Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR


SPECIALIZAREA: FINANTE SI BANCI

RAPORT DE PRACTIC

Centrul de practic: Compania de Apa Oltenia S.A.


Tutore:
Coordonator:

Student:

Craiova, 2016

Cuprins
Cuprins
INTRODUCERE ............................................................................................ 2
CAP.1 . Prezentare Compania de Apa Oltenia S.A.
1.1 Scurt istoric .....................................................................................3
1.2 Structura organizatorica de ansamblu...........................................4
1.3 Viziunea, declaraia de misiune i obiectivele strategice
(2013-2017)..............................................................................................6
CAP. 2 TEMATICA DE SPECIALITATE....................................................11
2.1 Analiza rezultatelor..........................................................................12
2.2 Politica de dividend a ntreprinderii..............................................16
2.3 Impozitul pe profit23
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................30

Introducere
1

Stagiul de practic realizat a reprezentat o oportunitate de pregtire pentru intrarea pe piaa


muncii, prin familiarizarea cu viaa economic real.
Stagiul de practic realizat n cadrul firmei Compania de Apa Oltenia S.A. a vizat
consolidarea competenelor profesionale dobndite pe parcursul studiilor i mbinarea lor cu abilit i
practice formate prin activitatea concret desfurat.
n cadrul acestui raport de practic am pus accentul analiza situatiilor financiare in vederea
determinari rezultatelor. Am trecut prin toate etapele procesului de analiza si evaluare a situatiilor
financiar precum si a documentelor anexe, am intervievat membrii departamentului contabil pentru a
mai bine intelege fluxul datelor in procesul de gospodarire al patrimoniului.
Aceasta experienta mi-a fost de un mare ajutor in procesu meu de intelege prin practica si in
determinarea unui drum de urmat in viata.

1. Prezentare Compania de Apa Oltenia S.A.


2

1.1 Scurt istoric, obiectiv


Asigurarea alimentrii cu ap i a prelurii apelor uzate a constituit o preocupare constant a
administraiei publice locale de-a lungul timpului.
Dac la nceputurile existenei sale, prin anul 1475, Craiova rezultat din contopirea mai
multor sate avea ca surse de ap cteva fntni cu izvoare naturale ( Popova, Obedeanului,
Jianului, Purcarului ), odat cu creterea numrului de locuitori, prin anul 1888, alimentarea cu ap a
oraului devenise o necesitate.
Nodul gordian al problemei apei n Craiova a fost dezlegat n timpul cnd n fruntea oraului
s-a aflat primarul Nicolae P. Romanescu (1898-1899, 1901-1905, 1914-1916).
Obiectivul lui, n perspectiva istoric, era de a crea oraul subteran de conducte pentru ap i
canale, condiia primordial n ntronarea modului de via civilizat.
Pentru realizarea marii lucrri a alimentrii cu ap a Craiovei s-a prevzut angajarea de studii
noi pentru sursele de ap i alegerea celui mai bun sistem de alimentare, concesionarea lucrrilor i
canalizarea unei pri din ora. Pentru realizarea acestor lucrri, N.P. Romanescu l-a preferat pe
inginerul englez William Heerlin Lindley (1853-1917), unul din cei mai mari hidrologi ai timpului,
cunoscut n Romnia pentru rezultatele pe care le obinuse la Iai i Ploieti.
Din august 1901 i pn n iulie 1902, s-au desfurat cercetrile, sondajele, analizele apelor
(cele chimice s-au fcut la Institutul Chimic al Statului Romn, Laboratorul colii Naionale de
Poduri i osele din Bucureti i la Primul laborator chimic al Universitii din Viena, iar cele
bacteriologice, pentru apele din Gioroc au fost fcute de dr. Proca ) i s-a ntocmit un proiect.
W.H. Lindley a preferat, dintre mai multe surse posibile, apele din valea Giorocului ca fiind
cele mai apropiate (cca. 40km de Craiova), de calitate foarte bun i n cantitate suficient,
ndeplinind i condiii naturale favorabile pentru aduciune la Craiova.
Apele din valea Giorocului, cu un debit constant de 17.000 mc/zi, temperatur fr mari
variaii, numr de bacterii saprofite/cmc mic, duritate de 11 pn la 22 grade, se gsesc la o
altitudine de 102 m, fapt care a dat posibilitatea ca ele s fi aduse n preajma Craiovei prin pant
natural.
Pentru realizarea proiectului, la 4 aprilie 1904, Camera Deputailor a autorizat oraul Craiova
s contracteze un mprumut de 3.400.000 lei pe termen de 40 ani, iar Primria local a nfiinat o
contribuie comunal n folosul oraului pe valoarea locativ a tuturor proprietilor de 2-6 %.
Serviciul de construire a sistemului alimentrii cu ap a oraului, nfiinat la 1 iulie 1904, a
solicitat licitaii pentru toate materialele i lucrrile necesare materializrii planului elaborat de
Lindley.
n anii 1905-1907 s-au inut licitaiile la care au participat firme i societi din cele mai
industrializate ri ( Belgia, Germania, Austria, etc.) i au nceput i primele lucrri.
Pn la 30 octombrie 1908 se terminaser lucrrile de construire a rezervorului de la oseaua
spre Bucureti de firma C. Bardeli din Craiova i cantoanele de la Bdoi, Malu Mare i Balta Verde.

Lucrrile de captare de la Gioroc, ncepute de Serviciul Apelor sub direcia W.H. Lindley n
1908, au fost terminate n anul 1911 pentru 4100 mc/zi . Primele msurtori ale debitului de ap
adus la Craiova au fost fcute la 9 octombrie 1910, consemnndu-se 4170mc/zi.
n anii 1913-1914, n cea mai mare parte, proiectul Lindley a fost concretizat. n acest fel se
ncheia cea dinti lucrare de alimentare cu ap a oraului Craiova dintr-o surs exterioar teritoriului
su.
n perioada interbelic nu au avut loc modificri notabile ale sistemului public de alimentare
cu ap al oraului Craiova.
Dup cel de-al doilea Rzboi Mondial serviciul public de alimentare cu ap al oraului
Craiova a fost asigurat succesiv de ctre ntreprinderea de Gospodrie Oreneasc, Exploatarea de
Gospodrie Comunal, Regia Autonom Ap, Canal, Termoficare i Regia Autonom Apa Craiova.
Canalizarea oraului Craiova a fost executat iniial dup proiectul ntocmit n 1910 de
inginerul Lindley, fiind conceput n sistem unitar i ncepnd cu 1914 au fost executai cca 45km de
canalizare n zona central i de nord-est a oraului
1.2 Structura organizatorica de ansamblu
Compania de Ap Oltenia S.A., este persoan juridic romn, nfiinat ca societate pe
aciuni n conformitate cu legislaia romn aplicabil, avnd ca acionari Municipiul Craiova,
Municipiul Calafat, Municipiul Bileti, Oraul Filiai, Oraul Segarcea, Oraul Bechet, Oraul
Dbuleni, Comuna Breasta, Comuna Clrai prin consiliile locale respective, precum i Judeul
Dolj, prin Consiliul Judeean.
Obiectul de activitate al Companiei este operarea serviciilor de alimentare cu apa i
canalizare a cror gestiune i este delegat conform Contractului de Delegare ncheiat cu Asociaia
de dezvoltare intercomunitar Oltenia, in aria delegrii definit n respectivul contract. Compania i
desfoar activitatea exclusiv pentru Autoritile Locale care i-au delegat, prin Asociaie, gestiunea
serviciilor de alimentare cu ap i de canalizare.
Compania de Ap Oltenia S.A., deine Licena nr.0893/23.03.2010, clasa I, de operator al
serviciilor de alimentare cu ap i de canalizare, licen acordat de ctre Autoritatea Naional de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utiliti Publice, prin ordinele preedintelui
A.N.R.S.C. nr. 136/23.03.2010, respectiv nr.164/09.03.2011, prin care i se acord permisiunea de a
furniza serviciile conform prevederilor Contractului de delegare.
Dispunnd de echipamente tehnice si utilaje specializate, la nivel european, precum si de
personal cu nalt nivel profesional si ndelungata experienta, Compania de Apa Oltenia asigur
serviciile de alimentare cu ap i de canalizare pentru cca. 344,970 de utilizatori i are ca principii
securitatea serviciului, tarifarea echitabila, rentabilitatea, calitatea si eficienta serviciului,
transparenta si responsabilitatea publica, incluznd consultarea cu patronatele, sindicatele,
utilizatorii si cu asociatiile reprezentative ale acestora, adaptabilitatea la cerintele utilizatorilor,
accesibilitatea egala a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale, respectarea
reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor, protectiei mediului si sanatatii
populatiei.

ACTIONARI
ACIONARII S.C. COMPANIA DE AP OLTENIA S.A.
Municipiul Craiova, prin Consiliul Local, cu sediul n Craiova, str. A.I. Cuza, nr. 7, prin
Hotrrea nr. 106/31.07.2008 a Consiliului Local;

Oraul Filiai, prin Consiliul Local, cu sediul n Filiai, str. Racoeanu, nr. 160, prin
Hotrrea nr. 13/2007 a Consiliului Local;

Oraul Segarcea, prin Consiliul Local, cu sediul n Segarcea, str. Unirii, nr.52, prin Hotrrea
nr. 32/2007 a Consiliului Local;

Oraul Bechet, prin Consiliul Local, cu sediul n Bechet, str. A.I. Cuza, nr. 100, prin
Hotrrea nr. 37/2007 a Consiliului Local;

Oraul Dbuleni, prin Consiliul Local, cu sediul n Dbuleni, str.Unirii, nr.15, prin Hotrrea
nr. 15/2007 a Consiliului Local;

Comuna Breasta, prin Consiliul Local, cu sediul n Breasta, str. C-tin Argetoianu, nr. 11, prin
Hotrrea nr. 25/2007 a Consiliului Local;

Comuna Clrai, prin Consiliul Local, cu sediul n Com. Clrai, reprezentat de dl. Vasile
Gheorghe prin Hotrrea nr. 27/2007 a Consiliului Local;

Municipiul Bileti, prin Consiliul Local, cu sediul n Municipiul Bileti, str. Independenei
nr.14, reprezentat de dl. Pistriu Costel, prin Hotrrea nr. 154/2011 a Consiliului Local;

Municipiul Calafat, prin Consiliul Local, cu sediul n Municipiul Calafat, reprezentat de dl.
Gu Marinel, prin Hotrrea nr. 181/2011 a Consiliului Local;

Judeul Dolj, prin Consiliul Judeean cu sediul n Craiova, str. Unirii, nr. 19, prin Hotrrea
nr. 35/2008 a Consiliului Judeean.

Conducere Executiva

Director General: ec.


Constantin Mitri

Director Adjunct Av.


Suiu Alin Ionut

Director economic
ec.Anca Delia Blceanu

Director productie: Ing.


Rou Valeriu Dan

Director dezvoltare Ing.


Grigorie Dorel

1.3 VIZIUNEA, DECLARAIA DE MISIUNE I OBIECTIVELE STRATEGICE (2013-2017)


Viziunea mandatului 2013-2017 a Directorului General este aceeai cu a Consiliului de
Administraie, stabilit prin Planul de Administrare, i preconizeaz o companie puternic, orientat
ctre clieni i comunitate, sustenabil economic, eficient financiar, a cror caracteristici vor fi
transparena, calitatea, performana i responsabilitatea in prestarea serviciului public de alimentare
cu ap i canalizare - epurare. Asigurarea unei alimentri cu ap potabil, respectiv a unui serviciu
de canalizare apreciate calitativ, eficiente cantitativ i responsabile la adresa mediului nconjurtor i
comunitar din aria de deservire va decurge in condiiile unui management performant, a continurii
dezvoltrii i consolidrii ca unul din cei mai importani operatori regionali din Romnia, competitiv
pe piaa serviciilor publice de profil i a unei reale i permanente preocupri pentru nevoile i
doleanele clienilor companiei.
DECLARAIA DE MISIUNE A DIRECTORULUI GENERAL
a) Dorim s furnizm servicii de ap i ap uzat de bun calitate, la preuri accesibile care s

anticipeze nevoile i ateptrile utilizatorilor din zona noastr de operare


b) Ne angajm s promovm respectul i transparena prin tratamentul egal al tuturor clienilor
notri i prin meninerea unei comunicri eficace cu toi factorii interesai
c) intim un nivel ridicat de profesionalism prin continua instruire a angajailor notri pe care i
tratm cu respect i fr discriminare
d)
Construim viitorul companiei noastre avnd drept scop prosperitatea, continuitatea,
stabilitatea i dezvoltarea durabil a acesteia printr-un management competitiv
e)
Vom promova responsabilitatea instituional, protecia i conservarea mediului nconjurtor
6

OBIECTIVELE STRATEGICE
1) Eficiena economic
-

Optimizarea permanent a costurilor de producie i ce logistic astfel nct atingerea


performanelor dorite i a nivelului serviciilor cerute de consumatori s se realizeze cu
costuri minime pentru acetia

Asigurarea viabilitii economice i sustenabilitii financiare a operatorului prin politici


adecvate de urmrire a eficienei cost/beneficiu a serviciului, recuperare creane, control
intern managerial, managementul riscului,
mbuntirea continu a managementului mentenanei in scopul reducerii timpilor de
intervenie, a consumurilor de materiale, continuarea automatizrii activitii operaionale in
vederea reducerii consumurilor i costurilor
Obinerea unei marje optimale de profit, care s permit att dezvoltarea n continuare a
societii, ct i rambursarea creditelor accesate n cadrul programelor cu co-finanarc
European
Promovarea unei metodologii de stabilire a tarifelor, astfel nct s se asigure autofinanarea
costurilor de operare, modernizare i dezvoltare, conform principiului eficienei costului i a
calitii maxime n funcionare, lund in considerare i gradul de suportabilitate a populaiei

2)
Modernizarea i mbuntirea serviciului ntreinerea continu i supravegherea atent a
sistemului de alimentare cu ap potabil, a sistemului de colectare a apelor reziduale i a sistemului
de epurare, avnd permanent pregtite echipe de intervenie rapid:

3)
-

Colectarea tuturor apelor uzate prin reeaua de canalizare,epurarea acestora i tratarea nmolului, cu
respectarea standardelor naionale i Europene de calitate
Modernizarea i reabilitarea infrastructurii de ap i ap uzat, in beneficiul populaiei i al mediului
din judeul Dolj n scopul ndeplinirii obligaiilor din Contractul de Delegare
Finalizarea implementrii cu succes a programului de investiii in curs (POS Mediu) etapa 1
Pregtirea responsabil a aplicaiei pentru etapa a doua (2014- 2020) POS Mediu folosind experiena
etapei I-a, n vederea minimizrii oricror impedimente n contractarea i derularea lucrrilor
Continuarea derulrii celorlalte programe de investiii (IID)
Sprijinirea autoritilor locale n derularea programelor proprii astfel nct s concureze la atingerea
dezideratului de acoperire 100% cu servicii a ariei de deservire
Asigurarea dezvoltrii durabile i creterea flexibilitii organizaiei
Extinderea arici de operare i diversificarea ofertei de servicii ctre clieni prin colectarea, transportul
i evacuarea apei meteorice
mbuntirea serviciului din punct de vedere al calitii prin dezvoltarea i introducerea de tehnologii
noi

Orientarea ctre client:


Preocupare permanent pentru creterea gradului de ncredere al clienilor i pentru
asigurarea unei transparene legate de aciunile ntreprinse
mbuntirea calitii vieii populaiei care triete in zona deservit, prin asigurarea
permanent a serviciilor de ap potabil i canalizare la nivelul standardelor Europene
Informarea eficient i educarea utilizatorilor in ceea ce privete consumul raional de ap
7

4)
-

Educarea consumatorilor cu privire la aspectele de mediu i la pericolele deversrii anumitor


substane in mediul natural
Continuarea politicii de solidaritate social inter comuniti
Competente profesionale:
Creterea eficienei generale a companiei, prin corecta dimensionare, informare i motivare a
personalului societii
Crearea unui mediu favorabil nvrii n companie i sprijinirea angajailor n a-i dezvolta c
apacitatea de a folosi tehnici i proceduri moderne
Dezvoltarea resurselor umane prin instruirea permanent i evaluarea atent a angajailor
Continuarea programelor de cretere a competenei profesionale la toate nivelele

5)
-

Grija pentru mediu:


Gestionarea raional a resurselor naturale
Eliminarea aspectelor cu impact negativ asupra mediului
Implementarea eficient a tehnologiilor de epurare modem conform standardelor europene
Implementarea metodelor eficiente de gestionare a nmolurilor
Aplicarea politicilor de management durabil pentru monitorizarea resurselor i evaluarea
riscurilor de mediu

6)

Grija pentru sntatea populaiei i angajailor

Preocuparea continu pentru protejarea sntii publice prin modernizarea sistemului de


monitorizare a calitii apei uzate i a apei potabile
Furnizarea apei potabile la parametrii de potabilitatc impui de normativele n vigoare
Asigurarea securitii i sntii angajailor companiei in vederea operaionalizrii i
cuantificrii principalelor obiective strategice, Consiliul de Administraie stabilete urmtoarele
criteria (indicatori; de performan specifici i pentru anul 2013.
OBIECTIVE DE PERFORMAN:
1. Asigurarea furnizrii serviciilor publice de alimentare cu ap i de canalizareepurare n conformitate cu termenii, condiiile, principiile generale, modul de
realizare a lucrrilor, preurile i tarifele, obiectivele de calitate ale serviciilor i
relaiile cu utilizatorii prevzute n Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor
Publice de Alimentare cu ap i de Canalizai.

Nr.Crt. Indicator

UM

Rata profitului
%
brut
operaional

Prevzut
Formula de calcul anual

Explicaii

Pondere
acordata
criteriului
de
performa nta
%

Rezultatul din
exploatare/
Venituri din
exploatare X 100

nivel
minim
prevzut

25%

10%

Cheltuieli cu
salariile, tichetele
de masa si
45%
asigurrile sociale/
Total venituri X
100

Ponderea
cheltuielilor cu
%
personalul in
total venituri

Cifra de afaceri/
Productivitate a lei/
muncii unitati salariat/ nr. Mediu salariai 77000
an
valorice

nivel
maxim

25%

Nivel minim 10%


prevzut

CRITERII DE PERFORMANA:

Nr.
Crt

Indicator

UM

Formula de calcul

Prevzut
anual

Explicaii

Pondere
acordata
criteriului
de
performa nta
%

Rata de
acoperire a
Serviciului
Datoriei

lei

Suma disponibila pentru


serviciul Datoriei pentru
12 luni anterioare datei de 12
calcul/ Suma datorata pe
aceasta perioada

nivel
minim

10%

Rata
minima de
recuperare

Totalul veniturilor de la
clieni 12 luni antcrioarecreantele la sfritul
perioadei* creanele la
inceputul perioadei85%
creteri de provizioane si
tergeri de datorii ale
clienilor +reduceri de
provizioane

10

nivel
minim

20%

TEMATICA DE SPECIALITATE

2.1 Analiza rezultatelor

Indicatorii in marime absoluta


Principalele componente ale sistemului traditional al indicatorilor rezultatelor-economico
financiare ale firmei sunt: productia exercitiului, cifra de afaceri , excedentul brut de exploatare,
profitul brut si profitul net, capacitatea de autofinantare.
Productia exercitiului (Qe) reflecta productia totala realizata de intreprindere intr-o perioada
de timp,destinata a fi vanduta in afar sau pentru consumul propriu al intreprinderii si se determina
astfel:
Qe=QvQs+Qe=QvQs+Qi
11

Qv=productia vanduta
Qs=productia stocata
Qi=productia imobilizata
In cazul firmei SC Compania de Apa Oltenia S.A. se observa o crestere de 2.72% Qe ca
urmare a scaderii valorii productiei vandute.
Cifra de afaceri (CA) exprima volumul total al vanzarilor din activitatea de productie si
comert, realizate de catre o firma intr-o anumit perioada de timp si se determina conform formulei:
CA=Qv+Vm+Se
Vm= venituri obtinute din vanzarea marfurilor
Se= subventii din exploatare
In anul 2014 fata de 2013, firma inregistreaza o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ
2,5 % ca urmare a cresterii productiei si veniturilor obtinute din vanzare acesteia.
Valoarea adaugata(VA) este un indicator sintetic care exprima valoarea nou creata
activitatea de comert a unei firma in decursul unei anumite perioade de timp.
Conform metodei :
VA=Mc+(Qe-Ci)=Mc+VAp
VAp= valoarea adaugata in activitatea de productie
Conform metodei aditive:
Cp=cheltuieli de personal
Cf=cheltuieli financiare
IT=impozite si taxe
A=amortismente
Pn=profit net

VA=Cp+Cf+IT+A+Pn

Valoarea adaugata creste cu aproximativ 30% in anul 2014 fata de 2013, aceasta crestere
fiind datorata in primul rand diminuarii cheltuielilor financiare si a cheltuielilor cu salariile.

12

in

Excedentul brut de exploatare (EBE)exprima rezultatul economic monetar ce se obtine din


activitatea de explatare a intreprinderii. EBE este un indicator utilizat pentru compararea rezultatelo
economico-financiare ale firmelor si in constructia mai multor rate ale rentabilitatii.
EBE=VA+Se-IT-Cp
VA=valoare adaugata
Se= subventii din exploatare
IT=impozite si taxe
Cp= cheltuieli cu presonalu
Tendinta de scadere a EBE se datoreaza scaderii valorii adaugate si cresterii cheltuielilor
privind impozitele si taxele, in anul 2013 fata de 2014.

Rezultatul exploatarii (Re) este reprezentat de surplusul (deficitul) generat de activitatea


operationala aintreprinderii, stabilit prin compararea totalului veniturilor din exploatare cu
ansamblul cheltuielilor de exploatare.

13

Indicatorii in marime relativa


Rata rentabilitatii economice masoara eficienta globala a mijloacelor materiale si financiare
alocate intregii acivitati a intreprinderii

Rata rentabilitatii comerciale face parte din categoria marjelor de profitabilitate si exprima
eficienta activitatii de comercializare a intreprinderii intr-o anumita perioada de timp.

14

Rata rentabilitatii financiare exprima capacitatea unei firme de a genera un rezultat net
pozitiv, apreciat ca rezultat al folosirii capitalurilor si care este destinat , astfel, recompensarii
acestor capitaluri.

15

2.2 Politica de dividend a ntreprinderii


Coninutul politicii de dividend
Dividendul reprezint remuneraia cuvenit unei aciuni n decurs de un an i este singura
form de participare a acionarilor la mprirea profiturilor societii pe aciuni; este suma ce
remunereaz capitalul investit ntr-o firm. Pentru firm el reprezint pli efective de numerar ctre
cei ndreptii s le ncaseze (acionari i asociai), este partea rezidual din profitul firmei dup ce
el a fost repartizat n concordan cu legislaia i cu voina proprietarilor.
Politica de dividend reprezint ansamblul deciziilor i tehnicilor folosite pentru determinarea
nivelului dividendelor ce pot fi distribuite acionarilor. Ea determin mprirea profiturilor obinute
n pli ctre acionari i n fonduri reinute pentru a fi reinvestite n afaceri. Profiturile acumulate
reprezint una dintre cele mai semnificative surse de finanare a creterii ntreprinderilor, iar
dividendele constituie fluxurile de numerar datorate acionarilor.
Politica dividendelor nu trebuie privit doar din punctul de vedere al dimensiunii ei bneti,
ci trebuie privit i din punctul de vedere al impactului psihologic produs pe piaa financiar.
O remunerare substanial va conduce la creterea interesului nu numai de a cumpra aciuni
la acea firm, ci chiar de a participa la achiziionarea de noi titluri n cazul unei noi emisiuni de
aciuni. O remunerare slab va determina vechii acionari s-i vnd titlurile i s-i plaseze
capitalurile n alte afaceri mai profitabile, firma respectiv devenind neatractiv.
Astfel, n cadrul politicii de dividend se pune problema de a opta ntre distribuirea
dividendelor sau reinvestirea unei pri ct mai mari din profit, de ctre firma respectiv. Att
creterea i dezvoltarea ntreprinderii pe baz de profit, ct i dividendele sunt n egal msur
dezirabile, dar cele dou se pot afla i n contradicie.
Distribuirea dividendelor reprezin n primul rnd o plat i o privare a ntreprinderii de
partea din finanarea sa intern, fiind un element important al deciziei financiare a ntreprinderii,
alturi de politica de investiii i de alocare a capitalului. n acelai timp, politica de distribuire a
dividendelor este modalitatea prin care se asigur un venit asociailor care au fcut un plasament
financiar. Se constat o opoziie real ntre ntreprindere, ca entitate economic i centru autonom de
decizie, i acionari - ca furnizori de capital.
O rat mai mare a dividendelor nseamn o rat mai mic a profiturilor acumulate i implicit,
necesitatea apelrii la noi fonduri din exterior, pentru finanarea proiectelor de investiii. Totodat,
atribuirea unui volum mai mare de dividende acionarilor, va duce att la o rat sczut a profitului
viitor, ct i la o rat sczut a dividendelor viitoare.
O politic de distribuire este considerat sczut, dac rata de distribuire nu depete 20%
din profitul net, iar de la 60% n sus, politica de distribuire este considerat ca fiind puternic.
Astfel, politica de dividende are dou efecte contradictorii. O politic optim de dividende
este cea care gsete echilibrul ntre dividendele curente de pltit i rata creterii viitoare, astfel nct
preul aciunilor firmei s fie maxim.
Decizia de distribuire este mai nti o decizie legat de finanare, de structura finaciar, de
creterea capitalului i, de asemenea, este un factor important al evalurii capitalului ntreprinderii.
Dac ntreprinderea ia decizia de a spori rata de distribuire, ea va recurge la noi resurse externe, face
apel la acionarii si sau recurge la credite, avnd ca efect creterea mai redus a fondurilor proprii i
sporirea riscului pe pia.
Gradul de distribuire a profitului nu modific patrimoniul acionarului, dar din punct de
vedere tehnic se constat o dependen ntre profitul distribuit i cursul bursier. Cu ct partea din
profitul distribuit este mai mare, cu att cursul bursier este mai volatil. Decizia de distribuire a
16

dividendelor influeneaz imaginea ntreprinderii pe piaa financiar, ndeosebi n condiiile


funcionrii burselor de valori i cotrii la burs a ntreprinderii.
Din punct de vedere al acionarilor, politica de dividend pune n eviden dou aspecte:
a) stabilitatea dividendelor;
b) credibilitatea politicii de dividend, n general.
a) Investitorii care doresc s cunoasc politica de dividend a unei societi comerciale, ncep
prin a studia evoluia anterioar. Astfel, o ntreprindere care n cursul unor perioade dificile nu a
ncetat s distribuie cu regularitate dividende, va fi favorizat n raport cu o firm care suspend
distribuirea dividendelor n anumite perioade. Distribuirea constant de dividende conduce la
creterea ncrederii publicului fa de firm i sporirea valorii de pia a acesteia.
Regula stabilitii dividendului reprezint un element al imaginii ntreprinderii, relevndu-se
ca o obsesie a tuturor managerilor, diminuarea dividendelor exprimnd slbiciune i antrennd n
mod sigur sancionarea ntreprinderii de ctre pia, iar meninerea dividendului, n ciuda unei
diminuri a beneficiului, exprim ncrederea n viitor. De aici decurge necesitatea fundamentrii
obiective a politicii de dividend, pornind de la consideraiile urmtoare:
n cazul n care creterea profitului are un caracter regulat, politica de dividend pierde din
importana sa i ntreprinderea poate, fr a risca, s reduc rata de distribuire;
dac profitul are un caracter ciclic, ca urmare a profitului sezonier al activitii, este
important s se pstreze regularitatea distribuirii dividendelor; aceasta contribuie la pstrarea
succesiunii fazelor de stabilitate i a fazelor de cretere n cazul distribuirii;
un dividend variabil nu aduce nici o informaie investitorului potenial, dar i poate sugera c
societatea se caracterizeaz prin incoeren n politica de dezvoltare a activitii de baz. O
asemenea politic de dividend nu poate exercita o influien benefic asupra cursului bursier.
b) O politic de dividend trebuie s fie credibil i coerent fa de profiturile obinute de
ntrepridere. Nici o politic de dividend, chiar dac are un caracter regulat, nu poate avea efecte
favorabile pe termen lung, dect dac este compatibil cu politica de repartizare a profitului.
Este incontestabil c distribuirea dividendului antreneaz cheltuieli, deturnnd lichiditile
spre acionari, n timp ce aceste lichiditi ar putea fi utilizate spre creterea potenialului economic.
n acest sens, dividendul poate fi considerat o constrngere exterioar, generat de acionariat.
Politica va consta n a gsi rata de satisfacie a acionariatului minim necesar pentru meninerea
imaginii i valorii ntreprinderii.
Reinvestirea unei pri semnificative din profitul net conduce la creterea autonomiei
financiare, la diminuarea riscului fnanciar. Reinerea unei fraciuni din profit poate fi considerat ca
o msur de pruden, nu numai pentru stabilizarea dividendului, ci i pentru a asigura soliditatea
financiar a ntreprinderii.
Sunt cunoscute urmtoarele teorii cu privire la politica de dividend:
Teoria irelevanei dividendului.
Aceast teorie presupune c politica dividendelor este nerelevant, ea nu are nici un efect
asupra preului aciunilor firmei sau asupra costului capitalului acesteia.
Principalii exponeni ai acestei teorii sunt Merton Miller i Franco Modigliani. Ei au
argumentat c valoarea unei firme depinde numai de venitul generat de activele acesteia i nu de
felul n care acest venit este repartizat ntre dividende i profituri acumulate.
Teoria are la baz urmtoarele ipotezele:
nu exist impozit pe venitul personal sau corporaional;
nu exist costuri legate de emisiunea i tranzacionarea aciunilor;
levierul financiar nu are nici un efect asupra costului capitalului;
investitorii i conductorii au destule informaii asupra perspectivelor firmei;
17

distribuirea profitului ntre dividende i profit reinut nu are nici un efect asupra capitalului
propriu;
politica de stabilire a bugetului de investiii pentru o firm este independent de politica de
dividende.
Aceste presupuneri nu sunt confirmate de realitate; firmele i investitorii trebuie s plteasc
impozite; firmele au costuri cu emiterea i tranzacionarea aciunilor; conductorii cunosc mai multe
lucruri n legtur cu perspectivele firmei dect investitorii. Teoria vrabiei din mn.
Aceast teorie presupune c investitorii prefer dividendele fa de ctigul de capital i c
firmele pot crete sau cel puin menine valoarea de pia a aciunilor acestora prin alegerea unei
politici generoase de plat a dividendelor.
Dividendele reprezint o form mai sigur a venitului dect ctigul echivalent de capital i
ele vor valora mai mult dect suma echivalent a ctigului de capital nesigur i riscant. Susintori
ai acestei teorii au fost Myron Gordon i John Lintner.
Ei au argumentat c valoarea firmei va fi maximizat de un indice ridicat de plat a
dividendelor, deoarece investitorii privesc dividendele actuale ca fiind mai puin riscante dect un
ctig de capital potenial. Aceste dou teorii ofer sfaturi contradictorii managerilor.
ns testele empirice nu au determinat cu precizie care este efectul pe care politica de
dividend l are asupra preului aciunilor i costul capitalului.
Distribuirea de dividende cu regularitate este o politic sntoas i de dorit a oricrei
societi pe aciuni, ntruct are drept consecine formarea unui acionariat fidel, care fiind mulumit
de regularitatea i cuantumul dividendelor primite, va avea tendina s pstreze aciunile, s nu le
vnd, vznd n ele plasamente avantajoase.
Ca urmare, cererea pe piaa bursier de asemenea aciuni crete, ntruct i ali investitori ar
dori s dein astfel de aciuni. Jocul cererii i al ofertei va aciona n sensul creterii cursului
aciunilor, deci a valorii de pia a ntreprinderii nsi, ceea ce reprezint un obiectiv strategic al
oricrui investitor.
Cnd o societate decide s distribuie dividende, procedura de plat a acestora este
urmtoarea:
la data declarrii dividendelor se anun acionarii c urmeaz s aib loc o distribuire,
stabilidu-se data plii i data nregistrrii;
data ex-dividendului este o dat arbitrar stabilit cu patru zile lucrtoare nainte de data
nregistrrii i d posibilitatea firmei s obin o determinare corect a tuturor acionarilor. Un
cumprtor al unei aciuni nainte de aceast dat primete dividendul curent n numerar, pe cnd
cumprtorul de aciuni dup aceast dat nu l va primi.
data nregistrrii este data la care se nchide nregistrarea acionarilor;
data plii este data cnd ncepe plata dividendelor pentru acionarii nregistrai.
Politica de dividend n practic
n practica societilor pe aciuni s-au conturat urmtoarele tipuri de politic a dividendelor:
1. Politica ratei constante de plat a dividendelor. Aceast politic prevede ca firma s
plteasc ca dividende un procent constant din profitul net.
Stabilirea unei proporii constante a dividendelor creaz o anumit siguran acionarilor
privind remuneraia, indiferent de politica de autofinanare dus de societatea pe aciuni.
Totui, ntruct profiturile vor fi cu siguran fluctuante, aceast politc va necesita alte
mijloace financiare n vederea asigurrii fondurilor necesare plii, deoarece suma dividendelor,
urmnd linia profiturilor, va fluctua. n aceste condiii, dac firma dorete s aplice aceast politic,
18

va trebui, spre exemplu, s mprumute sume de bani dac profiturile nu sunt suficiente pentru plata
dividendelor.
2. Politica dividendului stabil presupune o rat de cretere anual a dividendului, indiferent
de variaia mrimii profitului obinut. n acest caz, dividendul din anul curent se modific n funcie
de mrimea sa nregistrat n anul precedent, rata de cretere rmnnd constant.
Conform acestei politici, firma stabilete ca obiectiv o anumit rat de cretere a
dividendelor (de exemplu, de la 4% la 6% pe an), i ncearc s creasc dividendele cu acest
procent, n fiecare an. ns pentru ca aceast politic s fie realizabil, profiturile trebuie s creasc
cu aproximativ aceeai rat; o astfel de politic ofer investitorilor un venit stabil.
Muli conductori financiari se strduiesc s menin o cretere constant, chiar modest a
dividendelor pentru a evita schimbri mari sau fluctuaii ale politicii dividendelor. Conducerea ns
ezit s creasc dividendele dac ea nu se ateapt la meninerea creterii n perioadele viitoare.
De asemenea, conducerea nu dorete nici s reduc dividendele, deoarece o scdere a
dividendelor pltite poate fi interpretat de investitori ca un semnal al confruntrii firmei cu
probleme serioase, ceea ce poate avea un efect nafavorabil asupra preului aciunilor. O alt variant
a acestei politici este politica sumei constate.
Aceasta presupune ca societatea pe aciuni s acorde drept dividend o sum fix pentru
fiecare aciune deinut de acionari. n acest fel sunt asigurate venituri constante acionarilor chiar
n cazul nerealizrii de ctre societatea pe aciuni a unor profituri i cnd este necesar apelarea la
surse adiionale.
Cea mai mare parte a societilor pe aciuni se orienteaz ctre o politic de stabilitate a
sumei absolute a dividendului sau a ratei, cu tendina de cretere uoar de la un an la altul.
O astfel de politic a dividendelor nu numai c d satisfacie acionarilor, pstrnd
fidelitatatea acestora fa de societatea pe aciuni, dar totodat are rolul de a crea un bun renume n
raport cu partenerii de afaceri.
3. Politica dividendului rezidual. n practic, politica privind dividendele este foarte mult
influenat de ocaziile favorabile de investiii i de disponibilitile de fonduri cu care sunt finanate
investiiile. Acest fapt a dus la dezvoltarea politicii dividendului rezidual, care se bazeaz pe
urmtoarele patru etape pe care trebuie s le parcurg firma cnd se decide s plteasc dividende:
determinarea bugetului optim pentru investiii;
determinarea sumei de capital propriu necesar finanrii bugetului;
utilizarea, pe ct posibil, a fondurilor interne ale firmei la asigurarea necesarului de capital
propriu;
plata dividendelor numai dac profitul disponibil este mai mare dect nevoile de acoperire
a bugetului optim pentru investiii, adic dac rmne profit disponibil.
La sfritul exerciiului financiar, societatea pe aciuni i determin volumul total al
surselor proprii i asimilate ce pot fi mobilizate n exerciiul viitor, la care adaug volumul
mprumuturilor avantajoase de care poate beneficia sau eventualele creteri de capital avute n
vedere n perioada dat.
Din suma total obinut se scade valoarea proiectelor pe care dorete s le finaneze, iar
ceea ce rmne se distribuie sub form de dividend. Rezult c drept surs de plat a dividendelor
poate figura alturi de profit i alte surse precum cele obinute din credite bancare obinute n
condiii avantajoase sau eventuale creteri de capital, denumite generic surse.
Politica rezidual se bazeaz pe faptul c investitorii prefer ca firma s rein i s
reinvesteasc profiturile dect s le plteasc acestora ca dividende, dac rata rentabilitii obinute
de firm pentru profiturile reinvestite depete rata rentabilitii pe care ar obine-o investitorii
nii, ndreptnd dividendele spre alte investiii cu acelai grad de risc.
19

4. Politica dividendului obinuit sczut plus un extradividend. O politic de plat a unui


dividend obinuit sczut plus, la finele anului dac acesta este un an bun, a unui extradividend este
un compromis ntre un dividend stabil i o rat constant de plat.
O astfel de politic d flexibilitate firmei i investitorii pot conta pe primirea cel puin a unui
dividend minim. Aceast politic este cea mai bun atunci cnd profiturile i fluxurile de numerar
ale firmei sunt foarte fluctuante.
Conducerea poate stabili un dividend obinuit, relativ sczut astfel nct el s fie posibil i n
anii mai puin fati, care s fie suplimentat cu un extradividend n anii cnd sunt disponibile fonduri
suplimentare. n concluzie, putem observa c politicile de dividend se stabilesc astfel nct s ofere
dividende stabile, dar iau n considerare i disponibilitatea fondurilor bneti, necesitile de
investiii i proporia din profituri distribuit sub form de dividende, care a fost stabilit drept
obiectiv.
Urmrirea politicii de dividend se poate realiza prin intermediul unor indicatori precum:
1. Rata distribuirii dividendelor (Rd), raportul dintre dividende i profitul net:

Rd = Volumul total al dividendelor pltite ntr-un an / Profitul net anual


2. Dividend per aciune (Da):

Da = Volumul total al dividendelor pltite / Numrul aciunilor emise


3. Rata creterii dividendelor (Rc), unde D1 dividend curent, iar D0 dividend precedent:
Rc = D1 / D0
4. Rentabilitatea capitalului investit n aciuni (Rci):
Rci = Dividend per aciune / Valoarea nominal a unei aciuni
5. Randament pe aciune (RA):
RA = Dividend per aciune / Valoarea bursier a aciunii

Urmrirea n dinamic a acestor indicatori ne permite s formulm concluzii asupra poziiei


ntreprinderii pe piaa de valori mobiliare, iar nivelul lor influeneaz decizia acionarilor de
meninere sau de retragere a aciunilor pentru a le investi n alte afaceri mai rentabile (depuneri la
banc sau cumprare de obligaiuni), precum i deciziile potenialilor investitori care caut plasarea
capitalului disponibil.
Factorii de influen a politicii de dividend Politica dividendelor este influenat cel mai mult
de trei categorii de factori:
1.Situaia financiar a ntreprinderii, adic de nivelul lichiditii, de nivelul profitului net, de
rata ndatorrii. Atunci cnd o firm se mprumut la banc cu sume mari pe termen mediu sau lung
ori emite obligaiuni pe pia, ea se confrunt cu o restricie constnd n faptul c dividendele vor fi
pltite numai dup satisfacerea obligaiilor fa de debitori.
Multe contracte de mprumut stipuleaz chiar faptul c dividendele pot fi pltite numai cnd
exist un indice de protecie cert, cum ar fi indicele lichiditii curente care trebuie s ating un
anumit nivel sub care nu trebuie s scad. Plata dividendelor trebuie fcut, de cele mai multe ori, n
numerar, ceea ce poate pune problema lichiditii pentru firmele cu probleme n acest domeniu.
Astfel, este posibil ca o firm s fie profitabil, dar s nu aib mijloace pentru a efectua plata
n numerar a dividendelor din cauza problemelor de lichiditate. Restricia impus de situaia
financiar a firmei se poate manifesta i n legtur cu modalitatea de finanare aleas. Cnd firma
caut o finanare fr s recurg la mprumuturi, ea poate apela fie la fondurile obinute din profitul
reinut, fie la o nou emisiune de aciuni.
Pentru firmele mici, costurile unei emisiuni de aciuni sunt mai ridicate dect cel al reinerii
profitului. n plus, pentru aceste firme, emiterea de noi aciuni ca mijloc de finanare poate duce la
diluarea controlului asupra firmei. Dac acest lucru nu este de dorit, atunci firma poate s aleag
20

reinerea majoritii profitului pentru finanare, ceea ce implic adoptarea unei politici adecvate
privind dividendele.
O alt alternativ n luarea deciziei de finanare este alegerea ntre ndatorare i folosirea
capitalului propriu. Dac mprumutul are cost mic, atunci firma poate alege un indice corespunztor
al datoriilor pentru meninerea dividendului pltit pe o aciune la un nivel constant. Dac costul
mediu al capitalului poate fi meninut de ctre firm la un nivel optim, atunci politica dividendelor
devine mai puin important ca factor n luarea deciziei de finanare.
2. Preferinele acionarilor. ntr-o firm cu relativ puini acionari, conducerea firmei poate fi
capabil s stabileasc dividendele n conformitate cu preferinele acionarilor si. n schimb, n
firmele ale cror aciuni sunt deinute de un numr mare de acionari, conductorului i este aproape
imposibil s in cont de preferinele individuale ale acionarilor atunci cnd stabilete politica
privind dividendele.
Unii acionari cu poten financiar prefer reinerea profiturilor, deci neplata de dividende i
reinvestirea sumelor respective de ctre firm, precum i ctigul de capital, obinut din vnzarea
aciunilor. Ali acionari, care au o rat de impozitare marginal sczut a veniturilor sau cei care
depind de dividende ca surs curent de venit, prefer o rat ridicat de plat a dividendelor.
Rezult, c atunci cnd proprietarii unei firme sunt diveri, conducerea trebuie s ia n considerare la
stabilirea politicii privind dividendele factori de genul: oportunitile de investiii, nevoile de fonduri
n numerar, accesul la pieele financiare i ali factori care pot influena aceast decizie. Acei
acionari care nu consider politica privind dividendele dus de firm ca fiind acceptabil, pot vinde
aciunile pe care le dein i s cumpere aciuni la alt firm care are o politic mai atractiv pentru ei
privind dividendele.
Astfel, s-a argumentat c firmele tind s-i dezvolte propriile lor clientele de investitori.
Acest efect de clientel a fost iniial clar formulat de ctre Merton Miller i Franco Mogdiliani i
indic faptul c investitorii vor tinde s fie atrai de firmele care au politici privind dividendele care
sunt conforme cu obiectivele lor. Anumite firme, cum ar fi cele de utilitate public, care pltesc un
mare procent al profiturilor lor ca dividende, vor atrage, n mod obinuit, investitorii care doresc un
randament ridicat al dividendului. n schimb, firmele orientate spre cretere, care nu pltesc sau
pltesc dividende mici, tind s atrag investitorii care prefer reinerea profiturilor i investirea lor
de ctre firm pentru crearea posibilitii creterii preului aciunilor n viitor.
3. Influenele pieei: rata dobnzii, cererea la produsele oferite de ntreprindere, preul
factorilor de producie.
n afar de cele spuse mai sus, politica de dividend poate fi influenat i de urmtorii factori:
Restriciile impuse de lege. Plile de dividende sunt reglementate n multe ri nu numai
din perspectiv fiscal, ci i n privina unor restricii impuse privitoare la plata lor:
o Restricia subminrii capitalului, adic capitalul firmei nu poate fi folosit pentru a
face pli de dividende. Aceasta impune ca plile s se fac numai din profitul efectiv
realizat de firm.
o Restricia profiturilor nete, cere ca firma s aib profit obinut nainte de plata
oricror dividende n numerar.
o Restricia insolvabilitii, stabilete c o firm insolvabil nu poate plti dividende
n numerar.
Constrngerile fiscale. Dac restriciile impuse de lege tind s ncurajeze firmele s-i
rein propriile profituri, fiscaliatatea poate avea un efect opus.
Acordurile restrictive. Acestea au, n general, un impact mai mare asupra politicii de
dividende dect chiar restriciile impuse de lege. Aceste acorduri sunt incluse n contractele de
mprumut obligatar, mprumuturi pe termen lung sau pe termen scurt, de leasing i cele pentru
21

emiterea de aciuni prefereniale. Aceste restricii limiteaz, n special, suma total a dividendelor pe
care o poate plti firma. Uneori ele pot stabili c dividendele nu pot fi pltite pn ce profiturile
totale ale firmei nu au atins un anumit nivel. n plus, cerinele unui fond de amortizare, care
stabilete c o anumit parte din fluxul de numerar al firmei trebuie pus deoparte pentru rambursarea
datoriei, uneori limiteaz plile de dividende. De asemenea, plile de dividende pot fi interzise
dac indicele curent al datoriei nu depete un anumit nivel prestabilit. Protecia mpotriva
dilurii capitalului.
Dac o firm adopt o politic de plat a unei mari pri din profiturile sale anuale ca
dividende, ea poate s fie nevoit s vnd din cnd n cnd noi aciuni pentru creterea capitalului
propriu necesar finanrii unor proiecte potenial profitabile. Dac acionarii existeni nu vor sau nu
pot cumpra partea proporional ce le revine din noua emisiune, interesul controlului n firm este
diluat. Pentru a contracara riscul dilurii, anumite firme aleg varianta reinerii majoritii profiturilor
i plata unor dividende mici. Alte firme, n schimb, aleg unele alternative de cretere a dividendelor
pltite n dauna profiturilor reinute. Una dintre acestea o reprezint apelarea la ndatorare pentru
creterea capitalului. Aceast modalitate crete, ns, riscul financiar i, n ultim instan, conduce
la creterea costului capitalului propriu i, la un moment dat, la scderea preului aciunilor.
Potrivit unei obsevaii empirice, se ateapt ca atunci cnd cresc dividendele s creasc i
preul aciunilor. Invers, o scdere a dividendelor este asociat cu o micorare a preului aciunilor.
Aceasta ar prea s duc la concluzia c o cretere a dividendelor pltite este un semnal pentru
investitori ca managementul firmei prevede o perspectiv prosper pentru firm, n timp ce
reducerea dividendelor servete ca un avertisment al scderii veniturilor viitoare. n mod obinuit,
din acest motiv i din altele, conducerea este prudent atunci cnd este vorba de reducerea
dividendelor, prefernd, n schimb, s menin stabil indicele divedendelor fa de profit. Aadar, o
reducere a dividendelor este un semnal al unor timpuri rele, pe cnd o cretere a acestora implic
ncredere n viitor.
Aceasta ilustreaz conceptul coninutului de informaie pe care l are dividendul.
Forme de plat a dividendelor
Dividendele sunt pli periodice de numerar fcute de ntreprindere acionarilor ca o rsplat
a contribuiei lor la formarea capitalului propriu.
Dividendele distribuite pot mbrca trei forme:
n bani, n cazul cnd ntreprinderea dispune de lichiditi suficiente att pentru achitarea
obligaiunilor de plat fa de creditori, ct i pentru plata dividendelor.
n aciuni. Aceasta este o practic a societilor pe aciuni care doresc s-i pstreze
lichiditile sau nu dispun realmente de astfel de lichiditi pentru a face plata n bani. n cazul
dividendelor pltite n aciuni, firma pltete dividendele sub forma unor aciuni suplimentare n loc
de a fi pltite n numerar.
Prin acest mijloc i cru lichiditile, fr s fie afectat poziia fundamental a acionarilor
existeni.
O alt variant ar fi divizarea aciunilor (splitarea). Aceasta este o msur luat de firm de a
crete numrul de aciuni aflate n circulaie, cum ar fi, de exemplu, dublarea lor prin nmnarea
fiecrui acionar a dou noi aciuni cu valoare nominal unitar njumtit pentru fiecare aciune
veche. Are loc nlocuirea vechilor aciuni ale firmei cu aciuni noi cu o valoare unitar mai mic, dar
valoarea total a aciunilor aflate n circulaie rmne constant.
O decizie important pe care poate s o ia o firm este aceea a utilizrii fondurilor sale
pentru rscumprarea aciunilor emise. n loc s plteasc dividende n numerar, firma poate s
orienteze surplusul de numerar spre rscumprarea aciunilor proprii. Sunt cteva raiuni ce stau la
22

baza rscumprrii aciunilor: napoierea surplusului de numerar la acionari; creterea profitului pe


aciune i, deci, a preului aciunii; cumprarea n totalitate a aciunilor deinute de masa de acionari
neagreai; realizarea structurii dorite a capitalului ntreprinderii. n urma deciziei de rscumprare a
propriilor aciuni, au de ctigat att acionarii, ct i firma.
Aciunile care sunt rscumprate sunt denumite aciuni de trezorerie i sunt disponibile
pentru a fi folosite fie la distribuirea dividendelor sub forma aciunilor, fie la compensarea
remuneratorie a conducerii executive, fie vndute altor firme n cazul achiziiei sau divizrii firmei.
n natur. Este o form de plat mai rar ntlnit, care se aplic doar cu acordul acionarilor,
dac mrfurile propuse prezint interes pentru acionari. Avantajul pentru societatea pe aciuni este
c nu-i micoreaz lichiditile i realizeaz concomitent o cretere a venitului din vnzri.
Acionarii au avantajul c i acoper unele nevoi de consum individual sau gospodresc la
preuri convenabile, fr adaos comercial.

23

2.3 Impozitul pe profit


Profitul este o forma de venit obtinut prin intermediul unei activitati economice, caurmare a
investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat sa poata fi calificat profit, este necesarca activitatea
economica sa fie desfasurata cu scopul obtinerii de beneficiu.
Aceasta subliniere este foarte importanta, intrucat, in practica, exista situatia in care oentitate
desfasoara o activitate producatoare de venit ce nu este calificata drept profit, pentru canu exista
intentia obtinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate sustinerii unei alteactivitatii proprie
entitatii respective.
Este cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ.Impozitul pe profit este un impozit
direct care se aplica beneficiului obtinut dindesfasurarea unei activitati economice.
El reprezinta una din principalele surse de venituri alebugetului de stat.Sunt obligate la plata
impozitului pe profit:- persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din
orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
- persoanele juridice straine care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in
Romania,pentru profitul impozabil aferent acelui sediu;
- asocierile dintre persoanele fizice romane si persoanele juridice romane, care nu dau
nastereunei persoane juridice pentru veniturile realizate, impozitul calculandu-se si varsandu-se
decatre persoana juridica.
Facilitati fiscaleSunt exceptati de la plata impozitului pe profit:- trezoreria statului, pentru
operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general altrezoreriei;
- institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru
veniturileextrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii privind finantele
publice,daca legea nu prevede altfel;
- organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si
unitatileeconomice ale acestora, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 21/1994 pentru
persoanelejuridice;- asociatiile si fundatiile, atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile
obtinute din oricesurse, in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusiv
cheltuielile pentruinvestitii si dotari, precum si cheltuielile de functionare;- cooperativele care
functioneaza ca unitati protejate, special organizate potrivit legii.

Contribuabili
Devin subiecti ai impozitului pe profit in Romania persoanele juridice straine care au locul
de exercitare a conducerii efective in Romania. De exemplu, o companie infiintata in Bulgaria
devine subiect al impozitului pe profit in Romania in situatia in care aceasta este administrata efectiv
din Romania. Mai mult, aceste companii se vor impozita similar persoanelor juridice romane, asupra
profitului obtinut si din Romania si din strainatate.
Se exclud din sfera impozitului pe profit, persoanele juridice straine si persoanele fizice
nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica
24

Institutiile ce erau inainte considerate scutite de la plata impozitului pe profit (BNR,


Academia Romana etc) sunt acum mentionate ca fiind persoane ce nu intra sub incidenta acestui
titlu. In aceasta categorie se includ si entitatile transparente fiscal cu personalitate juridica. Ca
urmare acestora nu li se aplica prevederile titlului II Impozit pe profit. In schimb, asociatiile
constituite conform OG 26/2000 sunt considerate contribuabili si ar trebui sa-si indeplineasca toate
obligatiile ce le revin in acest sens.
Anul fiscal
Se mentine posibilitatea de a opta pentru an fiscal egal cu exercitiul financiar ales, daca
anterior s-a optat pentru exercitiu financiar diferit de anul calendaristic. In acest caz, modificarea
anului fiscal se anunta in termen de 15 zile de la data inceperii anului fiscal modificat sau de la
infiintare, daca se opteaza de la infiintare (anterior se anunta cu 30 de zile inainte de modificare, si
nu exista prevedere pentru situatia in care se opta de la infiintare).
Se stabileste o regula speciala pentru contribuabilii care intra in dizolvare cu lichidare:
perioada cuprinsa intre prima zi a anului fiscal urmator celui in care a fost deschisa procedura
lichidarii si data inchiderii procedurii de lichidare se considera un singur an fiscal.
Cota de impozitare
Se mentine cota generala de 16%
Se elimina din categoria contribuabililor obligati la plata impozitului minim de 5% din
venituri, cei care obtin venituri din pariuri sportive. Astfel, regimul special se aplica acum numai
pentru: baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci sau cazinouri.
Calculul rezultatului exercitiului
Reguli generale
Se defineste conceptul de rezultat fiscal, cu specificarea expresa ca rezultatul fiscal pozitiv =
profit impozabil si rezultatul fiscal negativ = pierdere fiscala;
Are loc o aliniere a reglementarilor fiscale cu cele contabile in ceea ce priveste corectarea
erorilor inregistrate in contabilitate. Astfel, pentru erorile contabile corectate pe seama rezultatului
reportat, corectia din punct de vedere fiscal se va realiza prin depunerea unei declaratii rectificative
aferente anului al carui rezultat este corectat. Erorile contabile corectate pe seama rezultatului curent
al anului in care s-a constatat eroarea vor fi luate in considerare la calculul rezultatului fiscal din
anul curent.
Scutiri si deduceri
In cazul deducerilor fiscale pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare s-a introdus o
prevedere expresa conform careia in cazul nerealizarii obiectivelor proiectelor de cercetaredezvoltare deducerile NU se recalculeaza. Astfel, apare clarificarea ca facilitatea fiscala nu este
conditionata de atingerea obiectivelor proiectelor de cercetaredezvoltare.
Sscutirea de impozit pe profitul reinvestit se mentine in anul 2016 pentru investitiile in active
corporale din clasa 2.1. din Catalogul mijloacelor fixe si se extinde si asupra programelor
informatice si activelor din clasa 2.2.9. Calculatoare electronice si echipamente periferice, produse
si/sau achizitionate, inclusiv in baza contractelor de leasing financiar, si puse in functiune dupa
01.01.2016. In cazul activelor realizate pe mai multi ani si puse in functiune in 2016 se va lua in
considerare la calculul scutirii valoarea activului inregistrata incepand cu 01 iulie 2014
Venituri
25

Veniturile din dividende de la persoane juridice romane sunt neimpozbile, fara nici o alta
conditie suplimentara. In schimb veniturile din dividende de la persoane juridice din UE, precum si
din state terte cu care exista Conventie, vor fi neimpozabile numai dupa indeplinrea criteriilor de
detinere (minim 10% pe 1 an).
Se mentioneaza explicit ca veniturile din refacturarea cheltuielilor nedeductibile sunt
neimpozabile. De asemenea se mentioneaza explicit si ca veniturile din cresteri de valoare rezultate
in urma reevaluarilor, venituri inregistrate pentru compensarea cheltuielilor inregistrate anterior
pentru descresterea de valoare, sunt venituri neimpozabile.
Cheltuieli
Se clarifica modul de analiza a deductibilitatii fiscale a cheltuielilor. In acest sens s-a
eliminat lista exemplificativa a cheltuielilor deductibile care de multe ori crea confuzie intrucat era
interpretata drept lista exhaustiva de catre inspectorii fiscali. Noile prevederi indica in mod expres
ca sunt cheltuieli deductibile cheltuielile efectuate in scopul activitatii economice (s-a inlocuit
sintagma in scopul realizarii de venituri impozabile), cu exceptia celor care sunt deductibile
limitat sau nedeductibile enumerate in mod expres.
Se adauga o prevedere expresa pentru cheltuielile salariale sau asimilate salariilor (adica
impozitate similar salariilor). Astfel, daca nu sunt prevazute expres ca fiind deductibile limitat sau
nedeductibile, orice cheltuieli salariale sau asimilabile salariilor vor fi deductibile.
Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol s-a modificat. Conform noilor
reglementari limita de 2% se va aplica asupra profitului contabil la care se adauga cheltuielile cu
impozitul pe profit si cheltuielile de protocol.
S-a majorat limita de deductibilitate fiscala a cheltuielilor sociale de la 2% la 5% aplicata
asupra valorii cheltuielilor cu salariile.
Se clarifica deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu voucherele de vacanta. Acestea nu sunt
considerate cheltuieli sociale astfel ca sunt deductibile in limita valorilor impuse de reglementarile
specifice (similar tichetelor de masa).
Nu mai exista limitare a deductibilitatii cheltuielilor cu pensiile facultative sau primele de
asigurare voluntara de santate. Atentie! Ele insa vor fi in contiuare avantaj salarial pentru suma ce
depaseste limita de 400 euro/persoana, limita aplicabila acum ambelor asigurari.
Se introduce o noua prevedere privind deductibilitatea limitata a cheltuielilor cu
autoturismele conform careia, in cazul contractelor de leasing, limitarea de 50% se va aplica asupra
pierderii nete din diferente de curs (cheltuieli venituri). In acest sens se va tine cont si de veniturile
din diferente de curs realizate.
Se introduce o exceptie privind nedeductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile si penalitatile
datorate catre autoritati romane sau straine, conform careia nedeductibilitatea nu se aplica
penalitatilor generate de contracte comerciale incheiate intre contribuabil si autoritati.
Se majoreaza procentul privind acordarea creditului fiscal in cazul angajarii de cheltuieli cu
sponsorizarea de la 3 la mie la 5 la mie (= 0,5%) din cifra de afaceri.
Se mentioneaza expres ca vor fi deductibile cheltuielile cu stocurile/mijloacele fixe in
urmatoarele situatii:
au fost incheiate contracte de asigurare
au fost degradate calitativ si se face dovada distrugerii
au termen de valabilitate/expirare depasit, conform legii, facandu-se insa referire la conditii
ce vor fi explicitate in norme.
Se introducere o regula noua conform careia daca nu se poate tine o evidenta exacta a
cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile, atunci se va considera ca cheltuielile comune
26

(conducere si administrare etc) sunt nedeductibile proportional cu cota procentuala corespunzatoare


proportiei veniturilor neimpozabile in total venituri.
Se stabileste ca vor fi deductibile pierderile din creante, pentru partea acoperita de provizion,
inregistrate si in urmatoarele situatii:
punerea in aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinta judecatoreasca, in
conformitate cu prevederile Legii 85/2014
au fost incheiate contracte de asigurare
Se mentine prevederea expresa conform careia sunt considerate cheltuieli deductibile
cheltuielile cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale apartinand domeniului public al
statului luate in concesiune, precum si cheltuielile cu inscrierea in cartile funciare a dreptului de
proprietate a statului sau UAT-urilor asupra bunurilor publice
primite in concesiue, cheltuieli efectuate la solicitarea conducatorului institutiei titulare a
dreptului de proprietate.
S-au eliminat prevederile referitoare la nedeductibilitatea urmatoarelor:
cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii,
pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor
desfasurate si pentru care nu sunt incheiate
contracte.
cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit
legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit
normelor
Rezerve si provizioane
Se modifica baza de calcul a rezervei legale. In acest sens rezerva deductibila fiscal se va
calcula prin aplicarea procentului de 5% asupra profitului contabil la care se adauga cheltuielile cu
impozitul pe profit pana ce aceasta va atinge 20% din capitalul social.
Dispare din conditiile de deductibilitate a provizioanelor pentru deprecierea creantelor
celebra sintagma: "au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului". Practic, acum
conditiile de deductibilitate a provizioanelor in procent de 30% din valoare creantelor, includ 3
conditii referitoare la creante:
sa nu fie incasate in 270 zile
sa nu fie garantate de alta persoana
sa nu fie la o persoana afiliata
De asemenea, acum conditiile de deductibilitate a provizioanelor in procent de 100% din
valoare creantelor, includ 3 conditii referitoare la creante:
sunt detinute la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a
falimentului, pe baza hotararii judecatoresti, sau asupra unei persoane fizice asupra careia este
deschisa procedura de insolventa
sa nu fie garantate de alta persoana
sa nu fie la o persoana afiliata
In cazul diminuarii capitalului social, partea din rezerva legala dedusa, corespunzatoare
diminuarii, reprezinta element similar veniturilor.
Se introduce o prevedere conform careia in situatia in care rezervele reprezentand facilitati
fiscale sunt mentinute pana la lichidare, acestea nu sunt luate in calcul la rezultatul fiscal al
lichidarii.
Dobanzi

27

In ceea ce priveste gradul de indatorare si deducerea cheltuielilor cu dobanzile si diferentele


de curs valutar, se precizeaza in mod expres ca pentru determinarea gradului de indatorare, in
capitalul imprumutat se includ si creditele/imprumuturile cu termen de rambursare peste un an
pentru care, in conventiile incheiate, nu s-a stabilit obligatia de a plati dobanzi.
Totodata, se limiteaza deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu dobanda si diferentele de curs
in cazul imprumuturilor pe termen scurt cu termen de rambusare prelungit peste 12 luni. Practic,
impozitul pe profit se recalculeaza si pentru perioada de rambursare anterioara prelungirii.
Se reduce procentul de dobanda deductibila in cazul imprumuturilor in valuta primite de
contribuabili de la alte entitati decat cele enumerate in mod expres de la 6% la 4%.
Cheltuielile cu dobanzile care sunt incluse in costul de achizitie sau in costul de productie al
unui activ cu ciclu lung de fabricatie, potrivit reglementarilor contabile aplicabile, nu intra sub
incidenta limitarilor fiscale privind gradul de indatorare.
Amortizari
Se vor amortiza fiscal si cheltuielile aferente achizitionarii contractelor de clienti (in cazul
transferurilor de business, de exemplu) recunoscute ca imobilizari corporale.
Cheltuielile de constituire, recunoscute contabil ca si imobilizare, se amortizeaza fiscal pe 5
ani.
Se explica clar modul in care se amortizeaza investitiile efectuate la mijloacele fixe
existente: majorand valoarea fiscala ramasa, pe durata de amortizare ramasa, folosind aceeasi
metoda de amortizare. De asemenea se precizeaza expres ca in cazul mijloacelor fixe complet
amortizate se va da o noua durata de amortizare stabilita de o comisie tehnica interna sau de un
expert tehnic independent. Aceeasi regula se aplica si in cazul inlocuirii de parti componente;
Se specifica expres ca in cazul autoturismelor categoria M1 (maxim 9 scaune inclusiv sofer)
pentru care amortizarea fiscala este limitata la 1500 lei/luna, castigurile sau pierderile in cazul
scoaterii din functiune NU se vor determina in baza formulei: valoare fiscala - deduceri de
amortizare fiscala. Nu se precizeaza insa nici cum se vor determina, urmand ca acest fapt sa fie
stabilit, probabil, in norme.
Se introduc prevederi detaliate privind regimul fiscal al amortizarii in cazul mijloacelor fixe
trecute in conservare.
Se introduc prevederi detaliate privind regimul fiscal aplicabil amortizarii cheltuielilor cu
activitatile de explorare/exploatare a resurselor naturale.
Plata si depunerea declaratiei de impozit pe profit
Se stabileste ca pentru contribuabilii care aplica sistemul de plati anticipate, plata si
declararea impozitului pentru trim IV se va face pana la 25 decembrie a anului de calcul (si nu 25
ianuarie a anului urmator, ca in prezent).
In cazul in care in primul an de aplicare a sistemului de plati anticipate se obtine pierdere
fiscala, in al doilea an se va plati impozitul calculat trimestrial ca 16% * profit contabil, numai
pentru trim I-III, urmand sa se faca definitivarea pana la 25 martie. Daca si in al doilea an se obtine
pierdere fiscala, in al treilea an trebuie aplicat sistemul de calcul efectiv trimestrial, nemaifiind
posibila aplicarea sistemului de plati anticipate.
Impozitul pe dividendele platite persoanelor juridice
De la 01 Ianuarie 2017 cota de impozit pe dividende devine 5%
In continuare se mentine neclara prevederea: " in cazul in care dividendele distribuite nu au
fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe
dividende aferent se plateste, dupa caz, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, respectiv pana
28

la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, urmator anului in care s-au aprobat situatiile
financiare anuale" Exemplu: Situatiile financiare ale anului 2015 se aproba in anul 2016. Profitul
anului 2015 se distribuie la dividende in anul 2017. Plata efectiva a dividendului se face in 2018.
Cand apare obligatia de plata a impozitului pe dividende?
Se clarifica faptul ca, daca se indeplinesc conditiile de detinere (minim 10% pe 1 an) in
ultima zi a anului in care s-au aprobat situatiile financiare, atunci pentru dividendele distribuite si
neplatite nu se va retine impozit;
Impozitarea veniturilor obtinute de nerezidenti din proprietati imobiliare
Se clarifica modul de impozitare a veniturilor obtinute de persoane juridice straine din
transferul proprietatilor imobiliare situate in Romania sau al oricaror drepturi legate de aceste
proprietati, a veniturilor din exploatarea resurselor naturale situate in Romania si a veniturilor din
vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana. In acest sens se
elimina prevederea conform careia exista posibilitatea impozitarii la sursa a acestor venituri de catre
platitor. Practic, impozitarea se va realiza direct de catre nerezident, acesta fiind obligat sa se
inregistreze fiscal in Romania.

29

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.

www.mfinante.ro
http://www.apaoltenia.ro/
Buget si trezorerie publica - Marcel Dracea, Narcis Eduard Mitu
Vcrel Iulian, coordonator Finane Publice, ediia a VIa, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 2008

30