Sunteți pe pagina 1din 11

Dezvoltarea constitutionala a Romaniei

marți, 9 decembrie 2014

13:46

A. Dezvoltarea constitutionala a Romaniei pana in 1944

1. Aparitia Constitutiei Romaniei

Premise istorice:

Constitutia a aparut mai tarziu decat in celelalte state, pe fondul unei dezvoltari mai lente, insa au existat reguli constitutionale.

La 7 februarie 1741, in asezamantul lui Mavrocordat, votat de catre adunarile de stari din cele doua tari romanesti. Prin acest asezamant, domnul dadea fiului sau, Nicolae, sfaturi pentru guvernarea tarii si cuprindea un program de reforme in domeniile fiscal, administrativ, agrar si juridic.

Slabirea dominatiei otomane asupra tarilor romane, prin pacea de la kuciuc kainargi din 1774 si Conventia de la Akkerman, 7 octombrie 1826; Conventia afirma autonomia tarilor romanilor, restabilea relatiile dintre rusi si turci si reglementa modalitatea de alegere a domnilor. Conventia prevedea si alte reguli de nivel constitutional, legate de statutul domnilor (cu privire la propunere de numire, destituire, demisie).

Prevederile conventiei de la Akkerman au fost preluate in Tratatul de la Adrianopol din 1829 si a pregatit regulamentele organice; Tratatul reafirma autonomia principatelor, dreptul la propria administratie, iar domnii erau alesi pe viata.

Primul program politic al natiunii romane supplex libellus valachorum, din 1791.

Apare Constitutia Carbunarilor, la 13 septembrie 1822, redactata de boierii cei mici care cuprindea dispozitii privind:

libertatea

egalitatea sociala

adunarea legiuitoare

divanul domnesc

puterea domnului

organizarea judecatoreasca si functionarea instantelor

publicarea legilor inaintea aplicarii acestora

mentinerea ordinii publice etc.;

Constitutia nu a fost niciodata pusa in vigoare.

Regulamentele organice au fost puse in aplicare in 1831 - Tara Romaneasca, 1832 - Moldova; Prin aceste regulamente a fost introdus principiul separatiei puterilor in stat:

Puterea legiuitoare - apartinea obstestii adunari (unicamerala) si domnului

Puterea executiva - apartinea domnului

Puterea judecatoreasca - instantelor judecatoresti.

Regulamentele organice mai reglementau:

a. alegerea domnului

b. constituirea unei adunari generale

c. un nou sistem financiar

d. infiintarea unui consiliu administrativ care era guvernului

e. stabilirea libertatii comertului

f. masuri sanitare

g. reguli cu privire la instantele judecatoresti

h. functia publica

i. militia nationala

j. organizarea politica si administrativa a statului

Dupa Revolutia de la 1848, Regulamentele organice au fost modificate prin conventia de la

Baltalimani, de la 1 mai 1849, cu privire la numirea domnului, desfiintarea adunarilor obstesti

si infiintarea divanurilor, desfiintarea vamilor.

Statutul unitar national din 1859, al lui Alexandru Ioan Cuza, infaptuit prin unirea Munteniei si

a Moldovei, acesta din urma devenind domn unic.

1862-1866: Au fost adoptate o serie de legi in domeniile fiscal, armata si un proiect de lege de reforma agrara. 1862-1863: Au fost adoptate o serie de legi dintre care unele referitoare la Curtea de conturi, legea consiliului de stat si leea contabilitatii.

2. Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris de la 17/19 august 1858

Alaturi de legea electorala, a format prima Constitutie a Romaniei.

Statutul prevedea ca legea fundamentala a Romaniei este Conventia de la Paris.

Adunarile ad-hoc au exprimat dorintele poporului intr-o declaratiune in patru puncte:

a.

Respectarea autonomiei principatelor

b.

Unirea principatelor sub numele de Romania

c.

Alegerea unui principe strain

d.

Regimul constitutional cu guvern reprezentativ

Prin conventie s-au prevazut:

Autonomia interna a Valahiei (Muntenia) si a Moldovei;

Organe comune (ICCJ);

Putere legiuitoare exercitata de domni;

Adunari elective;

Comisia centrala de la Focsani;

Puterea executiva exercitata de catre un domnitor;

Puterea judecatoreasca exercitata de ICCJ.

Statutul lui Cuza era o dezvoltare a conventiei de la Paris din 1858 care cuprindea si o serie de modificari:

Puterea in stat apartinea domnitorului si reprezentantei nationale cu structura bicamerala;

Separatia puterilor in stat;

Puterea legiuitoare apartinea domnului si adunarii elective si corpului ponderator;

Guvernul putea emite acte normative;

Reguli cu privire la formarea, organizarea si functionarea adunarii ponderatoare si a adunarii elective;

Elaborarea, adoptarea si sanctionarea legilor;

Reguli privind guvernul.

Legea electorala stabilea:

drepturile electorale ale cetatenilor;

conditiile pentru a alege si a fi ales

organizarea si desfasurarea alegerilor

scrutinul majoritar uninominal

3. Constitutia Romaniei din 3 iulie 1866

a) Premise istorice:

Pana la sfarsitul anului 1864 au fost adoptate legea instructiunii publice, legea pentru organizarea armatei, legea pentru organizare judecatoreasca, legea pentru autocefalia bisericii ortodoxe romane, codul penal, codul de procedura penala, codul civil.

Alexandru Ioan Cuza abdica in noaptea de 23 februarie/10 martie spre 24 februarie/11 martie si paraseste tara.

Se instituie locotenenta domneasca.

In perioada 9-12 aprilie 1866 s-au desfasurat alegerile pentru o adunare constituanta. Pe data de 20 iunie/11 iulie 1866, adunarea constituanta alege noua Constitutie.

b) Constinutul constitutiei:

Avea la baza:

Principiul suveranitatii nationale

Principiul guvernamantului reprezentativ

Principiul separatiei puterilor

Principiul monarhiei ereditare

Principiul irevocabilitatii monarhului

Principiul responsabilitatii ministeriale

Principiul rigiditatii constitutionale

Principiul suprematiei constitutiei

Principiul proclamarii drepturilor publice sau libertatilor civile inscrise in declaratia drepturilor omului din 26 august 1789

Principatele unite romane constituie un singur stat sub denumirea de Romania. Se reglementeaza drepturile fundamentale ale romanilor.

Puterea legiuitoare se exercita de catre domn si reprezentanta nationala care era bicamerala. Senatul si Adunarea Deputatilor erau alese pe baza sistemului censului de avere.

Puterea executiva apartinea domnitorului, fiind totodata stabilita regula monarhiei ereditare si numai a unei monarhii straine.

In caz de vacanta a tronului, se numea locotenenta domneasca compusa din trei persoane. In caz de minoritate a succesorului se numea regenta compusa din trei persoane.

Se instituia legea privind responsabilitatea si pedepsele aplicabile ministrilor pentru crime si delicte. Nu se puteau infiinta tribunalele extraordinare. Se introducea juriul.

Constitutia mai prevedea reguli cu privire la:

Institutii judetene si comunale

Finante

Puterea armata

Culorile principatelor unite

Interdictia suspendarii si revizuirea constitutiei

A fost revizuita in 1879 (Cetatenia si recunoasterea independentei Romaniei ca urmare a Tratatului de Pace de la Berlin din 1789), in 1884 (Presa, sistem electoral si pamanturile rurale, "Romania", "Rege"), in 1917 (Dreptul de proprietate, alegeri si organizarea alegerilor).

Revizuirea din 1879 privind cetatenia se referea la naturalizarea unui strain. Tratatul de la Berlin impunea exercitarea drepturilor indiferent de confesiunea persoanei in cauza, schimbul de teritorii (judetele din Sudul Basarabiei pentru Cadrilater) si rascumpararea cailor ferate de la societatea actionarilor.

In data de 10 mai 1881, Carol I a fost incoronat. S-au inlocuit denumirile de principatele unite, domn, principat cu Romania, rege si regat.

S-a introdus votul universal, egal, secret, direct si obligatoriu, iar tipul de scrutin era cel proportional (Nu se reglementa colegiul unic.)

4.

Constitutia Romaniei din 29 martie 1923

a)

Premise istorice:

Perioada caracterizata prin dezvoltarea industriei, in 1921 se realizeaza reforma agrara;

Razboiul ruso-turc din 1877 care a dus la Independenta Romaniei.

Unirea Transilvaniei cu Romania hotarata la 1 decembrie 1918, precedata de unirea Basarabiei cu Romania la data de 27 martie 1918, precum si a Bucovinei cu Romania 27 octombrie 1918.

Romania a fost proclamata regat in 1881, iar Carol I a fost incoronat ca rege pe data de 10 mai

1881.

b)

Continutul constitutiei:

Proclama drepturi si libertati egale pentru toti.

Se garantau proprietatea si creantele asupra statului. Se interzicea pedeapsa confiscarii averilor. Numai romanii puteau detine imobile rurale.

S-a reglementat proprietatea statului.

Puterea legislativa se exercita de rege si de reprezentanta nationala formata din doua camere. Puterea executiva apartinea regelui care o exercita prin Constitutie si Guvern. Puterea judecatoreasca:

Se interzicea infiintarea de Tribunale Extraordinare

Prevedea controlul constitutionalitatii legilor de catre ICCJ.

S-a readoptat o noua lege electorala care a reglementat prima electorala. S-a infiintat consiliul legislativ. Votul era mentinut ca obligatoriu.

Se pastreaza intact spiritul liber al constitutiei din 1 iulie 1866, bazandu-se pe multe din reglementarile anterioare.

5.

Constitutia Romaniei din 24 februarie 1938

a)

Premise istorice:

Perioada care se remarca prin instabilitate politica.

10 februarie 1938: Regele Carol al II-lea instaureaza dictatura personala. S-a proclamat starea de asediu.

24 februarie 1938: Poporul este chemat sa aprobe constitutia prin plebiscit, participarea la vot fiind obligatorie

Principiile constitutiei:

Limitarea individualismului si acordarea intaietatii socialului

Concentrarea puterii politice in mainile regelui care exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala

S-au creat bazele statului comunitar corporatist. Au fost desfiintate partidele politice. S-a introdus scrutinul uninominal si reprezentarea pe profesie. S-a infiintat partidul Frontul Renasterii Nationale, fiind singura organizatie politica. S-a adoptat o noua lege electorala.

b)

Continutul constitutiei:

Consacra dictatura regala si reglementeaza restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale. Puterile statului se concentrau in mainile regelui.

Regele exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala. Regele putea emite decrete cu putere de lege.

Puterea executiva apartinea regelui si o exercita prin guvern. Puterea judecatoreasca: Se reglementeaza contenciosul administrativ.

Se infiinteaza Inalta Curtea de conturi si un corp superior de control.

Se interzice suspendarea efectelor constitutiei si se introduce o procedura greoaie de revizuire

Frontul Renasterii Nationale devine partidul-natione, partid unic si totalitar, aflat sub conducerea suprema a regelui si era institutie de drept public.

6.

Suspendarea Constitutiei Romaniei din 28 februarie 1938. Organizarea constitutionala dupa 1940.

In 1938 regele desfiinteaza partidele politice, iar prin dictatul de la Viena, de la 1940, Romania este obligata sa cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei.

Prin decretul-lege nr. 3052 din 1940, Constitutia din 1938 era suspendata. Prin decretul-lege nr. 3053 din 5 septembrie 1940, Generalul Ion Antonescu a fost investit ca Presedinte al Consiliului de Ministri, efectele constitutiei fiind asfel suspendare, iar corpurile legiuitoare, suspendate.

6 septembrie 1940: Carol al II-lea abdica in favoarea fiului sau Mihai I. august 1941: Generalul Ion Antonescu s-a autoavansat la gradul de maresal.

Statul roman a fost declarat ca stat national legionar.

Ion Antonescu era considerat conducatorul statului legionar si seful regimului legionar.

S-a revenit la organizarea constitutionala de dinainte de 5 septembrie 1940. Regimul politic condus de Ion Antonescu a fost inlaturat la 28 august 1944 de Blocul National Democrat si s-a revenit la organizarea de dinainte de 27 februarie 1938.

B. Dezvoltarea constitutionala a Romaniei din 1944 pana la adoptarea

Constitutiei din 1948

Premise istorice:

A fost repusa in vigoare Constitutia din 1866 prin inaltul decret-regal din 30 august 1944. Actele normative din aceasta perioada au avut un caracter tranzitoriu si constitutional, deoarece cuprindeau reglementari fundamentale cu privire la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii in stat.

Actele constitutionale au fost adoptate sub influenta Blocului National Demcorat constituit la 20 iulie 1944. Partidul National Taranesc si Partidul National Liberal sunt dizolvate.

1. Decretul-lege 1626/31.08.1944 pentru fixarea drepturilor romanilor

[titlul din carte]

Sunt repuse in vigoare dispozitiile Constitutiei din 1866, cu modificarile aduse prin constitutia din 1923.

Se organizeaza reprezentanta nationala, urmand ca puterea legislativa sa fie exercitata de catre rege la propunerea consiliului de ministri.

Juriul ramane desfiintat, iar principiile inamovibilitatii si stabilitatii maigstratilor au fost suspendate.

2. Decretul numarul 1849/11.10.1944 [

titlul din carte]

Pentru a evita actiunile represive ale fostei URSS s-au reglementat aspecte legate de

procedura de urmarire penala Tribunalele Extraordinare.

a celor vinovati de dezastrul tarii si aspecte legate de

S-a creat cadrul pentru infiintarea Tribunalelor Extraordinare si pentru introducerea pedepsei cu moartea. Acest decret a permis judecarea lui Ion Antonescu.

3. Legea nr. 86/7.02.1945

Toti cetatenii romani sunt egali in fata legii si se bucura de aceleasi drepturi civile si politice fara deosebire de rasa, nationalitate, limba sau religie.

Se interzice cercetarea originii etnice. Limba oficiala este limba romana; se permitea folosirea limbii materne, unde cel putin 30% din locuitori aveau o alta limba materna decat cea romana. Actele oficiale puteau fi traduse in limba nationalitatilor.

Se asigura invatamantul in limba materna. S-au infiintat catedre de predare in limba maghiara si in limba germana. Se proclama libertatea cultelor religioase.

4. Legea nr. 187/23.03.1945

Prevedea norme de expropriere, dar si de improprietarire. Se expropriau pamanturile care apartineau tuturor cetatenilor germani sau cetatenilor romani de nationalitate germana, terenurile de pana la 10 ha ale absenteistilor (ce nu au fost cultivate in ultimii 6 ani), bunurile agricole ce au apartinut voluntarilor care au luptat impotriva natiunilor unite, prisosul terenurilor de peste 50 ha.

Se mai expropriau constructiile, conacele, armanele, drumurile, livezile si orice lucrari de

imbunatatiri funciare, tractoarele si alte utilaje agricole.

Exproprierea se facea fara nicio despagubire, iar bunurile treceau in proprietatea statului.

Improprietarirea se facea contra cost, iar pretul egal era egal cu cel al unei recolte mijlocii anuale la ha.

Cei fara pamant capata amanare de pana la 3 ani la plata pretului.

Pamantul era primit liber de orice datorie sau obligatie.

Padurile si viile trebuiau sa faca obiectul unor norme speciale

A rezultat principiul constitutional conform caruia principiul apartine celor ce il muncesc.

5.

Decretul nr. 2218/13.07.1946

Se stabileste unicameralitatea organului suprem legislativ (se desfiinteaza Senatul).

Puterea legiuitoare era exercitata de rege si de reprezentanta nationala.

Se mentine principiul separatiei puterilor in stat. Femeile dobandeau drept de vot si puteau fi alese in Adunarea Deputatilor. Votul era universal, egal, direct si secret, cu eliminarea caracterului obligatoriu.

Legea stabilea procedura alegerilor, modul de repartizare a mandatelor pe baza repartizarii proportionale, precum si cazuri de incapacitate, incompatibilitate sau nedemnitate a alegatorilor sau candidatilor.

A

constituit baza alegerilor parlamentare din noiembrie 1946.

6.

Legea nr. 363/30.12.1947

Regele a fost obligat sa abdice, monarhia fiind abolia. Statul roman se constituie in republica populara.

Au fost alesi membrii executivului, prezidiului Republicii Populare Romane. Romania devine Republica Populara Romana.

Dispare principiul separatiei puterilor in stat. Puterea legislativa era exercitata de guvern. Puterea executiva era exercitata de prezidiul republicii. Atributiile executive erau exercitate si de consiliul de ministri. Se stabileau stema, steagul si capitala tarii; Inceta regimul constitutional tranzitoriu.

C. Dezvoltarea constitutionala din 1948 pana la 22 decembrie 1989

Trasaturi ale statului roman pana in 1989:

Renuntarea la principiul separatiei puterilor in stat

Monopolul unui singur partid

Crearea sectorului socialist

Subordonarea aparatului de stat si a partidului unic.

Concentrarea puterii

Subordonarea individului de catre stat

Lupta de clasa

Interventia partidului unic in aparatul statal

Caracterul represiv al statului

Crearea unei democratii populare

Atragerea formala a cetatenilor la conducere

Utilizarea de acte normative secrete.

1.

Constitutia Romaniei din 13 aprilie 1948

a)

Premise istorice:

Marea Adunare Nationala este aleasa la 28 martie 1948. Frontul Democrat Popular castiga alegerile din 1948.

b)

Continutul constitutiei:

Forma republicana de guvernamant.

Stat popular, unitar, independent si suveran.

Mijloacele de productie apartin statului, organizatiilor cooperatiste sau particularilor.

S-a creat cadrul viitoarelor nationalizari.

Principiul planificarii nationale.

Principiul privitor la munca.

Drepturi si indatoriri limitate la interesele societatii.

Un singur organ suprem: Marea Adunare Nationala.

Consiliul de ministri era organul suprem executiv.

2.

Constitutia Romaniei din 24 septembrie 1952

a)

Premise istorice:

Existenta unor modificari economice si sociale Inceperea nationalizarilor Crearea unui nou sistem de drept

b)

Continutul constitutiei:

Baza puterii populare era clasa muncitoare

Puterea este exercitata prin marea adunare nationala careera si organul suprem

Fundamentul era proprietatea socialista.

"Cine nu munceste, nu mananca."

Prezidiul a fost inlocuit cu consiliul de stat care prelua o serie de atributii ale marii adunari nationale.

Desfiintarea pluralismului politic

Partidul Muncitoresc Roman era forta unica conducatoare

Se reglementa un sistem electoral utilizandu-se scrutinul uninominal majoritar.

3.

Constitutia Romaniei din 21 august 1965

a)

Premise istorice:

Existinderea proprietatii de stat cooperatiste. Desfiinarea proprietatii private. Introducerea proprietatii personale. Monopolul unui singur partid.

b)

Continutul constitutiei:

Forma republicana

Suveranitatea si independenta statului

Indivizibilitatea si inalienabilitatea teritoriului

Principiul partidului unic

Libertati si indatoriri fundamentale

Organele de stat erau impartite in patru categorii:

Organe supreme

Organele administratiei de stat

Organe judecatoresti

Organele procuraturi

Procuratura devine a patra putere in stat

D. Regimul constitutional din Romania stabilit dupa 22 decembrie 1989

1. Precizari prealabile

Puterea a fost preluata de FSN (Frontul Salvarii Nationale). Au fost desfiintate structurile de putere ale regimului dictatorial.

Scopul frontului nationale a fost instaurarea democratiei, libertatii si demnitatii.

Organul central era consiliul FSN, ce avea in subordine Consiliul Militar Superior.

Au fost emise doua comunicate care au expus noua structura de conducere a tarii si activitatile pe termen scurt. Au fost emise acte cu caracter tranzitoriu si constitutional.

2. Decretul-lege nr. 2/27.12.1989

Dizolvarea fostelor structuri de putere.

Consiliul devenea organ suprem de stat.

Consiliile locale erau organe ale puterii locale.

Se reglementau atributiile organelor de conducere.

Presedintele consiliului avea atributii similare sefului de stat.

Militia devine Politie.

Se constituie Guvernul Romaniei ca organ suprem al administratiei de stat.

Prevede repatrierea cetatenilor romani si a fostilor cetateni romani.

3. Decretul-lege nr. 8/31.12.1989

Se instituie pluralismul politic.

Se interziceau partidele fasciste care propagau conceptii contrare ordinii de drept sau de stat.

Nu puteau fi membri de partid anumite persoane care detineau functii publice.

O perosana putea face parte dintr-un singur partid politic.

Partidele se inregistrau la Tribunalul Bucuresti si dobandeau personalitate politica si juridica.

4. Decretul-lege nr. 81/9.02.1990

Se organizeaza Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, in locul Consiliului FSN.

FSN devine formatiune politica.

Consiliul provizoriu a fost un veritabil Parlament.

Consiliul avea un presedinte si un birou executiv.

5. Decretul-lege nr. 92/14.03.1990

A constituit o lege electorala.

Parlamentul avea o structura bicamerala formata din Adunarea deputatilor si Senat.

Parlamentarii erau alesi prin vot, pe baza scrutinului proportional.

Cele doua camere formau o adunare constituanta cu scopul adoptarii unei noi constitutii.

Alegerea presedintelui s-a facut prin vot in doua tururi de scrutin.

6.

Constitutia Romaniei din 8 decembrie 1991

a)

Premise istorice:

Parlamentul ales in 1990 avea ca rol:

a.

Elaborarea Constitutiei Romaniei

b.

Infiintarea consiliului adunarii si a unei comisii de redactare a proiectului constitutiei.

Proiectul de constitutie s-a votat prin vot deschis, iar Constitutia a fost adoptata prin referendum, iar Constitutia din 1965 a fost abrogata.

b)

Continutul continutiei:

Stat de drept, democratic si social.

Suveranitatea nationala apartine poporului roman.

Forma republicana de guvernamant.

Stat national, suveran si indivizibil.

Teritoriu inalienabil si organizat in comune, orase si judete.

Structura de stat unitara.

Pluralism politic.

Necesitatea ratificarii tratatelor.

Instituirea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale.

Restrangerea drepturilor si libertatilor.

Reglementarea Avocatului Poporului.

Functionarea puterii pe principiul statului de drept si al separatiei puterilor in stat.

Reglementarea economiei si a finantelor publice.

Reglementari cu privire la proprietate si garantarea creantelor asupra statului.

Caracterul licit al averii se prezuma.

Infiintarea Curtii de Conturi si a Curtii Constitionale.

7.

Revizuirea Constitutiei din anul 2003.

a)

Premise istorice:

A fost constituita o comisie pentru elaborarea propunerii de revizuire. Legea constitutionala nr. 429/2003.

Legea de revizuire a fost aprobata prin referendum, Curtea Constitutionala confirmand

rezultatul acestuia.

b)

Continutul revizuirii:

Indeplinirea conditiilor constitutionale pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana si pentru aderarea la tratatul NATO:

Ratificarea tratatelor

Fortele armate

Atributiile CSAT

Libera circulatie a capitalurilor

Drepturilor cetatenilor europeni

Dobandirea de drepturi de proprietate de atre cetatenii straini si apatrizi

Extradarea si expulzarea cetatenilor romani

Drepturi cu privire la Parlamentul European

Largirea garantiilor institutionale si constitutionale ale drepturilor si libertatilor fundamentale:

Sporirea atributiilor curtii constitutionale

Competentele avocatului poporului

Accesul la functii si demnitati publice

Proces echitabil

Mandatul de arestare

Noi drepturi fundamentale

Proprietatea privata

Folosirea limbii materne

Optimizarea procesului decizional al autoritalor publice si organizarea si functionarea unora dintre acestea:

Atributiile celor doua camere

Restrangerea imunitatilor Parlamentare

Intrarea in vigoare a legilor

Dispozitii privitoare la Presedintele Romaniei

Regimul juridic al OUG

Angajarea raspunderii guvernului

Curtea suprema devine ICCJ

Statutul CSM

Alte dispozitii constitutionale:

Economia nationala

Introducerea unor noi dispozitii tranzitorii.