Sunteți pe pagina 1din 56

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE


SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
DEPARMATENT: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA MEDIULUI

PROIECT LA DISCIPLINA
PETROCHIMIE
Tema: Calculul tehnologic al reactorului adiabatic cu curgere
radial pentru obtinerea stirenului prin dehidrogenarea
etilbenzenului

Student:
Profesor:
Anul: IV
Grupa:

Cuprins
1. Introducere..........................................................................................................

1.1 Stirenul. Obinerea stirenului ...........................................................................

1.2 Reacii ..............................................................................................................

1.3 Catalizatori........................................................................................................

1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin dehidrogenare direct.........

1.5 Alte metode de obinere a stirenului ................................................................

1.6 Intrebuintarile stirenului ..................................................................................

2. Date iniiale de proiectare ..................................................................................

10

3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic ......................................................

11

3.1 Stabilirea bilanului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a


etilbenzenului

11

3.2 Dimensionarea zonei de reacie pentru reactorul adiabatic cu curgere


axial.............

16

3.3 Calculul cderilor de presiune pe zona de reacie catalitic ...........................

41

4. Concluzii ...........................................................................................................

43

5. Bibliografie .......................................................................................................

43

1. Introducere
1.1 Stirenul. Obinerea stirenului
Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului, cu o
mare aplicabilitate industriala o are etilbenzenul, principala materie prima pentru
obtinerea unui important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea
cauciucurilor sintetice stirenul.
Stirenul, cunoscut de asemenea si ca vinilbenzen, se utilizeaz pentru producerea:
materialelor plastice, cel mai rspndit tip de cauciuc sintetic (caucicul butadienstirenic)
i adezivilor. Acest lucru a determinat mrirea capacitilor de producie pentru
instalaiile de dehidrogenare direct a etilbenzenului, perfecionarea tehnologiei de
dehidrogenare a etilbenzenului la stiren i apariia unor noi tehnologii: obinerea
concomitent a stirenului i a propenoxidului (procedeul Halcon), obinerea stirenului
prin extracie din fracia aromatic de la piroliz etc.
n afar de stiren se mai produc trei derivai stirenici, care au ntrebuinri
industriale: - metilstirenul, divinilbenzenul i viniltoluenul. Utilizrile acestora sunt
similare cu acelea ale stirenului, dar au si utilizari specifice, de exemplu divinilbenzenul
se folosete la producerea schimbtorilor de ioni.

1.2 Reacii
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma,
desfasurata dupa mecanismul global urmator:
C6H5 CH2 CH3 C6H5 - CH=CH2 + H2 = 125 KJ/mol 0 298 H
Reacia este endoterm ( = 30 kcal / mol = 125 kJ / mol) i are loc la temperaturi
cuprinse ntre 350 si 650 C i presiune de 1,3 2 bar. n paralel se produc i reacii
secundare care conduc la formarea benzenului, toluenului, CO, CO2, etenei, metanului i
altor produse. 0298 H
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai
pot avea loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil
selectivitatea dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H6+C2H4 = 103,19 KJ/mol 0 298 H
hidrodezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4 = 66,045 KJ/mol 0 298 H
3

hidrodezalchilarea toluenului:
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4 = -42,5KJ/mol 0 298 H
formarea cocsului:
C6H5-C2H5 8C+5H2

1.3 Catalizatori
Primul catalizator folosit la obinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec
de trei componeni: ZnO, Al2O3, CaO care la temperatura de 600 675C conduce la
obinerea unei conversii de 38 % i a unei selectiviti de 82 %.
n prezent se folosesc catalizatori alctuii exclusiv pe baz de oxizi de fier
promotai cu compui ai potasiului, cromului, vanadiului, zincului, cuprului, cu metale
rare etc. Aceti catalizatori se caracterizeaz prin: stabilitate bun n prezen vaporilor
de ap, activitate i selectivitate ridicat (randamente de circa 60 %, selectiviti de peste
90 %), durat de funcionare ndelungat (circa 2 ani). Principalul component activ,
oxidul de fier, are i rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus
alcalin, constanta vitezei de reacie crete cu un ordin de mrime.
S-a observat de asemenea c promotorul alcalin, de tipul compuilor cu potasiu,
influeneaz favorabil viteza reaciei de regenerare a cocsului depus pe catalizator.
S-a constatat c viteza formrii stirenului i a toluenului crete cu creterea bazicitatii
promotorului, dar n schimb, formarea benzenului este legat de funcia acid a
catalizatorului.
Selectivitatea maxim a stirenului se observ n cazul
utilizrii promotorilor de Rb i Li.
Adugarea unor promotori de tipul Cr, Ti, Al, Mg etc. constituie distanieri ce
mpiedic contactul ntre cristalele uor sinterizabile, influennd stabilitatea catalizatorilor.
Ali promotori de stabilizare sunt oxizii metalelor alcaline puternic electropozitive
(Rb, Cs) i oxizii metalelor alcalino-pmntoase (Ca, Sr, Ba).
Elementele din grupa a II-a sunt mai puin active ca promotori, n schimb,
compuii lor (cum este aluminatul de calciu), confer rezisten mecanic sporit
catalizatorului.
Compuii chimici care reprezint otrvuri ale catalizatorilor sunt sulful i mai ales
clorul, ca atare sau sub form de combinaii. Otrvirea cu clor este relativ lent i
afecteaz progresiv ntreaga mas a stratului catalitic. Presupunerea c otrvirea are loc
prin blocarea centrilor activi ai catalizatorului este justificat prin uurina cu care, n
general, halogenurile particip la fenomenul de sinterizare. Industrial, efectul nociv al
clorului este atenuat prin reinerea lui pe un strat de catalizator aditional, aezat deasupra
principalului strat catalitic.
Dezactivarea reversibil a catalizatorilor de dehidrogenare are loc prin depuneri
de cocs pe centri activi.
4

Cocsul provenind din reacii secundare (polimerizare, cracare, policondensare) se


ndeparteaz prin ardere n prezena oxigenului din vaporii de ap i aer.
Studiile cinetice realizate pe sisteme catalitice aplicate industrial i folosirea
datelor obinute la elaborarea modelelor matematice au permis conducerea procesului de
dehidrogenare, n condiiile cele mai favorabile din punct de vedere al consumului de
etilbenzen i energie.

1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin


dehidrogenare direct
Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau n dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmat de separarea stirenului din produsul de reacie lichid i purificarea
acestuia. In funcie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se mpart n dou
grupe: izoterme i adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru c necesit reactoare multitubulare cu
circulaie de purttor caloric n exteriorul tuburilor i are un cost mai ridicat i o productivitate
mic. Aceste tipuri de reactoare au ns avantajul unui consum energetic mai mic, performane
mai bune la temperaturi de reacie mai sczute i, ca urmare, un raport de diluie de vapori de
ap inferior fa de funcionarea n condiii adiabatice.
Datele tehnologice referitoare la acest procedeu sunt urmtoarele:
- temperatura de intrare n reactor: 580C;
- temperatura purttorului de cldur: *la intrare: 750C, *la ieire: 630C;
- raportul masic de diluie cu abur: 1,1-1,2;
- conversia pe trecere: 60% mol;
- selectivitatea: 92-94% mol.
n figura 1.4.1 este prezentat schema tehnologic a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu funcionare izoterm a reactorului. Catalizatorii recomandai pentru
folosirea n reactorul izoterm trebuie s aib o rezisten mecanic bun, capacitate de a lucra
la diluie redus de abur: hidrocarbur (1,1 1,2 m) i o durat de exploatare ndelungat (5
6 ani).

Figu
ra 1.4. 1 Schema instalatiei de dehidrogenare cu functionarea izoterma a reactorului

Procedeul adiabatic a cunoscut o important dezvoltare industrial.


n cazul folosirii unei singure trepte de reacie, la acest procedeu se obine o
conversie per pas de cca. 40 % la presuni cuprinse ntre 0,15 0,2 * 106 Pa abs.
Dac sunt aplicate dou trepte de reacie n serie se obin conversii de 45 50%,
la presiuni comparabile cu acelea la o singura treapta de reactie.
n practic este necesar s se coreleze condiiile de lucru, n special temperatura
de reacie, presiunea i raportul abur / hidrocarbur, cu conversia i selectivitatea. De-a
lungul patului catalitic, endotermicitatea reaciei conduce la o scdere a temperaturii cu 1
C pentru o conversie a etilbenzenului de 1 % i de aceea trebuie ca la intrarea n reactor
s fie un nivel termic corespunztor, n scopul obinerii unei conversii ridicate, ntruct la
temperaturi de cca. 610 C viteza reaciilor secundare este relativ mare. Se utilizeaz mai
multe reactoare n serie prevzute cu nclzire intermediar a efluentului sau se opereaz
sistemul de reacie la presiuni sczute.
Cderea de presiune pe stratul catalitic limiteaz ns soluiile tehnologice i de
aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radial n locul reactoarelor cu curgere axial.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, MonsantoLummus, Cosden-Baadger UOP, etc.).
Catalizatorii utilizai n reactoarele adiabatice lucreaz n condiii de diluie cu
abur a etilbenzenului de 1,6 2,5 i au o durat de exploatare de 1,5 2 ani. Se
6

menioneaz trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obinere a


stirenului:
- catalizatori activi (conversie de 55 - 60% mol), dar mai puin selectivi
(selectivitate 89 90 % mol), capabili s lucreze la rapoarte masice de diluie ap /
etilbenzen > 2;
- catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95 % mol), dar mai puin activi (conversie
40%), opernd la temperaturi mai ridicate i la rapoarte masice de ap:etilbenzen de 2
2,2;
- catalizatori activi (conversie 50 55 %) i selectivi (selectivitate 90 % mol), ce
funcioneaz la rapoarte masice de diluie cu abur > 2.
n figura nr. 1.4.2 este prezentat schema tehnologic a unei instalaii de producere a
stirenului prin dehidrogenarea adiabatic a etilbenzenului.

Figura 1.4.2 Figura nr. 2 - Schema instalaiei de obinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatic

1.5 Alte metode de obinere a stirenului


Cele mai rspndite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
- procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat n reactoare adiabatice, la presiune
atmosferic, avnd o mare flexibilitate n ceea ce privete folosirea catalizatorilor, prezint
consumuri energetice sczute i folosete la rectificare inhibitori fr sulf.
- procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat n instalaii cu capaciti ntre 60
680 kt stiren / an, dehidrogenarea avnd loc n sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului
este obinerea direct a stirenului din benzen i etilen.
- procedeul Cd F Chemie Technip se aplic n instalaiile de capaciti cuprinse ntre
20 300 kt stiren / an. Procesul este adiabatic i utilizeaz catalizatori cu performane
superioare.
- un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus,
elaborat de firmele UOP i Allied Signal Engineering Material Research Center din
S.U.A. i aplicat de firma Mitsubishi Petro Chemical Corp. pe o instalaie de 5000 t /
an stiren.
Specific acestui procedeu este construcia reactorului i utilizarea a doi
catalizatori diferii, dintre care un catalizator pentru dehidrogenare iar cellalt pentru
arderea selectiv a hidrogenului rezultat din reacia de dehidrogenare. Cldura rezultat
n urma arderii este consumat n proces. Instalaia a funcionat cu o conversie de 83 % i
selectivitate de 93 %. Pe baza rezultatelor obinute s-a trecut la proiectarea unei instalaii
cu o capacitate de 200 kt stiren / an. Prin acest procedeu se realizeaz o reducere de 25 %
a consumului de abur supranclzit i cu 25 % a combustibilului tehnologic.
-procesul de dehidrogenare oxidativ a etilbenzenului are loc n prezena unor
acceptori ai hidrogenului, similar variantelor de la procesul de obinere a butadienei din
butene.
Principalele reaii care au loc n acest caz sunt urmtoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 C6H5-CH=CH2 + H2O H= 119,8 kJ / mol
C6H5-C2H5 + I2 C6H5-CH=CH2 + 2HI
Dehidrogenarea etilbenzenului n prezena oxigenului are perspective de aplicare
industriale, datorit consumului de energie mai redus, recuperrii cldurii n proces i aplicrii
unor regimuri termice mai sczute (cca. 400 C).

1.6 Intrebuintarile stirenului


Polimerizarea stirenului se face in solutie, supensie sau emulsie. In primul
procedeu stirenul si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare. Polimerul
format contine monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare.
Procedeul in suspensie este similar celui in solutie ,numai ca in locul solventului
se foloseste apa in care stirenul este suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi
alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o
emulsie de stiren in apa. Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru
indepartar impuritatilor, apoi uscat prin metode conventionale (centrifugare si uscare cu
aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un
domeniu larg.
Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie. Prin introducerea de cauciuc
dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren antisoc. O cantitate
mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere, desi in ultima vreme copolimerul
ABS tinde sa-l inlocuiasca.
In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm grosime, care se izoleaza la
exterior cu un material expanda t(poliuteran sau chiar polistiren expandat). Polistirenul se
mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru ambalaje alimentare
(ciocolata,branza), pentru confectionare containere (pahare de bauturi,iaurt).
Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat. Acesta, avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca
material izolant in constructii.
Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor .Acest
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante (compusi ai
borului si fosforului).

2. Date iniiale de proiectare


Tabelul 2.1 Date generale
Valoa Unitate de
re
masura
55000
t stiren/an
41
%mol
99.4
%masa
1.8
%masa
8000
ore

Date intrare
Capacitatea instalatiei
Conversia totala etilbenzen
Puritatea stiren
Pierderile stiren din stiren produs
Nr. Ore de functionare pe an
Raport masic abur/materie prima la intrare in
reactor
3
Conversia reactii secundare
Cs1 C6H5CH2CH3 C6H6 + C2H4
20
Cs2 C6H5C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2
38
Cs3 C6H5CH2CH3 + H2 C6H5CH2CH3 +
CH4
42
Temperatura de intrare in reactor
630
Diametrul interior ractor radial
3.2
Densitate catalizator
1375

Tabelul 2.2 Compozitia EB proaspat


Compon
ent
Benzen
Etilbenze
n

Valoa unitate de
re
masura
0.2
%
99.8

Tabelul 2.3 Compozitia EB recirculate


Compon
ent
Benzen
Etilbenze
n

Valoa unitate de
re
masura
0.1
%
99.5

%
10

%mol
%mol
%mol
C
m
kg/m3

Toluen
Stiren

0.2
0.2

%
%

11

3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic


3.1 Stabilitarea bilantului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a
etilbenzenului
Calculul capacitatii orare a instalatiei:

debit anual

Debit stiren(DSt)= nr . ore frunctionare ,[

DSt=

55000 10
8000

= 6875 kg stiren/h

Debit stiren pur( DSt)=

DSt=

99.4
100

kg stiren
]
h

D St puritatea stiren
100

,[

kg stiren
h

6875= 6833.75

Debit stiren de puritate 100% necesar instalatiei pentru a acoperi pierderile


100

DSt= DSt 100 pierderi [

DSt=

6833.75 100
1001.8

kg stiren
h

= 6959.012

12

Calculul randamentului in stiren:


Conversia Eb, % mol
Randament stiren, % mol

10

20

30

40

50

100

98.9

95.5

92

87.7

85

105
100
95

Randament %mol

90
85
80
75
0

10

20

30

40

Conversie % mol

13

50

60

Prin interpolare pentru: Ct= 41 %


St C t
100

Conversia utila: ( CU)=

CU=

87.4 41
100

St

= 87.4 %

, [%]

= 35.83 %

Consersia in produse secundare: CPS= Ct-CU , [%]


CPS = 41-35.83= 5.17

Calculul cantitatii de etilbenzen necesar instalatiei


EBin St =

D St 106
104

EBin St =

6959.012 106
104

EBalim =

EB St
CU

EBalim=

7092.839
35.83

,[

kmol
h

= 7092.839 kmol/h

100 ,[

kmol
h

100 = 19795.81 kmol/h

EBtransf=

C t EB alim
100

EBtransf=

41 19795.81
100

,[

kmol
h

= 8116.283 kmol/h

EBnetransf= EBalim- EBtransf ,[

kmol
h

EBnetransf=19795.81-8116.283=11679.53 kmol/h
14

Calculul consumului specific de EB:


Csp EB=
Csp EB=

EB transf
D St
8116.283
6833.75

kg/kg
= 1.187676 kg/k

15

Calculul compozitiei materiei prime ce alimenteaza reactorul


Calculul debitelor molare la intrare in reactor:

nEB=EBalim , kmol/h

nbenzen=

EB transf total
0.2
99.8
EBrecirculat 0.1
99.5

ntoluen=

EB recirculat 0.2
99.5

, kmol/h

nstiren=

EB recirculat 0.2
99.5

, kmol/h

com
p

EB
B
T
St

MP proaspata
MP recirculata
%ma Gi,
Mi,
%ma Gi,
Mi,
sa
kg/h
M kmol/h
sa
kg/h
kmol/h
10
11679.52 110.184235
99.8 8116.283
6 76.56871
99.5
9
6
0.15049000
0.2 16.2651 78 0.208527
0.1 11.73822
1
0.25517869
0 92
0
0.2 23.47644
7
10
0.22573500
0
4
0
0.2 23.47644
2
110.815639
100 8132.548
76.77723
100 11738.22
3

comp
EB
B
T
St

, kmol/h

Gi, kg/h
19795.81183
28.00331597
23.47644016
23.47644016

M.P total
%masa
Mi, kmol/h
99.62278158
186.7529
0.140927195
0.359017
0.11814561
0.255179
0.11814561
0.225735
16

%mol
99.55226
0.191381
0.136028
0.120332

% fr mol
0.995523
0.001914
0.00136
0.001203

19870.76802

Gabur=

100

187.5929

abur

Gi (raport masic materie prima ) kg/h

Calculul debitului de abur


Dab
59387.44 kg/h
Dab
3299.302 kmol/h

17

100

Calculul debitelor molare la iesirea din reactor:

neEB= EBreciculat , kmol/h


neSt= ni St+nEB St , kmol/h
neH2= neSt+

EB reac sec CS 2 21 EB reac sec C S 3

100
100

neBenzen= niBenzen+
neEtena=

EB reac sec CS 1
100

EB reac sec CS 1
100

neToluen= niToluen +

, kmol/h

, kmol/h

EB reac sec CS 3
100

neMetan=

EB reac sec CS 3
100

neCO2=

EB reac sec CS 2 8
100

, kmol/h

, kmol/h
, kmol/h

EB reac sec CS 2 16
100

neAbur= niAbur -

, kmol/h

, kmol/h

Bilant material pe reactor


Comp

Mi

Intrare
Gi, kg/h

Mi, kmol/h

Iesire
%mol

Gi,kg/h

EB

106

19795.81

186.7529

5.356178 11678.22

St

104

23.47644

0.225735

0.006474

H2

78

11.47

0.147051

92

23.47644

C2H4

28

162.35

Mi,kmol/h
110.17

%mol
3.060992

2.08

0.0577913

396.5

4.31

0.1197502

0.004218

6982.48

67.14

1.8654353

0.255179

0.007319

54.06

1.93

0.0536236

4.06

0.1128041

64.88
18

CH4

16

1291.34

29.35

0.8154681

CO2

44

279.79

139.89

3.8867402

H2O

18

59387.44

3299.302

3240.23

90.027395

79241.67

3486.683

3599.16

100

Total

94.62581 58324.22
100

79240.84

19

3.2 Dimensionarea zonei de reactive pentru reactorul adiabatic cu


curgere radial
Calculul capacitatilor calorice medii a amestecului de reactie
CpEB= -8,4+0,1593T-10-4T2+2,39510-8T3 [kcal/kmolk]
CpStiren= -5.968+0,1435T-9.1510-5T2+2,210-8T3 [kcal/kmolk]
CpBenzen= -8,65+0,1158T-7.5410-5T2+1.85410-8T3 [kcal/kmolk]
CpToluen = -8,215+0,1336T-8.2310-5T2+1.9210-8T3 [kcal/kmolk]
CpCH4 = 4.75+0,012T+0.30310-5T2-2.6310-9T3 [kcal/kmolk]
CpC2H4 = 0.944+0,03735T-1.99310-5T2+4.2210-9T3 [kcal/kmolk]
CpH2 = 6.88+0,000066T+2.7910-7T2 [kcal/kmolk]
CpCO2 = 6.85+0,008533T-2.4710-6T2 [kcal/kmolk]
CpH2O = 6.89+0,003283T-3.4310-7T2 [kcal/kmolk]
Calculul entalpiilor de reacie
Reacia principal:
C6H5CH2CH3 k-1k1 C6H5CH=CH2 + H2
Reacii secundare:
C6H5CH2CH3 k2 C6H6 + C2H4
C6H5C2H5 + 16H2O k3 8CO2 + 21H2
C6H5CH2CH3 + H2 k4 C6H5CH2CH3 + CH4

20

H T = CpdT
0

, kmol/h

H 298
r = H f produse H f reactanti
H T = H 0 + aT + b

, kcal/kmol

T2
T3
T4
+ c + d
2
3
4

, kcal/kmol

a= a produsi areactanti
b= b produsi b reactanti

c= c produsi creactanti
d = d produsi d reactanti

Tabel 3.2.1 Entalpii de formare componenti


Component

EB
St
B
T
CH4
C2H4
H2
CO2

7.12
35.22
19.82
11.95
-17.889
12.496
0
-94.0518

kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol

H2O

-57.7979

kcal/mol

21

Tabelul 3.2.2 Calculul entalpiilor de reactie


a

Nr. reactiei

d
H 298 K

Reactia
principala

9.312

Secundara 1

0.694

Secundara 2

97.44

Secundara 3

-1.945

0.01573
4
0.00615
0.14217
8
0.01376
6

8.779E-06

(kcal/kmol)
-1.95E-09
28100

4.67E-06

-1.19E-09

0.0000915
87

-2.395E08

165232

0.0000204
51

-7.38E-09

-13059

Calculul vitezei de reactie


p St p H 2
kp

r=k1

lgk1=

4770
+ 4.1
T

lgkp=

6467
+6.8
T

p EB

),

]
]

EB
h
kg catalizator
kmol

kmol EB St
h
kg catatm

kmolEB St
h
kg catatm

Calculul reactorului
22

25196

F(1-X) dt F[1-(x+ dx)] dt r dGdt=0


Fdx= r dG
F

= r

F- alimentare cu etilbenzen
G

X- conversia etilbenzen la intrarea in elemental

dG

Sj =

H(Di+2zj-1)

rj- viteza medie de reactive pe tronsonul j

j1

zn
Zj-1=
0

zj

=r

D- diametru reactor
cat

F x j
r j cat S

cat

zj

, [m]

- densitate catalizator
- lungimea zonei de reactive j

Bilantul termic pe zona de reactie j

Qi,j= Qe,j+Qr,j
Qi,j= Ti,j n i ,i , j c pi ,i , j

Qi,j cantitatea de caldura globala cu care intra toti


componentii in zona j
Qe,j cantitatea de caldura globala cu care ies toti
Componentii din zona j
Ti,j temperatura de intrare in zona j
Te,j temperature de iesire din zona j

Qe,j = Te,j n i ,e , j c pi, e, j

ni,j debitul molar a componentului i intrare in

23

H i , j xi , j
Qr,j = Fj
i=1

zona j

Te,j = Ti,j-

F j H i , j xi , j

Fj debitul molar de etilbenzen la intrare in zona

i=1

ni ,i , j c pi ,i , j

j
x i , j - comversia etilbenzenului in zona j( pentru

cele 4 zone)
Hi, j
x

- entalpia de reactie i pentru zona j

= 5% 7 zone

Se face calcul pentru fiecare zona cu T = 6 K

Zona I

xi,1=0
xe,1= xi,1 + x = 0 + 0.05 = 0.05
Ti,1= Ti reactor= 630 C= 903 K
Te,1 calc = Ti,1-

F H i x i

ni c pi

Presupunem: Te,i= Ti,1Tm,1=

T i ,1 +T e, 1
2

T1

= 630-6 = 624 C = 897 K

630+ 624
2

= 627 C = 900 K

24

xre1=

xe 1
CS
x e1
1
100

1=100+

x
98.9100
0.05
5=99.45 = C t = e 1 =
=0.0503
10
1 0.9945

xre1 1=

0.05
20
0.05 )
=0.0000553
( 0.9945
100

xre1 2=

0.05
38
0.05 )
=0.000105
( 0.9945
100

xre1 3=

0.05
42
0.05 )
=0.000116
( 0.9945
100

Entalpia reactiei principale si celor secundare


Hr

Reactia
Principala (R1,1)
Secundara 1 (S1,1)
Secundara 2 (S1,2)
Secundara 3 (S1,3)

(kcal/kmol)
29772.02652
24296.88169
199525.1932
-15599.44193

Hr 1= HR1,1 x 1+ HS 1,1 xs1,1+ HS 1,2 xs1,2+ HS 1,3 xs 1,3


=1509.099039 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie


Component
EB
Benzen
Toluen
Stiren
H2O

ni , (kmol/h)
186.7529
0.147051
0.255179
0.225735
3299.302

cpi , (kcal/(kmolK))
71.54172813
48.08682902
59.52850581
65.20149169
9.574863713

nicpi , (kcal/(hK))
13360.63
7.07123
15.19041
14.71826
31590.37

44987.97
25

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,1 calc = Ti,1-

F H i x i

ni c pi

= 896.74 K

Te,1 pres Te,1 calc= 897- 896.74 = 0.26<0.5 K


Presupunerea este corecta

Bilatul material pe Zona I


ni,
kmol/h

Component

ne,
kmol/h

186.752
9
0.22573
5

EB
St
H2

0
0.14705
1
0.25517
9

B
T
C2H4

0
CH4

0
CO2

0
3299.30
2
3486.68
3

H2O

p St p H 2
kp

ye

177.36 0.053561 0.0507 0.052145


37
78
29
613
9.5633 6.47421E- 0.0027 0.001400
82
05
35
027
9.7280
0.0027
54
0
82
0
0.1573 4.21751E4.35944E79
05 4.5E-05
05
0.2768 7.31867E7.92E- 7.61881E68
05
05
05
0.0103
28
0
2.95E-06
0.0216
89
0
6.2E-06
0.1569
89
0
4.49E-05
3298.9 0.946258
88
116
0.943575
3496.2
66
1
1

r= k1

lg k1=

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2008= k 1=0.0630
T1
899.87

p EB

yi

)
26

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.387= k p=0.4106
T1
899.87

lg kp=

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0782 atm
PSt= yStP = 0.0021 atm
pH2= yH2P = 0.00417 atm

Calculul vitezei din zona I:

r= k1

zj

(
=

p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S

= 0.006567343

EB
h
kg catalizator
kmol

= 0.006570617[m]

S1 = Di H =60,288 m2

27

Zona II
xi,2= xe,1= 0.05
xe,2= xi,2 + x = 0.05 + 0.05= 0.1
Ti,2= Te,1= 896.74 K
Te,2 calc = Ti,1-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,2=Ti,2 T i ,2 +T e, 2
2

Tm,2=

xre2=

T2

= 896.74 -6.24 =890.5 K

896.74+890.5
2

= 893.62 K

xe 1
CS
x e1
1
100

2=98.9 =

x e2
0.1
=
=0.101
2 0.989

xre12 1=

0.1
20
0.1 )
=
( 0.989
100

0.000222

xre12 2=

0.1
38
0.1 )
=
( 0.989
100

0.000423

xre12 3=

0.1
42
0.1 )
=
( 0.989
100

0.000467

Entalpia reactiei principale si celor secundare

28

Hr

Reactia

(kcal/kmol)

Principala (R1,1)
29766.56
Secundara 1 (S1,1)
24309.16
Secundara 2 (S1,2)
Compozitie
cpi , kcal/kmolK 112028.1
ni, kmol/h
Secundara
-12053.8 177.3637
EB 3 (S1,3)
71.30676
St
64.99934
9.563382
H2
7.162734
9.728054
B
47.92934
0.157379
T
59.32574
0.276868
C2H4
21.45369
0.010328
CH4
16.05087
0.021689
CO2
12.51563
0.156989
H2O
9.558164
3298.988

cpini , kcal/hK
12647.22703
621.6135554
69.67946025
7.543096206
16.42539635
0.221578406
0.348131442
1.964815205
31532.26961

3496.266

44897.29267

Hr 2= HR 2,1 x 2+ HS 2,1 xs 2,1+ HS 2,2 xs 2,2+ HS 2,3 xs 2,3


=1523.737 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie


Verificarea temperaturii de iesire presupusa
Te,2 calc = Ti,2-

F H i x i

ni c pi

= 890.716 K

Te,2 pres Te,2 calc= 890.716- 890.5 = 0.216<0.5 K


Presupunerea este corecta

29

Bilatul material pe Zona II


Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

yie

177.3637 167.8699345

0.050729

0.04787602

0.002852

9.563382 18.90102918

0.002735

0.005390519

0.004062

9.728054 20.24560506

0.002782

0.005773988

0.004277

0.157379 0.188593898

4.5E-05

5.37864E-05

4.939E-05

0.276868 0.342418191

7.92E-05

9.76567E-05

8.842E-05

0.010328 0.041542616

2.95E-06

1.18478E-05

7.398E-06

0.021689 0.087239494

6.2E-06

2.48805E-05

1.554E-05

0.156989 0.631447763

4.49E-05

0.000180087

1.124E-04

3298.988 3298.039076

0.943575

0.940591214

0.942082

3496.266 3506.346887

lg k1=

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2372= k 1=0.0579
T2
893.62

lg kp=

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.436= k p =0.3664
T2
893.62

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.00428 atm
PSt= yStP = 0.00609 atm
pH2= yH2P = 0.00641 atm
Calculul vitezei din zona II:

r= k1

p p
p EB St H 2
kp

= 0.005699763

EB
h
kg catalizator
kmol

30

zj

F x j
r j cat S

= 0.00754 [m]

S2 = Di H =60.53558 m2

Zona III
xi,3= xe,2= 0.05
xe,3= xi,3 + x = 0.05 + 0.1= 0.15
Ti,3= Te,2= 890.7 K
Te,3 calc = Ti,3-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,3 =Ti,3 Tm,3=

T i ,3 +T e ,3
2

xre3=

xe 1
CS
x e1
1
100

T3

=890.7-6 =884.5 K

890.7+884.5
2

=887.6 K

3=97.2 =

x e3 0.15
=
=0.154
3 0.972

xre13 1=

0.1
20
0.15 )
=
( 0.972
100

0.000864198

xre13 2=

0.1
38
0.15 )
=
( 0.972
100

0.001641975

xre13 3=

0.1
42
0.15 )
=
( 0.972
100

0.001814815

31

Entalpia reactiei principale si celor secundare


Reactia

Hr

Principala (R3,1)
Secundara 1 (S3,1)
Secundara 2 (S3,2)
Secundara 3 (S3,3)

29761.24603
24320.69654
112218.7587
-12073.7383

(kcal/kmol)

32

Hr 3=HR 3,1 x 3+ HS 3,1 xs 3,1+ HS 3,2 xs3,2+ HS 3,3 xs 3,3


= 1624.229901 kcal/kmol
Compozitie
cpi , kcal/kmolK
71.07835094
EB
64.80271532
St
7.15934553
H2
47.77613473
B
59.128663
T
21.38243455
C2H4
15.98397192
CH4
12.49084359
CO2
9.542093132
H2O

ni, kmol/h
167.8699345

cpini , kcal/hK
11931.91812

18.90102918

1224.838013

20.24560506

144.9452821

0.188593898

9.010287481

0.342418191

20.24672981

0.041542616

0.888282267

0.087239494

1.394433615

0.631447763

7.88731524

3298.039076

31470.19601

3506.346887

44811.32448

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

33

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,3 calc = Ti,3-

F H i x i

ni c pi

= 884.6 K

Te,3 pres Te,3 calc= 884.6 -884.5 = 0.1 <0.5 K


Presupunerea este corecta

34

Bilatul material pe Zona III


lg
k1

Componen
t
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

yie

167.8699345

157.933

0.047876 0.044885998

0.04638

18.90102918

28.23868

0.005391 0.008025687

0.00671

20.24560506

34.11354

0.005774 0.009695376

0.00773

0.188593898

0.308443

5.4E-05 8.76622E-05

7.083E-05

0.342418191

0.594101

9.77E-05 0.000168849

1.332E-04

0.041542616

0.161391

1.18E-05 4.58689E-05

5.766E-05

0.087239494

0.338922

2.5E-05 9.63247E-05

1.213E-04

0.631447763

2.45315

1.80E-04 0.000697207

4.386E-04

3298.039076

3294.396

0.940591 0.936297027

0.93844

3506.346887

3518.537

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2736= k 1=0.0533
T2
887.6

lg kp=

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.485= k p =0.3271
T2
887.6

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0695 atm
PSt= yStP = 0.01006 atm
pH2= yH2P = 0.0116 atm
Calculul vitezei din zona III:

r= k1

p EB

p St p H 2
kp

= 0.004907

EB
h
kg catalizator
kmol

35

zj

F x j
r j cat S

= 0.008717 [m]

S3 = Di H =60.81968 m2

Zona IV
xi,4= xe,3= 0.05
xe,4= xi,4 + x = 0.05 + 0.15= 0.2
Ti,4= Te,3= 884.5 K
Te,4 calc = Ti,4-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,4 =Ti,4 Tm,4=

T i , 4+ T e , 4
2

xre1=

xe 1
CS
x e1
1
100

T4

=884.5 - 6 =878.5 K

884.5+ 878.5
2

=881.6 K

4 =95.5 =

x e4
0.2
=
=0.209
4 0.955

xre14 1=

0.2
20
0.2 )
=
( 0.955
100

0.000864198

xre14 2=

0.2
38
0.2 )
=
( 0.955
100

0.001641975

xre14 3=

0.2
42
0.2 )
=
( 0.955
100

0.001814815
36

Entalpia reactiei principale si celor secundare


Reactia
Principala (R1,1)
Secundara 1 (S1,1)
Secundara 2 (S1,2)
Secundara 3 (S1,3)

Hr

(kcal/kmol)

29755.73
24332.27
112413.7
-12094.8

37

Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

cpi , kcal/kmolK
70.84482

ni, kmol/h
157.933

cpini , kcal/hK
11188.74

64.60155

28.23868

1824.262

7.155941

34.11354

244.1145

47.61936

0.308443

14.68785

58.92719

0.594101

35.00868

21.30977

0.161391

3.439214

15.91605

0.338922

12.46561

2.45315

30.58

9.525823

3294.396

31381.83

3518.537

44728.05

5.394301

Hr 4= HR 4,1 x 4+ HS 4,1 xs 4,1+ HS 4,2 xs 4,2+ HS 4,3 xs 4,3


=1704.687 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

38

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,4 calc = Ti,4-

F H i x i

= 878.6 K

ni c pi

Te,4 pres Te,4 calc= 878.6 -878.5 = 0.1 <0.5 K


Presupunerea este corecta

Bilatul material pe Zona IV


Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

yie

157.933

147.6424 0.044885998

0.04179649

0.04333

28.23868

37.57632 0.008025687

0.01063759

0.01866

34.11354

50.656 0.009695376

0.01434035

0.01201

0.308443

0.499046 8.76622E-05

0.00014128

1.144E-04

0.594101

0.994368 0.000168849

0.0002815

2.251E-04

0.161391

0.351995 4.58689E-05

9.9647E-05

1.455E-04

0.338922

0.73919 9.63247E-05

0.00020926

1.526E-04

2.45315

5.350325 0.000697207

0.00151464

1.105E-03

3294.396

3288.601 0.936297027

0.93097926

0.93363

3518.537

3532.411

39

lg k1=

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.3104= k 1=0.0489
T4
881.6

lg kp=

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.5353= k p =0.2915
T4
881.6

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0649 atm
PSt= yStP = 0.0279 atm
pH2= yH2P = 0.0180 atm
Calculul vitezei din zona IV:

r= k1

zj

(
=

p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S

= 0.004166

EB
h
kg catalizator
kmol

= 0.01021 [m]

S4 = Di H =61.1481 m2

Zona V
xi,5= xe,4= 0.05
xe,5= xi,5 + x = 0.05 + 0.2= 0.25
Ti,5= Te,4= 903 K
Te,5 calc = Ti,5-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,5 =Ti,5 Tm,5=

T i ,5 +T e ,5
2

T5

903+897
2

=903- 6 =897 K

=900 K
40

xre1=

xe 1
CS
x e1
1
100

5=93.75 =

x e5
0.25
=
=0.267
5 0.9375

xre15 1=

0.25
20
0.25 )
=
( 0.9375
100

0.003333

xre15 2=

0.25
38
0.25 )
=
( 0.9375
100

0.006333

xre15 3=

0.25
42
0.25 )
=
( 0.9375
100

0.00913

Entalpia reactiei principale si celor secundare


Reactia
Principala (R5,1)
Secundara 1 (S5,1)
Secundara 2 (S5,2)
Secundara 3 (S5,3)

Hr

(kcal/kmol)

29772.03
24296.88
111829.2
-12117

41

Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

cpi , kcal/kmolK
71.54173

ni, kmol/h
147.6424

cpini , kcal/hK
10562.59

65.20149

37.57632

2450.032

7.166282

50.656

363.0152

48.08683

0.499046

23.99756

59.52851

0.994368

59.19326

21.5272

0.351995

7.577467

16.12018

0.73919

11.91587

12.54124

5.350325

67.0997

9.574864

3288.601

31487.91

3532.411

45033.33

Hr 5=HR 5,1 x 5+ HS 5,1 xs 5,1+ HS 5,2 xs 5,2+ HS 5,3 xs5,3


=1768.897 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

42

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,5 calc = Ti,5-

F H i x i

ni c pi

= 897.2 K

Te,5 pres Te,5 calc= 897.2 -897 = 0.2 <0.5 K


Presupunerea este corecta

Bilatul material pe Zona V


lg
k1

Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

yie

147.6424 136.9521573

0.041796

0.038598

0.04019

37.57632 46.91397045

0.010638

0.013222

0.01193

50.656 70.21910611

0.01434

0.01979

0.01706

0.499046 0.769561088

0.000141

0.000217

1.79E-04

0.994368

1.56244929

0.000281

0.00044

3.605E-04

0.351995 0.622509806

9.96E-05

0.000175

2.746E-04

0.73919 1.307270592

0.000209

0.000368

5.77E-04

9.46214905

0.001515

0.002667

2.091E-03

3288.601 3280.377673

0.930979

0.924522

0.92775

3532.411 3548.186847

5.350325

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.199= k 1=0.0632
T5
900
43

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.3847= k p =0.4123
T5
900

lg kp=

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0603 atm
PSt= yStP = 0.0179 atm
pH2= yH2P = 0.0256 atm
Calculul vitezei din zona V:

r= k1

zj

p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S

= 0.004955

EB
h
kg catalizator
kmol

= 0.00859 [m]

S5 = Di H =60.288 m2

Zona VI
xi,6= xe,5= 0.05
xe,6= xi,6 + x = 0.05 + 0.25= 0.3
Ti,6= Te,5= 897 K
Te,6 calc = Ti,6-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,6 =Ti,6 Tm,6=

T i ,6 +T e ,6
2

xre1=

xe 1
CS
x e1
1
100

T6

897+891
2

=897- 6 =891 K

=894 K

44

6=92 =

x e 6 0.3
=
=0.326
6 0.92

xre16 1=

0.3
20
0.3 )
=
( 0.92
100

0.005217

xre16 2=

0.3
38
0.3 )
=
( 0.92
100

0.009913

xre16 3=

0.3
42
0.3 )
=
( 0.92
100

0.010957

Entalpia reactiei principale si celor secundare


Reactia
Principala (R6,1)
Secundara 1 (S6,1)
Secundara 2 (S6,2)
Secundara 3 (S6,3)

Hr

(kcal/kmol)

29769.48
24302.66
111922.2
-12140.2

45

Hr 6=HR 6,1 x 6+ HS 6,1 xs6,1+ HS 6,2 xs 6,2+ HS 6,3 xs 6,3


Compozitie
EB

cpi , kcal/kmolK
71.31674

St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h
136.9521573

cpini , kcal/hK
9766.9808

65.00793

46.91397045

3049.7801

7.162883

70.21910611

502.97126

47.93603

0.769561088

36.889707

59.33435

1.56244929

92.706914

21.45681

0.622509806

13.357075

16.0538

1.307270592

20.986666

12.51672

9.46214905

118.43504

9.55887

3280.377673

31356.704

3548.186847

44958.812

=1912.742 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

46

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,6 calc = Ti,6-

F H i x i

ni c pi

= 891.1K

Te,6pres Te,6 calc= 891.17 -891 = 0.17 <0.5 K


Presupunerea este corecta

Bilatul material pe Zona VI

47

lg

Component
EB
St

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

0.038598 0.035294

0.03694

46.91397045 56.25161753

0.013222 0.015775

0.01449

CH4

1.56244929 2.301341364

0.00044 0.000645

0.622509806 0.974363174

0.000175 0.000273 2.24E-04

1.307270592 2.046162666

0.000368 0.000574 9.42E-04

9.46214905 14.81032025

0.002667 0.004153 3.41E-03

3280.377673 3269.681331

0.924522 0.916931

3548.186847 3565.898604

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.4331= k p=0.3689
T6
897

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0554 atm
PSt= yStP = 0.0225 atm
pH2= yH2P = 0.0687 atm
Calculul vitezei din zona VI:
r= k1

zj

(
=

p EB

p St p H 2
kp

F x j
r j cat S

0.04583

5.425E04

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2350= k 1=0.05820
T6
894

lg kp=

0.02604

0.000217 0.000314 2.65E-04

CO2
H2O

0.01979

0.769561088 1.121414457

T
C2H4

136.9521573 125.8552434

70.21910611 92.85681053

H2

yie

= 0.004091

EB
h
kg catalizator
kmol

= 0.01045 [m]

S6= DiH=60.6119 m2
48

0.92072

k1=

Zona VI
xi,7= xe,6= 0.05
xe,7= xi,7 + x = 0.05 + 0.308=0.358
Ti,7= Te,6= 891 K
Te,6 calc = Ti,6-

F H i x i

ni c pi

Presupunem : Te,7 =Ti,7 Tm,7=

T i ,7 +T e ,7
2

xre1=

xe 1
CS
x e1
1
100

T7

891+ 884
2

=891- 6 =884 K

=887.5 K

7=90.5 =

x e 7 0.358
=
=0.395
7 0.905

xre17 1=

20
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100

0.01029

xre17 2=

38
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100

0.01955

xre17 3=

42
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100

0.02161

Entalpia reactiei principale si celor secundare


49

Reactia
Principala (R6,1)
Secundara 1 (S6,1)
Secundara 2 (S6,2)
Secundara 3 (S6,3)

Hr

(kcal/kmol)

29764.26896
24314.18788
112110.7416
-12164.4819

50

Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

cpi , kcal/kmolK
71.08918391

ni, kmol/h
125.8552434

cpini , kcal/hK
8946.946541

64.81204386

56.25161753

3645.782303

7.159504918

92.85681053

664.8087916

47.78340398

1.121414457

53.58500001

59.13800954

2.301341364

136.0967475

21.38581011

0.974363174

20.83754583

15.98713427

2.046162666

32.71227728

12.49201693

14.81032025

185.0107713

9.542851817

3269.681331

31202.08443

3565.898604

44887.86441

Hr 7=HR 7,1 x 7+ HS 7,1 xs 7,1+ HS 7,2 xs7,2+ HS 7,3 xs , 3


=2563.35 kcal/kmol

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

51

Verificarea temperaturii de iesire presupusa


Te,7 calc = Ti,7-

F H i x i

ni c pi

= 883.8K

Te,7pres Te, calc= 884 -883.8 = 0.2 <0.5 K


Presupunerea este corecta

Bilatul material pe Zona VII


lg

Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O

ni, kmol/h

ne, kmol/h

yii

yie

125.8552434

110.2831

0.035294

0.03064

0.03296

56.25161753

67.08329

0.015775

0.018638

0.01720

92.85681053

139.5262

0.02604

0.038765

0.06480

1.121414457

2.069502

0.000314

0.000575 4.44E-04

2.301341364

4.292326

0.000645

0.001193 9.19E-04

0.974363174

1.922451

0.000273

0.000534 8.07E-04

2.046162666

4.037147

0.000574

0.001122 8.48E-04

14.81032025

29.22125

0.004153

0.008119 6.13E-03

3269.681331

3240.859

0.916931

0.900415

3565.898604

3599.295

4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2752= k 1=0.05306
T7
887.5
52

0.90867

k1=

6467
6467
+6.8=
+6.8=0.4875= k p =0.3254
T7
887.5

lg kp=

P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0494 atm
PSt= yStP = 0.0258 atm
pH2= yH2P = 0.0097 atm
Calculul vitezei din zona VII:

r= k1

zj

(
=

p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S

= 0.003135

EB
h
kg catalizator
kmol

= 0.01351 [m]

S7= DiH=61.0059 m2

z 1 treapta 1= 0.03304 m

z2

treapta 2= 0.03257 m

3.3 Calculul cderilor de presiune pe zona de reacie catalitic


Diametru granul de catalizator Dgr= 2,5 mm
Lungime granul de catalizator Lgr= 10 mm
= 0.35 m3/m3
Hc = zi = 0.0656 m

Ti, treapta 1 = 903 K

ni treapta1 =3496.26 kmol/h


53

Te, treapta 1 =878.6 K

ne treapta1= 3532.41 kmol/h

Ti, treapta2 = 903K

ni treapta2 = 3532.41 kmol/h

Te, treapta2 = 883.8 K

ne treapta2= 3599.29 kmol/h

Vscozitatea dinamic: = 2,4 10-5 kgm/s


d eg =

Diametru echivalent granul de catalizator:

Streapta1=

D i2
4

2 Dgr L gr
=0.004 m
D gr + Lgr

=8.0425 m2

Vi, treapta 1 =

ni ,treapta1 RT i ,treapta1
p 3600

Ve, treapta 1=

ne ,treapta1 RT e ,treapta 1
p 3600

= 48.526

m
s

= 47.703

m3
s

V i ,tr 1 V e ,tr 1
+
S
Viteza fictiv medie a gazelor Vm, treapta 1 = S
2
2

180 (1 ) V m tr 1 H c
3
2
ptr1=
d eg

Streapta 2=
Vi, treapta 2=

D2i
4

= 174.54Pa = 0.00175 atm

= 8.0425m2

ni ,treapta 2 R T i , treapta2
p 3600

m3
= 49.027 s

54

= 5.9825

m3
s

Ve, treapta 2=

ne ,treapta2 R T e ,treapta 2
p 3600

= 49.894

Viteza fictiv medie a gazelor Vm, treapta 2=

ptr2=

180 (1 )2 V m, tr 2 H c
3 d 2eg

m3
s
V i ,tr 2 V e ,tr 2
+
S
S
2

= 6.149

m3
s

= 1073.23 Pa= 0.01073 atm

4. Concluzii
n urma calculului reactorului a rezultat un ztr1 = 0.03304 m i ztr2 = 0.03257m
. Reactorul fiind operat adiabatic iar reaciile fiind global endoterme explic de ce apare
o cdere de temperatur de la 903 K la intrare n reactor pn la 878.6 K la ieirea din
prima treapt i de la 903K pn a 883.8 K la ieirea din a doua treapt.
Comparnd reactorul adiabatic cu curgere radial i cel cu curgere axial apare n
primul rnd diferena ntre diametrele interioare. Reactorul cu curgere axial are un
diametru interior mai mare, prin urmare este mai costisitor lund n considerare c este
construit din acelai material ca cel cu curgere radial. De asemenea avnd acelai volum
de catalizator reactorul cu curgere axial are mai mult spaiu liber n interior, prin urmare
va avea cderi de presiuni mai mari dect reactorul cu curgere radial.
55

5. Bibliografie
1. Suciu, Gh. C., .a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura Tehnic,
Bucureti, 1999.
2. Mcri, V., Benzen-Toluen-Xilen i derivaii industriali. Partea I, Editura Bucureti,
1992.
3. Crloganu, C., Introducerea n ingineria reaciilor chimice, Editura Bucureti, 1980.
4. Paulo Jardel P. Araujo, Manuela Souza Leite, Teresa M. Kakuta Ravagnant ,
Evaluation of the parameters and conditions of process in the ethylbenzen
dehydrogenation with application of permselective membranes to enhance styrene yied,
The Scientific World Journal, Volume 2016 , article ID 4949183 , 7 pages.
5. Nederlof, Christian, Catalytic dehydrogenations of ethybenzene to styrene, Thesis,
Delft University of Technology, 2012.

56