(© BIBLIOTERAPIA rey ae Cena) Ped PTAC a TT Mi aMorgan Soot Peck (1936-2005) a fost un cunoseut gi aprecat sina g autor american ‘Aabsolvit Friends Seminary In 1954, Harvard In 1958 gia obj ut ital de doctor in modicin in 1963, la Care Westem Reserve University. De-a hing carer sale de pshinta, a ocupat diverse fei admins guvemamentale. A fost decir la New Milford Hospital Meat Clini a practiat pia in eda un abi ‘et particular ia New Milford Conneticut, Terai lui Peck reprezit 0 sntezd a expeceneiobtinute {in ptcapshiarcd i a une puteice si dsincte perspective religione, Una dinte convingerile sale este c& camenit in care ‘Sllluejte rly stct semen i loe sh se confunt ex prope ile or egecur.Preie sale religionse au fost etcte de amu fundamentalist crestn (de exempl, Debbie Dewar). In 1984, Peck a colabora a fsiimarea Foundation for Com- munity Encouragement, ofundaie nonprofit de educate publics, cei misiune delat fost dey invita indivi organize ‘ncipile comunii". Funda a incest funcionarea in 2002. {In 1994, Peek soi so, Lily Ho (de cares desprit in 2004) su pimit Premil Itemayonl pentru Pace sl Comuniti ui Hristos. Prima gi cea rai cunoscts cart a Ii M, Scot Peck ete The Road Less Traveled (Drama cre tne ini), care 8 vind in ste ape rioane de exemplar. Alls lc ctnoset aprevite Saunt: The Diferent Drum, The Friendly Snowflake, Meditations From the Road, n Search of Sones. Din opera ii M. Scot Peck, la editure Cures Veche au mat spt Drum are tine ine 2001) Pathologie minut 2008). M. SCOTT PECK. Drumul catre tine insuti si mai departe Evolutia spiritual intr-o epoca a anxietiti ‘Traducere din limba englezA de ILEANAACHIM BUCURESTI 2007Deserieren CUP Bote Nationale a Romie PECK, SCOTT M. Dram ete tine fsa! ma parte M. ‘Sen eck ad leas Ahi, Burret: Caen Meche Publishing 2007 TSN STE 973-608-2167 | Actin tana oad) ison \Coperacleis DINU DUMBRAVICIAN 1M. SCOTT PECK, Mo. ‘he Road Lee Traveled and Beyond ‘Spinal Growth i an Ag of fsiety ‘Copyright © 1997 by Mt. Sout Peck Aliheeve ‘© carte Vee Plating 207, enon poze Veit oi Semenilor mei peleriniINTRODUCERE ‘Am saizeci de ani. O varsti care inseamnd lucruri diferite pentru oamenidiferifi. Pentru mine, deoarece nu am o sinata- te de fier gi simt cd am trait edt pentru tei viet, @ avea gaizeci de ani inseamna c& e timpul st-mi pun ordine in treburi, cum se spune. Mise pare potrvit ca la varsta asta s8 ma preocupe ‘nuanarea unor idei mai vechi, atta timp cét mai am puterea sf 0 fac. Cu acest gind seriu cartea de faa ‘Am scris Drumul edtre tine insula varsta de patruzeci de ‘ani, cnd mA simfeam in plind fort. A fost ea si cum s-ar fi rupt zAgazurile unui fluviu, pentru c& alte crt i-au urmat de ‘atunci fri intrerupere: mai exact, now’, fird sii o numir pe aceasta. De fiecare dati, oamenii m-au intrebat ce sper si ob- tin printro anumit& carte, ca gi cum, in general, ag fi avut in ‘inte un plan mre|. Adevarul este cd le-am seris nu ca urma- re a unei strategi, ci pur si simplu pentru cd fiecare carte a ‘venit dela sine. Oricat de grew ar fi de definit, muza exist gi ‘ntotdeauna am lucrat numai sub indrumarea ci La fel s-a intdmplat gi in cazul acesteicarfi, dar cred c& nevoie de 0 explicatie mai complexa. Una dintre lucrarile mele, o colecfie a conferinfelorjinute de mine, se intituleaza Din now pe drumul céire tine insuti, ca in seria de casete audio din care s-a dezvoltat. Titul cirii de fad sund ceva de genul ,Drumul edt tine insuti ITI“. Ma tem insé ef titlul ar putea parea ingelitor. Realitatca este c& muza mea nu m-ar lisa sa scriu aceeagi carte la nesfarit,oriet de profitabil ar fi din punct de vedere financiar.8__DRUMULCATRE TINE INSUT $1 MAI DEPARTE Carile mele sunt destul de diferite intr ele. ins nu total diferite, Odata cu virsta am inceput si inleleg c in felul lor, fiecare dinte ele a fost o incercare de abordare a aceluiagi set complex de teme. Privind in urma, mi-am dat seams recent c& rm-au friméntat aceste teme de cdnd ma gtiu. La patruzeci de ani mi sa prut c& Drumul edtre tine insu sa vit din nimic. ‘Acum realizez c& incepusem si lucrez Ia aceasti carte si la altele cu mult iainte chiar de a intra in adolescents. Poate cd rm-am niscut gindindu-md la aceste teme. Sau poate m-am nscut ca sd andes Ia ele. Nu stiu. Ce stiu este c& am inceput Tucrul la acea carte cam cu douizeci de ani inainte de publicarea ei propriv-zisi. La sfargtul lui 1957 gi inceputal lui 1958, la varsta de dowazeci siunu de ani, am scris la facultate o dizertatie cu titlul pom- pos .Anxietatea, stinja moderns si problema epistemolo- ict“, Epistemologia este ramura filozofiei care se preocupa de intrebarea: ,Cum stim ceea ce credem c4 stim? Cum ccunoastem ceva? Problema epistemologica este ci filozofii ‘nu au reusit vreodatd si raspunda la aceasta intrebare. in se- ‘colul XIX multi au crezut c& rispunsul se giseste in stint ‘Am putea cunoaste cu ceritudine ceva prin intermediul meto- ‘dei sintfice, Dar, aga cum aratadizertagia mea, poate cd singu- ra descoperire cu adevarat importanti a gtiintei moderne a fost c& cercetarea stiintificd are limitele ei. Vehiculénd eativa daca, .si", .dar", stinja nu oferé mai multd certtudine decit feologia. $i totus, incerttudinea naste anxietate. E Infficosétor s8 stil ed cele mai mari minti ale omenirii sunt ‘cele care stiu cel mai bine ci nu sliv. De aceea W. H. Auden ‘-2 refert la secolul nostru ca la Epoce Anxietiii — yremea in ‘care Epoca Rajiunii s-a dovedit la fel de nelinistitoare ca Epoca Credintei Dizertatia mea din facultate nu oferea rispunsuri, ci doar Tntrebar, si, int-un fel sau altul, aceleasi intrebari se regis- ‘ese in fiecare dintre carjle mele. in ciutarea acestor rispun- suri, am incereat si incurajez cele mai variate idei. Astfel, a ‘rela sectiune din cele patru ale Drumului edtre tine insuti se Introducere 9 incheie astfel: ,Dar, aga cum este esential ca vederea sf mu ne fie stingherité de viziunea de tunel a stinfi, [a fel de impor- tant este ca facultatile noaste critice si capacitatea noastri de scepticism s nu fie orbite de frumusejea strucitoare a lumii spiritual Odata ce am lsat in urma acea dizertatie din facultate (sau am crezut c& 0 fac), am continuat si ma preocup de treburile din viata reala: scoala de medicin’, c&sdtori, copii, specia- lizarea in psihiatte, serviciul in arma gi in guvern gi, in cele in ura, practica psihiatricd privat, $i totus, fird si sti c& va urma vreo carte — cu atit mai putin mai multe — ince- ppeam aproape inconstient si-mi gisese cfteva rispunsuri ‘imide, prudente la propriileintrebiri, Cand s-au acumulat su- ficiente astfel de rispunsuri, douazeci de ani mai tirziy, mi-a vent ideea de a sctie Drumul eaire tine insusi. $i pentru c& ispunsurile continuau si se string’, am continust si seri ceea ce am crezut c& sunt Iucrati foarte diferite Chiar sunt diferite. $i totugi, fie cd sunt pentru adult saw pentru copii, fie cd se refer Ia Societate sau la individ, fie sunt fiofiune sau nu, toate pot fi partial privite ca elaborar ale ‘unuia sau mai multor concepte cheie din Drumul eéire tine ‘insu. Aceste elaborasi duc mai departe conceptele respec- tive; privese fn profunzime; tree dincolo. Aceasta carte se umeste Drumul edie tine insuti $i mai departe pentru ci adund la un loc multe dintre situatiile care m-au fortat — desea mult prea violent — si tree dincolo de prima carte, atit in fucrarile publicate, ct si in c&latoria mea personal din ulimit douazeei de ani Unii ar putea considera aceasth carte © compilatie, un compendiu sau un rezumat al intregii mele opere, dar ter- ‘meni sunt nepotrivii. Serind aceasta carte, am descoperit ttebuie sf fiu destul de selectiv, ,Sinteza™ ar fi o denumire ‘mult mai adecvati, dar tot nu reugeste si prinda sensul de tre cere .dincoto* al cari, Pentru cd, pe lang nuanjarea vechi- lor idei, am vrut sa aduc gi ucruri noi. M-a ajutat extrem de mult un citat atribuit Iui Oliver Wendell Holmes Jr, care a10_ DRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE spus odati: Nu dau doi bani pe simplitatea din aceasta parte 2 complexiigi, dar mi-ag da viata pentru simplitatea de dir colo" Profunzimea sentiment sv a Tut 58 of er crea in tei set in penta. imi, Cruciads imporivasimplismlsi, doping ncizea simplist, primitive sfc, care sla taza atitor bol inividuale sociale. Th partes a du, vn up cn eomplexitte vei de zi cu » desra tlegeie complene pe care tebui si le fam Continua dach vrem stim bine Sin partea a tia, ,De cealalts pane a complextati’ aa unde am pte sg ick a pa ste tin toate datrietatletante si emotional. Desi expresia yceaats pate” are inflexivni paraizince, ru sunt att de cuajosincdt 8 suger c& puter ajunge fn oni Ge aceasta pate « momntlu Ceea ce sugere tot, este ek putem int-adevirajunge sk existam into rela mat strise cu Sacra ar de esas parte complex {ai exist un flee simple fa care puem gt cu smerenie yn ina, toate dc la Dumnezes. " Originea exact actus ete neeunoscut, dar sunt eeunosetor fui Max DuPree pentru li post ncartea sa The rt of Leadership PREFATA EDITORULUI Pe M, Scott Peck I-am intalnit pentru prima dat in vara ‘nului 1995. fi scrisesem o scrisoare in eare fi mulfumeam pentru cartea sa, Jn Search of Stones (In edtutarea pietrelor), si Tn care fi marturiseam impactul profund pe eare-1 avusese asupra vietii mele. Inainte fi mai citisem dowd earfi, Drumul dire tine insuti si Psihologia minciuntl, care imi deveniser3, Tn 1846, Dred Soot, un slay de culate in viet de cinczei de ani, ‘mpreun cv ote sa, Has, au pont un proces la tsbunaul da St. Lous pent lgigare liberi, Avert proces fost fepota une aL legale are drat unsprezee an care Incheit a Crt Suprema a Stacie Unite, unde sada faimoas sentins Sco tebe st rami mal eparte clay, pentru ch personel de culoare mera $ nu Vor deven nicioata ‘tne Satclor Unite, Acenst sentn a corr a esalcare ten ‘Sunilor dite stl ier gi stale clavate, chiar ntinte de Rdzboul Civil american. (W.) Candirea 8 sindiriécritice este aceea de a decide ce meriti gi ce nu me- Titi si inveti sau si studiezi. $i tebuie mai degrabs sine recunoastem lipsurile din cunoastere decit si ne simim for~ {ati sd lisim manda, frica si lenea si ne atraga in asumarea rolului de atotsiutor Presupuneri, stereotipii si etichetari A presupune ca stim totul, i In special ceva ce nu stim de fapt, inseamna si ne facem de ras. Simplismul presupune- rilor reprezinti un mod de viata pentru unii, Sunt oameni care presupun ci modul lor de gindire — fie cd se refera la drep- tul femeii de a avorta, fe la rugiciunea din gooli — trebuie s fie ,intotdeauna corect*, in ciuda oricitei doveri contrare, Cind la mijloc se afla gi nevoia precard de a-si pasta falsul simt al demnitati gi integriviii propri imagines lor despre sine recurge brusc la virtue, pe care s-0 arog nestingheriti si care devine astfel presupunerea fundamental. Nu pot — ‘nu vor — si ia in considerare alternativele. Probabil ar fi un fel de moarte renunfarea la simplism. Cele mai inténite gi, adesea, distructive presupuneri se bazeaza pe stereotipii despre noi ingine gi despre ceilalfi ‘Stereotipiile implica de multe ori etichetarea gi categorisirea ‘oamenilor gi lucrurilor intro manierd simplist, apoi emiterea de judecati pe baza presupunerilor pe caze le facern in functie de aceste categorisiti Astfel de presupuneri se dovedesc ade- sea ingelatoare. Eroul romanului meu In Heaven as on Earth omeste cu ideea cA cerul nu are nici un mister; totul este insipid, plicticos gi limpede ca lumina zlei. Spre surprinderea lui, el descopera cd cerul, ca gi pamantul, nueste atit o utopie simplista, c&t mai degraba un labirint complicat de surprize gi situatii neasteptate. ‘Multi tt judecd pe alt pe baza etichetclor — spre exem- plu, asociem liberal cu sufletele mari si conservatorii cu corectitudinea rigidi. Flichetele rasiale si etnice abunda de suporitii adesea ingelatoare despre caracterulindivizilor eare34_DRUMUL CATRE TINE INSUTISI MAI DEPARTE. apartin acestor grupuri. Tendinfele politice ale unui evreu pot fi percepute incorect de unii pe baza categorisirilor care impart evreii tn tablira ortodoxs, conservatoare gi reformist Comerciantii de masini de mana a doua sunt judecati de ut ca fiind gmecheri sau lipsiti de scrupule, subminand astfel reputatia multor comercianti congtinciosi si muncitori, al c&ror caracter este mai presus de orice indoialé. §i mai este supozitia des intdlnita c& oriine se declar pe fat crestin te- buie si fie fundamentalist, iar oricine se declard agnostic mu poate fi matur spiritual Degi unele stereotipii pot contine un dram de adevar, ele sunt, de obicei, prea simpliste pentru a prinde diferentele gi asemdndrile subtle dintre oameni atunci cand sunt folosite in comparatii si judecati. Cand sunt extreme, pot sta la baza lunor presupuneri care permit declansarea sau justificarea ‘unor 2cfiuni potential distructive. Una dintre povestile principale ale romanului meu politst A Bed by the Window este generata de gindirea stereotipa a unui tinar detectiv. Bazéndu-se pe supoziti, locotenentul Petri face 0 multime de greseli de gandire gi judecati, care il duc periculos de aproape de arestarea persoanei nepotrivite. Prima presupunere il face si-sirestringd investigatia la 0 asis- tenti medicala doar datoriti faptului cd a avut lati sexuale cu victima. A dous presupunere este convingerea lui c& femeia ‘nu ar fi putut sé iubeascd victima, deoarece aceasta era diforma fizic, dei, de fapt, femeia tinea foarte mult la el. $i pentru c& rmurisera mai multe persoane in timpul in care asistenta igi ficea tur, locotenentul Petri presupune c& aceasta este 0 cri ald in serie, care isi omoar& pacientii din compasiune. Una dintre cele mai cinice supozitii sustinute de locote- nentul Petri se dovedeste a fi, de asemenea, cea mai oarba. El crede cd persoanele senile aflate in azil nu gindesc niciodat Ca atare, trece cu vederea piste subtle, dispretuieste indicit semnificative si neglijeaza in timpul investigatiilor aspecte importante ale experientelor sale legate de celal Candies 35 Jn ceea ce priveste streotpile generale despre persoanele aftate in azile,personajul ma are pe mine érept model. La inceputul carierei mele profesionale, ind am lucrat cu pa ciengi flaiinazile,eram legat la ochi. Credeam e& aziele rau doar gropi de gunoi pentru mori ined vi. fa timp, am escoperitinsi un mediv divers, populet cu oameni intere- sani pin’ de umor,ubitori gi avand toate calittile obignuite ale unei fipturi umane. Asa cum mi sa intimplat si mie fa realitate, locotenentul Petri iavath in cele din urd s& pri- veasct dincolo de suprafata. Treptat, ii da seama ca gindirea simpista sPirgeste adesea in fundator. Te-adevar, sirgim in fundatui cénd ne bazim strict pe supoziti, etichete si steeotipi gi judecim pe oameni into rmanieri simplist. A presupune c& nu am defecte omenesti ddeoareceseriu despre spriualtate sr fo concluzie simplista [A spune ci cineva care se considera erestin trebuie si fie automat mai sfint decit tot ceilali arf alté presupunere simplisti, In special, in cazul religci, exists tendinia de a folosietichete si presupuneri pentru & ne justifiea propria spiritualtate, Dup8 uni confesiunea cdreia i aparin este si gura cale de a ajunge la Dumnezeu. E 0 gregeal, Lui Du nezeu nu fi pashatit de mult de etchete gi forms, edt fi pasa de fond, Etichetarea osmenilor si luerurilor ascunde intotdeauna neajunsuri. in primul rind, diminueaza si degradeazs ade- ‘vrul, Dupd pirerea mea, presupunerea oun om frumos este ‘mai bun si mai inteligent decét unul cu diformitt fzice mu este decit att: 0 supozite, nu un adevar. $i totus, nenumarate stulii Facute pe aceasta tema araté cd cei mai mul ii favo- rizeazi pe oamenii consideraiatractivi gi cel mai adesea le aribuiecalitii pozitve Malte dinte presupunerile pe care le facern in urma ctichetaricelor din jur ne fac steam superficial. Uitam s& ne punem la indoialé coneluziile, Cu toate acestea, a fila fl de simplist sa spui c& nu exist niciodaté un motiv intemeiat de & etchets. Oamenti de sting trebuie s8 impart ururile36_DRUMULCATRE TINE INSUTI $I MAI DEPARTE in categori pentru ai veritica terile sia reproduce rezul- tatele. Profesori trebuie si fe de acord cd mu orice absolvent de clasa a opta poate deveni un mare seritor. Pring trebuie s§ dstngé inte gusturle personale gi temperamentele copiilor lor dacd vor si fie suficient de deschsi la nevoilespecitice Ale ficelruicopil. Asadar, tichetarea igi are seopul ei — dar un scop limita. Cnd este constructiva, ne aut sa lui deci ii rapide, adeseasalvatoare. Daca te ali noaptea pe strad §i de tne se apropie un sirkin Inara, ar fio prosties8 sp Hm, hai si analize situaia nantes fug* ‘Avem nevoie de etichete ca si evaluim anumite Incr Sunt momente cind trebuie si lum deciziitemporare inainte de a avea mai multe informati sau experieni in legiturd cu 6 situate sau o persoana. Dar ia cele mai multe cazuri, ineli- zim s& punem etichete din motive greste. Cind punem et cthete pentru a face presupunert gi ai discrimina nejustificat pe alfii —sau pentr ane gisi noud insine scuze — deducem existenfa unorcalitéti generale ale unei persoane sau situa fird si avem informatia necesara care si ne justfice conelu- zille. Uncar, consecnjcle unorastel de judeci pot fi dis- tructive nu num pentra ali, igi pentro noi ingine. Géndirea infractionala comund acd am fi cinstii cu not insine, cei mai mui ar trebui recunoagtem ci au existat momente c&nd am fost atrasi de o indire infractionala, care este numai una dintre ipostazele dereglari mintale. Cea mai mare partea a teoreicritice des- pre gindirea ingractionald s-a bazat in principal pe cercetarea ppersoanclor incarcerate san a delincventilor de diferitetipuri. Dar, de obicei, granita dintre infractori aflati dupé grati gi noi, ceilalfi, este foarte subjire. Cercetarea gindiri infrac- tionale scoate tn evidenta cele mai comune tipare de gindire irationala care conduc la deci anormale. Cele mai multe tipare de gindire infractionala mu sunt in primul rind intor- tocheat, ci simpliste si unilaterale, Apoi, exist Ia unii ten- dina de a se considers intotdeauna victime. Cei care gindese Gandirea 7 aga nu igi asuma responsabilitatea pentru propriile alegeri Alltora Ie lipseste perspectiva asupra timpului i trliased in principal in prezent, fri si investigheze vitorul sau si ja Tn considerare consecinfele proprilor actiuni Existi un aspect al gindirii infractionale care iese in evi- dent mai mult decataltele datorité prezenfei sale constante printre segmentele neinfractionale ale populajiei. Este o atitu- dine de stipan, sau ceea ce putem nui sentimentul indrep- Lin. Specific’ acesteiatitudini este o siguranté de sine care se inveeineazai cu narcisismul cel mai put. Cei care au un sen- timent exacerbat de indreptire sunt in stare 8 justfice agre- sarea altor persoane sau a propritafilor acestora fri si le pese de drepturile celor agresati. Dacd gandirea lor pomeste dintr-un ,complex de inferiortate", cei care se simt indrep- Lifiti se considera neajutorai si adesea victime. Se pling $i protesteazi impotriva nesanselor avute in viajd din cauza ‘etnici, situafiei economice sau familiale. [si minimalizeazd rolul jucat de ei insigi in egecul de a-si imbundtiti viata. Unii prefera sa fure, manipuleze sau sia intr-un fel sau altul de Ti ceilalti, din cauza convingerii lor c8 lumea le este datoare. [Nu reugesc si sesizeze cd ei sunt vinovaji de a fi neglijat ti alternative de gindire si viata. La alti, sentimentul de indreptitire pleac& dintr-un ,com- plex de superioritate". Acestia pot crede c& lor li se cuvine totul, iardsi datorita etnii,situatiei economice sau familial. Cred cii cei asemenea lor sunt, de asemenea, superiori, deci li se cuvine orice fsi doresc, chiar daca, pentru a-si Implini dorinfele, trebuie si ia de ta alfii. Se simt tndreptatii st primeasca cea mai bund edueatie sau slujba gi sunt ofensati acd ali ii dorese acelagilucru. Problema nu este ei vor ce ‘© mai bun in viaté. Aceasta gandire devine problematic’ doar atunci cénd oamenii sunt gata si-i nedreptijeasca pe alti, discrimindndu-i, exploatindu-i, oprimandu-i, negindu-leace- Teasi drepturi, ganse gi acces la lucrurile de valoare. Desigur, tate acestea sunt doar exemple de gandire sim- plist. Este la fel de prezenta la cei considerai inteligenti si38__DRUMUL CATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE Gandivea 3 de succes, absolventi de gcoli cu pretenti gi directori de mari ‘companii ca $i la cei needucai,lipsiti de privilegi, infractori sau bolnavi mintal. Numitorul comun este tendinta noastrd, ‘omeneasca de a evita si gindim bine, Dacét gandesti prea putin este problema ta ‘Unul dintre pacieni pe care i-am consultat cu multi ani in rma este un exemplu pentru problemele care apar ea urmare 4 neputinfei de a géndi bine. Caracterstca sa cea mai preg- nant gi, in acelegi timp, defectul specific al indir sale, era copunerea la schimbare. Trim inr-o lume a schimbiri, devia indi cé nu e posbils8 te schimbi sau a evita pur gi simply schimbarca este 0 idee aflaté undeva intreiluzie si amagie. ‘Onna venea dintr-un orag de provincie care era a 20 de minu- te-de mers cu masina de biroul meu. Timp de patra ani m-a viaitat de dout ori pe siptimina gia cheltuit mare parte din economile de-o vial pentru acestegedinte.O asfel de inves- ttie de timp gi bani ar prea 88 reflecteinceresul pentru schi bare gi dezvoltare spiritual. Dupa cum am ajuns si descopar, nu era cazul ‘Cénd am inceputsedinfele, -am dato hard euo scurtiturd pe care putea s-0 foloseasca si si economiseasct astel timp si bani, Dupa sase luni de terapie, mi sa plins int-o zi edt de mult fi ia si sjungé ta gedine, Age ca iam spus: .Pai, John, Inceared scurtitura* Mia rispuns: ,fmi pare rau, am pierdut hart. eam mai dat una ‘up inc sase luni de la aceasta discutie, mi s-aplns din nou pe aceeasi tem. L-am intrebat: .O iei pe scurtatura* “Mice spus: Nu, ¢ iam gi n-am vrut sl rise sé conduc pe dru- ‘muri lturalnice inghetate." L-am intrebat dacé a pierdut din now hara gi pana la urma iam mai dat una. In fait, dupa‘un an $i ceva — si dupa doi ani de terapie — a inceput 88 se plngi ir, iia lam intebat:,John, ai incereat scurtitura?™. Mica spus: A, da, Am inceveat, dar nu cdstigam timp." Asa cA iam zis — gi asta nue tipie pentru un analistcomporta- ‘mental — John, dite js de pe canapea. Jos. 08 facem un experiment" ‘Lam lsat si slag inte «fi observatr sau gofer. A vrut 18 fe observator, Ne-am urcat in magina mea gi am mes pe drumul pe care folosea el de obiei, spot ne-am intors ia biroul men pe scurtiturd In utimul az, cltiga cinci mis la ducere $i inca cinci la intoarcere. ,John, i-am spus, sii atrag atentia asupa uni ler. Ai pierdut2ece minute a fiecae drum fic pan la mine. Ai evita scurtra in ulti doi ani, aca douazeci de mi de secunde, ceea ce inseamna tei zile. Tei pierdu te ile din vag, $i nu numal att, am audiugat, ai condus in total noutsprezece mide kilomett n pls eas evit scurttra, $i dack asa mi ede ajuns, at mint a sisi protejezi nevroza.” La un an — in tot, dup tei ani de terapie — John mi-a spus in cele din urmat Cred... presupun c& motivatia dom nant vietiimele este fuga de schimbare De aceea ma vei si meargd pe scutaturl, Ar fi insemnat sf gindeasa sisi fact cova diferit fa de Iuerrile cu care era obigmit. La fl se intima gin cadrlseiteor. Dar fapal ca spus,cred* si ,presupun@ ardtatlimpede cf John nu vroia fhe8 si Accepte necestaten uneischimbiri. Nevroza poate avea 0 Dutere formidabila, Fart s& devind wn caz de succes, pind a ficial gedigetor ela continuat si mearg pe ideea de exe, Incercnd si evite riscurle pe eae le presupuneschimbarea La fel ea John, multi oameni fag de schimbarea necesara dez- vols, Nu vor sisi reformuleze anumite presupuneri i itt pe care le-a accept dreptadevirae Pe vremea cid Iucram ca psiiatr, schizofreni ere ctichetatadreptotulburare de ginire sau o tlburare a ga duro. De atune, am ajuns sere c toate tulburiile legate de bol psiice sunt tulburii de gindire. Indiv afi in situatia extrema de a suferide 0 boslé mintls, ca anomie forme de schizofeni, sunt in mod evident vetimele gindii40_DRUMULCATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE, confuze si pot fi atat de rupti de realitae, inet simu post indeplini cum trebuie actvititizilnice obignuite. $i totuy, tof am intilnit in societate sau la locul de munca persoane cere sufera de narcisism, tulburdri obsesiv-compulsive si rulburari de tip dependent. Au, poate, 0 sindtate mintalé fragild, dar reugese si pari ,normali* i sé duci 0 viat8 decent. Realita- tea est, totusi,c& gi ef au o gandire confuza. Narcisistii au se pot gindi la ceilali, Obsedatii nu vid imaginea de ensamblu. Dependentii nu pot gandi singuri ‘Toate afectiumile psihice cu care am avut contact de-a lun- ‘gul anilor presupuneau o formd de tulburare a ginditii. Cei ‘mai mulfi oameni care urmeazi o terapie sufera fie de nevro- 24, fie de o tulburare de personalitae. Printre ceialti, care nu rmerg niciodaté la psihoterapeut, aceste afecjiuni sunt la fel de proeminente ¢i reprezinti,rezultatul unei gandiri confuze. La origine, ele sunt iluzii de responsabilitate si, ca atae, reflect stituri opuse de a gindi ume gi problemele viei. ‘Nevroticul taieste cu iluzia este responsabil pentru toti si toate gi, drept urmare, igi asumé deseori responsabilitati prea mari. Cand se fla in conflict cu lumea, inclind si creada cc automat ei sunt de vi Persoana care suferi de 0 tulburare de personalitate © dominati de iluzia ef n-ar trebui si fie responsabilé pentru nimeni sinimie, Astfel, adeses nu-si asumd suficienti respon- sabilitate, Cind se aff in conflict cu lumea, crede ci lames este de vind. ‘Trebuie sa spun c& noi tot suntem nevoii s& tim eu anu rite iluzii. Sunt eeea ce psihologii numese iluzii sinatoase, care ne ajuta in perioadele de tranzitie ale vieti gine intreqin sperana, Sa ne gindim la iuzia iubirii romantice. Oamenii nu s-ar eAsatori in lipsa ei, Huzia ch a ereste copii este mai degrada distractiv decat greu este gi ea Sinftoas’. Altfel mu am avea copii. Am crezut imi va fi mai usor cu proprii mei copii cnd vor incepe si mearga, apoi am crezut c@ va fi mai tugor edad vor ineepe scoala, Pe unm am crezut e8 va fi mai uusot edn ii vor lua carmetul de gofer. Pe urma end vor Gandizea 41 merge la facultate. Pe urma cénd se vor eisitori, Acum trie iese cu iluzia cé tm va fi mai usor eu ei eénd vor ajunge pe la patruzeci de ani, Astfel de iluzii ne fin in via si ne incu rajeaza si mergem mai departe. ‘Agadar, iluziile nu sunt complet diunatoare, cu exceptia cazului cénd ne agitim de ele pentru prea mult timp $i fird nici un folos. Problema apare c&nd iluzile ne afecteaz’ per- manent dezvoltares. De exemplu, tandra de saisprezece ani care devine obsedata de cum aratd si ce minined poate si ‘reads cd niciodata nu e de-ajuns de slaba sau de bund ca si se compare cu celelalte fete din scoal8. Ducind aceast iluzie la extrem, fata poate ajunge s& se infometeze gi si devina Sau poate si-si depigeascd dilema nevroties jurul virstei de douizeci de ani, cind capit mai mult incredere in sine. Tanrul care mu are performante sportive deosebite isi poate descoperi calititi intelectuale care com- ppenseazi lipsa de talent sportiv. Dacé igi apreciaza inteligen- {a, are mai multe ganse s8 treacd peste complexul nevrotic de inferioritate pe care- resimte cdnd se compari cu baietii de la scoala. Agadar, © nevrozi ugoard sau o tulburare usoard de personalitate nu trebuie privite ca 0 predispozitie de-o viata, Pe de alta parte, nevrozele si tulburarile de personalitate per- sistente ne mutileaz8 daca nu le tratim. Pot creste pana la a deveni piedici care sa ne blocheze definitv. Carl Jung scria: ,Nevroza este intotdeauna un substitu al suferinfei legitime." Dar substitutul poate deveni mai dureros deci suferinta egitim pe care intentiona s-o evite. Nevroza insisi devine in cele din urma cea mai mare problema. Aga cum seriam in Drumul edire tine insu, ,credinciosi formei, multi ‘vor incerea apoi s& evite durerea si problemele, adaugind in schiml not motive de nevroza. Din fericire, unit au curajul sii ‘nfrunte nevroza si incep — de obicei, cu ajutoral psihoterapiei si invefe cum sa triesca suferinta legitima, In orice ca2, end evitim suferinta legitima rezultata in urma problemetor pe care le aver, evitim si maturizarea pe care problemele o cer e la noi, Este motivul pentru care fa bolle mintale incetam42__ DRUMULCATRE TINE INSUTI $I MAI DEPARTE ‘sine maturizim, ne blocdm. $i fri maturizare, fri vindecare, spiritul uman incepe si se vestejeasca." Daca gandesti prea mult este problema celuilalt Degi adesea ne facem rau singuri gindind simplist, sunt momente cand ceilalfi incearcd si ne facd rau pentru ct indraznim sa gindim bine, Dacd géndim mult, iar celoriati mu Te prea place asta, este problema lor, nu a noastri, Dac’ Iti folosesti creierul, in mod sigur le faci probleme celorlai ‘daca acestia cauta sa te controleze, si se foloseasca sau sa abuzeze de tine, sau si te facd dependent gi temitor de i Motivul ascuns pentru care fac astfel de Iucruri poate fi acela cl vor si te descurajeze s@ ti dai seama de puterea per- sonali, care este direct legati de abilitatea de a exercita 0 sgindire buna, independent Se investeste mult pentru ca noi si credem tot ce serie in ziare gi tot ce ne spune, guvernul. La urma urmei, dacé nu ‘gindim singuri, suntem {inte ugoare ale controlului si ma puri, Pentru ane mentine dependent, suntem invatafi ci nu ce necesar si gindim mult. Parin(ii mei fmi spuneau frecvent: Scotty, gindesti prea mult." Cafi parinti sau profesori n-au Spus acelagi lueru copiilor: ,Gandesti prea mult“ Ce tueru groaznic s& spui cuiva asta. Motivul pentru care ni s dat un creier este si gindim., Dar traim intr-o culturi care pune putin pret pe intelect, pe abiltatea de a gdndi bine, deoarece este ‘considerat ceva diferit — si posibil periculos. Pentru oricine dete pozifi de putere — paring, patroni sau guvem —cineva care gindeste independest poste fio amenintare. ‘Cea mai obisnuité reactie la toate scrierile mele nu este oi ‘am spus ceva care si fie nou. Ci-cdscriu despre genul de luerari la care se glindeste toata lumea, dar despre care fie teama si vorbeasca, Cititorii mei au descoperit c& mu sunt singut nici nebuni —, si acest lucru le aduce o mare méngaiere into cultura care descurajeaza gindirea gi, adesea, sinceritatea. Intr-adevar, e nevoie de curaj pentru a fi diferit, pentru a em Gandirea a inden itu fau. Dac inden ah adi si tebe fm peg penta react adverse Recon ok considera excels vat: Pom fins che af In margins soci tem fi anata ier seul et mh leavin Dar ae a sim s cui devotes, tbat st Indien on Unor poate o via inte sh acepe ea br ita de adn sigur Da acct dam sp ieee sbstuetont de mit ale soci, dine ere nal esa ne fed a cede ed dat edn adolescent. nu sean Putem schimba prea mult. In realitate, suntem capabili si ne schist evoluim pe tot parc wi che cele ma utile mex reste lege. Adsren 6s pica abia ind inbuenes rele ve miloch i 84 Bindi in diet nots ndopendene Ir pe a ines independent se dezvol numa ci eat ns de mare Din peste, ial nse np cna Cel bun, cel rau gi cel de la mijloc ssn in ple, ui tenuate clare char gi in sitaitcomplene, Tcbue oso44 DRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE, nesigurantS. Dar, de vreme ce nu putem fi niciodata siguri c& ‘am Iuat in considerare toate aspectele unei situati, dorinta de 4 indi profund duce adesea la o stare de indecizie. Exist “ntotdeauna posiilitatea s& ne scape ceva si trebuie si supor- tim chinul de afi indecisi. Chiar gi pusi in fata une astfel de nesigurante trebuie, totusi si fim in stare ca la un moment dat sik actiondm gi s& luaim decizi, Reflectind asupra gindurilor si sentimentelor noastre, ceea ce conteaz& cel mai mult este si ‘yrem si ne luptim cu ideea c& nu le stim pe toate. Aceasta {nseamn nu numai sé fil introspectv, ci isi tries in indoial, Cred cf indoiala este, de multe or, inceputul inelepoiunii in practica mea de psihoterapeut am descoperit ci multi oameni fineau cu dinfi de certitudinea convingerilor din copilirie, ca gi cum n-ar fi putut functiona ca adult fra si se simta protejati de aceasté certitudine. Doar cand ea dispirea si in jurul lor se cisca neantul, apdreau Indoiala gi nesigu- ranfa, iar acestea deveneau bar salvator pe timp de eri. ‘Se intimpla freevent ca, dupa un an sau doi de terapie, acesti pacienfi si devini cu mult mai deprimasi decit la Ineeputul sedinfelor. Am numit acest fenomen depresia tera- peuticd. Era o cotiturd in care pacientii isi d&deau seama ci ‘echiul lor mod de a gindi nu mai merges. Ajungeau sé-si considere unele tipare de gandire stupide si inflexible. in acelagi timp, alte moduri de gindire pireau infricositor de riscante gi dificile. Nu puteau si mearga nici inainte, nici ‘napoi, gi aceasta pozitie de mijloe ti deprima, in astfel de ‘momente, intrebau: ,De ce sa fac ceva? De ce sé mi ciznese atét de mult? De ce 88 rise si-mi schimb convingerile? De ce ‘si mu renun, gis ma sinucid? De ee si-mi ba capul? Care e ‘deca, pina la urma?* ‘Nu se giisese niciodata raspunsuri usoare pentru astfl de Sntrebiri, Nu exist rispunsuri in manualele medieale sau in crtle de psihiatrie, deoarece aceste intrebiri sunt fundamen- tal existentale si spirituale, Sunt intrebari despre sensul viet. Si, desi era greu de dus Ia bun sfarsit, am numit terapeutica aceasti perioada de depresie tocmai pentru cf o astfel de jBelestare spirtula avea, in cele din urna, ca rezutat ame- logue zal care um orp eng dat : lucerea la Drumul care tine insu, seriam oi ma ‘peoierets foarte mae intr génlire sspn, dei nc inte zvoltarea spiritual si dezvoltarea mental. Nu poti separa eines ert Ne a a Seelam rele toe oe neh ia ho spat ta Se intelectuz . Botanica in it E80 etn Se ates mina nivel intelectual, ce inseamni complexul lui Ocdip — in caiecnai cme i ans pa mp em ‘un competitor pentru atentia mamei. in cazul unei fete, dorin- rite rnc lem ps opts aa one at rnc bce pea a ms tele in felul inchipuit de ei, iano ieee46 _DRUMUL CATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE ‘schimbare de domiciliu, Pivind in urm, cred e8 ar fi trebuit 5-0 descurajez si se mute atit de departe, pentru c@ se gisesc intotdeauna terapeuti localidisponibili. A fost una dintre cele ceteva greseli pe care le-am ficut in acest caz, gi vindecarea ci ma a fost completi. Pe parcursul terapiei am intimpinat ‘multe dificult. Dar, pe masurd ce inaintam mai mult in des- cifrarea probleme reale, a venit gi ziua cénd a pronuntat pen- tru prima oar motivele ascunse care 0 aduceau la terapie. La sfarpital unei sedinge, a intrat in maging, plangind si suspi- nnd la volan. ,Poate cdnd voi depasi complexu! lui Oedip ‘ma va lua doctorul Peck de nevasti”, a spus. Devenisem figu- ra pater in viafa ei, un substitut al tatalui pe care nu ba putut avea, Mai tirziu, mi-a spus: ,Poate c& aveli dreptat. Poate e4 sufi de complexul lui Oedip.* Dar nu am fi ajuns nici ‘micar aici daca nu i-ag fi explicat ce inseamnd acest complex. Un alt eaz a fost al unui barat tratat, din nou fara succes, pentru dificultatea pe care o avea de a renunta. Cand a venit si mi vada era torturt, Se pldngea c& avea trei prietene si se cculca cu toate tri. Pentru ca lucrurile si fie gi mai compli cate, incepuse si fie atras de o a patra. ,Doctore Peck, mi-a ‘pus, nu infelegi chinul in care mi zbat, cat de teribil este totul, $tit cum este si incerci si ajungi deodata la trei mese diferite de ziua Recunostinei in timpul investigaiilor?* vl cam complied viata, nu-i aga i-am réspuns. La acea ‘yreme nu mai ficeam terapie, ofeream doar consultati. Dar pentni ci mu gtiam ce si fac eu acest om, Iam rugat si mai vind si a doua oar. intre cele dowa intrevederi, am inceput sé md gindese cf motivul pentru care nu putea si renunfe la nici 6 iubit — nu putea alege — era faptul e& nu-si rezolvase complexul tui Ocdip. Cind a venit la a doua sedinti, -am rugat si-mi povesteasca eéte ceva despre mama lui "A deseris-o ca find wimitor de frumoasi si a continuat si ‘vorbeasca fri intrerupere despre ea. Lucra la 0 companie de consiliere personali si conducea sesiuni pe teme de psiholo- zie. In ciuda cunostingelor intinse de psihotogie, din punct de vedere emotional era inconstient de dilema sa. Cand i-am Gandirea 2 Punsul lui a fost: .E ceva legat de oameni, nu-i aga?" Omul Oedip. fn mod vadit, nu auzise prea mult din ce se spusese ‘complex tocmai pentru c& igi recunostes propria nevroza. fi recone caean mee roa aad saucer nage eran alee at ele Sone tay rarest Reem sana Soria aes ta ares a Cum gandim, cum ascultiim Deoarece ne ban sit de mil, pnt I deve depen- deni, de presipuer— ide ut eae le oft ae multe or! nu rein sb tomuncim cu celal geacacn Ios: Polarizate rails care uma verdiculat eee ©. Simpson exe un exe, Neputnga dene pase oils prope prejudes rate albe anu nege ne fice inapeil de'a asi cu ade’ cen se spe, ita cast frdamentle une une comunici Eval nt ‘pune cm po alent, comaca dc asl ca ‘vt ina pot sca cu adv dacs piney cerca48__DRUMULCATRE TINE INSUTI $1 MAI DEPARTE. ‘Un puhotehncian mia atras odataatenia ctl dedi cat predirit anumitor materi I ycoall este invers propor fale freeventa ca care copii se vor folosi de aceste mates and vor fi mar, Nu ered c8 0 idee bund ca obietele pre Gate in scot sd ajungi s fe direct proporionale cu ceca ee te va fide folos dupi aceea dar sunt convins ca ntelep! TEs tavitam pe cop mai multe despre ce inseam $8 gin- desi ist soul ine. In'cele mai multe goli partculae si de stat nu exist aproape nici un fel de educaie referitoare Ia acesteaspecte ‘Chuva ale comuniciri. Un director executiv de succes fi va fetece cel putin tre sfertr din timp gindind si ascultnd. fi vf petcce foarte putin imp vorbind 5 ned i mai putin ser ind. $i totus, canftaten de edueati formal pe ere o prim pentru dezvoltarea acestor abi esenile este invers pro- Fortonalé cu ceea ce se cere de la un director execuiv efi Brent Acest ailiti sunt, de fap, fondamentale pentra toate aspectele viet noasre. Muli cred ed a asculta este o interactiune pasiva Dimpotiva. A asculta cu adevirat este un exerci activ de atone gin mod neces, un fort. Cei mai mulfi nu asculd gu adevieat tomel pentru ch nu infeleg acest aspect sau pen- hod refuzd af fuca acest efor. Cand ne extindem fits, {ncereind si ascultim si s& corunicim bine, facem un pas inainte sau pareurgem tn kilometru in pls, Este ceva foarte {bfentde inera pe care o presupune lenea sau de impoti- virea generat de fica. E nevoieintoideauna de efor entra a asulta bin este nevoi, de asemenea, dé 0 con- centare total asupra celulalt,ceea ce reprezint# 0 mani- festae a iubiri i seul cel mat larg al cudnt, O caltate teenfila a unui bun ascalttor este capacitatea de a se pune inure parantee, adicd de a renunta temporar la propnile prejude-if pare de gindire gi dorinfe pentru a putea sim Tae mai mult posbil hea cehulalt — din interior, pnd Gdse ia locul hui. Comuniunea aceasta dine vorbitr gi Ssculitor est, de fpt, 0 extndere @ noasta, in uma cela Gandiren ° iit tncvesna un pas de coma al mal Shee o tnd ale pespan nee pues puss jo tempo erp oll ce Bk voor enepocape chs ec ese Sci pun unr micas dco insta ele ol aves tubers em Veron sao np ap seg ne cont bape i Exe cepa une tae ae Sih opi ul Sar ee, Eine Sha poe fe pune anaes comme neg acta ne st rye rei aun pie pe cece defaes cv crite spt ee eo Decline ve pag cast ne. Dei ss pooch shwie po eas acon uci Sis je le nteaem dh ova ea eu Seu, debe rds eet: De ‘Saravon enn omnis nea ds pees Sm, ne tngehim eum pute ajuge la nuit eatate pe Sie din nid cena ct pede el ‘tietonn sept nal comer oa al i, enol smn ingen st bn oso sin Purge tse cet cu vn ge lone pss you nial opt capac won ve fica rv cot Chesil cet nl deepen oa np de che tog pc hep a cre an ‘Suse rn du rca dana sever gin hyde nan at nc ner aspen Sacra fit independ pe Sigs nen een la cc eee incl poesia ee momen ov msec Sita tp cham cnet gine, tart elon co eae50_ DRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE ‘Am descoperit c& ideea de a fi ascultat cu adevarat are adesea 0 putere terapeutica remarcabila. La aproximativ un sfert dintre pacientii pe care i-am vazut, fie aduli, fie copii, ‘am remarcat o imbundtifire considerabila, chiar uluitoare, in primele luni de psihoterapic, faré ca macar si ajungem la originile problemelor lor sau s& incepem si le intespretim. Existh citeva explicatii ale acestui fenomen, dar principalul ‘motiv este, in opinia mea, sentimental c& erau ascultali cu adevarat, adesea pentru prima oari dup multi ani — si in ccazul unora, pentru prima oar in viata Libertate si géindire Exist o distncje cla intr gindirea confuza si gindirea limpede. $i totugi, in psihiatrie existé o reguld care spune ci fy existt gind sau sentiment riu, E o reguld folositoare in anuite privinge, In alte privinge, este o regul simplista Putem emite judecaietice doar despre atiun. Dac cineva se gindese site loveasc si pe urmd te lovest in cap cu 0 ve- iozd, este un Iucra ru. Dar simplul ind dea gndi aya ceva nu este rau. Este diferenfa dintre ganduri personale si actiuni ,.pub- lice. Ultimele implied exteriorizarea gindurilor prin punerea lor in practic. Este aproapeimposibil 8 emit judecki despre sindurile cuiva dacd ele nu se tradveprintr-un cormportament ‘Aga c& ajungem Ia un paradox in eaea ce privesteliberts- tea gi gindirea. Pe de 0 parte, suntem liberi si gindim ce ‘rem, Ca sine vindectm, trebuies fim liberi st firm noi insi- ne, Dar asta nu inseam cf suntem liber sd fim criminal si si impunem altora gindurile noasre sau sé ne angajam in ac- tiuni distructive fir a fim pedepsii Asfe,odath eu Hibera- tea de a gandi gi simi orice, vine gi responsabilitatea de a ne disciplina ginduril gi setimentele, Uni dintre no, gi mi s-a inimplat gi mie, avem nevoie sf plingem. Alf, care sunt Finiti mai ugor, au poate nevoie s8 invefe s& nu mai plinga audt de mult Trebuie 8 fim liber s8 gndim sis sri, dar Gandiveo a1 ‘sta nu inseam e& trebuie si spunem cu voce tare orice ne ttece prin cap sau sine deschidem inimile ctr orcine. ‘Un mare lupitor pentru pace, om conservator gi lider al rigcrilor pentru dreptur civile, Pete Seeger, obignuia s8 cante un cantec antifascist german, ,,Die Gedanken sind frei“, are se trace literal ,Gindurle sunt libere™. Ca si gndim 4.8 simi, tebuie sh ne stim liberi. Dar, cain orice alts Situtie,luerurfe tebuie muaniate, Liberata fra dsciplina ne poate aduce necazuri. intr-adevar, libertatea de a gindi rice vrem nase odilems complexd, O bunk gindire ae leg care limites libertatea, si nu orice fl de gindire este buns. Gindirea precaré duce la comportamente precare, Mai mult asa cum am vizut din exemplele de gindire simplisti ale Societi in cae ter, avem toate motvele si fim prudent Acoarece sa intimplat de atten ori ca pindiea negativa $1 extrem si fie interpretaté ea porta doar pentru c& a fost acceptata de tof ca normal fnni vin in minte versuile hui Cat Stevens din céntecul Can't kep it in, care se termina age: ,Say what you mean, tnean what you'r thinking, think anything ™ Imi place fa nebunie cantecul, dar ind spune ,gindeste ce vrei* devin pain supicis. A permite oamenitor s& gindeases orice este 6 propunere care ma spere, Dar cred ca tebuie sf le dim aceasts liberate. Trebuie st recunosytm, in acelagi timp, ci aceasta liberate mu garanteaz cto oamenii vor gindi bine Recunoscénd liberstea de géndire,avem nevoies8rimnem sereu consieni ef ptem face alegeri bune sau rele. $i, data cu libertatea de gindire, trebuie si invatim si tlerim si liberate dee fines Sunt un mare sustinitor al propuneri cute de un priten de-al meu, care vrea si relefeze ins-un mod simbotic acest ide, El rede car trebu rica o Statue a Responsabiltti pe Coasta de Vest penta a contrabalana Sttuia Libertiti de + Spune ce wei sfc, cee ce pind, pladese ce vei (N tn)52__DRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAT DEPARTE Gandirea 53 ‘pe Coasta de Est. intradevar, nu putem separa libertatea de responsabilitate. Avind libertatea de @ gina pe cont propriu, trebuie si ne socotim responsabili pentru cum si ce anume giindim si dack ne folosim capacitatea de gindire pentru a bfine ce e mai bun fn via Timp si eficienta Pe lings convingerea pe care o au cet ma mul cf ti in sod fires cum si pindeascd, exist i presupunerea subtera- nif gindirea mu necesita mul efort sma timp. E adevirat c& trim into socette care ne permite si ne folosim eficient timpul in vata de en i —ea atunc cin putem lua in drum spre casio cin gata prepaatag hanele de a curiitori dar am ajuns 8 ne asteptim ca gi ozultatele si fe Ia fel de rapide a servcil dint-un restaurant fastfood, Suntem inu- rjoi ai ne folosim eficienttimpul, da raeort ne acordim timpul s& gindim eficien. Confrunati cu problemele din viaga reals, ne imaginim ef le potem rezolva la fel de repede $i ugor cum vedem la televizor, in serale de comedie care dhureazio jumitate de or. ‘Ca atare, mul oameni manifest un interes scdzut fat de meditae. Efortul pe care-1presupune eéndirea adovarata cade adeses pe loul dog oamen sfigese prin ase invari in cere in loc s fad fat ficient diveselo probleme care se ivese in vat. Nu sear gindi si plece intro cilitorie eu ragina fr 8s ite pe o hart is decid pce drum mers. Darin eilatora prhosocials sf spirtuala a viet rareont se proses se gindeascd de ce se duc acolo unde se duc, unde ‘or de fats jung sau cum si plaifice mai bine efatora In aceastiabordare simplistttrecem adesca ou vederea diferiteaspece ale vit, cArore nu le acordém nici oatenie pan mu explodeazd into cri, Sau dispretuim idei no, care ho-a putea Tnlesni dezvoltarea spiritual, doar pentru ca au se incadreacd in sistemul nostra general de notiun preconcepute si concepte personae. Cheltuim enorm de mlt timp doar reacfionind, Ca si cum am fi nigte robot programati 8 ris- pundi pe loc Ia orice presupune o cantitate neseranifieatva de timp gi atente si s& lase deoparte orice necesité timp si energie suplimentae de gindire.‘Traim cu nepasare, la supra- faa Iucrurilor. Dar tebuie sa recunosstem cd a gindi bine este un proces care ia timp. Nu puter asteta rezultateinstan- tance. Trebuie s4 ne oprim pugin gi s8 ne ingiduim ragazul de 1 cidea pe ginduri, de a media, chiar de ane ruga. Este sin- ‘gurl drum spre o existent mai efcfenta gi mai pina de sens. ‘Am spus mai inainte c& sunt un contemplativ fanascut. (Ceca ce inseamna c& a-mi gasi timp pestr gindire — gi rugiciune — este pentru mine la fel de natural ea spaatal pe inj. Rutina mea zilniea presupune in total aproape dou ore si jumitat, impart in tei intervale de cite patruzeci inci de minute, Nu mai mult dea zecea parte din acest timp © petrec vorbind cu Dumnezeu (ceea ce majoritatea ar numi rugiciune) si ined o zecime asculténdul pe Dumnezeu (0 definite a meditate’. in cealalta parte a timpului doar gaa- dese, irarhizéndu-mi priortatile si reflectind asupra optiu- nilorinainte sa iau o decizi. Il numese timpul meu de ruga- ciune pentru c& dacd bag numi pur si simplu timpul de gaindire,ccilali Lar socoti mai putin sft gi s-e simgi liberi ‘ma interupa. Dar nu sunt nesincer eu ei. In multe privinte, sindirea se apropie de rugiciune Deliniia mea preferatlarugéciunii —una eare nici mcar sw-l mentioneazi pe Dumnezeu — am gisit-o la Matthew Fox, care a descris-o ea find jun rispuns radical ta taincle Vieti* Astfel, rugiciunea este profund legata de gindire. inainte sa raspundem radical, trebuie si gindim radical. A ‘indi bine este o acivitateradicala. Este important s& precizez ce infeleg prin cuvintul ,radi- cal, Vine din latinescul radi, din”, Astfl, af radical Jnseamna a merge laradicina iuerurilor, a pitrunde la esene, fark i fi derutat de superficial Sinonimul cel mai apropiat de ,raGical” este fundamental, care inseamna de baad, esenfial. Luerurile fundamental sunt cele care cnteazi54_DRUMULCATRE TINE INSU $1 MAI DEPARTE. Gandirea 58 cu adevérat. in mod curios, substantivul ,radical deserie un anarhist de stanga gi terorst, in timp ce substantivul ,funds- mentalist" descrie un extremist de dreapta. Nu intenfionez si ima refer deloc Ia aceste formule cAnd folosesc cele dows ccuvinte. Mai degrabi vreau si spun cit oricine gindeste pro- fund 1a lucrurile fundamentale este prin definiie un radical ‘Aciumile care pornese din acest tip de gindire sunt si cle radi- cale, in sensul c& abordeazt si incearcd si rezolve cele msi importante probleme ale vielii. Acelagi luera este adevrat despre rugiciune. Rugiciunea este inutilé dacd nu e transpusd intro actiune cu sens. Génditorii radicali sunt si ginditori independengi. Dar ei stiu eX nu se pot baza doer pe ei insigi. A gindi independent nu fnseamni s& cazi in extrema de a nu lua in considerare infor ‘matiile si lectile pe care file dau all. Asadar, este bine si gindim pe cont propriu, dar fark si actionim ca niste copii rebeli care refuri infelepeiunea conventional gi dispretuiesc normele societigi. Ar fi o cheltuialé inutila de energie si 0 pierdere de timp, Am putea, mai degraba, si Invayim multe de la lideri gi profesorii de caltate — formal si informal. Cei care gindesc bine sunt de fapt cei care ne pot oferi exemple bune despre ce inseamnd si fi eficient gi si tresti viata la maxim. Consider c& una dintre identitajile mele (printre altele) este cea de expert in ficient’. Atat ca psihiatru, cat gi ca scri- itor, m-am strdduit sai ajut pe oameni s8-yitriasea viata mai ficient — nu neaparat i fie fericiti sau si se simté bine tot timpul, ci mai degraba sA invee cft mai mult din orice situ- ati gi s& objina ct mai mult de la viata. e vremea cind ined mai fineam conferinje, oamenii mi intrebau de multe ori cum reusese si fac att de multe — si tin conferinte, si seriu, si fu tat g so, s flu activ in comu- nitate si si citese enorm. Raspunsul pe care-| dadeam era totul se datoreazt celor dows ore zilnice fn care nu fac nimic — adica imi rezerv timp pentru gandi, a ma ruga si a-mi ‘organiza prioritatile —, de aceea devin mai eficient. Cand esti eficient, poti realiza mai multe lucruri fntr-un timp mai scurt. Cind gindesti eficient, nveti cum s& dai prio ritate Iucrurilor importante din vial pentru a putea infrunta direct greutiile care se ivese, in loc s& pretinzi e& sunt fir insemnitate. Eficienta presupune, in mod necesar, disciplina Afi disciplinat inseamna sé ai abilitatea de a aména satis- facta, precum gi vointa de a lua in considerare altemativele. Pe de alti parte, gindirea simplistt te face si dai rispunsuri nedisiplinate, automate, in loc si reflectez la optiuni care ar duce la deciziiinjelepte $i productive. ‘A fieficient nu inseamnd si devii obsedat de control. Ar f ‘idicol si fncerci si planifici flecare moment din fiecare 24 pe ccare-o traiesti, Eficienja nu inseamna numai planificare, ci si pregitire. Cand apar situati urgente, asa cum se intmpla inevitabil, vom fi liberi si reactionim la timp fayl de nevoile cele mai importante pentru ci ne-am ficut tema. Eficienta presupune atentia la acele lucruri care trebuie rezolvate inain- te de a deveni probleme atit de coplesitoare, incat sf provoa- ce mai mult riu decat trebuie. ‘Simplismul este ineficient gi este o solute lenes8. Nu pu- tem inainta atunci cdnd alegem scurtiturinejustficate de gin- dire pentru a evita efortul gi suferinja care insojesc, in mod legitim, disciplina rezolvarii problemelor. Simplismul nu ¢ ‘numai un mod de a nutri iluzia ed exista raspunsuri usoare, ci si cale sigura de a deveniinflexibil gia ajunge intr-un punct ‘mort, lati de ce subliniez distinctia dintre simplismul care presupune réspunsuri naive si simplitatea eficienti care igi cordoneazi priorittile inainte de a alege. Distinctia este eru- cial daca vrem si gndim gi s8 actiontm cu integritate, Paradoxul si giindirea integratoare Cred 4 aceia care subscriu Ia ideea cf exist rispunsuri usoare — adic o singura explicate pentru orice — promo- ‘veazi, de fapt, simplismul si bigotismul intelectual. Am des- coperit in nenumaratele mele cilitorii cd peste tot in lumeDRUMUL CATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE bigotismul este mai degraba regula decat exceptia. Daca pre- ‘supunem 8 exist o explicatie pentru tot ceea ce se intimpla, ‘evident c& incepem si o cdutim — gi refuzim toate celelalte posibilitii care a intra potential in conflict eu aceasta expli- ‘catie — cand, de fapt, ar trebui si cdutim explicayile. Sunt uluit de numiral de persoane bine educate care ofer sau cau- 1 solusi simpliste pentru fenomene complicate, de la revolte stradale, homosexualitate si avort, pind la séricie, boald, Fizboi gi tot riul din lume. Cred ed, de multe ori ar fi mai slindtos 84 indraznim si traim fir o explicatie decat s& traim cu explicati simpliste. In cartea Jn Search of Stones relatam conversatia avuta cu un agent de bursa instarit, un alb. in timp ce vorbeam despre revoltele stradale din Los Angeles, izbucnite in urma deciziei juratilor 8 politistii care I-au batut pe Rodney King nu se ficeau vinovati de crima, agentul de bursa — un om foarte ‘educat,inteligent si de succes — mi-a spus sigur pe el cl ‘motivul izbucniriirevoltelor era ,declinul valorilor familie’ Deducea acest lucru din observatia c8 aproape tofi protes- ‘atari erau tineri de euloare. ,Dacd ar fi fost clsatoriti si ar fi ‘muneit s8-si intretind famille, n-ar fi avut timp sf iasi in stradi mi-a explicat ur i simplu am explodat, am spus ci timp de doua sute de ani de sclavie nu le-am permis celor mai multi negri st se ccasitoreascd sau si aiba famill legale, Am cut ilegale valo- rile lor famille. lam aratat teva motive culturale gi istori- ce pentru care, in general, femeile de culoare sunt mai bine cediicate gi mai usor de angajat decit birbayii de culoare. I-am amintite& recesiunea economia din California la acea vreme cera mai accentuata decat in oricare at sta. I-am vorbit despre declinul valorilor guvernamentale in Statele Unite. Am vorbit, despre oprimarea adusa de prejudeciti si despre psihologia disperdrii. ,Declinul valorilor familiale poate fi unul dintre ‘motivele revoltei, am incheiat, dar numa unul dint-un fntrep, ‘complex de motive." Gandirea 57 Iinvatam ce este ,supradeterminarea, conceptul cd orice Jura important are eauze multiple. Departe dea fi simplist, supradeterminarea cere integrarea unor dimensiuni multiple pentru a avea acces la imaginea de ansambl. Este necesara pentru infelegerea multor probleme. A gi bine inseam a pereepe lueruile in modaliti multdimensionale. Este senja gindiri integratoare. Cuvntul ,nteritate" vin dela substantivul ,intreg™, calitatea de a fi complet, total. Pentru a gindi si, in cele din urma, a actiona integrator, trebuie si Jim in considerare cauze gi dimensiuni multiple din lumea aceasta incredibil de complex Noi, psbiatri, avem un verb care este antonial fa a integra: .a compartimenta. A compartimentainseamné i ici luera’ care sin’ in mod nommal legate inte ele sis le ase in compartimente mentale separate si ermetie, unde mu au cum st seating unee de altle i 8 ne provoacestes sau durer, disconfort sau tensiune, Un exempla pe care Iam citat in The Different Drum i in In Search of Stones era al omului care merge duminica dimineata la bisercd eu eedinta arzatoare cI iubeste pe Dumnezea gi creaja Lu, pentru ca in hunea urmitoare si nul deraneze deloc politica companieh sale dea deversa degeuritoxice in apee loale. Asta penn, ca s-aagezatreligiaint-un compartments afacerea inal (mul acesta este ceea ce am ajuns s& numim un erestin de dduminica diminesta. Este un mod foarte confortabil dea actiona, dar nu este dele integra Pentru gindi ga actiona integrator enevoie s trim ten- siunea dintre ginduri si ceringe opus. E nevoie st ne punem intrebarea crcial: am lasat ceva pe dinafard? E nevoie sa trecem dincolo de iluzile si presupuneritenoastre simpliste pentru a incerea si descopermn ce lipsete La inceputulstditor mele de psihatie, am fost invtat 4 ceea ce mu spune pacientul este mai important decal ceca “In engled, iter (Nr)58 _ DRUMULCATRE TINE INSUTI SI MAI DEPARTE ‘ce spune. Este un ghid excelent pentru a ajunge la originea a ‘ceea ce lipseste, De exemplu, in timpul cdtorva sedinle de psihoterapie, pacientii vor vorbi despre prezentul, trecutul $i viitoral lor, pe care le vor integra int-o prezentare unital. Dacé pacientul ar vorbi doar despre prezent gi vitor, fara si rmenioneze vreodati trecutul, poi fi sigur c& exista cel putin ‘ problema importanta din copilire care a rimas nerezolvata si care trebuie scoasé la lumina pentru o vindecare complet. Daca pacientul vorbeste doar despre copiliria sau viitorul lui, terapeutul poate deduce ci pacientului fi e foarte dificil sit discute despre prezent — de obicei, 0 dificultate legata de aspecte delicate din viata privati. [ar dacd un pacient nu pomeneste nimic despre vitor, esti indreptait si suspectezi o problema legati de sperante gi imaginatie. Dacé vrei si gindesti integrator gi esti dispus s8 suporti suferinja care decurge de aici, vei da inevitabil peste un para- ox. Cuvntul greeese para inseam’ ,Linga, alaturi, de-a Iungul, dupa, dincolo. Doxa inseamnd opinie. Astfel, un pa radox este ,0 afirmatie contrara convingerilor obisnuite, sau ‘una care pare contradictorie, de necrezut sau absurd, dar ‘care poate fi, in realitate, adevarati.* Daca un concept este paradoxal, atunci probabil ca se apropie de integritate si se nvecineaza cu adevirul. Invers, dacd un concept mu este cétusi de putin paradoxal, poti suspects c& mu integreaz anu- rite aspecte ale intregului ica individualismului brut este un astfel de exemplu, ‘Multi cad prada acestl iluzii pentru c& nu gandese sau nu vor sh gindeasca cinstit, Adevirul este c& nu existim nici prin, nici pentru noi ingine. Dac gandese edt de putin integrator, trebuie si recunose imedist c& viata mea nu depinde doar de pamant, ploai si soare, ci side trani, editors ibrar, precum ‘$1 de copii, nevasta, prieteni si profesori — practic, de intrea- ‘ga structura a familie, societiié gi ereatiei. Nu sunt doar un individ, Sunt interdependent i in cea mai mare parte a tim- pului nici mécar nu am dreptul si actionez ,in fort Géndirea 9 ack nu lipseste din tablou nici o parte a realitigi, daca toate dimensiunile sunt integrate, va veti confrunta probabil cu un paradox, Cénd ajungi la ridacina tuerurilor, aproape orice adevar este paradoxal. Adevarul este, de exemplu, e& sunt i nu sunt un individ. Astfel, cdutarea adevirului pre- supune integrarea lucrurilor care par separate si opuse, desi in realitate se fntrepatrund si se leaga uncle de altele. Realitatea insisi este paradoxalé, in sensul e& desi multe lucruri din si despre viaté par simple la prima vedere, deseori sunt com- plexe — dar nu intotdeauna complicate. E 0 mare diferenta, la fel de clari ca diferenta dintre simplism si simplitate Exist, de fapt, o profunda simplitae a intregului Dram caire tine nsut este pln de paradoxuri. Seriam c& viata este grea deoarece procesul de confruntare gi rezolvare 2 problemelor este dificil". Dar efnd spun cd viafa este grea, ru sugerea cd nu este niciodatd ugoari sau nut aduce satis. facil. A spune cd viata grea fara si nuanteziafirmatia este a si cum ai subscric la ideea c .viaja e grea gi pe ummi mori" E 0 nofiune simplists si nihilista, Dispretueste tot ce inseamné frumusefe, bundtate,prilejuri de evolutie spirituala, Implcare sufleteascd si alte aspecte minunate ale viti Int-adevar, este o realitate misterioas si paradoxala faptul 8 Ja capatul suferingeiintalnesti o bucurie rd margini Intelegerea unui paradox inseamn’, in cele din urmé, abiltatea de a patrunde simultan cu mintea doud concepte contradictori fra sa innebunest. Find psiiatry, nu folosese cu usuringé termenu .ncbun*. Oamenii chiar par si innebu- neasca daci un lucru socotit de ef adevarat — singurul ade- vvarat — este pus sub semnul indoieii. Cu certitadine, este 0 acrobatic a mintiis& jonglezi cu idei contradictorit Bird sk negi sau s4refuzi din start nici una dintre ele. Dar, chiar gi ccind cel mai puternic impuls este si negi ceva ce nu poti accepta cu usurinté — cum ar fi faptul c& raul gi binele e nevoie de capacitatea de a infelege prado peta es odin pin zi, uma dade var 5i minciuni sfruntate60__DRUMUL CATRE TINE INSUTI $I MAI DEPARTE, ‘Aproape toti avern capacitatea de a gindi paradoxal. Cat de mult 0 folosim sau o neglijm este insi 0 chestiune cere variazé mult de la caz la caz. Nu atit 1Q-ul, edt profunzimea sindirit noastre determin aceasta capacitate, Perfectionarea ei depinde de vechiul principiu ,ori 0 folosesti, ori o pierzi Cu cat ne folosim mai mult capacitatea de a gindi paradoxal, cou att mai mari sunt gansele de a o dezvolta. Este mai presus de orice indoialé ca e nevoie de anumite schimbari fn societate care sf incurajeze o mai bund gindire. ar, in acelagi timp, flecare individ este responsabil pentru felul in care gandeste si cum face fata acestei provociri. in cele din urma, daca i-am putea invata pe oameni si gindeasca ‘bine, am putea vindeca cele mai multe dintre bolile lor gi ale bolilor societii, Avantajele unei bune gandiri merits, pani la lurmi, tot efortul uriag pe care nil solicité — mult mai mult decit alternativa rimasi, Este, totus, o intreprindere eu mari sorti de izbands. Am auzit demult pe cineva spundnd : ,Odata ce gindirea a fost deformaté, ea nu mai revine niciodaté la

S-ar putea să vă placă și

• Crucea Din Hendaye

  

  Document274 pagini

  Crucea Din Hendaye

  Shinnon

  100% (8)
• Tablitele de Smarald Ale Lui Thoth

  

  Document114 pagini

  Tablitele de Smarald Ale Lui Thoth

  Lucian Musteata

  97% (78)
• Pastorul Lui Herma Apocrif

  

  Document19 pagini

  Pastorul Lui Herma Apocrif

  Monica Tudorancea

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Omraam Mikhael Aivanhov O Educatie Ce Incepe Inainte de Nastere

  

  Document35 pagini

  Omraam Mikhael Aivanhov O Educatie Ce Incepe Inainte de Nastere

  Marian Stinga

  100% (10)
• Interpretarea Imaginilor

  

  Document159 pagini

  Interpretarea Imaginilor

  Monica Tudorancea

  Încă nu există evaluări