face doui pasi spre Ana)


ANA (in fund oprindu-I cu un gest)
Departe... (iese)

DESPOT, (abatut)
$i tu MA parasesti !
CARMINA
Infame L.

In mijlocul acestei scene intr Laschi care gsete, surprins,


Te Carmina lui. Ea mfirturisete cum a fost inelat de Despot.
LASKI

0, tradatori, vreti moarte ?..


$i Laski o Injunghie zicandu-i:
A ! mori, infama I

Afard, poporul striga, se suie pe scrile palatului. Despot se


Trecla lui Toma care suindu-se pe tron II condamn la inchi190

www.digibuc.ro

soare intr'o manastire, dar atunci nebunul Ciubr, inselatul din


temnita, se repede furios si injunghie pe Despot. Aceasta este
drama.
Odobescu, in raportul sail academic, zice ca. in limba noastea Despot Voda nu-si are Inca seamanur, iar Ion Ghica, care
a montat piesa pe scena ca director al teatrului, confirm in o

scrisoare ctre Alecsandri: Drama ta istoric, Despot, este


-un giuvaer din cele mai pretioase ale coroanei tale de poer...
La prima reprezentatie publicul isi arta tot entuziasmul, Cali-

va critici o ludara cu tarie; altii insa fura de o asprime ce


rrecu marginile permise, strigand, vorba lui Alecsandri: moarte lui Despot-. Poetul trimise celor dintai o frateasc strangere

de mank iar celor din urma o urare de anul nou,

piesa

urare, prin care dorea acestor

se tiprise in luna Decembrie


obscuri zoili :

Sa le fie casa cask


Sa le fie masa mask
lama iarn, vara \Tara ;
Si... tarana lor usoara...
Inaltimea cea mai culminant, in seria ultimelor sale drame,

a fost Fntana Blanduzki, drama in versuri in trei acte, dedicata iubitului sat' frate Locotenent Colonel Iancu Alecsandri" si jucata cu mare succes in seara de 22 Marie 1884. Ea i-a
fast inspirat de Oda lui Oratiu, Ad foram Blanduzium, inchinata fntnii din valea Sabina, locul de predilecOe al poetului
latin. Oratiu prezisese intr'o zi c fantana aceasta va fi ilustra:
Fies nobilium quoque fontium...
1 )1

www.digibuc.ro

Actul I. Lang. fntna Blanduziei. Getta, sclav, fica unui


cpitan Dac de pe malul Dunarii, culege flori si ierburi dinprejurul fntnii pentru baia stapanului su, avutul Scaur. Impresiile ce-i face valea aceasta inflorit ni le spune ea in vers
curgdtor si dulce :
GETTA
Ce de mai flori in cale-mi rsar jur-imprejur,
Pe locurile-acestea, aproape de Tibur...
(scoate cteva flori din sAn si le sruta)
Hai, scumpe surioare, uitandu-ne sclavia,
Ne oglindim in apa fntnii Blanduzia.
Pe fata ei, se zice, ca dup5-al nostru dor,
Apare 'n faptul zilei un scump liberator.

Din inamplare vine intr'acolo Gallus, tndr notar al lui


Oratiu, sclav el insusi. Gallus surprinde pe Getta privind In
fntn i cAtnd s i s arate in ap, dupA un vechiu eres,
chipul ursitului ei. El ii plecA capul pe deasupra umerilor Get-

tei si rspunde : Eu sunt". La vederea lui ea e nimit. Din


vorbele ce-ui spun unul altuia si din destnuirea din partea lui
Gallus a amorului lui Oratiu pentru Lidia, ei prind a se iubi
GALLUS

Si eu am un secret,

CETTA
Care 7

GALLUS

As vrea pe vecinicie
Sa fiu al Mu Orajdu si tu a mea Lydie...
192

www.digibuc.ro

GETTA
(cAtand cu groaz Imprejur)

0 ! taci... De-ar duce vntul cuvintele ce spui


Lui Scaur sau lui Hebro, calau cumplit al lui,
La mari gi grele chinuri ag fi pe loc expusa...

Cand Gallus il declara c'ar vrea sA fie nedespArtit" de ea,


apare Oratiu scriind inspirat pe tablete oda: La Ffintna Blanduziei i declamand primele ei versuri :
ORATIU
Fntn Blanduzie ! vei deveni tu Inc
Celebra 'ntre izvoare cand voiu cnta stejarul
Ce 'nfige rclAcina-i adnc in alba stanca,
Din care egi vioae gi dulce ca nectarul.
FA/Italia mea iubit. (se opregte auzind glasul Gettei care
cnta un cntec din tara ei :

GETI'A
In a Daciei munti mari
Cresc stejari langa stejari

Si viteji cu brate tari....

Oratiu, cu inima rArnasa Inca tanrd, e micat de frumusetea ei; privind spre ea el exclam :
Tablou incantator !
Poetica ivire 1... Romana-i sau strin ?..

Apoi se apropie de Getta, o comptimete cd-i sclav i o


mangae cu cuvinte blnde, spunandu-i CA ea merit libertatea.
GETTA, (exaltndu-se)

Ahl aste mari cuvinte in veci nu le-oi uita


Cu ele soarta-mi aspra de-acum voi infrunta....
193

13

www.digibuc.ro

ORATIU
Tu mA dunosti ?... De unde ?

GETTA
De-aid, din departAri

5i din al lumii splendid concert de admirAri


Dar cine te cunoaste, cu-a ta mArinimie,
Se pleacA in uimire si se robeste e.
Oratiu, sunt o sclava, nu am nimic al meu;
Primeste-astA cununA, o 'nchin numelui tau.
(scoate cununa de pe frunte, Ingenunchiaz i o prezintA lui Orapu) cAruia
ii sArutA mAna i fuge turburatA.

RA:31as singur :
ORATIU, (pAtruns)
Ce stranie fiintA ?... a crede c'am visat
De n'as vedea In m'AnA cununa ce mi-a dat....
SA fie ?.. l'a mea vArstA L. Se poate ?.. Sunt uimit
Ce simt acum in mine de mult nu am simPt,
De mult!... de cand voioas i falnica-mi junie
Umplea tot universul de-amor i poezie 1..

Neera, celebra cntareat i frumusete din Roma, oetras5


in vila sa de langa Tibur, il scoate din turburarea lui 'Meantatoare. Ea vine s-1 viziteze cu gndul de a-1 seduce. Profitnd de imprejurarea ea' era singur, Neera n invita la vila ei.
Invitatia ei e intrerupta de sosirea lui Mecena i Postumiu,
Mecena, ce tinea la Oratiu i voia sa-1 vaza mai des, e neumerit de retragerea lui din Roma i, presupunnd ca-I tine acolo dragostea sa pentru... Neera, Ii reproseaz5 i propune poe194

www.digibuc.ro

lului sa se intoarcd la Roma qi sa caute, prin citirea nouei sale


lucrdri Arta Poetic& sd atingd clementa Impratului August

_pentru a gratia pe Ovidiu, exilat. Oratiu e dispus s'o facd,


.clar, cautand manuscrisul, nu-1 gdseste, vede cd l-a pierdut....
Actul II.
In palatul lui Scaur. Sclavii casei joacd Murta.

Gallus vine in goand sd descopere Gettei secretul prin care


va putea fi liberat: s iasd cea dintdi intre sclave inaintea
era o favoare acordatd de libertul Scaur Neerei
Neerei:
-in schimbul iubirei ei.
GETTA, (uimita)
Eu libel% ?... prin tine ? si tu? tu?
GALLUS

Nimic pe asta lume L. Eu nu sper


GETTA (cu adanca induiosare)
Tu ma iubesti !
GALLUS (confuz)

Ah ! Getta

GETTA
Cum ma iubesti tu, Gallus, asa eu te iubesc,
Uitandu-ma pe mine la tine ma gandesc ;
Renunt pe asta lume de-a fi ce-am fost odata.

Sunt sclava, raman sdava, dar sclav adoratal...

Scaur e in asteptarea comesenilor sdi: Mecena, Oratiu,


-Neera, ale carei gratii farmecd din ce in ce mai mult pe avutul libert; el e incantat de sdrbdtoarea lui. Cu avutia si pampa
el crede a misca pe Neera mai mult deck Oratiu cu versuzile lui. Zoil, un bdrfitor, auzind pe Scaur vorbind cu invidie:

-de Oratiu, il incredinteazd a Oratiu n'are nici un talent gi


<A autorul adevdrat al poeziilor lui e un mut anume Hirsu.
195

www.digibuc.ro

ZOIL

...El calla 'n lira.

Scam-, fericit la auzul acestei neasteptate descoperiri, 1si .


propune sd desfidd pe poet la masd. Oratiu si Neera, sub picioarele careia sclavii lui Scaur aruncd flori, apar. Se aduce
vin si flori. Neera cdntd un imn lui Bachus. Scaur inViid atunci pe Oratiu sA improvizeze ceva, promitnd c'd-i va da

ori ce va pretinde, dacA va face-o. Neera o cere si ea poetului. Dar Orap refuzd zicand cA nu poate, nefiind inspirat
in acel moment.
ORATIU
A razz lira e muta...

Scaur insistd cu ironie si enfazd si pomeneste in fao luf


Oratiu numele mutului Hirsu. Poetul surdde si tace. Dar iatd
cd se aratd Getta pe prag, imbrcatd in alb, c'o amford de aur
in mAnA, venind sd toarne in paharul lui Oratiu. Inspirat de
ea si profit:5nd de o repetat desfidare si Ze o noud fdgaduint cA i se va da tot ce va cere, dlacA va face un singwr vers
mAcar, poetul se ridica:
ORATIU (tresarind in parte)

Gettal... (tare) Voi toti, 0 mic 0 mare


Sunteti aicea martori de oarba-1 infruntare.
A ! tu pretinzi in fata-mi cA a canta nu pot ?...
Cand te-a cioplit natura nu te-a sfarsit de tot
Aduceti-mi verbina 0 mirtul Ioniei,
SA ma 'ncunun pe frunte in glasul armoniei,
Si voi, amici, pe perne voiosi va rezemati,
Va 'ncoronati cu roze 0 beti si m'ascultati.
196

www.digibuc.ro

(Neera merge de se aeaza pe jiltul de langa mas in fund.


Tostum se pune pe jiltul din dreapta mesei, Scaur pe cel din

stanga. Zoil qi Glutto iau loc din dosul lui Scaur la msuta
zpropiata. TO se incununa cu roze. Oratiu ii pune o cununA
-de mirt i rSmane in picioare. Getta, dup ce a umplut cupa
lui Oratiu, se retrage deoparte cit amfora in mnd spre usd,
_in fat cu Oratiu, Dou sclave nubiane umplu celelalte cupe).
Apoi Oratiu inspirat declamd privind la Getta :
I.

Hebe... tu a lui Joe iubita fica ! Zia


Ce torni nectarul vesel in cupele ceresti,
Tu care cu-o zimbire in Mimi versi lumina
$i dalba ta junie in doruri sufletesti;
Priveste 'n a mea cupa s sz 'ndulceasca vinul,
In ochii mei priveste de-mi indulceste chinul !...
II.

Mahnirea, trista umbra, sub pasii ti dispare,


Tu porti o cingatoare de splendid curcubeu.
Tovarasa de cale ai vesela sperare.
Tovaras de iubire ai tot sufletul meu.
$i eu, in aiurire, devin cand te privesc,
Culegator de stele pe spatiul ceresc !

Amici, a noastre zile sunt paseri trecatoare.


N'avem in scurtul vietii nici timpul de sperat.
Pnice care canta cu inima la soare
$i d chiar nemurirea pe-un dulce sarutat !
Hebe ! sageata scumpa de care vreau s mor
E 'n ochii Cal, in tolba divinului amor !...
197

www.digibuc.ro

La auzul odei toti cei de fatd rAman pAtruni de frumusetem


N.Tersurilor. Scaur, confuz, ruinat, da afard pe Zoil, care mintiseat-at de nesfruntat; apoi intorcndu-se cAtre Oratiu il IntreabA cedorete ?

Voesc pe Getta, rdspunse poetul.

Actul HI. In cabinetul de lucru al lui Oratiu. Getta, liberati


i fericit in casa poetului, stA lnga Gallus, privind amndoui
pe fereastrA in grAdin, unde Oratiu i cu amicii si stau la
mask El se apropie de bibliotecile din cabinet i admirA Artile
lui Oratiu din ele.
Tnra fatA descopere iubitului ei CA a vAzut manuscrisul lui
Oratiu in iarbA lngA Fntna Blanduziei. Gallus, care eredea_
pierdut manuscrisul, e incntat ca de gAsirea unei comori.
Getta se duce cu Gallus sA caute manuscrisul. AfarA o intAl-

nete Scaur, ce vrea sA se rsbune impotriva ei. Getta se apArA punnd mna pe un stilet. Oratiu se apropie. Scitul Scaur
Postumiu vor sA o ascumpere dela poet ui-i of er sume de
bani. In fata tArgului neruinat ce se face pe seama ei, Getta, acoperinduii obrazul cu minile, isbucnete in plns i lein in
bratele lui Oratiu.

Atunci ne mai putanduli contine patima, poetul Ii declark

c o adork
GETTA
Ochii mei spre t:ne nu's demna s-i ridic,
Sunt o nenorocit, cci nu gsesc nimic
In trista omenire mai trist, respingtor
Ca omul fr cuget, nerecunoscator...
(cade In genunchi)
Stpne, fie-ti mil.., mi-e sufletul robit...
198

www.digibuc.ro

ORATIU (cu dureroas uimire)


Iubesti pe altul
spune, un altul e iubit ?...
SfArsit cumplit L, Oratiu, ca ora te-ai stins cu 'ncetul
51 n'a rAmas din tine decAt numai postul L.

Getta dispare. Neera revine i catand sa-1 amarasca ii arata


spre Fntana Blanduziei pe Gallus i pe Getta sdrutndu-se
impreund. Oratiu se repede
omodre cu un gladiu, dar...
cu acela gest ii iart, i-i libereaz, conform datinei romane:
ORATIU

Fiti liberi dup uzul poporului roman


(asvArle spada)

De-acum a voastra-i lumea...

El se multumete cu gasirea manuscrisului

Aceasta-i intriga piesei. Ea e restrns, fiindca un fior de dragoste tarzie, fie el chiar al lui Oratiu, e putin lucru. Daa. FnCana Blanduziei tine totui atentia publicului incordata, e c ea,
de altfel ca i celelalte drame in versuri ale lui Alecsandri, in
afar de valoarea ei dramatica, are i o valoare poetica. Mai
inti, cadrul, in care se petrece actiunea, e el insui de o poezie
sugestiv: Valea Sabina in apropiema oraplui Tibur, palatul
somptuos al lui Scaur cu viao romana de atenci, cabinetul de
lucru al lui Oratiu. Dar ceeace mentine interesul actiunii e mai
presus de toate contrastul dintre pasiunea
inspir Getta lui
Oratiu i vArsta lui inaintata, lupta dintre simtirea i judecata
lui, dintre visul de aur i realitatea trist,
adic acea tragedie
intima din sufletul lui.
199

www.digibuc.ro

In versurile ce zugravesc starea sufleteascA a poetului, de un


avant si de o armonie miscatoare, patrunde nu numai talentul
lui Alecsandri, dar oarecum si legatura tainica dintre sufletul
ambilor poeti. Intre Orap si Alecsandri, amndoui iubitori de
linistea campeasca, de frumos, de poezie, de soare, amandoui
ajunsi la varsta In care se petrece acea lupta sufleteasca dintre
inima si minte, amandoui invidiati mai mult sau mai putin de
zoilii vremurilor lor,
este o mare asemanare. In Fntna
Blanduziei, Ora Ou e in parte Alecsandzi; sinitire_i si gandul unuia pare simtirea si gandul celuilalt. De aici si caracterul lui
Oratiu, atat de bine sustinut in cele trei acte ale piesei; de aici

si atmosfera naturala in care se desfasoara actiunea. Toate


acestea fac ca drama aceasta sa fie cea mai iubita de public
din teatrul lui Alecsandri.
In fine, Ovidiu, ultima sa drama in versuri dedicata Reginei
Elisabeta si infatisandu-ne viao amorosului si elegantului poet
al Metamorfozelor i Tristelor.
Actul I. In gradina Imperiala a lui August dela Roma. In fund
PaIatul lui August cu statuea lui Cezar in fata. E noapte si lumina nu se arata dect din cand In cnd printre nori.
Seducatorul Ovidiu, autorul Artei de a iubi, a nascut curiozi-

tatea si dragostea femeilor romane. El e iubit, intre altele, de


frumoasa Corina, cantata de dansul; dragostea aceasta starneste invidia bogatasului cartaginez Ibis ce crede c din cauza
lui Ovidiu nu-1 iubeste Corina a carei frumusete il subjugase
Ibis Isi propune sa-1 omoare chiar in gradina Palatului, unde
poetul avea intalniri cu Iulia, nepoata lui August.
Pentru a-si ajunge scopul, angajeaza pe gladiatorul criminal
200

www.digibuc.ro

Rutuba. Noaptea, cu att.va momente inaintea sosirei lui Ovi.diu la intalnirea cu Iulia, apare Corina, geloas6 de Iulia, i se
ascunde in gradind ca sa se convinga: in acela timp Ibis i
Rutuba vin qi se ascund i ei in urmrirea scopului bor. VzAnd
lie Ovidiu sosind:
IBIS (lui Rutuba)

Cand are sa-i vie odoru-i asteptat,


un grup imbratisat,
Cand amandoui vor face
C'o singura lovire, ca fulgerul de iute,
Ii vei schimba, Rutuba, in doua lesuri mute !...
OVIDIU si apoi Iulia,

0 ! noapte 'nduratoare
Intinde a ta umbra dorita, protectoare
Pe cel mai viu, mai dulce, mai dragalas odor,
Pe-al Iuliei si Ovidiu misterios amor,
Si tu, o Venus, zee-nascuta 'n marea lina,
Tu carei al meu suflet in ved cu drag se 'nchina
Pe Iulia-mi iubita Indeamn' o cu-al tau glas
Aice langa mine sa 'ndrepte al ei pas !
(priveste la ferzastra luminata)
Ah ! iata sus fereastra cu tainica lumina

La care se arata precum o stea divini


Vd umbra-i in miscare.... Ea pleaca, a plecat
Lumina de fereastra acum s'a departat.
Ah ! inima uimita salta 'n batae deasa
Si pare ca din sanu-mi vroeste-acum sa iasa,
(asculta) Dar, vine, (exaltat) Feridre, puteri Dumnezeesti L.
(Iulia deschide usa)
(Ovidiu alearga spre ea)
Ah ! Iulie-adorata !
IULIA (scoboara scarile)
Ovidie ! Tu esti ?
Nu-i nimeni in gradina ! Nu-i nimeni sa ma vada ?...
(Se rpropie amandoui de banca, langa statica)
201

www.digibuc.ro

1ULIA

La glasul tau, amice, simt grija ca s'a dus.


Tu ma iubesti ?
OVIDIU

Amorul ma 'nalta atat de sus


Cat uit In fericirea-mi, eu, am pierdut in gloata,
Ca esti in culmea Romei, a lui August nepoata
Si mintea-mi nebunita ma face sa 'ndrasnesc
Ca sa apropii doru-mi de-un crtn imparatesc.
IULIA

Ai inima cu aripi ce'n sus la cer aspira.


Semeata nebunie imi place si-mi inspira
O dulce 'nduiosare ce gandul mi-a furat
Si-1 duce tot la tine, amice, ne 'ncetat.
Un geniu are drepturi ce nimeni nu le are,
Caci geniul posecla i tronuri si altare
(Ovidiu call: in genunchi,. Julia II ridica) :
Iata
amorul cand nz-aduna,
Eu uit c sunt printesa i mi-amintesc ca-s juna...
Eu te lubesc, amice chiar.din copilarie,
Amorul meu cu mine crescut-a in fratie,
Caci te-am vazut adesea la bunul meu ve tind

Cu top poetii Romei in Roma stralucind.


Cu-amicii tai Mecena, Virgiliu i Oratiu,
A caror geniu falnic strabate-a lumii spatiu.
Stimati, iubiti de Cezar, v'am auzit ades
find a voastre imnuri, i 'n taina te-am ales
Pe tine ca poetul inchipuirei mele.
Ador a tale versuri si am undit in ele
O gingasa comoara de visuri cu fiori
Ce ziva ma incanta i noaptea pana 'n zori...
In momzntul acesta, din ascunzatoarea ei :

CORINA (cu durere in parte)


Ah ! inima-mi se rupe
202

www.digibuc.ro

IBIS

(lui Rutuba venind de dupa stanca)


Ucide-i... Moarte lor !
(Ibis, Fillarius i Rutuba, inainteaza repede cu fetele ascunse sub mantale).
OVIDIU
Ce vreti voi, mizerabili 7
(vrand sa apere pe Iulia)
In laturi hoti L.
(Ibis i Hillariut il apuca de brat 0-1 tin in loc, Rutuba ridia pumnalul.
asupra Iuliei)
IULIA

(ridicanduii valul i aratandu-se)


In laturi, priviti in fata mea,
Sunt Iulia, nepoata lui Cezar !
IBIS (lasand pe Ovidiu)
Cum ?

CORINA
Ea ?

RUTUBA (scapand pumnalul)


Ea ?

(toti raman incremeniti, in vreme ce Ovidiu i Iulia se apropie unul de


altul I intra in palat)

Actul II. In forul lui Cezar. De o parte i de alta portice ca_


coloane de marmura; in fund Templul zeei Venus Genetricea :.
pe sub portice patricieni, matroane, popor, plimbandu-se pe dinaintea marfurilor expuse.
Ibis, cu ura lui impotriva lui O vidiu, urzete un complot:
Iulia va trece spre Templul Zeei Venus, plebea, platit de Ibis
in numele lui Ovidiu, va insulta pe Iulia; August aflnd insulta..
203

www.digibuc.ro

-va osandi pe Ovidiu, autorul moral al insultei. and cortegiul


imperial se artad cu Iulia in lectica de aur, dusd de opt sirieni
escortatg de lectori inarmati, ajunge la usa templului, incep
fluerdturile plebei, strigte i insulte la adresa ei. Atunci, Insotit de amicii si, apare Ovidiu; el, stiind venalitatea plebei, aruncd bani noui de aur cu efigia lui August; plebea vesel i lo-

coing uit s mai strige contra Iuliei. Ovidiu, o reconduce la


-Palat si ea ii rmne recunoscgtoare.
Actul III. In sala tronului din palatul lui August. Impgratul.
Tintors din insula Caprea unde fusese bolnav:
AUGUST
(se dirige spre fereastra pe ganduri)
Cazut-a rota noaptea ?.. (privind in gradina)
Dar vesela natura
Pe tot firul de iarba a pus o picatura.
Semn bun !... Ajute-mi zeii s'acest prielnic semn
Prin fapte bune astzi de mine sa fiu demn...
Opt lustri de domnire aproape sunt la numar,
De cand acest imperiu II port pe al meu umar,
Si cat mai multa lume s'aduna 'n mana mea.
Povara 'mparateasca &vine tot mai grea...
Am tot: putere, faima, a lumii avutii,
Si Ins n'am nimica, cad nu mai am copii !...
A morpi i-a ruinei famita mea toata
A fost i e victima 1 0 singura nepoata
Imi mai ramane 'n casa, i pentru ea ma tern,
Caci maica-sa atras-a eternul meu blestem
Prin desfranri hidoase.... i sangele corupt
Ades din sand mamei cu laptele e supt...
Dar nu... Iulia-i alba in suflet i pe frunte
Intocmai ca tapada lucind pe varf de munre.
In inima-i virgina, mult limpede izvor,
Nu-i Inca nici o umbra lasata de vre-un nor...
(priveste pe fereastra)
204

www.digibuc.ro

Iaeo !... Colo 'n gradina se plimbla l citeste.


Ea m'a zarit se 'nchina la mine si-mi zimbeste...
IULIA (mustrandu-l)
Frumos L..

Te dud din Roma singur fugar, misterios...

AUGUST, vede in maim ei manuscrisul lui Ovidiu Arta de a


place poezia?... Si spune-mi cum gasesti
Acest namol de veisuri... usoare ?
JULIA (cu entuziasm)

0 I ceresti L.
AUGUST (in parte)
Ovidiu corupe Roma 'ntreaga...
(Iuliei) Spune-mi te-ai intalnit
Cu el in a mea lips& ?
IULIA (confuza)

Nu!

AUGUST (in parte)


Enigma e femeea....

In mijlocul acestei scene i se prezint lui August un papirus,_


in care Ibis ii anunt...1 ca are sa-i descopere o taind mare. Introdus la August, Ibis ii descrie insulta adusd Iuliei de plebea romad& platit de Ovidiu, cu gnd de a o salva el in urm i a-i
destepta simtiri de recunostint; el ii divulga Inca i intalnirea_
lui Ovidiu cu Iulia in gradina Imperiald... August se infurie de

ceeace aude i, cum Ovidiu intrase cu Mecena in palat, August ii arunca acuzarea ea a insultat pe Iulia. Ovidiu se disculp in mod demn spunndu-i adevrul. Iulia ce ascultas
totul la up din fund vine i mrturisete CU curaj :
205

www.digibuc.ro

RH TA

Amor pentru Ovidiu in sufletu-un simtesc


FA tot ce'i vrea cu mine, o ! Cesar. 11 iubesc.

Actul IV. La vila lui, Ovidiu dA o petrecere roman, voind


sA-i inele disperarea sub aparenta unei veseIii factice. In
mijlocul petrecerii vine Iulia sA-i anunte urgia lui August in
-potriva lui. Ea se cutremurS la vederea orgiei din vila lui 0vidiu. El insA ii explica veselia aceasta fals ca o urmare cA
n'o poate iubi. Iulia ii declarg cA va merge cu el in exil. AbAtut, rAmas singur, Ovidiu in fata convivilor sAi, le rezumA
viata lui amoroasA :
OVIDIU

...Din tinerete mA bucur de-a fi in lume


Scriind pe sAnuri albe a lui Ovidiu nume.
Amici ! a noastre zile se sting ades in zori
E drept sA le asternem un lung covor de flori.
Si sA gustAm extazul avAnd pe cer un soare
Si pe pamant femeea de-amor inspiratoare.
CLEVETIUS
Femeea ?... rAtAcire...

OVIDIU
Imi place-a rAtAci !

In lumea cea menitA pe tun a-1 ferici.


Si unde la tot pasul cu farmec scnteeazA
ZAmbirea de femee ce viata lumineazA...
Si cum vreti sA-i rezist
Cand darn' ca naturA i-a dat ca la o sorA
0 form' atrAgAtoare si alb5 de amforA.
Un glas care pAtrunde si varsA, dulce dar 1
206

www.digibuc.ro

Urechei armonie z inimei nectar,

Un sn cu doua cupe rotunde, adorate,


Din care sorb i viata i dulcea voluptate...
Eu le iubesc pe toate, 'as vrea pe toate ele
Sa le confund intr'una, sa fie toate-a mele !
A vrea, cate s'or nate, cu drag sa le admir,
Cad eu iubesc in ele acea divinitate
Ce viata ne-o uriete cu zile incantate
Si leaga faptul vieii, cu-apusul et mahnit
Prin lant in inflorire de-amor far sfarit.
Dar ! tot ce altor oameni le pare un defect
In ochii mei lucete placut, vioi, perfect :
De-i mica, nu e mica ci astfel nimerit
Cat poate sa incapa in inima rapit.
E 'nalta? Vad pe Juno cu mersul maestos
Chemandu-mi adorarea prin chipul ei frumos.
E gingaa ? In minte-mi ea-i ginga comparat
Cu trestia mldie de zefiri leganata.
E buna ? vlul noptii, pe fruntea-i s'a intins,
Ascunde 'nflacararea amorului nestins.
E blonda ? Coroana-i lunga in vant falfaetoare
Maestru se 'mpletete cu razele din soare.
E simpla ? Un ce ta:nic ma face sa doresc
Natura-i adormita in brate-mi s'o trezesc.
E vie ? ma 'nviaza; isteata ? imi promite
Un drag i scump tezaur de zile 'nveselite.
$i astfel eu, Ovidiu, nepretuind nimic
Mai sus decat femeza, ma 'nchin la ea i zic :
Mai dulce-i rsuflarea din buzele copilei
Decat amorul noptii sorbit de faptul zilei !
Felice dar de omul setos de srutri
Ce soarbe fragezimea virginei rsuflari !
Ferice de acela ce'n farm ecul ei crede,
Si Raiu, Dumnezeire, in ea numai le vede...

In momentul acesta se arat aici August care iurprinde


pe Iulia :
207

www.digibuc.ro

AUGUST (pe estradA)


Aice-i iat-o !... fiica Cezarilor cAzut

In lupanar la rAndu-i 0 'n veci de-acum pierdutA I


0 1 lume 'nchide-ti ochii, o cer te-ascunde 'n nor
SA nu vezi tu ca mine...
Cum Roma devenit-a lagun de putrezime
Ce infectA altarul *'a tronului 'nltime :
Ru0ne.1 degradare ! mizerie ! gunoiu!
Vai ! Aquila Romana e roasA de noroi,

De viermi. Ea cAtre ceruri, murind, ochii tintege


Spunandu-le cA Roma cu dAnsa putrezete.
GrozavA deadere L..
(catre Ovidiu) Tu coruptator infame, (Iuliei) 0 tu nenorocita.
Exilul vecinic fie al vostru crunt martir !...

In fine, actul V. La Tomi, loc trist de desnadejde i demoarte. Suntem dup opt ani de exil, pe o iarnd npraznicd,
unde poetul suferind e in ultirnele lui momente.Nostalgia Ora
lui, singuratatea i asprimea climei 1-au imbatranit Eird vreme,
1-au istovit. Amintindu-i cu induioare de Italia, poetul plnge:.
Ara e de frumoasa 0 inveselitoare
Cu proaspAtul sAu aer de viatA dAtAtor,

Cu-a sale vii izvoare pe cAmpul roditor,


Cu florile-i deschise cu frunzele-i de aur,
Cu al naturei blande in veci mAnos tezaur I

In vreme ce :
(infiorAndu-se)

Aicea-i intunerec, tristete necurmatA !


In loc de flori, zapadA.... 0 marea-i inghetatA I
(arata fereastra)

PrivWe prin furtun ce viscole sub cer,


208

www.digibuc.ro

Se pare ca vazduhul chiar tremura de ger I..


In nori se sue corbii sa vada alba iarna
Cum vine pe campie troene sa astearna,
Si lupta greu cu vntul cumplit vAjaitor
Ce ca pe frunzi uscate ii spulbera din zbor.

Dar ce vad... Doua vase cu panzele latine


In port, colo... De unde-s ?

Vasele vin din Italia. lulia si mai pe urma amicii lui Ovidiu
sosesc aducandu-i gratierea. Dar totul e prea tarziu. Ovidiu
moare prevestind caderea Romei i nasterea unei noui Rome
pe pamantul in care murea :
Vad Roma cum expira !... Vai ! Roma nu mai este I
Puterea ei ? legenda ! Istoria-i ? poveste !
Vlastarul fiu al Romei, stejar a devenit.
Si Istrul mosteneste al Tibrului renume...

Se 'nalf o noua Roma, renaste-o noua lume I..


(mica pauza)

Aid in rsrit,

Ca si in FntAna 13Ianduziei, in Ovidiu, versurile sunt frumoase i unele prea frumoase; prin stralucirea kr i prin armonia i coloarea kr, actiunea i faptele raman uneori in um-

bra; frazele, lungi si delicate, in kc de a fi simple si scurte, cum


lc precipita viata dramei, le acopere; tot asa fiintele sunt mai
mult ideale cleat reale: Un criminal ca Rutuba i altii ca el par
fiinte extraordinare; vorbele kr sunt vofbele poetului nostru.
De aceea aceste drame sunt mai frumoase cejite, fiindca in cetire
se imprima ochiului toate amanuntele poeziei pierdute pe scena.
Cu alte cuvinte, poetul liric din Alecsandri tine si aici intaie-

tatea ca peste tot. La Ovidiu se mai aclauga inca i faptul CA


209

www.digibuc.ro

sfritul dramei Bind cu desavarire trist i venind dupd cele


patru acte de tinerete, de sperante i de viat, scade drama,
prin incheerea ei mai putin fericit.
Ap cum se inf dt4eazd insa dramele Despot, Eintna Blanduziei i Ovidiu, sunt ;And .astazi in fruntea literaturii dramatice romne.
Prin calittile lor multiple, adica prin pasiunile romantice ce
ca ambitia lui Despot, ca dragosele descriu cu atata putere
tea lui Oratiu de Geta, a lui Ovidiu de Iu lia;
prin prestia Gettei i Iu liei,
giul ce poezia tine in admiratia femeiror
prestigiu ce seduce att de mult pe Getta i pe Iu lia i mai
ales pe Iulia, care lasd deoparte onoruri i troh pentru poetul

Ovidiu; prin inltarea ce da Alecsandri poetilor in opinia


lumii, ridiand pe Oratiu i. Ovidiu cu mult deasupra celorlalti
oameni ca pe nite genii ce strdbat timpul; prin impletirea intrigilor: gelozia unei Carmine, fatA de Ana fata lui Motoc, a
unei Neera fat de Getta, a unei Corina fatd de Iulia, a unui

Comp fat de Despot, a unui Scaur fat de Oratiu, a unui


Ibis fat de Ovidiu; prin exemplele unor suflete mari ca Tomp

ce scap tronul Moldovei de domnia trist a lui Despot, ca


Oratiu care se pleaca de bun voe dinaintea legilor naturii,
ca August un caracter antic, Ovidiu, un sacrificat; prin infAtiprea colorata a epocelor ce piesele lui descriu: a timpului acela
de competitiuni la tronul i Moldovei din veacul XVI i a
slbiciunii femeilor i boerilor de atunci, a epocei strlucite a
lui August i a vietii oamenilor din timpul lui; prin inftiprea
att de perfect a unor suflete ca Despot
grec
trudit de
ambitie; ca Oratiu i Ovidiu, poeti turmentati de inimile bor.
210

www.digibuc.ro

de frumos, de femee, pentru cari amandoui au inchinat talentele


for, slavindu-le, i prin attea alte calitti de detaliu, dramele lui
Alecsandri sunt i rmn dramele noastre clasice.
Incepand cu teatrul, Alecsandri sfrete cariera sa literar

tot cu teatrul. Sufletul lui poetic gsete in scen acea viat


plsmuit de inchipuire ce se rsbun contra realittii prozaice i-1 tidied in lumea senin a idealului.

PROZA
Odat . cu poezia sa i cu teatrul, Alecsandri a scris i proza.

Din cele cteva citate de proz din cursul acestui studiu, am


putut observa in treacat felul sau de a scr4e proz. In operele
sale complete, volumul de proz cuprinand mai multe bucat.i
ca Istoria unui Galben, Buchetiera dela Florenta, Note de algtorie, etc., e scris inteun stil curgtor, viu, spiritual i poetic
el insui. Dar proza lui n'are caracterul a ceva ingrijit i masurat, cum e poezia sa, unde, chiar in naturalul i sfmplitatea
ei, se vede vointa lui de a fduri ceva ramitor. Cu toate acestea, proza lui Alecsandri, ca plecat din acela talent, are o
frumusete imaginativa ,i un accent de viat vie, mai ales in
bucatile Dridri i Mrgrita, unde amintirile personale i inchipuirile poetului se completeaz unele pe altele inteo armonie
desvrit.

Iata opra lui Alecsandri, strns, poate cam silit, in cele patru
sintminte poetice ale sale.
211

www.digibuc.ro

Natscut poet prin o simtire delicata i prin o dispozitie sufleteasca la reverie, opera lui ne perandeaza faptele istorice in
cari s'a amestecat el sau la cari a asistat, impresiile naturii care
l-a inconjurat, dragostea celor cloud trei femei pe cari le-a iubit, credintele, datinele 9i simtirile proporului roman, in mijlocul caruia a trait i pe care Fa admirat.
Alecsandri e veacul lui i e, in acela timp, incarnatiunea geniului romanesc. Opera lui e o contributie, pe care o aduce el

la masa actelor patriotice ale generatiei sale; e prinosul dra-

gostii lui de tard ce l-a facut ali intocmeasca versul cat


a putut el mai bine, sd aleaga limba cea mai frumoasd, sa de-tepte romanismul, sa-I indemne la fapte patriotice, sa reinvie
trecutul nostru pilduitor, sd culeagd comorile poeziei populare.
romane, sa adopte podoabele ei ca fundament al poeziei lui.
In opera sa literara, izvorand astf el din nevoia ce a simtit
el de a luat parte prin ea la intemeerea Vkii, nu vom atla ceeace

mai tarziu vom afla la alti poeti mai tineri: acea truda de a
adanci ideile i de a desavari forma, acel chin de a gasi
cuvantul propriu ideei, rima grea sau ,intelesul profund in intocmirea frazelor; toate acestea sunt pentru Alecsandri subtilitati i amdnunte ce nu le ingaduia timpul lui. La el dimpotrivd, cea dintai idee ce i se arta sub condeiu, e aceea ce
ramane, o idee simpla, uoara de inteles, populard, entuziasta,

idee ce ne ademenete, ne mica, ne face sa vedem lucruri


frumoase, ne indeamnd sa iubim viata, fard scrutari i analize.
Tot aa, forma poeziei lui e spontanee i calda, ndscuta odata
cu gandirea, fara complicatii ; nici extravagante. Cu toate a212

www.digibuc.ro

cestea, prin gAndirile noua din ea, ca si prin forma aleas a


poeziei sale, el face un pas mare in literatura romnd, dacd
_nu chiar o revolutie. Tranzitia dela poetii ce scriseserd inaintea

lui: un Beldiman, un Vdcarescu, un Conachi si chiar dela


unii din timpul sdu, ca Eliade, Bolintineanu, Gr. Alexandrescu,
a cidror poezie e incd greoae fat& de limpeziciunea si cursul
versului lui Alecsandri, este enormd.

Observatia celor dintdi n'are puterea ae a ptrunde in cutele vietii; caracterele si privelistile descrise de ei sunt lipsite
de viatd, intocmite in deobte in trsaturi prozaice i in banale sentinte patriotice; stilul kr este in mare parte superfluu,
incrcat de cuvinte netrebuincioase, ce marturisesc mai curand o lipsd de idei si de energie in colorit; in versurile kr silite, greelile die ritm i de rimd, profuzia de diminutive, imasinele vagi sau false, barbarismele si, mai presus de toate, ne-

corectitudinea qramatical, ce caracterizeazd scrierile kr si


le fac aproape cu neputintd de citit, sunt dispdrute la Alecsandri. La el gAndirile si descrierile sunt poetice i vii, ritmul
este regulat, varietatea stilultii intinsd, dukeata limbei ingrijit; imaginile au gingdsie, sentimentele respird noblete, curdtenie, candoare, tinerete.
Posteritatea ii va intoarce privirile cu drag spre opera lui,
cdci ceeace tocmai o face nemuritoare, este tineretea dintr'insa,
e dragostea de viat, de femee, de naturd, de tar% i mai cu
seamd de tard; opera lui Alecsandri e inima lui.

213

www.digibuc.ro

TABLA CAPITOLELOR
Peg.

I. Vieata lui

10

II. Cele cloud inauriri.


1. Romantismul francez
2. Poezia popularg romn

75
81

III. Opera sa :
Cele patru shutfiminte.
a) Dragostea : Lacramiioare

Mrgritarele

98

b) Simtmintul ridicolului : -comedii, cantonete comice, vodeviluri

121

c) Simtrnintul naturii : Pasteluri


d) lubirea de neam : Doine, Legende, Ostaqii noqtri,
deame istorice

Proza

143
160.

211

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro