Proiect Petrochimie

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI
FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

SPECIALIZAREA: PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
DEPARMATENT: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA MEDIULUI
PROIECT LA DISCIPLINA
PETROCHIMIE
Tema: Calculul tehnologic al reactorului adiabatic cu curgere
radial pentru obtinerea stirenului prin dehidrogenarea
etilbenzenului
Student:
Profesor:
Anul: IV
Grupa:
Cuprins
1. Introducere..........................................................................................................
1.1 Stirenul. Obinerea stirenului ...........................................................................
1.2 Reacii ..............................................................................................................
1.3 Catalizatori........................................................................................................
1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin dehidrogenare direct.........
1.5 Alte metode de obinere a stirenului ................................................................
1.6 Intrebuintarile stirenului ..................................................................................
2. Date iniiale de proiectare ..................................................................................
10
3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic ......................................................
11
3.1 Stabilirea bilanului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a

etilbenzenului
11
3.2 Dimensionarea zonei de reacie pentru reactorul adiabatic cu curgere

axial.............
16
3.3 Calculul cderilor de presiune pe zona de reacie catalitic ...........................
41
4. Concluzii ...........................................................................................................
43
5. Bibliografie .......................................................................................................
43
1. Introducere
1.1 Stirenul. Obinerea stirenului
Din marea gama de produse aromatice, ca derivate directe ale benzenului, cu o
mare aplicabilitate industriala o are etilbenzenul, principala materie prima pentru
obtinerea unui important monomer utilizabil in primul rand pentru fabricarea
cauciucurilor sintetice stirenul.
Stirenul, cunoscut de asemenea si ca vinilbenzen, se utilizeaz pentru producerea:
materialelor plastice, cel mai rspndit tip de cauciuc sintetic (caucicul butadienstirenic)
i adezivilor. Acest lucru a determinat mrirea capacitilor de producie pentru
instalaiile de dehidrogenare direct a etilbenzenului, perfecionarea tehnologiei de
dehidrogenare a etilbenzenului la stiren i apariia unor noi tehnologii: obinerea
concomitent a stirenului i a propenoxidului (procedeul Halcon), obinerea stirenului
prin extracie din fracia aromatic de la piroliz etc.
n afar de stiren se mai produc trei derivai stirenici, care au ntrebuinri
industriale: - metilstirenul, divinilbenzenul i viniltoluenul. Utilizrile acestora sunt
similare cu acelea ale stirenului, dar au si utilizari specifice, de exemplu divinilbenzenul
se folosete la producerea schimbtorilor de ioni.
1.2 Reacii
Transformarea etilbenzenului in stiren este o reactie puternic endoterma,
desfasurata dupa mecanismul global urmator:
C6H5 CH2 CH3 C6H5 - CH=CH2 + H2 = 125 KJ/mol 0 298 H
Reacia este endoterm ( = 30 kcal / mol = 125 kJ / mol) i are loc la temperaturi
cuprinse ntre 350 si 650 C i presiune de 1,3 2 bar. n paralel se produc i reacii
secundare care conduc la formarea benzenului, toluenului, CO, CO2, etenei, metanului i
altor produse. 0298 H
In afara de reactia de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren, in acelasi timp mai
pot avea loc numeroase reactii secundare, dintre care influenteaza in mod sensibil
selectivitatea dehidrogenarii etilbenzenului sau activitatea catalizatorului si anume:
dezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H6+C2H4 = 103,19 KJ/mol 0 298 H
hidrodezalchilarea etilbenzenului:
C6H5-C2H5C6H5-CH3+C2H4 = 66,045 KJ/mol 0 298 H
3
hidrodezalchilarea toluenului:
C6H5-CH3+H2 C6H6+CH4 = -42,5KJ/mol 0 298 H
formarea cocsului:
C6H5-C2H5 8C+5H2
1.3 Catalizatori
Primul catalizator folosit la obinerea stirenului a fost constituit dintr-un amestec
de trei componeni: ZnO, Al2O3, CaO care la temperatura de 600 675C conduce la
obinerea unei conversii de 38 % i a unei selectiviti de 82 %.
n prezent se folosesc catalizatori alctuii exclusiv pe baz de oxizi de fier
promotai cu compui ai potasiului, cromului, vanadiului, zincului, cuprului, cu metale
rare etc. Aceti catalizatori se caracterizeaz prin: stabilitate bun n prezen vaporilor
de ap, activitate i selectivitate ridicat (randamente de circa 60 %, selectiviti de peste
90 %), durat de funcionare ndelungat (circa 2 ani). Principalul component activ,
oxidul de fier, are i rolul de suport al catalizatorului. Prin promotarea cu un compus
alcalin, constanta vitezei de reacie crete cu un ordin de mrime.
S-a observat de asemenea c promotorul alcalin, de tipul compuilor cu potasiu,
influeneaz favorabil viteza reaciei de regenerare a cocsului depus pe catalizator.
S-a constatat c viteza formrii stirenului i a toluenului crete cu creterea bazicitatii
promotorului, dar n schimb, formarea benzenului este legat de funcia acid a
catalizatorului.
Selectivitatea maxim a stirenului se observ n cazul
utilizrii promotorilor de Rb i Li.
Adugarea unor promotori de tipul Cr, Ti, Al, Mg etc. constituie distanieri ce
mpiedic contactul ntre cristalele uor sinterizabile, influennd stabilitatea catalizatorilor.
Ali promotori de stabilizare sunt oxizii metalelor alcaline puternic electropozitive
(Rb, Cs) i oxizii metalelor alcalino-pmntoase (Ca, Sr, Ba).
Elementele din grupa a II-a sunt mai puin active ca promotori, n schimb,
compuii lor (cum este aluminatul de calciu), confer rezisten mecanic sporit
catalizatorului.
Compuii chimici care reprezint otrvuri ale catalizatorilor sunt sulful i mai ales
clorul, ca atare sau sub form de combinaii. Otrvirea cu clor este relativ lent i
afecteaz progresiv ntreaga mas a stratului catalitic. Presupunerea c otrvirea are loc
prin blocarea centrilor activi ai catalizatorului este justificat prin uurina cu care, n
general, halogenurile particip la fenomenul de sinterizare. Industrial, efectul nociv al
clorului este atenuat prin reinerea lui pe un strat de catalizator aditional, aezat deasupra
principalului strat catalitic.
Dezactivarea reversibil a catalizatorilor de dehidrogenare are loc prin depuneri
de cocs pe centri activi.
4
Cocsul provenind din reacii secundare (polimerizare, cracare, policondensare) se

ndeparteaz prin ardere n prezena oxigenului din vaporii de ap i aer.
Studiile cinetice realizate pe sisteme catalitice aplicate industrial i folosirea
datelor obinute la elaborarea modelelor matematice au permis conducerea procesului de
dehidrogenare, n condiiile cele mai favorabile din punct de vedere al consumului de
etilbenzen i energie.
1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin

dehidrogenare direct
Procedeele uzuale de fabricare a stirenului constau n dehidrogenarea catalitica a
etilbenzenului, urmat de separarea stirenului din produsul de reacie lichid i purificarea
acestuia. In funcie de reactoarele utilizate, procedele de dehidrogenare se mpart n dou
grupe: izoterme i adiabatice.
Cel izoterm este mai dificil de aplicat pentru c necesit reactoare multitubulare cu
circulaie de purttor caloric n exteriorul tuburilor i are un cost mai ridicat i o productivitate
mic. Aceste tipuri de reactoare au ns avantajul unui consum energetic mai mic, performane
mai bune la temperaturi de reacie mai sczute i, ca urmare, un raport de diluie de vapori de
ap inferior fa de funcionarea n condiii adiabatice.
Datele tehnologice referitoare la acest procedeu sunt urmtoarele:
- temperatura de intrare n reactor: 580C;
- temperatura purttorului de cldur: *la intrare: 750C, *la ieire: 630C;
- raportul masic de diluie cu abur: 1,1-1,2;
- conversia pe trecere: 60% mol;
- selectivitatea: 92-94% mol.
n figura 1.4.1 este prezentat schema tehnologic a procedeului de dehidrogenare a
etilbenzenului cu funcionare izoterm a reactorului. Catalizatorii recomandai pentru
folosirea n reactorul izoterm trebuie s aib o rezisten mecanic bun, capacitate de a lucra
la diluie redus de abur: hidrocarbur (1,1 1,2 m) i o durat de exploatare ndelungat (5
6 ani).
Figu
ra 1.4. 1 Schema instalatiei de dehidrogenare cu functionarea izoterma a reactorului
Procedeul adiabatic a cunoscut o important dezvoltare industrial.

n cazul folosirii unei singure trepte de reacie, la acest procedeu se obine o
conversie per pas de cca. 40 % la presuni cuprinse ntre 0,15 0,2 * 106 Pa abs.
Dac sunt aplicate dou trepte de reacie n serie se obin conversii de 45 50%,
la presiuni comparabile cu acelea la o singura treapta de reactie.
n practic este necesar s se coreleze condiiile de lucru, n special temperatura
de reacie, presiunea i raportul abur / hidrocarbur, cu conversia i selectivitatea. De-a
lungul patului catalitic, endotermicitatea reaciei conduce la o scdere a temperaturii cu 1
C pentru o conversie a etilbenzenului de 1 % i de aceea trebuie ca la intrarea n reactor
s fie un nivel termic corespunztor, n scopul obinerii unei conversii ridicate, ntruct la
temperaturi de cca. 610 C viteza reaciilor secundare este relativ mare. Se utilizeaz mai
multe reactoare n serie prevzute cu nclzire intermediar a efluentului sau se opereaz
sistemul de reacie la presiuni sczute.
Cderea de presiune pe stratul catalitic limiteaz ns soluiile tehnologice i de
aceea s-au adoptat reactoarele cu curgere radial n locul reactoarelor cu curgere axial.
Procedeele adiabatice au fost dezvoltate de o serie de firme (Dow, MonsantoLummus, Cosden-Baadger UOP, etc.).
Catalizatorii utilizai n reactoarele adiabatice lucreaz n condiii de diluie cu
abur a etilbenzenului de 1,6 2,5 i au o durat de exploatare de 1,5 2 ani. Se
6
menioneaz trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obinere a

stirenului:
- catalizatori activi (conversie de 55 - 60% mol), dar mai puin selectivi
(selectivitate 89 90 % mol), capabili s lucreze la rapoarte masice de diluie ap /
etilbenzen > 2;
- catalizatori selectivi (selectivitate cca. 95 % mol), dar mai puin activi (conversie
40%), opernd la temperaturi mai ridicate i la rapoarte masice de ap:etilbenzen de 2
2,2;
- catalizatori activi (conversie 50 55 %) i selectivi (selectivitate 90 % mol), ce
funcioneaz la rapoarte masice de diluie cu abur > 2.
n figura nr. 1.4.2 este prezentat schema tehnologic a unei instalaii de producere a
stirenului prin dehidrogenarea adiabatic a etilbenzenului.
Figura 1.4.2 Figura nr. 2 - Schema instalaiei de obinere a stirenului prin dehidrogenarea adiabatic
1.5 Alte metode de obinere a stirenului

Cele mai rspndite procedee de dehidrogenare a etilbenzenului la stiren sunt:
- procedeul Cosden-Badger. Procedeul este realizat n reactoare adiabatice, la presiune
atmosferic, avnd o mare flexibilitate n ceea ce privete folosirea catalizatorilor, prezint
consumuri energetice sczute i folosete la rectificare inhibitori fr sulf.
- procedeul Monsanto-Lummus Crest a fost aplicat n instalaii cu capaciti ntre 60
680 kt stiren / an, dehidrogenarea avnd loc n sistem adiabatic, sub vid. Specific procesului
este obinerea direct a stirenului din benzen i etilen.
- procedeul Cd F Chemie Technip se aplic n instalaiile de capaciti cuprinse ntre
20 300 kt stiren / an. Procesul este adiabatic i utilizeaz catalizatori cu performane
superioare.
- un procedeu nou, cu mari perspective de dezvoltare, este procedeul Styrol Plus,
elaborat de firmele UOP i Allied Signal Engineering Material Research Center din
S.U.A. i aplicat de firma Mitsubishi Petro Chemical Corp. pe o instalaie de 5000 t /
an stiren.
Specific acestui procedeu este construcia reactorului i utilizarea a doi
catalizatori diferii, dintre care un catalizator pentru dehidrogenare iar cellalt pentru
arderea selectiv a hidrogenului rezultat din reacia de dehidrogenare. Cldura rezultat
n urma arderii este consumat n proces. Instalaia a funcionat cu o conversie de 83 % i
selectivitate de 93 %. Pe baza rezultatelor obinute s-a trecut la proiectarea unei instalaii
cu o capacitate de 200 kt stiren / an. Prin acest procedeu se realizeaz o reducere de 25 %
a consumului de abur supranclzit i cu 25 % a combustibilului tehnologic.
-procesul de dehidrogenare oxidativ a etilbenzenului are loc n prezena unor
acceptori ai hidrogenului, similar variantelor de la procesul de obinere a butadienei din
butene.
Principalele reaii care au loc n acest caz sunt urmtoarele:
C6H5-C2H5 + 1/2O2 C6H5-CH=CH2 + H2O H= 119,8 kJ / mol
C6H5-C2H5 + I2 C6H5-CH=CH2 + 2HI
Dehidrogenarea etilbenzenului n prezena oxigenului are perspective de aplicare
industriale, datorit consumului de energie mai redus, recuperrii cldurii n proces i aplicrii
unor regimuri termice mai sczute (cca. 400 C).
1.6 Intrebuintarile stirenului

Polimerizarea stirenului se face in solutie, supensie sau emulsie. In primul
procedeu stirenul si solventul reactioneaza intr-un reactor cu manta si agitare. Polimerul
format contine monomer nereactionat si solvent care se indeparteaza prin distilare.
Procedeul in suspensie este similar celui in solutie ,numai ca in locul solventului
se foloseste apa in care stirenul este suspendat cu ajutorul unor dispersanti cum ar fi
alcool polivinilic.
In procedeul cu emulsie se utilizeaza agenti activi de suprafata pentru a forma o
emulsie de stiren in apa. Polistirenul brut sub forma de particule fine este spalat pentru
indepartar impuritatilor, apoi uscat prin metode conventionale (centrifugare si uscare cu
aer cald).
Se produc diferite tipuri de polistiren ale caror proprietati pot varia intr-un
domeniu larg.
Cel mai larg utilizat este procedeul in suspensie. Prin introducerea de cauciuc
dizolvat odata cu stirenul monomer se obtine asa-zisul polistiren antisoc. O cantitate
mare de stiren antisoc se foloseste pentru frigidere, desi in ultima vreme copolimerul
ABS tinde sa-l inlocuiasca.
In acest scop polistirenul se exclude in placi de 3 mm grosime, care se izoleaza la
exterior cu un material expanda t(poliuteran sau chiar polistiren expandat). Polistirenul se
mai foloseste sub forma de folii de 0,25 mm grosime pentru ambalaje alimentare
(ciocolata,branza), pentru confectionare containere (pahare de bauturi,iaurt).
Prin incorporare in polimer a unui gaz sau lichid volatil se obtine la incalzire
polistiren expandat. Acesta, avand proprietati termoizolante foarte bune se foloseste ca
material izolant in constructii.
Un dezavantaj al polistirenului expandat este faptul ca se aprinde usor .Acest
dezavantaj poate fi indepartat prin incorporarea unor materiale ignifugante (compusi ai
borului si fosforului).
2. Date iniiale de proiectare

Tabelul 2.1 Date generale
Valoa Unitate de
re
masura
55000
t stiren/an
41
%mol
99.4
%masa
1.8
%masa
8000
ore
Date intrare
Capacitatea instalatiei
Conversia totala etilbenzen
Puritatea stiren
Pierderile stiren din stiren produs
Nr. Ore de functionare pe an
Raport masic abur/materie prima la intrare in
reactor
3
Conversia reactii secundare
Cs1 C6H5CH2CH3 C6H6 + C2H4
20
Cs2 C6H5C2H5 + 16H2O 8CO2 + 21H2
38
Cs3 C6H5CH2CH3 + H2 C6H5CH2CH3 +
CH4
42
Temperatura de intrare in reactor
630
Diametrul interior ractor radial
3.2
Densitate catalizator
1375
Tabelul 2.2 Compozitia EB proaspat

Compon
ent
Benzen
Etilbenze
n
Valoa unitate de
re
masura
0.2
%
99.8
Tabelul 2.3 Compozitia EB recirculate

Compon
ent
Benzen
Etilbenze
n
Valoa unitate de
re
masura
0.1
%
99.5
%
10
%mol
%mol
%mol
C
m
kg/m3
Toluen
Stiren
0.2
0.2
%
%
11
3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic

3.1 Stabilitarea bilantului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a
etilbenzenului
Calculul capacitatii orare a instalatiei:
debit anual
Debit stiren(DSt)= nr . ore frunctionare ,[
DSt=
55000 10
8000
= 6875 kg stiren/h
Debit stiren pur( DSt)=
DSt=
99.4
100
kg stiren
]
h
D St puritatea stiren
100
,[
kg stiren
h
6875= 6833.75
Debit stiren de puritate 100% necesar instalatiei pentru a acoperi pierderile

100
DSt= DSt 100 pierderi [
DSt=
6833.75 100
1001.8
kg stiren
h
= 6959.012
12
Calculul randamentului in stiren:

Conversia Eb, % mol
Randament stiren, % mol
10
20
30
40
50
100
98.9
95.5
92
87.7
85
105
100
95
Randament %mol
90
85
80
75
0
10
20
30
40
Conversie % mol
13
50
60
Prin interpolare pentru: Ct= 41 %

St C t
100
Conversia utila: ( CU)=
CU=
87.4 41
100
St
= 87.4 %
, [%]
= 35.83 %
Consersia in produse secundare: CPS= Ct-CU , [%]

CPS = 41-35.83= 5.17
Calculul cantitatii de etilbenzen necesar instalatiei

EBin St =
D St 106
104
EBin St =
6959.012 106
104
EBalim =
EB St
CU
EBalim=
7092.839
35.83
,[
kmol
h
= 7092.839 kmol/h
100 ,[
kmol
h
100 = 19795.81 kmol/h
EBtransf=
C t EB alim
100
EBtransf=
41 19795.81
100
,[
kmol
h
= 8116.283 kmol/h
EBnetransf= EBalim- EBtransf ,[
kmol
h
EBnetransf=19795.81-8116.283=11679.53 kmol/h
14
Calculul consumului specific de EB:

Csp EB=
Csp EB=
EB transf
D St
8116.283
6833.75
kg/kg
= 1.187676 kg/k
15
Calculul compozitiei materiei prime ce alimenteaza reactorul

Calculul debitelor molare la intrare in reactor:
nEB=EBalim , kmol/h
nbenzen=
EB transf total
0.2
99.8
EBrecirculat 0.1
99.5
ntoluen=
EB recirculat 0.2
99.5
, kmol/h
nstiren=
EB recirculat 0.2
99.5
, kmol/h
com
p
EB
B
T
St
MP proaspata
MP recirculata
%ma Gi,
Mi,
%ma Gi,
Mi,
sa
kg/h
M kmol/h
sa
kg/h
kmol/h
10
11679.52 110.184235
99.8 8116.283
6 76.56871
99.5
9
6
0.15049000
0.2 16.2651 78 0.208527
0.1 11.73822
1
0.25517869
0 92
0
0.2 23.47644
7
10
0.22573500
0
4
0
0.2 23.47644
2
110.815639
100 8132.548
76.77723
100 11738.22
3
comp
EB
B
T
St
, kmol/h
Gi, kg/h
19795.81183
28.00331597
23.47644016
23.47644016
M.P total
%masa
Mi, kmol/h
99.62278158
186.7529
0.140927195
0.359017
0.11814561
0.255179
0.11814561
0.225735
16
%mol
99.55226
0.191381
0.136028
0.120332
% fr mol
0.995523
0.001914
0.00136
0.001203
19870.76802
Gabur=
100
187.5929
abur
Gi (raport masic materie prima ) kg/h
Calculul debitului de abur

Dab
59387.44 kg/h
Dab
3299.302 kmol/h
17
100
Calculul debitelor molare la iesirea din reactor:
neEB= EBreciculat , kmol/h

neSt= ni St+nEB St , kmol/h
neH2= neSt+
EB reac sec CS 2 21 EB reac sec C S 3
100
100
neBenzen= niBenzen+
neEtena=
EB reac sec CS 1
100
EB reac sec CS 1
100
neToluen= niToluen +
, kmol/h
, kmol/h
EB reac sec CS 3
100
neMetan=
EB reac sec CS 3
100
neCO2=
EB reac sec CS 2 8
100
, kmol/h
, kmol/h
, kmol/h
EB reac sec CS 2 16
100
neAbur= niAbur -
, kmol/h
, kmol/h
Bilant material pe reactor

Comp
Mi
Intrare
Gi, kg/h
Mi, kmol/h
Iesire
%mol
Gi,kg/h
EB
106
19795.81
186.7529
5.356178 11678.22
St
104
23.47644
0.225735
0.006474
H2
78
11.47
0.147051
92
23.47644
C2H4
28
162.35
Mi,kmol/h
110.17
%mol
3.060992
2.08
0.0577913
396.5
4.31
0.1197502
0.004218
6982.48
67.14
1.8654353
0.255179
0.007319
54.06
1.93
0.0536236
4.06
0.1128041
64.88
18
CH4
16
1291.34
29.35
0.8154681
CO2
44
279.79
139.89
3.8867402
H2O
18
59387.44
3299.302
3240.23
90.027395
79241.67
3486.683
3599.16
100
Total
94.62581 58324.22
100
79240.84
19
3.2 Dimensionarea zonei de reactive pentru reactorul adiabatic cu

curgere radial
Calculul capacitatilor calorice medii a amestecului de reactie
CpEB= -8,4+0,1593T-10-4T2+2,39510-8T3 [kcal/kmolk]
CpStiren= -5.968+0,1435T-9.1510-5T2+2,210-8T3 [kcal/kmolk]
CpBenzen= -8,65+0,1158T-7.5410-5T2+1.85410-8T3 [kcal/kmolk]
CpToluen = -8,215+0,1336T-8.2310-5T2+1.9210-8T3 [kcal/kmolk]
CpCH4 = 4.75+0,012T+0.30310-5T2-2.6310-9T3 [kcal/kmolk]
CpC2H4 = 0.944+0,03735T-1.99310-5T2+4.2210-9T3 [kcal/kmolk]
CpH2 = 6.88+0,000066T+2.7910-7T2 [kcal/kmolk]
CpCO2 = 6.85+0,008533T-2.4710-6T2 [kcal/kmolk]
CpH2O = 6.89+0,003283T-3.4310-7T2 [kcal/kmolk]
Calculul entalpiilor de reacie
Reacia principal:
C6H5CH2CH3 k-1k1 C6H5CH=CH2 + H2
Reacii secundare:
C6H5CH2CH3 k2 C6H6 + C2H4
C6H5C2H5 + 16H2O k3 8CO2 + 21H2
C6H5CH2CH3 + H2 k4 C6H5CH2CH3 + CH4
20
H T = CpdT
0
, kmol/h
H 298
r = H f produse H f reactanti
H T = H 0 + aT + b
, kcal/kmol
T2
T3
T4
+ c + d
2
3
4
, kcal/kmol
a= a produsi areactanti
b= b produsi b reactanti
c= c produsi creactanti
d = d produsi d reactanti
Tabel 3.2.1 Entalpii de formare componenti

Component
EB
St
B
T
CH4
C2H4
H2
CO2
7.12
35.22
19.82
11.95
-17.889
12.496
0
-94.0518
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
kcal/mol
H2O
-57.7979
kcal/mol
21
Tabelul 3.2.2 Calculul entalpiilor de reactie

a
Nr. reactiei
d
H 298 K
Reactia
principala
9.312
Secundara 1
0.694
Secundara 2
97.44
Secundara 3
-1.945
0.01573
4
0.00615
0.14217
8
0.01376
6
8.779E-06
(kcal/kmol)
-1.95E-09
28100
4.67E-06
-1.19E-09
0.0000915
87
-2.395E08
165232
0.0000204
51
-7.38E-09
-13059
Calculul vitezei de reactie

p St p H 2
kp
r=k1
lgk1=
4770
+ 4.1
T
lgkp=
6467
+6.8
T
p EB
),
]
]
EB
h
kg catalizator
kmol
kmol EB St
h
kg catatm
kmolEB St
h
kg catatm
Calculul reactorului
22
25196
F(1-X) dt F[1-(x+ dx)] dt r dGdt=0

Fdx= r dG
F
= r
F- alimentare cu etilbenzen
G
X- conversia etilbenzen la intrarea in elemental
dG
Sj =
H(Di+2zj-1)
rj- viteza medie de reactive pe tronsonul j
j1
zn
Zj-1=
0
zj
=r
D- diametru reactor
cat
F x j
r j cat S
cat
zj
, [m]
- densitate catalizator
- lungimea zonei de reactive j
Bilantul termic pe zona de reactie j
Qi,j= Qe,j+Qr,j
Qi,j= Ti,j n i ,i , j c pi ,i , j
Qi,j cantitatea de caldura globala cu care intra toti

componentii in zona j
Qe,j cantitatea de caldura globala cu care ies toti
Componentii din zona j
Ti,j temperatura de intrare in zona j
Te,j temperature de iesire din zona j
Qe,j = Te,j n i ,e , j c pi, e, j
ni,j debitul molar a componentului i intrare in
23
H i , j xi , j
Qr,j = Fj
i=1
zona j
Te,j = Ti,j-
F j H i , j xi , j
Fj debitul molar de etilbenzen la intrare in zona
i=1
ni ,i , j c pi ,i , j
j
x i , j - comversia etilbenzenului in zona j( pentru
cele 4 zone)
Hi, j
x
- entalpia de reactie i pentru zona j
= 5% 7 zone
Se face calcul pentru fiecare zona cu T = 6 K
Zona I
xi,1=0
xe,1= xi,1 + x = 0 + 0.05 = 0.05
Ti,1= Ti reactor= 630 C= 903 K
Te,1 calc = Ti,1-
F H i x i
ni c pi
Presupunem: Te,i= Ti,1Tm,1=
T i ,1 +T e, 1
2
T1
= 630-6 = 624 C = 897 K
630+ 624
2
= 627 C = 900 K
24
xre1=
xe 1
CS
x e1
1
100
1=100+
x
98.9100
0.05
5=99.45 = C t = e 1 =
=0.0503
10
1 0.9945
xre1 1=
0.05
20
0.05 )
=0.0000553
( 0.9945
100
xre1 2=
0.05
38
0.05 )
=0.000105
( 0.9945
100
xre1 3=
0.05
42
0.05 )
=0.000116
( 0.9945
100
Entalpia reactiei principale si celor secundare

Hr
Reactia
Principala (R1,1)
Secundara 1 (S1,1)
Secundara 2 (S1,2)
Secundara 3 (S1,3)
(kcal/kmol)
29772.02652
24296.88169
199525.1932
-15599.44193
Hr 1= HR1,1 x 1+ HS 1,1 xs1,1+ HS 1,2 xs1,2+ HS 1,3 xs 1,3

=1509.099039 kcal/kmol
Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

Component
EB
Benzen
Toluen
Stiren
H2O
ni , (kmol/h)
186.7529
0.147051
0.255179
0.225735
3299.302
cpi , (kcal/(kmolK))
71.54172813
48.08682902
59.52850581
65.20149169
9.574863713
nicpi , (kcal/(hK))
13360.63
7.07123
15.19041
14.71826
31590.37
44987.97
25
Verificarea temperaturii de iesire presupusa

Te,1 calc = Ti,1-
F H i x i
ni c pi
= 896.74 K
Te,1 pres Te,1 calc= 897- 896.74 = 0.26<0.5 K

Presupunerea este corecta
Bilatul material pe Zona I

ni,
kmol/h
Component
ne,
kmol/h
186.752
9
0.22573
5
EB
St
H2
0
0.14705
1
0.25517
9
B
T
C2H4
0
CH4
0
CO2
0
3299.30
2
3486.68
3
H2O
p St p H 2
kp
ye
177.36 0.053561 0.0507 0.052145

37
78
29
613
9.5633 6.47421E- 0.0027 0.001400
82
05
35
027
9.7280
0.0027
54
0
82
0
0.1573 4.21751E4.35944E79
05 4.5E-05
05
0.2768 7.31867E7.92E- 7.61881E68
05
05
05
0.0103
28
0
2.95E-06
0.0216
89
0
6.2E-06
0.1569
89
0
4.49E-05
3298.9 0.946258
88
116
0.943575
3496.2
66
1
1
r= k1
lg k1=
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2008= k 1=0.0630
T1
899.87
p EB
yi
)
26
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.387= k p=0.4106
T1
899.87
lg kp=
P = 1,5 atm
PEB= yEBP = 0.0782 atm
PSt= yStP = 0.0021 atm
pH2= yH2P = 0.00417 atm
Calculul vitezei din zona I:
r= k1
zj
(
=
p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S
= 0.006567343
EB
h
kg catalizator
kmol
= 0.006570617[m]
S1 = Di H =60,288 m2
27
Zona II
xi,2= xe,1= 0.05
xe,2= xi,2 + x = 0.05 + 0.05= 0.1
Ti,2= Te,1= 896.74 K
Te,2 calc = Ti,1-
F H i x i
ni c pi
Presupunem : Te,2=Ti,2 T i ,2 +T e, 2
2
Tm,2=
xre2=
T2
= 896.74 -6.24 =890.5 K
896.74+890.5
2
= 893.62 K
xe 1
CS
x e1
1
100
2=98.9 =
x e2
0.1
=
=0.101
2 0.989
xre12 1=
0.1
20
0.1 )
=
( 0.989
100
0.000222
xre12 2=
0.1
38
0.1 )
=
( 0.989
100
0.000423
xre12 3=
0.1
42
0.1 )
=
( 0.989
100
0.000467
28
Hr
Reactia
(kcal/kmol)
Principala (R1,1)
29766.56
Secundara 1 (S1,1)
24309.16
Secundara 2 (S1,2)
Compozitie
cpi , kcal/kmolK 112028.1
ni, kmol/h
Secundara
-12053.8 177.3637
EB 3 (S1,3)
71.30676
St
64.99934
9.563382
H2
7.162734
9.728054
B
47.92934
0.157379
T
59.32574
0.276868
C2H4
21.45369
0.010328
CH4
16.05087
0.021689
CO2
12.51563
0.156989
H2O
9.558164
3298.988
cpini , kcal/hK
12647.22703
621.6135554
69.67946025
7.543096206
16.42539635
0.221578406
0.348131442
1.964815205
31532.26961
3496.266
44897.29267
Hr 2= HR 2,1 x 2+ HS 2,1 xs 2,1+ HS 2,2 xs 2,2+ HS 2,3 xs 2,3

=1523.737 kcal/kmol

Te,2 calc = Ti,2-
F H i x i
ni c pi
= 890.716 K
Te,2 pres Te,2 calc= 890.716- 890.5 = 0.216<0.5 K

29
Bilatul material pe Zona II

Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
yie
177.3637 167.8699345
0.050729
0.04787602
0.002852
9.563382 18.90102918
0.002735
0.005390519
0.004062
9.728054 20.24560506
0.002782
0.005773988
0.004277
0.157379 0.188593898
4.5E-05
5.37864E-05
4.939E-05
0.276868 0.342418191
7.92E-05
9.76567E-05
8.842E-05
0.010328 0.041542616
2.95E-06
1.18478E-05
7.398E-06
0.021689 0.087239494
6.2E-06
2.48805E-05
1.554E-05
0.156989 0.631447763
4.49E-05
0.000180087
1.124E-04
3298.988 3298.039076
0.943575
0.940591214
0.942082
3496.266 3506.346887
lg k1=
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2372= k 1=0.0579
T2
893.62
lg kp=
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.436= k p =0.3664
T2
893.62
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.00641 atm
Calculul vitezei din zona II:
r= k1
p p
p EB St H 2
kp
= 0.005699763
EB
h
kg catalizator
kmol
30
zj
F x j
r j cat S
= 0.00754 [m]
S2 = Di H =60.53558 m2
Zona III
xi,3= xe,2= 0.05
xe,3= xi,3 + x = 0.05 + 0.1= 0.15
Ti,3= Te,2= 890.7 K
Te,3 calc = Ti,3-
F H i x i
ni c pi
Presupunem : Te,3 =Ti,3 Tm,3=
T i ,3 +T e ,3
2
xre3=
xe 1
CS
x e1
1
100
T3
=890.7-6 =884.5 K
890.7+884.5
2
=887.6 K
3=97.2 =
x e3 0.15
=
=0.154
3 0.972
xre13 1=
0.1
20
0.15 )
=
( 0.972
100
0.000864198
xre13 2=
0.1
38
0.15 )
=
( 0.972
100
0.001641975
xre13 3=
0.1
42
0.15 )
=
( 0.972
100
0.001814815
31

Reactia
Hr
Principala (R3,1)
Secundara 1 (S3,1)
Secundara 2 (S3,2)
Secundara 3 (S3,3)
29761.24603
24320.69654
112218.7587
-12073.7383
(kcal/kmol)
32
Hr 3=HR 3,1 x 3+ HS 3,1 xs 3,1+ HS 3,2 xs3,2+ HS 3,3 xs 3,3

= 1624.229901 kcal/kmol
Compozitie
cpi , kcal/kmolK
71.07835094
EB
64.80271532
St
7.15934553
H2
47.77613473
B
59.128663
T
21.38243455
C2H4
15.98397192
CH4
12.49084359
CO2
9.542093132
H2O
ni, kmol/h
167.8699345
cpini , kcal/hK
11931.91812
18.90102918
1224.838013
20.24560506
144.9452821
0.188593898
9.010287481
0.342418191
20.24672981
0.041542616
0.888282267
0.087239494
1.394433615
0.631447763
7.88731524
3298.039076
31470.19601
3506.346887
44811.32448
33

Te,3 calc = Ti,3-
F H i x i
ni c pi
= 884.6 K
Te,3 pres Te,3 calc= 884.6 -884.5 = 0.1 <0.5 K

34
Bilatul material pe Zona III

lg
k1
Componen
t
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
yie
167.8699345
157.933
0.047876 0.044885998
0.04638
18.90102918
28.23868
0.005391 0.008025687
0.00671
20.24560506
34.11354
0.005774 0.009695376
0.00773
0.188593898
0.308443
5.4E-05 8.76622E-05
7.083E-05
0.342418191
0.594101
9.77E-05 0.000168849
1.332E-04
0.041542616
0.161391
1.18E-05 4.58689E-05
5.766E-05
0.087239494
0.338922
2.5E-05 9.63247E-05
1.213E-04
0.631447763
2.45315
1.80E-04 0.000697207
4.386E-04
3298.039076
3294.396
0.940591 0.936297027
0.93844
3506.346887
3518.537
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2736= k 1=0.0533
T2
887.6
lg kp=
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.485= k p =0.3271
T2
887.6
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.0116 atm
Calculul vitezei din zona III:
r= k1
p EB
p St p H 2
kp
= 0.004907
EB
h
kg catalizator
kmol
35
zj
F x j
r j cat S
= 0.008717 [m]
S3 = Di H =60.81968 m2
Zona IV
xi,4= xe,3= 0.05
xe,4= xi,4 + x = 0.05 + 0.15= 0.2
Ti,4= Te,3= 884.5 K
Te,4 calc = Ti,4-
F H i x i
ni c pi
T i , 4+ T e , 4
2
xre1=
xe 1
CS
x e1
1
100
T4
=884.5 - 6 =878.5 K
884.5+ 878.5
2
=881.6 K
4 =95.5 =
x e4
0.2
=
=0.209
4 0.955
xre14 1=
0.2
20
0.2 )
=
( 0.955
100
0.000864198
xre14 2=
0.2
38
0.2 )
=
( 0.955
100
0.001641975
xre14 3=
0.2
42
0.2 )
=
( 0.955
100
0.001814815
36

Reactia
Principala (R1,1)
Secundara 1 (S1,1)
Secundara 2 (S1,2)
Secundara 3 (S1,3)
Hr
(kcal/kmol)
29755.73
24332.27
112413.7
-12094.8
37
Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
cpi , kcal/kmolK
70.84482
ni, kmol/h
157.933
cpini , kcal/hK
11188.74
64.60155
28.23868
1824.262
7.155941
34.11354
244.1145
47.61936
0.308443
14.68785
58.92719
0.594101
35.00868
21.30977
0.161391
3.439214
15.91605
0.338922
12.46561
2.45315
30.58
9.525823
3294.396
31381.83
3518.537
44728.05
5.394301
Hr 4= HR 4,1 x 4+ HS 4,1 xs 4,1+ HS 4,2 xs 4,2+ HS 4,3 xs 4,3

=1704.687 kcal/kmol
38

Te,4 calc = Ti,4-
F H i x i
= 878.6 K
ni c pi
Te,4 pres Te,4 calc= 878.6 -878.5 = 0.1 <0.5 K

Bilatul material pe Zona IV

Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
yie
157.933
147.6424 0.044885998
0.04179649
0.04333
28.23868
37.57632 0.008025687
0.01063759
0.01866
34.11354
50.656 0.009695376
0.01434035
0.01201
0.308443
0.499046 8.76622E-05
0.00014128
1.144E-04
0.594101
0.994368 0.000168849
0.0002815
2.251E-04
0.161391
0.351995 4.58689E-05
9.9647E-05
1.455E-04
0.338922
0.73919 9.63247E-05
0.00020926
1.526E-04
2.45315
5.350325 0.000697207
0.00151464
1.105E-03
3294.396
3288.601 0.936297027
0.93097926
0.93363
3518.537
3532.411
39
lg k1=
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.3104= k 1=0.0489
T4
881.6
lg kp=
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.5353= k p =0.2915
T4
881.6
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.0180 atm
Calculul vitezei din zona IV:
r= k1
zj
(
=
p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S
= 0.004166
EB
h
kg catalizator
kmol
= 0.01021 [m]
S4 = Di H =61.1481 m2
Zona V
xi,5= xe,4= 0.05
xe,5= xi,5 + x = 0.05 + 0.2= 0.25
Ti,5= Te,4= 903 K
Te,5 calc = Ti,5-
F H i x i
ni c pi
T i ,5 +T e ,5
2
T5
903+897
2
=903- 6 =897 K
=900 K
40
xre1=
xe 1
CS
x e1
1
100
5=93.75 =
x e5
0.25
=
=0.267
5 0.9375
xre15 1=
0.25
20
0.25 )
=
( 0.9375
100
0.003333
xre15 2=
0.25
38
0.25 )
=
( 0.9375
100
0.006333
xre15 3=
0.25
42
0.25 )
=
( 0.9375
100
0.00913

Reactia
Principala (R5,1)
Secundara 1 (S5,1)
Secundara 2 (S5,2)
Secundara 3 (S5,3)
Hr
(kcal/kmol)
29772.03
24296.88
111829.2
-12117
41
Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
cpi , kcal/kmolK
71.54173
ni, kmol/h
147.6424
cpini , kcal/hK
10562.59
65.20149
37.57632
2450.032
7.166282
50.656
363.0152
48.08683
0.499046
23.99756
59.52851
0.994368
59.19326
21.5272
0.351995
7.577467
16.12018
0.73919
11.91587
12.54124
5.350325
67.0997
9.574864
3288.601
31487.91
3532.411
45033.33
Hr 5=HR 5,1 x 5+ HS 5,1 xs 5,1+ HS 5,2 xs 5,2+ HS 5,3 xs5,3

=1768.897 kcal/kmol
42

Te,5 calc = Ti,5-
F H i x i
ni c pi
= 897.2 K
Te,5 pres Te,5 calc= 897.2 -897 = 0.2 <0.5 K

Bilatul material pe Zona V

lg
k1
Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
yie
147.6424 136.9521573
0.041796
0.038598
0.04019
37.57632 46.91397045
0.010638
0.013222
0.01193
50.656 70.21910611
0.01434
0.01979
0.01706
0.499046 0.769561088
0.000141
0.000217
1.79E-04
0.994368
1.56244929
0.000281
0.00044
3.605E-04
0.351995 0.622509806
9.96E-05
0.000175
2.746E-04
0.73919 1.307270592
0.000209
0.000368
5.77E-04
9.46214905
0.001515
0.002667
2.091E-03
3288.601 3280.377673
0.930979
0.924522
0.92775
3532.411 3548.186847
5.350325
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.199= k 1=0.0632
T5
900
43
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.3847= k p =0.4123
T5
900
lg kp=
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.0256 atm
Calculul vitezei din zona V:
r= k1
zj
p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S
= 0.004955
EB
h
kg catalizator
kmol
= 0.00859 [m]
S5 = Di H =60.288 m2
Zona VI
xi,6= xe,5= 0.05
xe,6= xi,6 + x = 0.05 + 0.25= 0.3
Ti,6= Te,5= 897 K
Te,6 calc = Ti,6-
F H i x i
ni c pi
T i ,6 +T e ,6
2
xre1=
xe 1
CS
x e1
1
100
T6
897+891
2
=897- 6 =891 K
=894 K
44
6=92 =
x e 6 0.3
=
=0.326
6 0.92
xre16 1=
0.3
20
0.3 )
=
( 0.92
100
0.005217
xre16 2=
0.3
38
0.3 )
=
( 0.92
100
0.009913
xre16 3=
0.3
42
0.3 )
=
( 0.92
100
0.010957

Reactia
Principala (R6,1)
Secundara 1 (S6,1)
Secundara 2 (S6,2)
Secundara 3 (S6,3)
Hr
(kcal/kmol)
29769.48
24302.66
111922.2
-12140.2
45
Hr 6=HR 6,1 x 6+ HS 6,1 xs6,1+ HS 6,2 xs 6,2+ HS 6,3 xs 6,3

Compozitie
EB
cpi , kcal/kmolK
71.31674
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
136.9521573
cpini , kcal/hK
9766.9808
65.00793
46.91397045
3049.7801
7.162883
70.21910611
502.97126
47.93603
0.769561088
36.889707
59.33435
1.56244929
92.706914
21.45681
0.622509806
13.357075
16.0538
1.307270592
20.986666
12.51672
9.46214905
118.43504
9.55887
3280.377673
31356.704
3548.186847
44958.812
=1912.742 kcal/kmol
46

Te,6 calc = Ti,6-
F H i x i
ni c pi
= 891.1K
Te,6pres Te,6 calc= 891.17 -891 = 0.17 <0.5 K

Bilatul material pe Zona VI
47
lg
Component
EB
St
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
0.038598 0.035294
0.03694
46.91397045 56.25161753
0.013222 0.015775
0.01449
CH4
1.56244929 2.301341364
0.00044 0.000645
0.622509806 0.974363174
0.000175 0.000273 2.24E-04
1.307270592 2.046162666
0.000368 0.000574 9.42E-04
9.46214905 14.81032025
0.002667 0.004153 3.41E-03
3280.377673 3269.681331
0.924522 0.916931
3548.186847 3565.898604
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.4331= k p=0.3689
T6
897
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.0687 atm
Calculul vitezei din zona VI:
r= k1
zj
(
=
p EB
p St p H 2
kp
F x j
r j cat S
0.04583
5.425E04
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2350= k 1=0.05820
T6
894
lg kp=
0.02604
0.000217 0.000314 2.65E-04
CO2
H2O
0.01979
0.769561088 1.121414457
T
C2H4
136.9521573 125.8552434
70.21910611 92.85681053
H2
yie
= 0.004091
EB
h
kg catalizator
kmol
= 0.01045 [m]
S6= DiH=60.6119 m2
48
0.92072
k1=
Zona VI
xi,7= xe,6= 0.05
xe,7= xi,7 + x = 0.05 + 0.308=0.358
Ti,7= Te,6= 891 K
Te,6 calc = Ti,6-
F H i x i
ni c pi
T i ,7 +T e ,7
2
xre1=
xe 1
CS
x e1
1
100
T7
891+ 884
2
=891- 6 =884 K
=887.5 K
7=90.5 =
x e 7 0.358
=
=0.395
7 0.905
xre17 1=
20
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100
0.01029
xre17 2=
38
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100
0.01955
xre17 3=
42
0.358 )
=
( 0.358
0.905
100
0.02161

49
Reactia
Principala (R6,1)
Secundara 1 (S6,1)
Secundara 2 (S6,2)
Secundara 3 (S6,3)
Hr
(kcal/kmol)
29764.26896
24314.18788
112110.7416
-12164.4819
50
Compozitie
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
cpi , kcal/kmolK
71.08918391
ni, kmol/h
125.8552434
cpini , kcal/hK
8946.946541
64.81204386
56.25161753
3645.782303
7.159504918
92.85681053
664.8087916
47.78340398
1.121414457
53.58500001
59.13800954
2.301341364
136.0967475
21.38581011
0.974363174
20.83754583
15.98713427
2.046162666
32.71227728
12.49201693
14.81032025
185.0107713
9.542851817
3269.681331
31202.08443
3565.898604
44887.86441
Hr 7=HR 7,1 x 7+ HS 7,1 xs 7,1+ HS 7,2 xs7,2+ HS 7,3 xs , 3

=2563.35 kcal/kmol
51

Te,7 calc = Ti,7-
F H i x i
ni c pi
= 883.8K
Te,7pres Te, calc= 884 -883.8 = 0.2 <0.5 K

Bilatul material pe Zona VII

lg
Component
EB
St
H2
B
T
C2H4
CH4
CO2
H2O
ni, kmol/h
ne, kmol/h
yii
yie
125.8552434
110.2831
0.035294
0.03064
0.03296
56.25161753
67.08329
0.015775
0.018638
0.01720
92.85681053
139.5262
0.02604
0.038765
0.06480
1.121414457
2.069502
0.000314
0.000575 4.44E-04
2.301341364
4.292326
0.000645
0.001193 9.19E-04
0.974363174
1.922451
0.000273
0.000534 8.07E-04
2.046162666
4.037147
0.000574
0.001122 8.48E-04
14.81032025
29.22125
0.004153
0.008119 6.13E-03
3269.681331
3240.859
0.916931
0.900415
3565.898604
3599.295
4770
4770
+ 4.1=
+ 4.1=1.2752= k 1=0.05306
T7
887.5
52
0.90867
k1=
6467
6467
+6.8=
+6.8=0.4875= k p =0.3254
T7
887.5
lg kp=
P = 1,5 atm
pH2= yH2P = 0.0097 atm
Calculul vitezei din zona VII:
r= k1
zj
(
=
p St p H 2
p EB
kp
F x j
r j cat S
= 0.003135
EB
h
kg catalizator
kmol
= 0.01351 [m]
S7= DiH=61.0059 m2
z 1 treapta 1= 0.03304 m
z2
treapta 2= 0.03257 m
3.3 Calculul cderilor de presiune pe zona de reacie catalitic

Diametru granul de catalizator Dgr= 2,5 mm
Lungime granul de catalizator Lgr= 10 mm
= 0.35 m3/m3
Hc = zi = 0.0656 m
Ti, treapta 1 = 903 K
ni treapta1 =3496.26 kmol/h

53
Te, treapta 1 =878.6 K
ne treapta1= 3532.41 kmol/h
Ti, treapta2 = 903K
ni treapta2 = 3532.41 kmol/h
Te, treapta2 = 883.8 K
ne treapta2= 3599.29 kmol/h
Vscozitatea dinamic: = 2,4 10-5 kgm/s

d eg =
Diametru echivalent granul de catalizator:
Streapta1=
D i2
4
2 Dgr L gr
=0.004 m
D gr + Lgr
=8.0425 m2
Vi, treapta 1 =
ni ,treapta1 RT i ,treapta1
p 3600
Ve, treapta 1=
ne ,treapta1 RT e ,treapta 1
p 3600
= 48.526
m
s
= 47.703
m3
s
V i ,tr 1 V e ,tr 1
+
S
Viteza fictiv medie a gazelor Vm, treapta 1 = S
2
2
180 (1 ) V m tr 1 H c
3
2
ptr1=
d eg
Streapta 2=
Vi, treapta 2=
D2i
4
= 174.54Pa = 0.00175 atm
= 8.0425m2
ni ,treapta 2 R T i , treapta2
p 3600
m3
= 49.027 s
54
= 5.9825
m3
s
Ve, treapta 2=
ne ,treapta2 R T e ,treapta 2
p 3600
= 49.894
Viteza fictiv medie a gazelor Vm, treapta 2=
ptr2=
180 (1 )2 V m, tr 2 H c
3 d 2eg
m3
s
V i ,tr 2 V e ,tr 2
+
S
S
2
= 6.149
m3
s
= 1073.23 Pa= 0.01073 atm
4. Concluzii
n urma calculului reactorului a rezultat un ztr1 = 0.03304 m i ztr2 = 0.03257m
. Reactorul fiind operat adiabatic iar reaciile fiind global endoterme explic de ce apare
o cdere de temperatur de la 903 K la intrare n reactor pn la 878.6 K la ieirea din
prima treapt i de la 903K pn a 883.8 K la ieirea din a doua treapt.
Comparnd reactorul adiabatic cu curgere radial i cel cu curgere axial apare n
primul rnd diferena ntre diametrele interioare. Reactorul cu curgere axial are un
diametru interior mai mare, prin urmare este mai costisitor lund n considerare c este
construit din acelai material ca cel cu curgere radial. De asemenea avnd acelai volum
de catalizator reactorul cu curgere axial are mai mult spaiu liber n interior, prin urmare
va avea cderi de presiuni mai mari dect reactorul cu curgere radial.
55
5. Bibliografie
1. Suciu, Gh. C., .a., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor. Volumul V, Editura Tehnic,
Bucureti, 1999.
2. Mcri, V., Benzen-Toluen-Xilen i derivaii industriali. Partea I, Editura Bucureti,
1992.
3. Crloganu, C., Introducerea n ingineria reaciilor chimice, Editura Bucureti, 1980.
4. Paulo Jardel P. Araujo, Manuela Souza Leite, Teresa M. Kakuta Ravagnant ,
Evaluation of the parameters and conditions of process in the ethylbenzen
dehydrogenation with application of permselective membranes to enhance styrene yied,
The Scientific World Journal, Volume 2016 , article ID 4949183 , 7 pages.
5. Nederlof, Christian, Catalytic dehydrogenations of ethybenzene to styrene, Thesis,
Delft University of Technology, 2012.
56

Proiect Petrochimie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Petrochimie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE

1.1 Stirenul. Obinerea stirenului ...........................................................................

1.2 Reacii ..............................................................................................................

1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin dehidrogenare direct.........

1.5 Alte metode de obinere a stirenului ................................................................

1.6 Intrebuintarile stirenului ..................................................................................

2. Date iniiale de proiectare ..................................................................................

3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic ......................................................

3.1 Stabilirea bilanului de materiale pe reactorul de dehidrogenare a

3.2 Dimensionarea zonei de reacie pentru reactorul adiabatic cu curgere

3.3 Calculul cderilor de presiune pe zona de reacie catalitic ...........................

Cocsul provenind din reacii secundare (polimerizare, cracare, policondensare) se

1.4 Procede industriale de obinere a stirenului prin

Procedeul adiabatic a cunoscut o important dezvoltare industrial.

menioneaz trei grupe de catalizatori pentru reactoarele adiabatice de obinere a

1.5 Alte metode de obinere a stirenului

1.6 Intrebuintarile stirenului

2. Date iniiale de proiectare

Tabelul 2.2 Compozitia EB proaspat

Tabelul 2.3 Compozitia EB recirculate

3. Calculul tehnologic al reactorului adiabatic

Debit stiren(DSt)= nr . ore frunctionare ,[

Debit stiren pur( DSt)=

Debit stiren de puritate 100% necesar instalatiei pentru a acoperi pierderile

DSt= DSt 100 pierderi [

Calculul randamentului in stiren:

Prin interpolare pentru: Ct= 41 %

Conversia utila: ( CU)=

Consersia in produse secundare: CPS= Ct-CU , [%]

Calculul cantitatii de etilbenzen necesar instalatiei

100 = 19795.81 kmol/h

EBnetransf= EBalim- EBtransf ,[

Calculul consumului specific de EB:

Calculul compozitiei materiei prime ce alimenteaza reactorul

Gi (raport masic materie prima ) kg/h

Calculul debitului de abur

Calculul debitelor molare la iesirea din reactor:

neEB= EBreciculat , kmol/h

EB reac sec CS 2 21 EB reac sec C S 3

Bilant material pe reactor

3.2 Dimensionarea zonei de reactive pentru reactorul adiabatic cu

Tabel 3.2.1 Entalpii de formare componenti

Tabelul 3.2.2 Calculul entalpiilor de reactie

Calculul vitezei de reactie

F(1-X) dt F[1-(x+ dx)] dt r dGdt=0

X- conversia etilbenzen la intrarea in elemental

rj- viteza medie de reactive pe tronsonul j

Bilantul termic pe zona de reactie j

Qi,j cantitatea de caldura globala cu care intra toti

Qe,j = Te,j n i ,e , j c pi, e, j

ni,j debitul molar a componentului i intrare in

Fj debitul molar de etilbenzen la intrare in zona

- entalpia de reactie i pentru zona j

Se face calcul pentru fiecare zona cu T = 6 K

Presupunem: Te,i= Ti,1Tm,1=

= 630-6 = 624 C = 897 K

Entalpia reactiei principale si celor secundare

Hr 1= HR1,1 x 1+ HS 1,1 xs1,1+ HS 1,2 xs1,2+ HS 1,3 xs 1,3

Calculul capacitii calorice medii a amestecului de reacie

Verificarea temperaturii de iesire presupusa

Te,1 pres Te,1 calc= 897- 896.74 = 0.26<0.5 K

Bilatul material pe Zona I