,0.4/4,....

-7----,V4-7----,--.

J. POPESCU BAJENARIT
AUTO
VO

.........
4 ..-gektriA-.0.-mtvo..."

N2., id .4.1H11.......19.9.4.,....-

DESPRE CNEJIT ROMANI

DE

I. BOGDAN
Membru al Academia Romane.

edinta de la 19 Martie 1903.

I.

Cuvintul romanesc cnez set cneaz, slav. MIAMI, ICSHIA3k, care astadl
nu s'a pastrat In limba populara romand decat sub forma chinez (ung.

kenz, kinz, la Rogerius canesius) In Banat, unde Insamna primar

de sat, a avut In trecut la Roman1 doua InsemnarI principale : Jude
sates i taran liber sail taran proprietar de pamInt. Niel ()data el
n'a insemnat pe eful statelor romane, cum din gre016 a admis Miklosich In Etymologisches Wrterbuch, p. 155: .grm. knz, ehedem der
regierende Fiirst der Moldau und Walachei. Ace01 principT s'aft numit
tot deauna voevocrf (1101EHOM, REAHK1a1H BOIEHO,A,d, popular vodd), i daca

prin sec. XVII eI sunt numiti cate data cnejI, acsta numire trebue
explicata ca un imprumut literar din cartile rusescI ce se introdusesera
pe timpul acela In tarile roll:Cane i fnlocuisera In parte vechile carp'
bisericesci de redactiune bulgara (1).
(1) I. Bogdan, Originea voevodatului la Rom:14 Bucurescl 1902, p. 17.Wickenhauser, Geschiekte und Urkunden des Klosters Solka, Czernowitz 1877, p. 205, spune
ei inscriptiunea bisericii de la Rfidauti din 1559 numesce pe Alexandra Lapusneanu
cKliA3; textul reprodus de Melchisedek In Revista pentru istorie, archeologie fi filologie a d-hfi Grigore G. Tocilescu, II. p. 65, are Insi esousom*.
In timpul lid Mateiti Basaraba Intlnim toi In documente cuvintul ICHA3k, In loo de
s011i0A4; intr'unul din 13 Ian. 1634 (Arch. Stat.), voevodatul TriI-romfinesci e numit
ICHARUCTRO, KHASCTILO, domnil triI !MASH, vintiriciul donniese 44CTIb, KHASCTRO WT BHlitIPWI,

vama domnsc5 B4Ald KHASCTRA; telte acestea MO, ca si sendurumucTa imaxiA, sunt capriciuri
Attalele A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. letorice.

I. BOGDAN

14

Voesc sa daii In urmat6rele un resumat al cercetarilor Multe pana

acum asupra cnejilor romanT
cestiune de o potriva de importanta
pentru istoria vechilor institutiuni romane, cat i pentru natura relatiunilor nstre cu pop6rele slave,aduand In acelaT timp cate-va date
noua asupra cnejilor din Principatele romane, carora nu le-a consacrat
inca nimenea un studiil special i despre carl istoriografia romana are
inca notiunl neprecise. IstoriciT notri i strainil ce s'el ocupat cu is-

toria romana, in special Unguril, ail insistat pana acum aprpe exclusiv asupra cnejilor romanT din Ungaria i Transilvania, carY a jucat netagaduit un rol important in istoria acestor dona tarT prin sec.
XIV i XV; cnejil din Principate neridicandu-se la o importanta militara, ca ce! din Ungaria, ci ramannd tot timpul functionarl satescI
sail simpli tarara' proprietarY, documentele vorbesc la inceput f6rte rar
despre eii incep a-1 pomeni mal des numaT in epoca de decadere a
lor, de la sfaritul sec. XVI inc6ce.

Prima' cnejl romanT de cari se pomenesce in istorie sunt, dup parerea mea, cele don' capetenil ale Romanilor, al caror teritoriil $tefan
Nemanja Il daruesce, data cu mal multe sate de apilo, la sfaritul
sec. XII, mandstiriT Chilandar: WA KAAXII pAA0B0 COIrAker110 H h8pkrO,

Hure HAAKk .po.: dintre VlachT judecia luT Radul i Giurgea, cu totul

170 de VlachT (1). De1 Rad i B-urd nu sunt numitl cnejl, este evident ca, intre cele 170 de case de RomanT, ei aveati functiunea de cney
sail prmikjurT, pomenitT in donatiunile ulterire ale regilor i dinastilor sirbl ca capetenil ale catunelor sal-1 satelor de RomanT. Aa in
diploma luT $tefan Prvovan6ani pentru manastirea 2i6a (1222-1228):
a CE MACH :

rpkAk KHE3k, etc. (2); in diploma luT $tefan Uro II pentru

literare ale scriitorilor. De altmintrelea, In timpul lui Matei Basaraba se observA la

mai multi dind tendinta de a introduce unele inovatiunT in formulele vechl;

110

in loe de sandia, inteun chrisov din 1636 pentru Sima logofkul (Arch. Stat.),
nariz 1$i acSnaiis inteunul de la 3 Aprilie 1640, pentru Hrizea vornicul (Arch. Stat.), KOHIOWTH, 4,1WHIJK, AOMS CTp0HTM inteunul de la 10 Martie 1631, In loe de ICOMHCX, HIK4pHHICE, HOCTIACTp4HH CIBIpHHCKH(=GdHl) i,4,04116 CTp0HTIA inteunul de la 15
HHKS (Arch. Stat.); csA.Prgniii BC
Maiti 1641 (Arch. Stat.), s. a. m. d.
Fr. Miklosich, Monumenta Serbica, p. 5.--E. Kaluiniacki, in Hurmuzaki, Documente privit6re la istoria Romdnilor, I, 2, p. 772. Documentul e datat de obiceiil
1198 1199.
Mon. Serb., p. 12; Hurmuzaki, Documente, I, 2, p. 775.
d. p.

naits,

15

DESPRE CNEJEi ROMNI.

Chilandar (1293-1302): a ce BAACH: ICHEEk KOHKIltl, etc. (1); in diploma aceluiai pentru mndstirea Banja (c. 1318): KATOVH6 garkilIERCKHH: KOCTAAHHk
npirtunilopk, KAToylik socotatiu;: nAmmoop ROlICHAk, ICATOIrRit HOHCHAltlik: lip4A11-1K14011. ROHCHAk, etc.

(2). intre cAtunele date de $tefan Digan bise-

ricii sf. Arhangeli din Prizren la c. 1348 se pomenesc MACH sa4T1 qatif
Cu SAHCAMIlt npimmuormi in frunte, cAtunul rdIPIHWA Cu np*mwmph KOHX1I4,
cAtunul KOCTp15.44Hk Cu ROPAtilik nrkminctopk 1 cAtunul FOACTSOFIRH CU noprk
Klif31% (3).

E f6rte probabil ca unii dintre Romanii dAruiti mangstirilor saii

nobililor sirbesd in sec. XIV i XV i numip dup cate un nume de
pers6nA, sunt numiti dupA cnejii se" prmikjurii lor : aA. Ursulovci, Aigatovci manAstiril Banja, dup6. Ursul, 8i5at (ed. Jagie, p. 28, 33; cf. WHWATIL in diploma pentru Deani, p. 54) (4); aA. Lpinovci, Tudorievci,

Ratigevei manAstirii Dedani, dupA Lpin, Tudoric, Ratig: Lpdin i

Tudoric sunt citati in fruntea consAtenilor lor, iar intre Ratigevci e

pomenit un Ratig ca bunic (1,-kAk) al altor doi Vlachl (5); aA. Vlasi
Vpichniei, druiti la 1434 de voevodul Juraj celor trei fratT Jurjeviei,
sati Vlasi Radivojevci li. Vlasi Vojkovci, dAruiti de Gheorghe Brankovie la 1428 lui Radi elnik, dupA Voichna, Radivoj, Vojko (6).
Atributiunile de cApetenie ale acestor cneji ere', dupA t6te probabilitAtile, urmAt6rele : a)ZI stringeati de la Romana pAstori, supu1 mnAstirilor saa nobililor, contributiunile impuse, !litro cari primul loe II ocup

tquinquagesima din oi, ca li la Romnii din Ungaria 1 Transilvania (7); b) garante' indeplinirea angariilor in satele de Romani agriMon. Serb., p. 59; Hurm., J, 2, p. 797.
V. Jagi6, Sveto-Stefanski chrisovulj kralja Stefana Urok II Milutina, u Be6u
1890, p. 32, 33, 35.
Glasnik, XV, p. 288, 291, 292, 294; cf. ibid., p. 295, 297, i Hasde, Archiva jeto-

rica a Romania, III, p. 136 137.

De6anske chrisovulje, Glasnik, od. II, kn. XII, u Beogradu 1880.
Deeanske chrisovulje, p. 49, 51; cf. Mon. Serb., p. 96.
Mon. Serb., p. 378; Spomenik, III, p. 3. Despre toll acetia v. St. Novakovi6,
Selo [Glas, XXIV], p. 41 O urm.
Din cincl4e6i de oi una cu miel i alta strp pe fie-care an: A CI atIKOH KA4X0Atk: AO AII0 H4 [CUICO ATO WT .11. WINOT Cl. KirinerIMk a Aporror amoBoy; Svetostel chris., ed.
Jagi6, p. 36; cf. DeCanske chris., p. 309: ad indatoririle Vlachilor sunt frte amfinuntit
specificate ii filtre altele se spune: H Ad AMO l'omita nykrropiatoKe KOHk ROMA TOTHAICIT nipneo, %LAICO CON' ,I,ABOAH 11,4151CTEOlf MH, a RO CENA topo Ad HE Amo (0 s de pe fie-cave an un

cal se' treI-deci de perpere, cum mi dat imprtiel mele, iar dup acata impdratuluI sal nu ma da); ceca-ce arat ca djdiile i. angarilla, la carI erall obligatI
Vlachil mndstirilor, se cuveniail inainte regelui set tarulul.

I. BOGDAN

16

cultorI; c) supraveghiail politia satelor, de care un articol din zakonikul

luI Stefan Duan if face r6spundkorI (1); d) judecail procesele mdrunte
ale locuitorilor. Acsta din urma atributie, care imI pare a fi cea mal
veche, se reflecta in cuvintul cotrAkrrao terra iudicis din diploma
lul Stefan Nemanja, care corespunde perfect cuvintuluI romaneso ju-

decie din documentele moldovenescl i care, cum vom ved mal la

vale, aveh intelesul de circumscriptie in launtrul careia cneazul sag
judele iT exercit dreptul s de judecata. Se 'Ate ca in limba lor
proprie cnejil din Serbia sd se fi numit judecI sail judT, ca i eel din
Tra-romansca sail Moldova (2).

Cam cu acele4f atributiunI apar primiI cnejI romanI pe teritoriile

romanescI de la nordul DunareI 0 In Ungaria. CnejiI loan i Farca
din Ora SeverinuluI, pe earl regele Ungariei IT supune hospitalierilor
la 1247, aveail sa stringa pentru aceOia jumatatea tuturor veniturilor regale cedate lor (3) i earl' constati, precum se vede din documentele ungurescI posteridre, maI ales din quinquagesima ovium,
din dijma din porci i albine i dintr'o contributiune (census) pentru
paminturile folosite (4) ; ei aveail sa supravegheze s6rviciile (servitia) pe carI locuitoriI trebuiail sa le faca regeliff: intretinerea i ap6rarea castrelor i serviciul militar in rasboiil (defensio terrae cum
apparatu suo bellico in diploma din 1247).
tn praediile qi pe paminturile castrelor regale, pe proprietatile deruluT, ale nobilimil 0 ale comunelor or4enescl enejil (kenezii) erail
administratoriI satelor, in numele proprietarilor, i judecatorii locuitorilor. A apar eI in primele documente dupd diploma luI Bela IV: la
Ed. Novakovid, 1898, P. 113, 146.

Dup Novakovid, terminul knez era mal usitat in partile nordvestice ale teritoriului sirbesc, pe cnd prmikjur predomin in prtile supuse influentii grecescI.
Selo, p. 233; cf. ibid., p 108-109.
eMedietatem omnium utilitatum et reddituum,; Hurmuzaki, I, 1, p. 250.
,Medietas collectarum quinquagesimarum, la 1383; I. Mihlyi, Dipl6me maramureyene, Maramures-Sziget 1900, p. 77; tquinquagesima, la 1387; Hurmuzaki, I,
2, p. 301."Praestatio ovium, porcorum., 1370; Kemny, Ueber die ehemaligenKnesen
und Kenesiate der Walachen in Siebenbiirg en, in Kurz, Mag azin, II (1846), p. 309; de-

ovium, porcorum, 1506-1512; Itthy L., Az oldh nyelv is nemzet megalakuidea, 1887, p. 159. elledemptio porcorum et apum., 1553; Kemny, 1. c., p. 816.Tres
grossos de qualibet sessione', 1387; Hurmuzaki, I, 2, p. 301; edicam secundum sortem levatam, secundum sortem suam., 1553 (cite 8, 16, 20, 50 denari); Kemny, 1. c.,
p. 316.

DESPEE CNEJII ROMINL

17

1301 pe teritoriul Skuilor (1), la 1319, 1326, 1343 i 1344 In Banat i

Maramure (2). Incepnd cu a doua jumatate a sec. XIV, scirile despre
cnejii romnl din Ungaria sunt f6rte numer6se i precise; ele nu lasd
niel o Indoild asupra naturil atributiunilor i asupra situatieT lor juridice.

Profitand de vechia organisatie cneziald a satelor romane, regiI

UngarieT i In numele lor voevociiI sa vice-voevocjil Ard6luluT, comitiI

comitatelor i castelanil castrelor regale lairebuintara pe cnejI pentru

scopurile lor de colonis are, garantandu-le i marindu le veniturile ce
le aveati de la colonfl conduI de e.f. Renuntand la o parte din veniturT
In favorul lor, regil i dup el ceT-lalti proprietarI marl de pamint
acordard cnejilor dreptul de chinezat (jus kenezatus, keneziatus, jus
keneziale), sail pe un timp nedeterminat (3) sail pe vita. i cu facultatea de a-1 transmite motenitorilor direetT (4), call. participail Impreuna la beneficiile chinezatulul (5). Aceste acordarl se faceail sail prin
confirmarea chinezilor existentI in functiunile lor sa prin imputernieirea de a Intemeia sate nou (villas), pe pamInturI din not' curdtite de padurI sail pe locur parasite de locuitorI (novae plantationes) (6).
In casul acesta chinezul avea o situatie analoga cu cscultetus> sa ciudex al coloniilor nemtescl din Ungaria nordica, era un fel de Lehn-

schulze german (7). Pe langd dreptul de a poseda o portiune de pamint (mansio, mansus), de obiceiii maI mare decal a celor-laltl locuitorI
Scuii din e villa olachalis. (Olhtelek), apartiatre de castrul Udvord (Udvarhely), sunt Map de sub jurisdictiunea cnezului ea iurisdictione knesije ; Romnii
ins eprestent knesio ipsorum prestandae ; Hurmuzaki, I, 1, P. 553-554; cf. privijudece eipse kenesius predictus pro
legiul din 1426 dat Romnilor din Bretcu:
tempore constitutus cum villanis dicte vine'; Hurm., I, 2, p. 635-536.
Hurm., I, 1, p. 579, 696, 687; Mihlyi, 1. c., p 8.
eNostro durante placitoe, 1409; Hurm., I, 2, p. 464; eusque ad nostrum beneplachums.; Rev. p. istorie, arch. $i filol., V, p. 137.
4 Titulo perpetuae kenesiatus donacionise, 1445; Hurm., I, 2, p. 721-722. De
succesori se vorbesce aprpe in tte privilegiile.
Brad econdivisionalese; doc. din 1412, in Rev. p. istorie, arch. fi filol., V, p.
135-137.
Frte interesante aunt in privinta acsta documentele din 1360 (Slyom-Fekete

Ferencz, A magyarsdg s az Oldh incolatus Hunyadban,in Analele societtil istorice ri archeologice din Huned6rd [Hunyad], Budapest 1882, p. 60 si urm.), 1363
(Hum., L 2, p. 73) si 1380 (S61yom-Fekete, 1. c.).
Cf. ekenezii seu scultetie la 1555. ap. Hunfalvy, Neuere Erscheinungen der
rumdnischen Geschichtsschreibung, 1886, p. 119; esculteti seu kniaziones, advocati
sive sculteti kniazionese In satele romilnescI din Galitia, ap. Stadnicki, O wsiach tak
zwanych woloskich na plnocnym stoku Karpat, w Lwowie 1848, p. 35, 44.

I. BOGDAN

18

liber de cons si de quinquagesima (1), de a tin o m6ra (2) si de

a se slujl de munca satenilor pentru cultivarea portiunil sale de pamint
(3), el avea si un venit de la judecati in causis minoribus, (4).
Cnejil ce se aflail pe proprietdtile nobililor, cleruluI sa comunelor
aveart o situatiune mal j6sA ; ei n'aveatl un drept kenezial hereditar
nu erati scutiti de onus terrestralis, de care nu ere' scutitl tot-deauna nicI cnejii confirmati de rege (5). De ad deosebirea ce o face Lu-

dovic I la 1366 intre un kenezus per nostras litteras regales in suo

kenezatu roboratus, i Intro un communis kenezus, In ce privesce
hommagium: cel dintaid e asimilat cu un nobilis, al doilea cu un
villicus fidei unius fertonis; nici unul, niel altul nu rail adevarati
nobiles , (6).

cu t6te acestea o parte din cnejii romni devenisera nobilI aI

regatuldi Inainte de 1366 si f6rte multi se nobilitza pe la sfarsitul sec.
XIV si In cursul sec. XV. Primul cas cunoscut e de sub Carol Robert
din 1326: acesta da turd Stanislaus kenezius din Maramures, pentru
serviciile sale, terram Zurduky iure perpetuo ac hereditarie possidendam, eximnd-o de sub orice jurisdictiune, scutind-o de orI-ce (WI si
acordand lui Stanislaus omne ipsius terra debitum et collectam, more
et lege nobilium regni percipiendam (7). Printr'o ast-fel de donatiune
chinezul devenia nobil: el nu me era un jobbagio regalis (8), chine-

zatul lui nu ma era un officiolatus (9), proprietatea n'o maI Ewa.

Doc. din 1482: eantiqua libertatis praerogativa, a chinezilor din Hunedeira era

ca el nu platiail niel o etaxd, cens sa contributie.. inteun isvor important de

la 1552 se lice : ekenezii non solvunt quinquagesimam ; ap. liemny, 1. c., p.311-312.
Cf. doc. din 1326, Hurm., I, 1, p. 528, si Hunfalvy, Az Oldhok trjnete, I, p. 408.

Des in documentele unguresci nu se -spune apriat acest lucru, el este de admis i pentru cnejil din Ungaria, cum se constata pentru cei din Galitia; Stadnicki,

c., p. 15-16.
eIpsi autem (se. kenezii) poterunt iudicare preter tres causas, scilicet latrocinium, furtum et incendarium, 1352 (Hurm., I, 2, p. 28-29: privilegiii pentru chinezil
Iuga si Bogdan in comitatul Carasului). Cf. privilegiile date de Elisabeta la 1366 si
1370 unor chinezi din Beregh : Olachi et jobagiones ipsorum a sk fie judecatI de
edomini, lor, eexceptis furto, latrocinio et aliis publicis criminalibus (Mililyi, 1.
c., p. 69 si 63). Acelasi privilegia Il aveaa villici, in coloniile nemtesci din Maramures
si Zips ; v. dipl. din 1303 si 1315, in Schwardtner, De Seultegiis, Budae 1815, p. 148
urm., din 1329, in Mihlyi, 1. c., p. 8 10.
(6) Kemny, 1. c., p. 297, 306; Hurm., I, 2, p. 241-242.
Hurm , I, 2, p. 120; cf. Kemny, 1. c., p. 294 si urm.
Mihlyi, 1. c., p. 6.
Doc. din 1370; Hurm., I, 2, p. 165.

1.

Doc. din 1387; ibid., p. 300.

19

DESPRE CNEJ71 ROMANt

sub servitute keneziatus (1), el nu mat' datora regelul anumite cobsequia, servicia ac solutiones (2), ca cel-laltl chinezt Posesiunea sail
posesiunile ce le avea pana atuncI sub nomine keneziatus 0 le administra nomine regio, le capta acum perpetuo et irrevocabiliter,
comni eo jure et titulo quo eedem ad nostram (se. regiam) collationem
pertinere dinoscuntur (3). In raport cu prima donatiune, a chinezatulul, acst a doua este numita tot-deauna nova donatio (4).
incepnd sub Carol Robert, nobilitarea cnejilor romanl se continua
sub Ludovic I 0 Sigismund i, In urma serviciilor insemnate ce cnejil
aduc regatului In rasbiele cu Tura*, lea, in comitatele sudice ale Un-

gariei : Cara, Severin i In Huned6ra, un mare avnt sub Albert,

Vladislav i Hunyadi ea voevod al ArdluluI i guvernator al Ungariel. Sub Matei Corvin ea se raresee. in a doua jumatate a sec. XV
0 la sfar0tul acestuI secol Valachi nobiles sunt f6rte numero0 In
Banat 0 In Hunedra (5). Devenind nobilY, chinezil Ineetza de a fi romanI; parte de 'mina voe, parte si1iT de dispositiunile luate de Ludovic
confirmate do Sigismund la 1428, el trec la catolicism, ca sa-I p6ta
pastra mail departe domeniile lor (6). Romanilor le r6man numal kenezii communes, earl, fie ca apartineail castrelor regale, fie capitule-

lor, nobililor sail comunelor oraenesel, nu sunt alt ce-v decat judl
satescl, villici seu kenezii (7), judices vel kenezii (8), pro tempore
constituti), supu0 proprietaruluY, ea 0 consatenil lor, neliberi, caci nu-1
fi pldtit mai
puteail parasl pe acesta fara permisiunea luI i fail
nti terragium iustum (9) ; eT platiaii un cens, lar In schimbul
serviciuluI primiail o rsplata anuala, dupa Invola. Cnejil acWia sunt
identici cu villica din satele ungurescl i sasesel (ung. bir, sas. Hann)

situatiunea lor juridica nu se deosebesce Intru nimic de a celorDoc. din 1394; ibid., p. 356.
Doc. din 1394; ibid., p.354.
Doc. din 1370; ibid., p. 167-168. Cf. gpleno jure la 1387; ibid., p. 300.
Documente din 1387, 1394, 1439, 1445, 1446, 1447: totum et omne ius regium,
totum et omne ius regni; ibid., p. 300, 356-57, 649-50, 653-54, 721-22, 727, 731. Cf.

donatia din 1365 &kit Karapch Olachus, care nu fusese chinez; ibid., p. 98-100.
(b) Vell d. p. doc. din 1496, la SCAyom-Fekete, 1. c.

Decretul luI Sigismund din 1428 cere ca nobiliI i chineziI din comitatele Severinului i Huned6rel (districtele Sebes, Mehadia i Hateg) s nu maI tie popI
boteze copiii In religiunea catoli3. Hunfalvy, Az
schismatici pe mosiile lor
Oldhok trtnete, I, p. 480-481; II, p. 65.
Doc. din 1447; Hurm., I, 2, p. 739.
Doc. din 1543, 1652, ap. Kemny, 1. c., p. 312.
Doc. din 1407; Hurm., I, 2, p. 454-55.

I. BOGDAN

20

laltl eiobbagiones) (1). Numele lor (sub forma cnez saii chinez) se pastrzA In acsta acceptiune 'Ana pe la sfaritul sec. XVI; In sec. XVII
el este Inlocuit peste tot, afarl de Banat, unde s'a pAstrat i la SlrbiT
de acolo, cu termenul Jude, Judet (giude, giudet) sail birdii (2).
Ast-fel cnejii din Ungaria i Transilvania, dupd ce ma nti a
fost intemeietorT i efi de sate, apoT scultett aT regilor i marilor proprietarT, cu drept hereditar, i In sfarit nobil aT regatuluT, aman simpli administratorT de domeniT nobilitare sail de comune sAtescT atArnAt6re de orap, i se perd, in cele dintAiii, In iobggime (3).
Kemny, 1. c., p. 297-298, 306. Documentul din 1377, reprodus in Hurm., I, 2,
p. 241-42, este frte important pentru situatiunea chinezilor comunl. Cf. Statutul capitoluluI din Oradea, 1506-1512: kenezii yero tam ad ovium quam porcorum praestationem astringuntur, iuxta conventionem factam (Rthy, I. c., p. 159) si resolutiunea
dietei trafisilvane din 1538: villici, kenezii, Valachi presbiteri solvant (se. tributum) ;
Kemny, 1. c., p. 311-312.
Kemny, 1. c., p. 327 si urm.; N. Iorga, Sate fi preoff din Ardeal, Bucuresci
1902, p. 109, 112, 116, 121, 122, 128, 132, 138, 165; AcelaI, Documente romineKi din
archivele Bistrifei, Bucuresci 1899-1900, I, p. XVI, 24, 29, 91, 96; II, p. 64, 76-79,
90, 91, 99, 108, 113.-in socotelile Sibiiulul din sec. XV-XVI, pe Ifingi forma ungu-

rsc kenesio, se gilsesce mal' des ces romnsca knesio, knesius, knysio, knyes;
Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt, I (1880), p. 131, 182, 207, 208,
215, 221, 222, 933-234, si urm.

Acst expunere nu concord& cu unele phreri ale istoricilor nostri, cari sunt
aplicati a ved in chinezil romiinl din Ungaria si Transilvania nisce cilpitanY de
cu functiunl politice. N. Dendistricte sal pr ef ecti militari, cu rang nobilitar
susianu, Chinesiatul familiel Bel sdrabd din fara Hafegului, in Rev. p. istorie, arch.
filol., BucurescI 1902, p. 50 si urm. ; AcelaI, Revolufiunea tul Horia in Transil-

vania si Ungaria, Bucuresci 1884, p. 45 i urm. Mg bine a inteleu natura chinezatului d-1 A. D. Xenopol, in Istoria Romeinilor, I (1888), p. 503-505.-Dintre istoricii
ocupat cu acst& cestiune, dup.& Kemny, mal ales Hunfalvy, In Die Ruungurl
meinen und ihre Anspriiche, 1883; Neuere Erscheinungen der rumeinischen Geschichtsschreibung, 1886, si As Oldhok tdrtnete, I-II, 1894, unde este adunat un frte bogat
material si unde se resumz& i studiile lui Slyom-Fekete, dintre carl, pe langii cel
citat mal sus, este de relevat mai ales: Vdzlatok as oldh-kenzi intzmny tdrtnete
s ismertetshez, in aceleasi Anale ale societ&IiI istorice si archeologice din Hune-

clrg.: A hunyadmegyei t6rtenelmi ds rgszeti tdrsulat vknyve, bros. II, Arad

1884, p. 14-37. Un resumat din Hunfalvy d Jancs Benedek in A romdn nemzetisgi t6rekvsek trtnete s jelenlegi cillapoict, Budapest 1896, I, p. 225-253. Mai
mult sal mai putin ating cestiunea chinezatului si scrierile ce se ocup cu asi 4isa
cestiune romnd se:1 teoria Sulzer-Roeslerian. Bibliografia acestei din urmii cestiunl e dat& intrgil de D. Onciul in brosura: Romeinif in Dacia Traiand pelnd la
intemeiarea Principatelor (Cestiunea rom&n), Bucurescl 1902.

21

DESPRE CNEJIi ROMANi.

IV.

Cu totul altA srte a avut cnejiI In Principatele romAne, eel mal

putin cunoscutl dintre cnejti romAnl i asupra cArora trebue sa insistain ma mult, d'And i 6re-cad nou6 amAnunte.
S'a presupus cd vechia institutiune romanscA a chinezatulul a trebuit sA existe i In cele dou6 voevodate romanesd din sudul i ostul
Carpatilor i cA cnejil din Tra-romAnscA i din Moldova vor fi fost
o institutiune adusA din Ungaria de descAlecAtoril tArilor (1). Ideia
ac6sta este numaI In parte adev6ratd. El sunt In cele dou6 voevodate
din sudul i ostul Carpatilor tot atat de vechI cAt i pe teritoriile din
hluntrul lor; ad se face InsA rar amintire de el', ca de tot ce privesce
vita satelor: imensa majoritato a actelor domnescl i private, limep'end cu secolul al XV-lea (2), se rap6rta la proprietAtile boeresci: la
donatiunT, cumpArAturl qi schimburT. lar &And sunt pomenitT In docu-

msnte, nu se spune mal nimic asupra atributiunilor lor, nicl nu se

preciszA situatiunea lor juridicA fatA de cele-lalte clase ale populatiuniI, cum am v6ut cA se face In Ungaria. Un lucru reese Ins6 cu sigurantA 10 din documentele moldovenesd i din cele muntenesd cnejiI
nu pot fi acl decal judI sAtescI. Acsta o aratA: 1) numele Jude In Moldova, judec In Muntenia ; 2) terminul judecie, Intrebuintat In Moldova
pentru a InsemnA circumscriptia In care judele IT exercitA atributiunile
sale judecAtoresci i administrative ; 3) terminul vataman ce se ghsesce din primele timpurT, tot In Moldova, in acela1 Inteles cu cneazul
sa judele i despre care scim cu sigurantA din documentele ulteri6re
L. Pi5, Die rumdnischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byz. und slay. Recht,
1886, p. 17-19.A. D. Xenopol, letona Rominilor, I (1888), p. 503 i urm.; II (1889),
p. 229 *1 urm.D. Onciul, Originele Principatelor romdne, Bucuresci 1899, p 86
urm, 134 i urm. Din punct de vedere juridic, cu mult bun simt, dar fard fapte
nou, I. Iidejde, Din dreptul vechiii romin, Bucuresci 1898, p. 102 i urm.Asupra
cnejilor din Moldova in special R. Rosetti, Despre clasele agricole in Moldova, in
Revista noud, an. I j II (1888-1889): o fifrte blind lucrare.Trec cu vederea peste
luerdrile mai putin importante sail frd nici o valre, ca d. p. Zanetov, Bilgarskoto
naselenie vi srednit5 vekove, Ruse 1902.In manualele ntistre de c616. institutiunea
chinezatulul e saii neexplicat, ea in al d-lui A. D. Xenopol (ed. din 1894 ei 1901),
sail e caracterisatd cu totul groit, ea in al d-lui Gr. G. Tocilescu (ed. din 1900, p.
121-122; cf. ibid., p. 118).
Documentele de la sfritul sec. XIV sunt f6rte putine i in ele nu se pomenesce niei un cnez.

10

I. BOGDAN

22

cd era judele i administratoral satulul, Intocmai ca vorniceii sa vornicg de mal tardiil (1).

CnejiI sunt amintitI apr6pe exclusiv In satele domnescl, acele pe

earl domnul le ddruesce boerilor sat' mandstirilor, cu formula: cunde
ati fost, sail cunde este cneaz, jude, vataman cutare,, uncle std, sail

(undo trgesce,, cunde a stat, sag undo a trait, unde a asezat sat
catare'. MAnAstirile sad boeril pAstrail une-orI maI departe pe cnejl",
judI sa vatamanl ca vatafl al lor; de cele mal multe orl ins4 eI dispar
In urma donatiunil domnescl, IntAiil In satele unde boeriI IsI aveati casele
sail carpi lor (Aomm, Asopzi), apol In cele-lalte; de aceea amintirea lor

se raresce odat cu micsorarea p6mInturilor domnescI. Ca functionarI

domnescI ene j sunt pomenitI f6rte rar chiar In sec. XV; cel din urmd
cunoscut mie In Moldova e de la 1502; din sec. XVI Inc6ce Intalnim In
documentele acestel ten numaI judT, vatamanl, vornicI i vornicel (2).
Cuvintul vataman pare a fi imprumutat de la Malorosienii din Galitia 0 Podolia, unde se gsesce sub forma ataman, otaman, vataman, votaman i unde nu
insmn numai sef de Cazad l (Kosakenhuptling, Kosakenoberhaupt (Miklosich,
Fremdwarter, p. '75; Etymologisches W6rterbuch, p. 5), ci i 4jude satesc: gvillicus
alias cywan seu watman (wattaman), la 1456 In Podolia; Bantkie, Juspolonicum,Varsavise 1831, p. 293. in documentele sec. XVI e firte des ; a in tratatul lui Sigismund I

tefnitl din Dec. 1519: pan ktori, abo ziemianin, yle urzednik wataman; pan
ziemianin, abo urzednik wataman u gymieniu ; urzednici, voitowie y watamanowie
gdzie pan swa glowa nie mieszka w gimieniu; ma pan sam przisiadz, a wataman
samotrzec (Arch. ist. a Romniei, II, p. 2 0 urm., dup Acta Tomiciana, V, p. 90-93).
Cf. cweijtowie, watamani albo tywonowie przysiqga6 bqdzi na sprawiedliwe oddanie
poboru z domem i plugw,, in Volumina legum, ap. Linde, Slownik, s. V. wataman.
cu

Cuvintul se gisesce 0 la Ru0. Sreznevskij 11 citz sub forma 114TdAtM4HZ, ROT4M4HE

dinteun doc. din Dvina de la 1294 qi din dou doc. ale mnstirii Troickij Sergievs
de la 1448 i 1477:

4 Hi CSAHTH Hxs rraintoRs ciortgicKup, HH HX8 ROT4At4HORE, HH HX8 OCHWIIEZ;

Materialy dlja slovarja dr.-russ. jazyka, St. Petersburg 1893, col. 231. *i Linde 0
Sreznevskij 11 pun in legdtur Cu vataha, vatag a, care se g5.sesce si la Cumani
(cron. Ipat.) i in doc. din 1294, 1340, 1446: un cuvint de origine ttrsa (tat. vataha 4Menge, Fischergenossenschaft, Miklosich, Etym. Wrterb). Miklosich Il derivA
din germ. Hauptmann (woraus zunchst hetmani, explicare adoptat de Cihac, Dictionnaire d' tymologie dacoromaine: Elements slaves, etc., p. 137. Accentul se opune
ins acestel etimologil ; in maloross. se pronunt. O1'4M4H1 (elechowski), in bjaloross.
(Nosovi6).
CA judele i vatamanul aveaii In Moldova aceea0 functiune,
se vede, intre altele, i dinteo circular a lul stefan II ctre diregtoril tril, dintre anii 1435-1417; el o adreszi nti boerilor i vornicilor, apol kioltuzilor i Orgarilor i in sfarit ju4ilor i vatamanilor i 'ril intregi: Ma= E014(10M8 H ABOpHHICME,
H W04113041 H nprapents, H NCS4,1418 H lE4T4M4HOMI, H MIMS 1104110ACTHIS (orig. in archivul Bra4141114H5

ovului, No. 432).

Cf. d. p. N. Iorga, Studif 0, documente cu privire la istoria Rominilor, V, p.

84 (c. 1650), 225 (1699), 396 (1586) pentru vatamanl; p- 111 (1788), 423 (1783) pentru

23

DESPRE CNEJI ROMANY.

11

V.

Voi resuma in urmdtrele dovecjile principale pe earl se internei6z5 generalisrile de mai sus, Intaitl pentru Moldova, apol pentru
Tra-romanscd. Materialul acesta n'are pretentiunea de a fi complet, de

re-ce documente publicate avem putine, iar cele inedite sunt frte
numer6se si numal o mica parte din acestea am putut s le consult.
1. Cnefi.-1414, Aug. 2: Alexandru vv, ddruesce slugiT sale, panuldi
Thder Pitic, trel sate: afAHHO MO HA KOWA* rAg mt; ECT AOMK, rAE ECT
MOM* KtpHWk CTAHHCAARk, 4 Ap8rog CEAO HA 01rCTTH atipagui-k, rAg SHAMETIs HA
IgplA4A, 114 HME rAE 16111Ak AHE H itHrilHELIAH KHRt3OHE, A TpETYE CE40 HA spaAaA*

rAg MS ECT ApIttria Aomk, rAg ECT T4M4Ulk H MAIM KHASOHE 11111 sat pe Co-

Vila uncle este casa luT, unde a fost Vris Stanislav, iar alt sat la gura JeravcaT (1), unde se varsa In Barlad, ammo unde ail fost Lie i
TiOnescil cnejT, iar al treilea sat pe Barlad, unde este cea-lalta casa a
lui[si] unde sunt Tama si Ivan cnejl (proprietate privata).Din acelasT
an si din aceeasT i avem o donatiune a lul Alexandru catre andrul
pentru satul Muntenil scutasT, uncle Taste cneaz Lita si 5.rban (traducere din 1793, la Acad. Rom.).-1427: Alexandru daruesce manastiriT
Homoruldi satul, unde a fost cneaz Stan cCEA0 rAg 6614 KH/ASk CT4HZ (Pi,
Die rumanischen Gesetze, p. 19; cf. Wickenhauser, Geschichte der Kls-

ter Homor, St. Onufri, Horodnik und Petra utz, p. 83; R. Rosetti, Revista noud, II, p. 71).-1428, Iulie 24: Alexandru daruesce luT Sinata trel
sate, unul pe Zeletin, unde este casa luT, si pe Frumusel, uncle a fost
Drago s i pe Tutova, unde este cneaz Orsat (Th. Codrescu, Uricariul,
II [ed. 2-a], p. 252: Cneagorsat; lectura ecneaz Orsat mi-a sugerat-o
d-1 Dr. G. Popovic1).
1436, Dec. 20: intre multele sate, pe carT Ilie
*tefan vv. le daruesc boeruluT Michail din Dorohoill, se afla si aCEA0
HOA 1C4p4HtHHOMZ, rAg CHIWkWil KWh 01r REpp A06138WH

CSatl de sub Ca-

rajin, undo se and cneazul Simeon, In susul DobruseI, (Acad. Rom.).

1438 Iunie 20: Ilie si $tefan druesc luT Hudicl vornicul un sat pe
drumul de la gura vail Borodac (?), unde a fost cneaz Michail (Wickenhauser, Bochotin, Wien 1874, p. 65; cf. Sol/ca, II, p. 205; Wick. travorniceI; p. 109 (1757) pentru giui domnescl i boiaresci.Melchisedek, Chronica
BucurescI 1869, P. 33 (1629, 1676), 44 (1747), 51-55 (1676).Wickenhauser,
Molda,II, p. 6 (1747).Uricariul, XVIII, p. 363-64 (1805); ibid., IV, p. 2: (0 vornicil
dele la zapciul ce
vatamanil satelor 01 fie scutiO, 0 el sd steingd banil i
va fi rinduit (1752). Cf. Neculcea, ed. II, Koglniceanu, p. 281: evornicli, vorniceri,
vtmanil din sate.
(1) As;11 Jirovtul, Jerovitul, In jud. Tutova.

12

I. BOGDAN

24

duce greit pe KFIRt36 Cu Knigsrichter).-1487, Oct. 15: Stefan VV.

druesce mitropoliel de Roman 1,A,Irk CIA HA HMat 110AtHA, I'M MIMI
KH*30lif RIAOW H AMPHOA dou6 sate ca numele Poiana, unde ail fost
cneff BAloq i Danciul, cump6rate amndou de la o nep6tA a boe-

rultit Coste Andronic, care le captase de la Alexandru-cel-Bun. La

1471 se vorbesce de un sat, uncle ail fost cnejt Balol i Danciul trA-k
(Melchisedek, Chronica Romanulu, Bucuresct 1874, I, p. 134 i urm.). 1502, Fevr. 17: Stefan vv. daruesce
EHAH KHM30111 KZA0111I H AANtHOAD

fiilor MI Coste Murgocl, nepotit tut Michail gramaticul, MurgoceniT, und

ail fost cneaz Ivan, i. cu cotunul lor (1), unde ail fost TorontAT, i pe

Turia B4enit, unde ail fost Baa, i pe Jijia TrAj6ca, unde ail fost
Iacob vataman (trad. din 1799, la Arch. Stat.; v. F6ia Socield(fi Romdnismulul, I, p. 395) (2).
2. Ju4-1409, Ian. 28: Alexandru vv. confirma luT Jurj Ungureanul,
Intre alte sate, unul rAe ECT H-krzuns )KSAt (Acad. Rom.). 1425, Ian.

30: Alexandru daruesce tut Stefan Zugravul satele

u6EINCHUIEllill N Epe-

ACifill H HOIMI1H H rAf ECM NiSAI DAUM (1-1t1I'MUZaki, DOC., I, 2, p. 836;

tradus gre. de Katuiniacki tibi Zude Pasco habitat, ibid., p. 837).

1434, April. 24: Stefan vv. daruesce lul Iuga, intre alte sate, AtTeLlni
;KW i mat sus de Strajnita, unde este jude Mihailo
(UljarliCkij, Materialy dlja
istorii Rossii, PolEi, Moldavii, Valachii i Turcii, Moskva 1887, p. 42;
Hurmuzaki, Doc. I, 2, p. 853, uncle Topumtpn e gre0t). 1447, Fevr.
11: Stefan confirma manastirit Moldovita nisce donatiuni ale lul Alexandru-cel-Bun, tntre cart i satul rim wan m8Ag Kozn-k (wo der Richter Kirste gewesen; Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Mol
dowitza, p. 62; cf. Sol/ca. p. 205).-1455, Iulie 2: Petru VV. da lut Michail logortul, Intro allele, satul de la gura Pobratet, uncle este jude
Cirstea i Danciul> HA oycTTE nospal-k, ['Ai fCT ;NSAE KkIpCTrk H AAH2OrAs,
(Uljanickij, Materialy, p. 84).-1487, Dec. 13: Stefan vv. confirma yindarea unut sat, pe care 11 cap6tase Stibor de la Alexandru-cel-Bun: un
rm FCT MNKON'AA

cHA Riff CTpAWHHUA rAf ECT6 MSAF MHIANAO

sat pe Brlad, unde a fost jude Buda i Dragoiti, amndou judeciile Emo
CIAO HA SpKAAA rm CHA NCSAf CSAA H Apzroto, WRA NSSAftITHAE (Revista p. is-

torie, arch. fi fil01. I, p. 369-370).-1517, Noemvrie 9: Stefanita confirma vistierniculuT Gavriil, pe langd alto dou6 sate, <MHXANAORU,H, rm
in orig. probabil 'corm.
Cneji aveatt ?i Tiganii. Alexandru vv. da la 1428, Iulie 8, mandstiril Bistrita
31 de 41AAE tiuratis, in frunte Cu Kli/h3k KOMAHR (Arch. ist., I, 1, p. 121). Cf. in documentul
din 5 Martie 1458 de la Vlad Tepe? : KHI31. atormicKti (Venelin, Vlachobolgarskija gramaty, St. Petersburg 1840, p. 91).

25

DESPRE CNEJA

EltlAk MUM NETpNHKA

[prob.

NETpliltA]

13

(Dr. Orest Popescul, Ceite-v4 docu-

mente moldovene, CernautI 1895, P. 23; cf. Wickenhauser, FVoronetz

und Putna, p. 191).Tot un ast-fel de judo pare a fi espwrk !Amu,.

WT sanomupetpi, citat ca martor Intr'un act al mitropolieI de Roman
de la 1586, Ian. 13 (Arch. ist., 1, 1, p. 134) (1).
3. Vatamani.--1421, Dec. 25: Alexandru vv. daruesce luI Bogus satul teuciurov, unde a fost vataman Gherman tiompoitz, PAE EWA HATAMMI
repmmo

(Uljanickij, Materialy, p. 27).La 1423, Apr. 15, e pomenit un

inteun sat de langa Baia, av8nd cart/ pentru hotare cu

RfpHrd HATAMAN

Rif boeruluI Rotampan (Hurmuzaki, I, 2, p. 835-36; KaiOniacki traduce

gresit tcapitaneus): vatamanul stapania negreOt un sat domnesc.

1436, Iulie 17 Ilia vv. daruesce lui Vancea logofatul satul tProcopintil,
unde afi. fost Procop si Vasil vatamanl, impreuna cu m6ra enpoicosinumi,
rAf HkIAZ FlpOKONZH BACNAk HAWAIIAN, H CH AIANNOMS (Hurni., I, 2, p. 870).-1455,

Iulie 15: $tefan vv. da. lui Oancea logofatul, Intro alto sate, tpe Volnava (2) o jumatate de sat, unde este Paco vatamanul NA smiting*
I10/10BNH4 CO,rAe CT HAWK HAT/IMAMS,

(Uljanickij, 1. c., p. 67).-1473, Ian.

8: $tef an confirma manastiril Moldovita jumatate din satul Ostapcnif

In tinutul Iai, partea din jos tunde a fost Ostapek, vatamanul din
Turia (Wickenhauser, Moldowitza, p. 68; cf. ibid., p. 77, doc. din 4 Fevr.
1522, publicat in original in Uricariul, XVIII, p. 91: OCTIMANN oI Toy&
rAe RILIAS HATAAAAH WCTANK0). 1519, Iunie 30: tefAnita confirma un schimb

de sate; Intro acestea se pomenesce un sat dincolo de Prut, sub Cora

unde a fost vatamanI Caliman i Iachim i Lucacia two maw 3A np8TOM no,a, AfpNIIAA1N, rAl sklAH HATAMANORE KAANAIAN H 13KIIAA

11

ASICAtl (Arch.

ist., 1, 1, p. 86). Aceiasi vatamanI sunt pomenitI intr'un document de la

1517, Ian. 17, resumat de N. Iorga, Studfi pi Documente, V, p. 550.
1603, Martie 27: Eremia Movild da voie manastiril Pobrata i tvittamanilor din satul ValenI In tinutul Chigeciulul cHITSAUNOHEAt WT ceno BRAUN WT HOAOCT KlirktICICOAAS, sg-1 adune 6menI In sat de prin Ori straine,
scutindu-I pe treI anI de biruff (Arch. ist., I, 1, p. 117).-1631, Aug. 9:
Moise Movila serie vatamanulul i satenilor din Losna (Lozna) ca a
daruit acest sat manastirli Soles. (Wickenhauser, Solka, p. 96). VatamanI
In sec. XVIXVIII se gases pomenitI In mal t6te colectiunile de do.
cumente moldovenescI, d. p. Wickenhauser, Moldowitza, p. 86, 99, 140
i Tiganii. La 1448, Iulie 13, Petra vv. d lui Ivan Porca (warm
insi (Acad. Rom.).
i alti
)103,41 il MHZ H rfiZA10 H HOCTt
Ace0i jur,t1 stringeaii dajdea de la TiganI (Melchisedek, Chronica Hufilor, p. 80,
Jut-,11 aveaa

lid HArk CHHdT

II litilit5Ad

doc. din 1711).

0 /ocalitate Voinova exista astll in Basarabia; Z. Arbore, Basarabia, p.726.

14

L BOGDAN

26

(din 1570, 1608, 1755); Iorga, Studii pi Documente, V, p. 84, 225, 396
(din c. 1650. 1699, 1586); se vorbesce de el si In cronicI (1).

4. Cu mult maI dese sunt, In sec. XVXVI, casurile cnd cneazul,

judele sa vatamanul nu se pomenesc dect cu numele, fr niel unul
din aceste trel atribute; se Intelege ca In aceste casurl pte sa fie vorba
si de boerI earl' stapnisera satele Inainte de noua donatiune; pe cnejI
ni-I indica 1nsa cu Ore-care siguranta numele neobicInuite la boerI.
1400, Fevr. 11: Alexandru vv. da panuliff Dan vamesul s6se sate,
lntre earl Iacobescrl, unde a trait Iacob al OrbuluI (MKOREllITH, rm WNal&IAN laKOSk CAIHAPOD (Fotografie depusa de d-1 Tanoviceanu la Acad.

Rom.). -- 1408, Sept. 16: Alexandru da bisericil Sf. Vineri din Roman
dou6 sate, dintre carI al doilea este dincolo de Moldova, unde a fost
Bratul .sECTI 3A AAOAAAR010,

EpATIrAS (Acad. Rom.).

1415,

Aprilie 13: Alexandru da mnastiril Homorulul un sat In sus pe Solont,

unde a fost Tatomir si Pirtea HA BpS)Cli COAOHU,A,

ECT ISKIAS TAwimp H npwrb i pune amenda (3.igiacns) 50 de ruble de argint pe
cei ce ail tinut satul acela i pe copiil ion i pe tot nmul lor (Tim.
tilo TOE CIAO AMMAN H AITEAA' H RICEMS poAS two, daca vor pornl jude-

cat pentru el (Acad. Rom.).

1423, Martie 12: Alexandra da luI Batin

treI sate pe Putna, unul unde este casa luY, altul unde a fost Lupo,
al treilea unde este vadul PutneI rm Em$ ECT 4oiuk, AptgroF rm SklAk
Atinwe, TPETEE rm ICTIs spo,A, HA HSTHOH (Acad. Rom.).-1427, Sept. 16: Ale-

xandru druesce fiilor protopopuluI Simion TrimedeciI pe Cutitna,

unde a fost Bratul [Tpim]/Arfin HQ KSLI,EITHOH, rm WAS CpATSAS (Acad.
Rom.; In dosul documentuliff se afid nota: Trimidicif pe Cutatna la V a-

Iunie 1: Alexandru da luI Onica un sat pe Jijia unde

este casa luI (trad. din 1787, la Acad: Rom., cu Insemnarea ca uricul

e pentru satul Onicnii: Onica Mil pare a fi fost un cneaz. 1429,

Junio 19: Alexandru druesce luI Dan Uncleata Ose sate, Intre met
unul cl'AE HEJAZ KAHIAA

(=--BAH(1/1) (Acad. Rom).-1431, Fevr. 6: Alexan-

dru daruesce mandstirii Sf. Nicolae (Pobrata) locul uncle a fost Huba i cu satul i cu mra si cu selistea de pe Nichid ) (2) rm 6k1Al
XSKA H CI CIAWAAS H CI AAAHH H CEAHLIIEM WT HHKHAA (Arch. Stat.).-1431,
Junio 15: Alexandru daruesce vorniculdf Cupcid, Intre alte sate, norAesi AAHS (Acad. Rom.).-1432, Aprilie 28: Ilie vv. aruesee
Vatamani aveaft i TAtariI din Moldova. La 1442, Maiii 8, intro nou Wass
de 'Mari daft mndstirii Pobrata de *tefan VV. se afl si un8
T-AA RATAMH (Arch. ist ,

I, 1, p. 123).
All Nechit, jud. Nnit.

27

DESPRE CNEJII

15

Matusitel un sat pe Plotunita

Rom.).
nerrpnu,s

g114 HAIM rAl 661A H*101 PSHECKOVA (Acad.

1433, Fevr. 26: Ilie da lift Dan vornicul satul Tama rm s[kinz]
(Acad. Rom.).-1434, Aprilie 24: Stefan vv. confirma pope! Iuga

pe Tutova dou6 sate, unde este Miclea din Bahna i unde este Balan
din Strimba e114 TyTon* As* CUM, rm ECM

WT GAXIly II I'm ECM

apol Buciumenii,
my E AGMS , un loo
pe Baeil si aCIAHLIJE W14EAORO ; lar hotarul seliteT .1 pustiel cat vor
&MANS WT CTphlAARA,

put6 sa cuprinda pentru dou6 sate in de ajuns

a roTaps CE4H11111 H ny-

(Hurmuzaki, I, 2, p.
852). Cele dou6 sate if fusesera ddruite lui Iuga de yea de catre Alexandru-cel-Bun la 11 Apr. 1431: ttAgil MA HA HAAA MHHAla WT 6AXH1f HA
mrrogI H &MANS WT rrphimsa dou6 sate anume Miclea din Bahna pe
CTHHH KOAKO 1183MOINTS WHSHRATH A114 CEAA MCKIM

Tutova i Balan din Strimba, ea sa-i fie uric

11 noA oyonsx A4 cm

HE MAXI'S HHOMy HIOCCIAIDKE 114 IrkKH, H AA CAUAIOTS HU, A NHS ClrAE11,8 AA

HE IIMAIOTZ, i subt uric sa nu se dea altuia niel odata in vedi, 1. sa

asculte de no!, i alt judecator sa n'aiba (ibid., p. 838). La 1435, Dec.

7, fiii luT Alexandru, Ilie i Stefan, confirm/ 1111 Iuga, acum protopop,
intro altele, satele de la gura Studinetuldi, unde ail fost Temeescil,
amAndou6 partile-cuturile, si pe Tutova unde este Miclea din Bahna,
si ma! sus la gura StrimbeI unde este Balan i unde este Barbu, Stan i
Stanciul in susul Strimbel amndoug, judeciile,... i pe Conovite unde
este Mihailo ColicI tu oyrde cTyAnut*, rAe ghlAH TEAkELIMI1H Wat 'MTH
H HA TIrTOECk PAI ECTk AIHKAlA WTh 54X114, H flOgh11111 HA oyrrTg mitring*

AI En% CAAAHS H rAE ECM wax, CTAHS H CTAWHOA HA HMS erplAns* ws*
adtANTE,... H HA KOHOHHIJ,EK

ECT% MHXAHAO KOAHtlh

(ibid., p. 868.). La 1439,

Iulie 2, Ilie confirma protopopuluT Iuga satele uncle a fost Mihailo

Collet si pe Strimba unde ail fost Barbu [0] Stan amandoui5 partile,
1 unde este Balan i Mihnea din Bahna, i la gura Studinetulul, unde
a fost Temeeseir, amndou6 cuturile,

i Mnzatif, unde este T6der

al'AE EWA% AilEXAHAO IMAMS, H 114 CTp111416* rAe 66141 B4pRI, CTAHZ 06/A

rAE ICTh &MANZ H AlF1Kilt WT CAVA, 11 114 OIrCTH CT8AEHI4, TEMEIllflpH

AN, 06A KeirThl,
rAi ECT1s. Tompl MIMHSAH,H (ibid., p. 876). Stanciul,

care in doc. din 1435 este al treilea jude In cele dou6 judecil de pe
Strimba, lipsesce ad, iar in judecia luT Balan in loc de Miclea este
Mihnea.Cf. Inca: un sat pe Bogdana, unde este Balan l fiul luT DrarAe ECT &MANZ H Ch1FIS ApAHCAHOH8, i unul pe Chigeciil pe valea izv6relor (fntnilor), unde a fost Oana Albul 01A noToKx 14181111144A18, rAE

jan

CklAS WWI AARSAZ,

1436, lun. 13 (Acad. Rom.); eczAtis

rm HCHBET6 naoypx

Sas6nil unde traesce Laur i A01(KANH HA tiAiik

KkIAS 11EpAkHk1H WA
LucaniT anume uncle a fost Iuga Negrul, 1443, Martie 6 (Hurmuzaki,

I. BOGDAN

16

28

I, 2, P. 880) : Sasnii sunt vInduti de pan Boldur, Laur era deci judele sail vatamanu.1 acestuia ; CEAHII1E rAl 6111A8 RANA EE116W4E, H rAk 61i1A1
vemni,... H rAt EklAS E-kpionins H EIGHHNCE FAE EKIAS Komp stipiStos cselitea unde

a fost Oana Berbice, i unde a fost Iremei,... 0 unde a fost Berchi,

0 mal jos unde a fost Hodor Burciuc, 1443, Maiti 30 (ibid., p. 884) ;
CEAA HA spz3rrt, HA 'IAA rm ECT ',THU CTAHS H rm EklAS 41/11KA ,KIMICS csa-

tele pe Barzet (1), anume unde este Ciunca Stan 0 unde a fost Ciunca Jurj, 1445, Apr. 5 (Uljanickij, p. 66); dou6 sate na H,Wk rm sun%
,405srtruns TAMEWS HA OIrCTHE CTIrAEHU,A, H rm EWE CTApSIH TAMEW nerps

HOKUM anume unde a fost Dragu Tme, la gura Studinetului, 0

unde a fost batranul Tme Petru, mg' sus, 1447, Sept. 22 (ibid., p.
71); un sat ow ECT non ASma, 1451, Dec. 21 (Acad. Rom.; original i

trad. din 1775) : popa Duma tinea satul In calitate de jude ; dou
sate domnesci: WT HAWH)C MAX, HA HIN* rm &HA diETE HA EOPAAHA, H EAHA
cianp4... HA HiWk PAE 6HA %YANA WT AAOHWA

din satele nstre, anume uncle

a fost Fete, pe Bogdana, 0 o selite... anume uncle a fost 'Dana de la

Moia 1448, Apr. 5 (Arhiva Societatil sciintifice i literare din Ia0, I,
p. 375; trad. gresit cunde a fost fantana lu Bogdan); tIETIVITSIO LIACT
CELLE HA TOIrTOR* HA HAVk aisapigni, rA-k 6HA CTAHKO,

S HH,KH810 CT0p0118

patra parte dintr'un sat pe Tutova anume Faurescil, uncle a fost

Stanco, in partea de jos, 1492, Martie 14 (Uricariul, XVIII, p. 439) ;
EAHHO CIAHWE HA DOIrTHOH HA HArk 6*A*, FM EWA' MKIKAZOIrWk KATHHO 0 se-

lite pe Putna anume Biala, unde a fost Miclau Catina, 1498, Noemvr. 26 (Revista p. ist., archeol. i filolog., V, p. 393); HA iispSmoininkt
MO rm 6111A 2ISAAtIHH, HHNCE AHApTIMA, pe Frumoita satul unde a fost

Falcin, mg jos de Andrilap, 1503, Fevr. 2 (Colectia Lukasiewicz, In

Museul Rumjancov din Moscva) ; 110AGEHHA CIAHWE HA CIpATH nomule
wspAnini, rAE EklAk HEKHTA H naSmi cjumatate de selite pe Sarata, mal
sus de urdesci, unde ail fost Nechita 0 Paul , 1546, Maiil 27 (Uricariul, XVIII, p. 124); (CEA0 HA HOT* rA+ RUA 111EISAH 40pHTH un sat pe
Prut, unde a fost stefan Negrul, 1554, Apr. 30 (Zapiski odesskago ob66estva, II, P. 564); AK* CIA* HA
H Aptiroe ceno rm EHA

MAMA, rAi CHA p0MAH EASHASA Hil CZNITS,

x8c8n (doll() sate pe Ialan (2), unde a fost Roman

Blandul pe Sarata, 0 alt sat uncle a fost Husul, 1561, Iunie 23 (Uricariul, XVIII, P. 159).

F6rte interesant e documentul din 1436, Dec. 20, prin care voeIn dictionarele n6stre geografice nu gasesc acest nume; un tBfirzoift, exista In
Basarabia (Arbore, Basarabia In sec. XIX, Bucuresci 1898, p. 727).
Ac;11 Elan, jud. Mitt.

29

DESPRE CNEJII ROMANI

17

vocjil: Ilie i Stefan confirm& boeruluI Michail din Dorohoili o suma

de sate c4tigate prin slujbele facute lor i tataluI lor Alexandru; intre
acestea se citza. : satul unde a fost Dragomir Mandricin,... satul unde
a fost Size (Sico),
satul uncle- a fost MalicI langa Jurjica, satul
unde a stat Petr4or,... satul de sub paduricea unde sta Dragomir,...

satul unde a fost Cusear,

satul unde [sunt] CaraguniciI,... satul

unde [este] NoguIco1 i satul unde a fost Cleatin,... satul unde [este]
Rospop (Raspop),... satul unde [este] Tirvid,... satul de sub Carajin,
uncle [este] cneazul Simeon, pe Dobrup in sus,... satul in sus pe Rezina, unde sta. Tigan,
satul pe Moiatinul de jos, unde e Nichita, qi.
satul uncle ed Grabovtil, la capatul de sus al Culipului, unde a stat
Radul, i selitea unde e un heleted la Cornul Bagitulul, unde
fost qedut fecioriI lui Nosco, i seNtea de sub MaiatinT, unde sta RujicT, i pe Moiatinul de sus satele ce ail fost ale d6mneT, i la Grabov
satul unde se afla Stan, i la capatul de sus al Grabovuldf pe Baeil
undo sta Mateiii, i subt dumbrava cea inalta unde sta Miclaup (ZCfA0
AE IHdt Aparomiw MSHApHilHHS,... coIA rm WH3S0 SHA,... CEllO m SHA MAMIll
oy ,KSIDEHKH, ... CIAO rm neTpnwopz CHAHA,
HOA MUKKOM rm Aptromiips CHANT, ... C14%0 rm KOIrrkpl
CIAO rm KapArIrMillERE,
HOrSHKOH H CIAO rm BHA KArkH,HHS,
CEAO rm pocnon,... CEAG m DOH%
.CEAG no,a, KapANCHHOMS, rm CHM*WN Kirk3, Coir
CEA0 Ha
ENCS pf3HHItl rAE 4HrAHS CHANT,.. CM V WINCHTH MOMTHH rAE NHKHTA,
CEAG rAe rpasogum CHAwr, Olr 1311WHTH KONEU,S KSAHCERA, TM HASA CHAIM, EWE
CEAHWE rAE CTAR HO saroakim pwrom, rAe CHAU SHAH HOCKOHH CMHOKE, EWE CE-

AHWE noyA MIMTHHAMH, rAE pOyN{Htl CHANT, H oy HHWHTH MOMTHH CEAA wo

ICHirHHHHA SKIAA, H oy rpAgORN CEAG m CTAH CHANT, H oy IIHMHYN KOHERS
rpasoR HA SAWN rm ACIAEH CHANT, H noA RHCOK010 Aospoeolo rAE MHKAOSIHS
CHANT

(Acad. Rom.) (1).

Dragomir Mandricin (al luI Mandrica), Size, MalicT, Petrior, Cusear i toff ceT-IaltI, prin al caror nume sunt Insemnate satele daru(1) Documentul de la 1436, din care am extras acestea, este interesant i prin multele nume de localititI, ast dispirute sail necunoscute dietionarelor n6stre geografice, ea d. p. Carajin, Grabov, Moiatin sari Miatin, Rezina, i prin cite-vi nume
curitise de pers6ne, ca d. p. Caragunicii (sail Caragunescil; slay. pl. Kap411p1H41131, sg
vary-Him), Cleatin, Cusear, Nogulcol (Noguico), s. a. Ktinscuta-Culiseul peote si fie
Culisduca de all din Basarabia, tinutul Hotinului (Z. Arbore, Basarabia, p. 719);
perte BA fie ins i pfirlul Culesa din jud. Sueva. Raroahni por: 1-am tradus cu Cornul
Bagiiului, gindindu-mil la satul Bagiti din jud. Flci. Numele celor dol juoji *izko
(de sigur *iseo) i Rospop (de sigur Rspop, din rispopit) se regasese in numirile
de sate iscani (jud. Putna i Meiji) i laspopI (jud. Tecuciti) sail Blispopeni (tinutul Hotinulul i OrheiuluI in Basarabia ; Arbore, 1. c., p. 719, 725).
Analele A. R.Totn.

XVI.Mensoriile Secf. Istorice.

I. BOGDAN

18

30

ite de domnT, sunt fo01 sail actual' encl.', judI orI vatarnanT, earl ad-

ministrail sate domnescI 0 carI In parte continua sa administreze

aceste sate 0 dupa ce ele ail fost daruite boeruluT Michail; unele sunt
luate din apanagiul dinneI .tl110 KIAPHHHHA EWA. in fie-care din ele

este numit cate un singur judo, afara de satele unde erail Grabovtil
i fiil luT Nosco (1). Ace1a0 lucru se constata din documentele protopopulul Iuga, citate mal sus.
Din t6te acestea se vede ca satele aveati cate unul sail dol jucil, rare
off treT sail mal multi; de obiceia ele par a fi fost Impartite In dou6
partI ce se numiail judecg: termin ce altern6za cand Cu parte-ucTk,
cand Cu cut-Korrx: un cuvInt ce s'a pastrat pana astacjI In unele
locurT (cut, cuturf, In Bucovina) i n'are nimic a face cu catunul-KAToriz: TEMELHEIIIH Wrk 4ACTH MSAELITE, 1434, Apr. 24; TEMEWEII1H Wrk LIACTH

(Columna WI
Traian, VII, p. 501-503; cf. Iorga, Studir fi Doc., V, p. 3); Kk111111H rAl
ECT MIMI H HATIA1116 WC* 7fisANTE, 1435-1436, Aug. 20 (Acad. Rom.); 34 IlpSKSTItl 1435, Dec. 7; BOAS4E11111 wsa NIOMELITH, 1436, Iulie 24

TOM6 IlpOTHEZ noAoirktis Ork KOIrTlil, H noA B0I[K0RHH010 ;1011`lp*HTH os.k NCB-

AE41H; HA mums* rAF GYMS 64pBZ, CTAHZ OEA 44CTH, 1439, Iulie 2; HA KOicon* rAE EWA CC AAH H AM1... Wrk ;NSAPITH (Arch. ist., I, 1, p. 74); 41rMlAMIN OCA 151(Thl H CZ MAIIHOMI, 1446, Fevr, 18 (Uljanickij, p. 65); HA 0IfCTTE
nozpwrk, PATE ECT ,H1.3AE KI&IOCT* H A4H4V4Z, OBI Nar,11,64.41, 1455, Iulie 2 (ibid.,

p. 84). Rare orl treI judecIT, ca In doc. din 1453, Ellie 20: co REIIHHCAHE
oycH Tim KitTm (ibid., p. 81), sari In cel din 1519, Iunie 30, unde avem

un sat cu treI vatamant

CuvIntul waovas din documentele moldovenescI corespunde lul
COVAIICTHO din diploma lul *tefan Nemanja, luT qkenezatus din documentele ungurescT, luI cknjaitwo - din cele galitiene, lui liudicium

sag ciudicatus din cele din Ungaria de nord (2). El Insemna la In-

ceput functiunea, dreptul de a judeca, dreptul de a administra un

sat ca judec ; ma)." apoI a luat intelesul de terra iudicis. Este o veche
Intr'o donatiune a lui Stefan-eel-Mare din 1491, Fevr. 26, se pomenesce satul
(Arch. Stat.)
.Ville regalia dicte Macowa scultetia alias knyasztwo, lute diplomfi din 1464,
Maiti 2 (Akta grodzkie i ziemskie, VI, p. 86). Cf. Stadnicki, 0 wsiach woloskich, p.
25, 35, 63 ai definitiunea de la p. 8. ,./-udicium seu villicatus. intr'o .villa, la 1297
(Schwardtner, De scultetiis, p. 28); cscultetia seu iudicatuss la 1459 (ibid., p. 166),
ceca-ce in alte locurl se chrn'A cofficium iudicis, (ibid., p. 39, an. 1465). La 1393 se
confirm unui .scultetus., numit ai eiudex., un ciudicium cum duobus laneis et libera curia et una taberna, tria molendina. (ibid., p. 37). .Villicatio, e intrebuintat In
acelaaI sens (ibid., p. 148, an. 1303).
e rm

RHA HOCK.

31

FDESPRE CNEJIf ROMANI.

19

formatiune romansca din judec, dubletul lui jude, cu sufixul-ie (lat.

-ict), ca in: domn domnie, imp6rat imp6ratie, cneazcnejie, sta-

rostestarostie, baciiibacie, etc.; in toate acestea intelesul de functiune e primar, cel de intindere teritorial e secundar (1).
insemnarea primitiva a cuvintului ne o atesta, pe cat se pare, urmatorul document moldovenesc, din Sucva, 8 Oct. 1434, singurul din cate
cunosc efi, in care cuvintul judecie e intrebuintat In inteles de functiune: prin el *tefan vv. daruesce lui Jurj "toe pe vita judecia until

sat, unde inainte de el fuseserd judi Fat i lije; satul era probabil
In tinutul Iailor :

CTE44148 110EROAA

11111111M0

BHAAAEHHTO

ONCE TOTK1 HCTHH1411 MCONIINCk ATOM. AAAH ECAAH [EAkt; FAH cuto] (2) HA MINOS

capa'rk,

rAt sc[T]

worAg 4swrz H HATE, AA GO1rAETZ HAIN NCOIrAEllY/A 01rPHKS, H

noA oymos Ad cm HE AAC[T] 11111COMOlf, A HMS cm/0 u,ss (3) AA HE HMAIOT,

(1.131rk Ac1 APINCATIS WT H4WEr0 Anopa WT AtC8 (4). TAKOHCAE AA govArra H AtTEMA Hp H tpdTdV H1 H 011110rIATOAAS Hp H npaoriortaTomsH
H HI.CEMOIr p0A0y Hp, HA 11*Kkl H HE11018111MHO; A r0T4pS AA AAOIr COMETS 110 CTA-

facem cunoscut
tnol $tefan voevod
ca
dat
acestul adev`rat Jurj Atoe un sat pe Sarata in sus, unde este Jude
Fat i lije, ca sa le fie lor (ca sa2i fie lul) judecia uric, i subt uric
pomy xorrnpy

Sa nu se dea ninAmif, i alt judecator sa. nu ail* ci sa se tie de curtea

mistra din Iai. Tot aa sa le fie i copiilor lui i fratilor lui i nepotilor lui i stranepotilor lui i tot nmului, in vecI i neclintit ; lar
hotarul sd-I fie dupa. hotarul cel vechig (Zapiski odesskago obA6estva,
II (1847), p. 562). Documental acesta ne arata ca i in Moldova judecia se dede pe vita i Cu drept de motenire, cum se dedea chinezatul in Ungaria ; casuri de felul Miff de la 1434 vor fi fost destul de
dese in sec. XIVXV, ele n'afi fost insa consemnate in privilegil serse,
sail daca ati fost, nu ni s'ail pastrat (5).
Cf. Hasdeil, Columna lui Traian, VII, p. 501-503: :xoyskevia judecia catun in

Tree cu vederea peste parerea Cu totul grecare era un judece, sail ejudec,.
OM a epp. Melchisedec, care credei ca judecie insanna judet, ;inut, i ea judele
era administratorul judetului, ea parcalabul sail ispravnieul de mal trli (Chronica Romanului, I, p. 144, 1 Revista p. istome, archeol. filolog., I, p. 374-376), o
erre indreptata i de d-1 Gr. G. Tocileseu, 1. c. din revista.
in locul acestor trel cuvinte, editiunea de la Odessa are puncte; intregirea nstra
nu este sigura, de re-ce acolo nu se indica exact numrul literelor ce nu se pot cetl.
Cf. doc. din 1431, citat maI sus.
Traducerea d-lui Hasdeil el-am dat lui uric cu dreptul propriei judeet1 locale,
insa in atarnare de la curtea nstra din Ia0* (Arch. ist., I, 1, p. 81) este neexacta.
De aceeai pitrere, in privinta euvintului tjudecie , este i d-1 Di. G. Popovici,
un excelent cunosekor al dreptului vechi6 roman, c'ruia 11 aduc aci multumirile
mele pentru cate-va indicatiuni frie pretise.

32

I. BOGDAN

20

Este incontestabil ca o mare parte din satele moldovenescl ail fost

1nfiintate de cnejT, jucji sail vatamanl, carT cap6tail de la domn drepdin t6rI straine, ca
tul de a aduna 6ment de prin tr
teze sate nou6 : OCAAHTH MIA (1). Asa: Tigeineseg de la Tigan (1414;
cf. rm nnrans camm la 1436), Tama" penii de la Tamas (cf. TAMAWk H
KHASOHE

la 1414), Pwang de la Paco (cf.

rm ECTk HiSAE nawKo

la 1425), Onicni de la Onica (1429), Beileinescii: de la Balan (1434,

1443), Liescii de la Lie (1414, 1443), Procopintg de la Procop (1436),
h11/18
Steinijescii de la Staniga (1445, Apr. 5: CTIHMKElpH r
Lijan., p. 66), Eremiescii de la Eremie, Berchipescii de la Berchis (of/MINI"! i REpICHWE11111 din 1425 sunt numitT la 1443 rm 6k1A8 !pawl, rm
gklill E*131{111118 >), Temepescii de la Tmes (1435, 1447), Verijang de la
Venga (1453, Iulie 20; Uljan., p. 81), Feiurescii, de la Faur (1492, Martie
14; Uric., XVIII, p. 439), Hddrdescg de la Hadarail (1497, Martie 19;
Uric., XVIII, p. 76), Bdgeng de la Basa (1502), Iacobeseg sail Iacobeng
de la lacob (1400, 1502), Mileseg de la Milea (cf. MilesciT, unde a fost
Milea Uliuly Inteun doc. de la Stefan-cel-Mare din 14 Martie 1502;
Acad. Rom.), Ostelpanii de la Ostapco (1473, 1522), Peincescg de la
Panca (1529; Chronica Romanulul, I, p. 160), Piscanif de la Pisc (1533,
Martie 13: CEAC) WT HEIMANN, rm EWA !HICKS; Uric., XVIII, p. 120), Piticnif, de la Pitic (1548, Martie 23: CGIO HHTH'IMITH, r,,E Skid% AHOp HETIIIHKH
UHTHICA ; ibid., p. 135), s. a. m. d.
Aceste sate erail scutite la Inceput de drT, pe un timp anumit ce
varia dupA vointa domnulul, doT, treT sail mal multT aril; ptiniintul se
impartia In partI egale 1ntre locuitorT ; cneazul sa judele 1sT reserva
o parte maT mare, la lucrul cAreia 11 ajutaii satenil (2); el mai aye&
dreptul O. tie mbra (3) si lua din taxele de judecata a treia parte,
TpITHHA (4): un obiceiii ce-1 gasim la cnejil romanl din Galitia (StadCf. OCitAHTH coCI Or gonocksoie spas*, In privilegiul dat la 1377 de Vladislav de Oppeln luI Ladomir Moldoveanul, pentru un sat din tinutul Przemy41; Akta grodzkie
i ziemskie, VII, p. 22. in documentele moldovenesci se intrebuintzil de obieeifi
verbele 0C4,4,14TH, ONIHILITH.
in satele romneseI din Gali/ia cneazul avek dou sa patru portiuni de
mint, numite areae, mansi, portiones, poi. obszary, dworziszcza; Stadnicki, 1. c, p.
20, 38, 64, 91. Stenil II lucra cel putin treI 0116 la gse Pe pe an; ibid., p. 18.
Pomenit dese-orl In documente; cf. d. p. mai sus la anti 1431 si 4445.
Doc. din 1448, Aprilie 5 Petru vv. scutesce tral sate ale minfistiriI Pobrata
de ddrI 0 de slujbe, adiugand: .4 Timm CSAAH WT MCC/ H WT XOZOOK4 H CA0001101 HI, NH flplinewapu, [lima HI HM4AH ANA4 CSAHTH TIOX AIM, NH rpagliMi HX, NH rnos NH

MAID

TOITHHS ovATH WT Thq

gi tot ask judeckorri (judetil) din IasI si din Hrld i globnicil lor sa pri-

pftsaril sa" n'aibi a judech pe aceI 6menI, niel

prade, ?del gleThe, niel tretine set
nu ied de la acei iimenI, (Arch. ist., 1, 1, p. 153). La 1458 stefan vv. poruncesce, relativ

33

DESPRE

ROMANf.

21

L c., p. 17), la sculteti sa villici germanI din Ungaria nordicA

i Transilvania (Schwardtner, 1. c., p. 51, 148; Dr. G. A. Schuller,
der aus der vaterldndischen Geschichte, Hermannstadt 1899, p. 15)
i care a existat de bunA s6m1 i la cnejiI romAnl din cele dou6 voevodate. Este un obiceiti ce se intilnesce peste tot in Germania in evul
mediil (v. H. Brunner, Deutsche Rechtsgeschichte II, p. 309) i care la
Romfinl p6te sA nu fie mal vechiti de sec. XIII, cAnd pare sA se fi

introdus in Ungaria din Germania. Al treilea ban din judecata satelor, pe care domnil muntenesdi 11 cedzA mAnAstirilor frte des prin
sec. XVII i XVIII (1), trebue sa aibA aceeaT. origine : mAnAstirile 11
In urma donatiunilor domnescl, in locul enejilor sa pArealabilor (asupra acestor din urmA v. ma! jos).
VI.

in cAt-vA deosebit de a celor din Moldova a fost srtea cnejilor din

Tra-romAn6scA. Pe cAnd 'MA ad In documentele cele vechl se face
frte rar amintire de 61, in documentele sec. XVII sunt pomenitl frte
des sub cele dou6 nurnirl: cneji qi judeci i cu insemnarea de t6ranI
liberl. Voii.1 Incerea sA explic in cele urmAtre cum s'a ajuns la acstA
insemnare; Inainte insA voi comunicA putinele texte ce cunosc asu-

pra cnejilor In sec. XV, cAnd el apar incl sub vechia insemnare de
jucJI sates& Gel maI lAmurit in acstA privintA este pasagiul dinteo
porunc6 a lul Mircea-cel-BAtrAn cAtre satele mnAstiril Tismana, c.
1407 (2), prin care el le asigurA cl nu le va da nicl
cnez sa boer
soivkimmoy) de ocinA i de ohabA, ci le va lds. In

(H*K0EitiS KHASS HAN

stApAnirea mAnAstiri1 Tismana

(s8 MUTH A1OH4CTHph THCAA*HICKIIH), li-

bere de orI ce &id i slujbe fatA de domnie: niel un boor nu va put6

intrA in ele sl ridice glbe sa duegubine (miosa HMI Aoirwiroysima).
kW altA poruncA, Mircea dA mnstiril Cozia dreptul de a priml donatiunI i. a luA 6menI subt ocrotirea sa: nimenea sd nu indraznscA
a cdutA pe omul care gill va inchin sufietul i averea sa
de la Cozia, fie boer, fie slugd a domniesi mele, fie enes sail alt-fel de
OM CPS sdrac

< CH IIIET

nplAaT Aoywx.

H HMAHTE CH RI MOHACTHO WT KO-

la done sate ale mitropolieI de Roman, nn rnonS u

RflATH HC HHX

14 HH TPITHNS, a

116 111106

gnici, glad sci nu led de la el, nicl gretind i niel

niel pentru lucru mare, niel pentru mica (Chroniea Romanulul, I, p. 118).
Actele mst. Arnota, documente din 18 Apr. 1666 si 10 Ian. 1715 (Arch. Stat.).

11H1110, /IN SA SIAINCOO A*40 NH SA A141A01

alt

Documentul e far& (lath ; se vede insii a e Mont dupil meortea lui Nicodim, 25
Dec.1406 (Venelin, L c., p. 26 si facsimilul 2; orig. in Arch. Stat.). Asupra mortil lui
Nicodim vel Ilarion Ruvarac, in Archiv far slavische Philologie, XI, p. 354 si urm.

22

I. BoGDAN

34

BHA, HAN SOA.kpilli, NMI cAovra FOCNOACTHA MN, HAN KNIAS, HAN npOLITH 4110-

(Arch. Stat., fail data), un privilegit pe care Michail

I 11 confirma la 1418, Iunie 22, manastirilor Cozia i Codmna ; cf.

E1*M muff cHpAK

acl : gE14H CA0Vra rOCHOAcTHA MH, HAN E0A-kpHH,

EKIIIE CHpAK
WT ripogifmc tiA011+KZ wT AOAHla pVK

ti EWE )K1 H

csail slugei a dom-

niel mele, sail boer, sa cnez, sat chiar dintre

6menI de mana
a doua (orig. de mana de jos) cji0 seiraci:
Dakoronmnit i
Ichnata slavjanska pisnienostB, Sbornik, IX, p. 331). Acee41 deosebire 1ntre cnej1 i saracl (=Ruman1) se face Inteo porunca din 28 Iulie 1465 a luI Radu-cel-Frumos, prin care acesta daruesce manastiriT
Tismana muntil ParIngul, Oslea, Varbilaul i Boul, In care nimenea

sa nu aiba de ad Inainte amestec :

Uil ROLrkpHH, HH KHE3, HEI cap -

mar. Locuitoril (jcopaiii) ce vor pasce vite In acet1 muntl vor av sa

platsca clugarilor ce este obiceiul romanesc <quo fCT 3AKOH KAAWKII
(Arch. Stat.).

La 1481, $tefan-cel-Mare, voind O. se adreseze tuturor locuitorilor

din judetele de granita ale Pril-romanescl (Ramnic, Buzat, Braila),
dice: NHWIT rOCNOACTKO MH HSCEAA &WA OWM, l'OAEMHAA H MAANM, H RICEM
>KUM U,EM ()KS A E ilEM) H H10EM MA'AM H HUM CFI p0 MAXW M, WT ALMA AO

rWMINA, WT HUE ApIMAHE WT RS3E8 H WA pHSHHK (WT HpANA-k)v; el primesce

r6spunsul twT IIKCEX HOAtpH HS3MaHli H pi-MUM:UM (6pAHAOHCK11), H WT HICEK
KHESEX H WT HZCIX Et A ACIK (1).

Din aceste pasage reese cu evidenta ca cnejil nu erat nicl boerI,

nicI RumanY, adeca t6ranl neliberl; ei nu puteail fi decat judeciT satelor domnescI sa asi satelor libere, nestapanite de manastirT oil de
boeff. Acsta ne-o confirma o interesanta dispositiune ce o iea, la 1487,
Iulie 31, Vlad Calugdrul, Intr'un chrikw pentru manastirea Snagovululf, prin care, pe langa alte donatiunI, el cedza manastiril totI caiI
pe cart' domnul avea drept sa-1 moOensca, cate unul de fie-care cnez,
din judetul Brile1 : i am adaus domnia mea O. caii cnejilor din
acel judet al BraileI ce se cad sa fie domnesd, de la cnejiI earl mor,

ca s se aduca la stinta manastire i sa fie spre slujba sfintulul lacap

Egli HpHAO}KHK POCHOACTRO MN H KOHN wr KHE3 WA TON CMACTHO

gpAHA0HCK0 itiO CE NAAMOT AA CST rOCHOACKYH, WT KHE3OR KOH SNINIAIOT, Ad
CE AOHOCET S CirkTYN mOHAcTlip, AA CS HZ CAS;KSS CH/ATOMS MICTS (Acad.

Rom.), dispositiune ce arata ca proprietatea cnezsca era considerata,

ca i cea boersca, ca atarnat6re de domn. Calul ce se cuvenia dom(1) Vedi traducerea in scrierea mea: Documente fi Reg este privit6re la relatiile
rii-rometnesci cu Bra?ovul $i Ungaria In. sec. XV i XVI, Bucuresci 1902, p. 109-110.

33

DESPRE CNEJII ROMIN.

23

nuluI de la fie-ce cnez r6posat era un esignum dominii. In Maramure se lua, pe aceea0 vreme, pe sma casteluluT din Munkacs, la
m6rtea fie-caruT chinez, un vitel de treI anT (1493; Du1igkovi6, Istori6eskzja Urty Ugrorusskich, Ungvar 1874 76, II, p. 20), iar In Ora

FlgarapluI se lua pe sma castelanuluT un cal 0 o lance dupa mrtea fie-carul boer (1508; Hunfalvy, Neuere Erscheinungen, p. 170; Az
Oldhok trtnete, II, p. 206).
Se mal constata dintr'un chrisov al luT Vlad Dracul, de la 30 Iunie
1441, ca cnejil platiati bir. Domnul daruesce m6nastirii SnagovuluT,
intre alte sate, 0 113g0rkim spzcelpH, despre care Inteo nota marginald
se dice eiar cnejiI din Izvorani Neagoe, Oancea, Nan 0 Trandafir sa
de bir ca i ceT-laltl shad din Izvorani gA KHASORIil WT H3ROAHH
roe, WHd, H HAH, H TpEHA4HA AA AARAAT iip

raKoate H HHH CHOARH B.

H3-

goptim, (1). Era, cum se vede, un bir deosebit de al Rumnilor, pe

Care In sec. XVI 11 platiaii t6raniI liberI 0 pe care un document din
1568 11 numesce ebir cnezesc

Hp KHE3CTRO (2).

In sec. XVI cnejiI se pomenesc frte rar. Mara de birul cnezesc

de la 1568 ebirul megieesc de mal tardifi. gases la 1514, Sept.
16, un Manea Untea judec In VaT-de-el, sat Inchinat schituluT Sca (3),
inr la 1594, Iunie 12, Intr'un chrisov prin care Michaiii vv. confirma vistieruluI Nica satul Corcova din MehedintT, cump6rat de la totl sateniltreT-cjecI i 6se de in0se dice esa nu aibd nicI un cnez amestec
Inteacest sat ; ad l Insa cnez pte av i 1ntelesul mal vechiii de judec i 1ntelesul mal nod de meghict$ (Acad. Rom., traducere). In cartea mitropolituluT Eftimie de la 17 Iunie 1599, prin care dol sotI, Dragomir 0 Rada din FiTanl, se Infratesc pe averile lor, se citzd Intro
Arch. Stat.Dup unoptim urmza inch' AA CAT, apoi o ruptura' i micap; pite
ea' dupa CAT se elf" cuvintul emipmito = birnici.
Acad. Rom. 37/XL. Doc. e rupt, se pte Insa reconstitul cuprinsul Jul: Pe-

tru Schiopul confirmft lu Stanciul din Cruset (sat In jud. Dolj) nisce par de mina.

Acesta daruesce cate 1/4 din dou 01'0 und nepte a sale Velica, care in urma
acsta strr namisn[a] 114 niep KNI3CTE0. Velica nu pte plettl big birul pentra partile el,
flea err WCT4A marre H4, ran CTA11410A011; StanCiU1 II iea atuncl ocina Indrb.t.

Arch. Stat., Schitul Meta, II, 2: Neagoe Basaraba confirm& nisce donatiunI ale
clucerului Manea catre acest schit, intre ele si ocina lui Manea Untea din aVaI-deel.., CflQIlI3 JO WTKIIHE Mirk 8HTi TIJII 10 MM :03114116 MANI KM5,14/18, 34 wo MS IMAM NiSnate meta
KAS,Idp SNTI cSAS WT npeA rocnoArrna MHI cfiind-ci a lsat-o Manea Untea i aft dat-o

scapat de Uri) jupn Manea

jupanuluI Manea Clucerul, pentru c 1-aa nos
Clucerul pe Unte judecul dinaintea domnieI mele,: ctimu, este evident ad traducerea

lui judeccnez; Intr'un sat ca tVal-de-eI, Manea nu putea s aib alta functiune.
El platia domnulul birul cnezesc, pe care clucerul Manea 11 iea acum asupra sa.

24

martorl

I. BOGDAN

tWT TISTMH KHB Hal H CkM8

36

ero Amrk..), dupa earl urmza apol

cel-laltI martorl, fail niel un atribut (Arch. Stat.).

In Tra-romansca cnejiI sail judecil incepusera a fi inlocuiti cu
pdrcalabii Inca din prima jumatate a sec. XVI. AO la 1537, Aprilie
15, Se pomenesc In satul Izvoranil tATHKSA H ILIAHKSA HOSKAAASH H CI
ApS3H nierYlawu WT H3K0p4HH

(Arch. Stat.), lar la 1599, Aprilie 18, MichaI vv.

poruncesce lui Bogdan, pdrcalabul din Albesci, sluga boerulul Radu

postelnicul, sa lase in pace pe locuitorlf satuluI PoenarY, ce se tinea
de manstirea Vieroul (F6ia Societatil RomanismuluT, I, p. 473-474).
Intr'un document din 1612, Mait 20, se pomenesc intre col patru-decl
i cind de vecinl asi satulul Pleovul, cump6rat de Michal Vitzul and
era postelnic (pe vremea luI Mihnea, c. 1577-1591), un CTAH Hpl&K[AAABix.
i un cvroraa acsAnc. De la c. 1630 ine6ce gasim o sum/ de parcalabi

In sate, atat In cele domnescY, cat i in cele boerescl i calugarescl.

Din castelanl de cetatI, parcalabil deveniserd, data cu caderea puteril militare a OHL judl Wesel (1).
Atributiunile cnejilor, judecilor sa parcalabilor satescl din Tra-romanscd, In sec. XVXVI, eraii, judecand dupa indiciile ce se gasesc
In documentele sec. XVIIXVIII i dupa analogia cu cnejiT din Ungana i din Moldova, judecata satelor (2), cisluirea lor (3) i politia (4);
este frte probabil cd tot el alegeail pe t6raniI ce trebuiail sa plece la
ste (5). ET era asistati de batraniI satuluT, numitI i cjuratT (6).
Yell Iorga, Studg $i Documente, V, p. 440 (1630), 483 (1648), 37-38 (1662), 124125 (1670-72), 338, 340, 342 (1695), 490-491 (1708, 1719), 154 (1742); ibid. paraldbiel,
p. 150 (1734); vornicel ri. caimacanl, p. 449 (1682); isprdvnicet, p. 505-506 (1785). in

actele mnstiril Arnota peircalabii de sate aunt pomenitl frte des intre anfi
1673-1786; mal rar veitafii, d. p. la 1711 in situl BarbatescI.
Cf. un document din 28 Noemvr. 1722 in actele mst. Arnota: egumenul cere voie
se' pue prcalabi in satele mnstiril, carI gs fac dreptate Comenilor. (Arch. Stat.).
Doc. din 18 Noemvr. 1699: prealabul din satul Nedeia pune la daj die pe un om
din Mcepl-mare impreuna eu stenil din Nedeia (Arch. Stat., mst. Arnota). Prca-

labul cislui Impreun ea stenil, despre cari se spune cte data' c se cisluesc
ei irktre dineiI (Iorga, Studii, $i Documente, V, p. 364, an. 1696). Cf. raprtele austriace

din Oltenia de la 1720 0 1731, in Hurmuzaki, VI, p. 477, 479, 506.Pentru Moldova,
ve4I Wiekenhauser, Molda, II, p. 6 (1747).
Rechnungen der Stadt Hermannstadt, I, p. 427-430 (1506); Statutele Romdnilor dintre Saya $i Drava de la 1630 (Fdia Societ. Rom., II, p. 133 ei urm.). Acela0
lucru 1-am constatat la Romnii din Serbia.
Cf. N. Iorga, Acte $i Fragmente, I, p. 259 (1663); Constantin Cdpitanul Filipescu,
p. 152, nota 1 (doe. din 1694, referitor la 1663); Studii $i Documente, V, p. 23 0 doc.
din 21 Noemvr. 1799, p. 556; Sate fi preori. din Ardl, p. 132.
Hurmuzaki, Documente, VI, p. 477, 479 (1720): porculaben und iurati, der por-

37

DESPRE CNEJli ROMANT.

25

De la sfarsitul sec. XVI inc6ce si Cu deosebire in sec. XVII si in intaja jumatate a sec. XVIII, cuvintul cnez sa judec se gasesce In documentele muntenesdi tot-deauna in intelesul de taran liber sataran
cu mosie, in opositie cu taranul neliber, care locui pe pamtntul altora: al domnuluT, al boerilor, al manastirilor, al orasenilor sati al taranilor liberT. in documente acestia sunt numitT cnejT, judecT, meghiasi sati mosnenT: KHE311, MENIAWH, HACAAHHII,H in cele slavonescI, ,K8,,kovu,

mollIN*HH:(410141'611-1) In cele romanesdf; taranil neliberT sunt numitl vecinY

sa rumanT: RE4fHH, rare-orI RAACH in cele slavonescI, RE4HHII, pluma in

cele romanescl. In urma puterniceT crise prin care a trecut proprietatea mica in sec. XVI resultat al nenumaratelor sarcinI ce apasail
asupra : haraciul, birurile, angariile, si al devastarilor pricinuite de
necontenitele razmiritl i rasbie,vechil proprietarl ai satelor libere
incep a se vIncia in massa, pe eT i proprietatile lor, cam dintr'a doua
jumatate a sec. XVI. Crisa ajunge punctul ei de culminatiune in domnia luT Michaia Vitzul, si una din urmarile eI a fost intinderea asezamintuluT rumnieT, decretata in primit luI anT de domnie. In timpul
luT se si immultesc vindarile de cnejl (1).
SaracitY de birurile ce nu puteaa sa le maT platgca si coplesitl de
datoriile contractate In vremurI de lipsa si de famete, taranil mosnenT
cT vind ocinele lor sati domnulul, caruia 11 datorati birurile, sa boeruluI care le plata in locul lor. El isI vindeaa paminturile si libertatea, fiind-ca nu le maT puteati Ostra, si din amenT slobocil cu

lor, el deveniati supusI pe vecie celor ce-Y cumparati; de unde pana

acum el locuiail pe paminturile lor, ei locuesc de ad i nainte si se lira:.
nesc pe paminturile domnulul sati ale boerilor, ci n'A voie sa le parassca ; iar cand voesc sa le rascumpere, sunt nevoitT sa platascd de
obiceia mal mult dedal primiserd pe ele (2).
eulab mit seinen geschwornen; Iorga, Documentele Bistrifei, II, p. 6 (1641-49), 76
'?9 (1691); cf. ibid., I, p. 99; Rechnung en der Stadt Hermannstadt, I, p. 445: knesius et iurati (1506).
Cele mai vechl cunoscute mie sunt de sub Mihnea i Stefan Surdul, 1577-1591
(doc. din 6 Sept. 1598; Acad. Rom.). Citatul fui Pie (Die rum. Gesetze, p. 18) din an.
1532 e gresit; documentul de care e vorba aci se afl inteun formular din timpul
lui Mateiti Basaraba si n'are datd (Ms. No. 18, p. 75, din Museul de antichitti, acum
la Acad. Rom ); fiind atribuit unui Radul, el pede fi de la Radul Serban set de la
Radul Mihnea, deci c. 1601-1623, in niel un cas mai vechiii. O rscumprare de
cneji Inainte de Michaiii se pomenesce qi la 1589 (Venelin, 1. c., p. 229).
Cf. chrisovul hit Michaift Vitzul pentru satul Sularul, in Revista p. ist., archeol.
i filol., II (1885), p. 542-544, si literatura citata in articolul met ,Patru documente
de la Michaiti Vitzul ca domn al Prii-romilnesci, al Ardlului si al Moldovei., in

26

L HOGDAN

38

In numer6sele documente de la sfar*itul sec. XVI *i din sec. XVII,

pranil ce se vind In massA vecin't sail rumnI sunt numitT cnd meghia*T, cfind mopenT sa mo*teni, ctind cnejf sat' judeel; mopzenI sunt
numitl ca proprietarT din mo*I i strAmo*T aI ocinelor lor, ai satuluT,
ea proprietarT prin mo*tenire ; meghiari Bunt numitI ea proprietari aT

unor 041 de pAmInt invecinate *i pe aceea*I unitate de teritoriil, in

acela*I sat, ca rAz4iT din Moldova : cuvIntul meghia*, megia* a Insemnat primitiv vecin commetaneus, vicinus, ca serb. vechiil mEhaw
(Dani616, Rjenik, s. v.); de ce sunt numitl Ins cneg i juded?
Singura explicare ce mi se pare adrnisibild este acsta: satele de cneji
sa judecT sunt sate cnezescItipul col mal vechiil de sate romneseT,
administrate de unul sail de mai multY cnejr, In opositie cu satele domnescT, boeresc sa mAngstirescT, administrate de slue particulare ale
domnilor, boerilor i mAngstirilor. Cnd un sat Intreg, de 30, 40, 50

sa 100 de case dice c5 <a fost totT cnejT , este evident ca acst6
numire trebue intelsd ca un termin nepotrivit de cancelarie pentru
satele enezescl, ea i birul cnezesc up RHE3CTHO din 1568. Cte-vA
exemple tipice vor fi de ajuns spre a Invedera acstA explicare, documentele de natura celor ce resumdm acl fiind frte numer6se (1).
La 1594, Oct. 7, Michaiii vv. confirmA vistierului Andronie (Cantacuzino) satul Gro*aniT, ocu tot venitul qi cu totl vecinfi, (HitIEHH)
aceitia cat"' fost cnejl pe ocinele lor
CHA(H) KH(E)S* HA WTZtICTHTE
HM ; el, earl se numesc i mopenil satulul, mid *i marl
HACAIA,MULH
CEAOR, MAAH H WHICH , se vinduserA lul Andronie pentru 42,000 aspri,
ceea-ce are de urmare c domnul le *terge birurile din catastih
birurile or i tte mancAturile le-am *ters (scos) domnia mea H
pORE HM H HZAX OKAEHHE H3H4AHA CM rOCF1OACTI30 MM

Andronie

ruesce apol episcopieT BuguluT. Motivul pentru care s'ati vindut Gro*anil, nu e spus In document (Arch. Stat., epp. Buz6uluI).
La 1614, Iulie 13, Radul Mihnea dl o poruncn meghia$ilor MirlicI,
Hamza, MAngil i Balea i tuturor fratilor lor de mo*ie (spaTYK HM 34
WqM4S), ca tot satul GAojanil luT Oancea (Ku CEAW l'IMKAHTH WAH(110, CU
tot hotarul i cu tot venitul, O. fie al lor, de Ore-ce eacest sat... el* ail
fost totT 6menT cnejl cu ocine, Inca de mg nainte vreme <<CTE CIAO.
WH[H] CST SHA[H] HZC AIOATf KHESH CC WtIHHE HMG WT npe;KAF KIrkm[E],. in

Prinos lu Dimitrie A. Sturdza la implinirea celor pte-4eci de ani, Bucuresci

1903, p. 149 si urm.

(1) Cf. alte resumate de felul acestora in A. D. Xenopol, Istoria Ronanilor, 1.

C.

la p. 21, nota 1, i Domnia lu Cuza-Vodei, Iasi 1903, vol. I, cap. XI, p. 413 si urm.

39

DESPRE CHM' ROMAN/.

27

cjilele lui Michaiil vv. HACAAHHH,T CEAOHcel patru ca nOmurile lorse

\rind domnulul ca sa-I fie REq[E]lill; satul devine ast-fel Intreg gsat domnesc (ciao rocnoAcoS , iar satenil gvecinI domnescl. Radul Mihnea II daruesce boerului Tanasie, mare portar, (MK Aa ECT eint3 Wq[Hilit; AtATNO2.;
mo*neniI satuluI Insa gnacekAninkT woe voesc sa se Ascumpere de vedill. ce HCKSIIHTH 3d liEll[f]Hrf; Ctl. Invoirea domnulul el' Se rOscump6ra
*i devin din nog staptinI pe ocinele lor, gca sa fie lara*I cnejI pe ocinele lor *i sa nu aiba sup6rare de la nimenea <MOM Ad ESAET nAK INE311
no WTIOCTRTa HAA H AA HE HAUT EAHTORAHTE WT Hlir'TO (Arch. Stat.).
La 1623, Junio 18, Radul Mihnea confirma fratilor Vladul *i Stalco,
fill Jul Teodosie, fost mare logoft, cincl sate intregi: SIMI6ra, FolesciT,
Popescii, Fumotescil *i NegrOnil, carI fusesera to cneft sat]. meghiapi
(Kirksn, mniawn) kli se vincluserd vecinl de blind voia lor, FolesciI, Popescil, Fumotescil qi Negrnil Inca de pe vremea luI Michaiii vv., lui
Teodosie. Despre FumotescI *i NegrnI se dice: gace*tI satenl din Fumotescl eI ail fost cnejl de mo*tenire (din mo*I) *i s'ail mic*orat *i. ail
saracit *i n'ail mai fost In stare All p6rte nevoile lor ; gace*t1 saten1 din

NegrOnI eI ail fost cnejl din mo*1, *i s'ail mic*orat *i ail saracit de
mo*1I *i nu mal puteail sall porte nevoile lor: tall cfa-kne WT 48moTfill WHH CST SHAH KFaSH WT A44AHHS, TAME CST MIMI WCAAKHAH H WEHHIpdAH
H H*CST MOM flOARHI'ATH CH HErOREX HER0M1z; CTH MINH WT HEIII+HH WHH CST
1311AH KASH WT A+AHHS, TAME CST CAARORAAH H WRCHpOTAAH WT KOMATH H HE

MOMAX'S Ad CH AIIHrHST HEROAH lis';

eI se VIIld dar ca sa fie vecinl

sail 131111411H), preclandull cartile lor de proprietate

A*ATHS) lul Teodosie (Arch. Stat.).
REtIEHH

(KRUM

(RHTH
HX"

3A

La 1626, Maiil 22, Alexandru Coconul da un chrisov cu urmatorul

cuprins: patru-spre-cjece galoATe merit-awn din satul GlupaviI, cad fusesera mal Inainte <AMISH cc W9[H]He HM , se vind REVEIHH luI Michaiti vv.,
el *i ocinele lor. Dupa m6rtea lu'l Michaili, satul cad 6nd pe srna domniel
onv pa3A0ra rocnoAcoa, urma*ul lul Michaiii, Serban, il daruesce boerulul

Costea slugerul. Sub Alexandru Ilia* satenil ford lul Costea 330 galbelli ca sa-I scape de vecinie ; neprimind Costea oferta, Alexandru
Ilia* iea singur banil de la stenI *i.21 gjudecesce:

(TEI3E 10 ECT KHESCTROILIA.

Costea refusa sa le dea chrisovul asupra satulul, pretextand ca I-a ars

impreuna cu casele sale din Crevedia. Gavriil Movila 11 confirm/ din
noil In posesiunea satuliff. Sub Alexandru Coconul satenil card luI
Costea inca 40 galbenI, peste suma data lul Alexandru Ilia*, ca sa-I
scape de vecinie ; el iea banil, dar nu le da chrisovul. Satul fugo atuncl
Intreg la Turd, In Giurgiil, g*i ail rupt satul *i birul gTEpE ECT 03Apdil MO H onotiA; dar asigurandu-1 Gavriil ca vor av acum pace din

28

I. BOGDAN

40

partea lui Costea, el se intorc indarat. Costea nu le da ing pace, ci

inc6rcrt din noil a-1 faca vecinT, AA Inc KE11111181T InfatiOndu-se in
sfarit in divan cu boerul, satenil se invoesc sa-1 mal platsca Inca 60
galbenT ; abia acum el le face zapis, ca sA fie de ad inainte 6menT
C11060AHH CSC AtAYHOSE HM). Ast-fel
slobodl cu moii1e lOr
satenil din Glupavl devin din noil sloboodi sa meghiaT, itiErTMW[H]
KFIE3[1.1], MEPYMIUH CK0E0,A,HH, cum se dice intr'un document din 1619, Martie 1 (Acad. Rom.). Cnez este prin urmare tranul slobod i cu pamintul gil ; vecin e Oranul supus i fAr pamintul
AcelaT inteles Il aii cuvintele judec i rumein: judedi sunt tclraniT
cu moOT, ceT ce platesc birul megieesc ; cand nu-1 platesc i le confisca

domnul moii1e, sa cand vre-un boer sail vre-o manastire Il platesce

pentru eT, atunci el devin crumda domnesci, boeresci, manastiresci .
ingmna, in documentele sec. XVIIA se judeci (slav. SHE3CTROKATH

XVIII, a se rescump6ra de rumanie. Pranul judecit e in pace de

rumanie, e slobod in lume (1). 06meni judecT i cu ocinele lor (2)

este o expresiune identica cu moneni judeci. Cf. cnezi pe delnitele, curtura i locurile lor la 1617, Ian. 14 (Columna luT Traian, 1872,
p. 282) (3) cu. m$,Nevii npf IThilASHTSA HOCTO la 1640, Iunie 29 (Arch. Stat.,

mst. Arnota).
Un document din 1679, Iunie 17, apune despre Mihnea ca fiind el

cu multa vrajmaie asupra nmului boeresc, ail omorit multi boeri

i aii inceput a gscump6ra satele i a lila bani de pe la rumanT,

faandu-le arti de slobodie i de judecie, sA hie in pace de rumanie
(Iorga, Studi fi Documente, V, p. 306).
Fiind liberl, cnejil sa judecit putear' sa-0 aib i el* rumanii lor. Interesante sunt in privinta acsta .cate-va documente ale satului Vladescii din Muscel. Pana la 1604 acest sat era cnezesc sail megieesc.
Atundi cfiind vreme de fme i de lipsd, cum o spune un document
de la 1638, Tulio 5, o parte din meghiaT opt casese vind 1111 Tudoran pitarul impreuna cu ocinele i cu veciniT lor ; fe-care mina,
avnd trei delnite i dol vecinl pe ea, cu cate 4.500 aspri. La 1612, Maiii
27, Radul Mihnea confirma aceste cumpraturi, pe langa carT se mal
adaugasera patru ocine mai mid, cu cate un singur vecin sa Mil vecini ; despre sat se spune in acest chrisov ca totT all fost Klif3[H] ChC
(I) Doc. din 1662, Maitt lb (Arch. Stat.).
Doc. din 1665, Martie 28 (Arch. Stat.).

E vorba ad l de vecinii din Vlsnescl, pe cari proprietara lor 11 miluesce cs's

miestami ich, da sie prichraniut
dielnitzami ich i oczisczenie ich i
nad nichne biti kniezi.

DESPRE CNEJd

41

29'

cnejl Cu ocine i cu veca s'ati vIndut luT Tudoran ca sti-1 fie

vecinl Cu totiI stinso RICH (Arch. Stat.). Dou6 documente din 1638 i
1639 confirma acsta Inteunul se spune cd satul VlAdescil s'a vindut
cu delnitele i vecinif lor, luand Re-care atatia banI cate capete i vecinI ail fost ; ce! din 1639 numOra dou6-cjeci i doI de SHISH cu optH ClIC HEil[EIHH Ha

WII[H1HEM mirTrautim

di pe ocinele meghia01or

spre-cjece

HELIHHH: HACAIAHHHL,H

CuvIntul

co K8nmo

CSC RELIMITH HM (1).

In 1nteles de om slobod I cu pamint se Intlnesce

In documente pana pe la sfar0tu1 sec. XVII. Un anatefter din vremea
luT Constantin Brancoveanu nirA cate-va sate plaesescY, sub data de
20 Iunie 1690, In chipul acesta : Brebui cnezT ; Belciresci cuezT ; BoC71eZ

gatiT cnezT, viTaff; SchiaiT cnezI, vilarT; Badeanil cnezT ; Godeanfl vol i
cnezI (Iorga, Studii fi Doc., V, p. 358). In sec. XVIII tOranil liberY sunt

numitT peste tot mosneni, judecl i meghia0; pentru r6scump6rarea

de rumanie se intrebuintzh terminul a se judeci; partea din sat
ce nu este supusa boerilor sail altor proprietarT se numesce parte judecsca sail megiepsca (2). CuvIntul cnez disparuse cu totul din us.
VII.

DupA ce am vkjut ce erail cnejil In cAtunele satele romAnescI

din Serbia veche i pe teritoriile compacte romanescI din Ungaria i
Transilvania, din Moldova 0 Tra-romansca, ni se Impun de la sine
doll() intrebarT: 1) ce ail fost el tnainte de acsta epoca, In tiznpul &Ind
nu erail supu0 nicT regilor sirbescI sail ungurescT, nicI voevodilor moldovenescl sail muntenesel; 2) este acsta institutiune la RomanT o institutiune proprie, nationala, sail este ImprumutatA, ea i numele cnez,

de la pop6rele slave ? Asupra acestor dou6 Intrebarl nu se pote rOspunde decat prin hipotese.
Sub Mateiil Basaraba o parte din vecinii satului, anume SVsii Brumela
alti frati de club, vor s scape de vecinia luI Tudoran (urr ItigHdHlt), licnd cii satul
a fost domnesc j c5. vecinii ad fost domnesci; neizbutind SA dovedsa acsta, el
pretextz ci din cele 25 delnite (parti) Waft vindut lui Tudoran numai 17, e acestea Mil vecini, ciar opt delnite ad fmas nefindute, ca sft fie el en*, a WCMH AtAHHLtt
WCTAA Hinp0A4AHI, ISKO A4 SSAIT WHH KHIsH
Se dovedesce insA cA n'aveaft dreptate nici
acl i eI perd procesul (Arch. Stat., doc. din 2 Maift 1639).
In raprtele administratieI austriace din Oltenia, tranii proprietarl Runt numitl tot-deauna megia0; in ele nu se vorbesce fljcjri de cneji. A raportul din
1731, Aug. 20, al contelui Wallis i al baronului Rebentisch: 4.possessionirte insassen,
Megiass genannt; weniger possessionirte Drfer, megiassesti genannt, (Hurmuzaki,
Doc., VI, p. 477 i urm.). Cf. planul de repartitie al tuturor contribuabililor de la 1736,
August 8 (ibid., p. 518 ai urm.).

L BOGDAN

30

42

E cred ca in epoca esa mal veche cnejil erais sail IntemeietorI de

sate sail efl ale0, dintre fruntaiI satelor, pe vita, ca sa judece pe
satenf dupa vechiul lor obiceiil. E probabil ea' i In acsta epoca judecatile se faceail impreuna cu COI mal batranI al satuluY, cu juratif de

mal tardill. El administrati ca judecatorl unul sail mal multe sate, orI
teritoriI mal intinse, cum ail fost de blind srna cnejil Ioan i Farca*
de la 1247, carI de1 apar In diploma luI Bela IV ea supuT al" regelul
unguresc, de fapt eI aveail o independenta Muntrica completa pe teritoriile lor, ca i voevodil de atunct Ca efl de sate libere IT gasim pe
cnejl In sec. XIIIXV In Tra-romandsca, teritoriul In care nationalitatea romana s'a pastrat maI compacta tot timpul evuluI mediil, teritoriul romanesc per excellentiam.

pranti liberI numiti cnejl In sec. XVIXVII sunt o r6maita din

acsta veche lasa a cneziatului. Cnejil ca functionari domnescl ail, In
epoca istorica, o scurta durata In acsta Ora, de Ore-ce In sec. XIV paMinturile erati mal t6te ocupate din vechime de t6ranI sail de boor.' ;
domnuluI IT r6masesera putine, pe earl le administra prin cnejl. De

aceea nu gasim, sail eel putin nu s'a gasit pand acuma In Tra-romansca niel un document, prin care domnul sh darused unul boer
sate administrate maI nainte de cnejT, cum am gasit In Moldova, unde
proprietatea nu era a de veche i unde pamInturile pustil i neocupate erail Inca frte numer6se In sec. XIV.
In Ungaria i Transilvania cnejil tria, inainte de cucerirea maghiara, pe pamInturi libere ; dupa acsta, pe pamInturI ocupate de
regI 1 de nobill. ET cer de la eel dintal sa fie confirmatl In demnitatea
lor i sa fie consideratl ca slue crectinci6se ale lor. Serviciul nu putea

le aduca cleat folse. lar cand regil Ungarid, ca sa populeze t6ra

pustiita de 'Mari, adpta o politica f6rte pronuntata de colonisare,
cnejil, gasind profiturI personale In ac6sta politica, se fac i colonisa-

torI asida Sub acsta noua fasa cneziatul este pana la un punct
identic cu scultetia germana. Acsta fasa este representata In Ungaria,
Transilvania i Moldova (1). Cnejii scultetl se perd In Transilvania i
(1) Din Ungaria i din Moldova cneziatul se intinde In Galitia, nade lea o desvoltare aparte sub influenta dreptuluI polon. Ad l satele infiintate dup drep tul rom2nesc, sunt nu numal romnescI, ci i rutenesci, i Inca mal mult rutenescI. Asupra
lor ne-a dat Stadnicki o monografie firte interesantii. CAte-Nr studil speciale mai
nou de Lubomirski i Lepkowski (Starostwo ratellskie, wyhtek z historgi osad woloskich w Polsee; P6Inoeno-wsehodnie woloskie osady; Wsie woloskie w Podtatrzu) nu
le-am putut ved inch; v. L. Finkel, Bibliografia historyi polskiej, II, 2, p. 838-839,
(Cracovia 1896).

DESPRE CNEJII

43

31

Ungaria parte In nobilimea maghiara, parte In iobagimea romand ;

In Moldova IT Inghite proprietatea mare. In nicT unul din cele dou6
voevodate romaneseI cnejil nu se ridica la trpta boersca ; acOstd
clasd se recrutza, afar de rare exceptiunl, In amandou6 voevodatele
din vechil proprietarI marl' de pamInt, jupanil i paniT, 0 din militarif
curtiT, numitI In Moldova RIITA3H. Nu cun6seem pana acum nicT un
document, moldovenesc sail muntenesc, din care sa se vadd ca un boer
a fost maI Intaiil cnez, de1 cnejiT, facnd servicil militare, aveail ocasiu-

nea sa se disting. In rasb6ie i sa fie InaintatI la rangul de boerT.

In Intrga desvoltare a acestel institutiunl nu gasim, earl de nume,
nimic specific slay; ea nu pote fi explicata clod ca un Imprumut de la
vre-unul din pop6rele slave vecine. Cnejl de sate ail existat de sigur
la SirbI i fOrte probabil 0 la BulgarT, atat In evul medid, cat 0 In
timpurile nstre (1); 'Ate i Ru01 din Galitia sa-i fi avut din timpurI
vechl, cad cnejiI bolochovenI din sec. XIII erail, evident, un fel de
cneff de sate, ca cel romanI (2). *i totu0, Romanil nu I-ail Imprumutat niel de la SIrbT, niel de la BulgarI, niel de la R41.
Romanil Ii avea, cand ail venit In contact cu pop6rele slave (sec.
VVI) pe judeciT sail jucjil lor, a caror functiune esentiald era sa-I
judece, precum a ducilor era sa-I conduca In rdsboiii; cuvIntul cnez
este mal not, i e cred ca nu s'a putut introduce Inainte de sec. IX,
and la SlavI KSHASk Insemna numaI dominus, princeps, regulus.
Introducndu-se la pop6rele slave nume de demnitatT straine pentru
efiI statelor, cum e u,Icaph i icpt, vechiul KIHRtSk Incept' sa InsemCred

Ci KHASk in

cele trei pasage din documentele bulgrescl medievale (Sreznevs-

kij, Svctnija i zamtki, [II, p. 15, 21, 37) Insmnd jude stitesc. Comp. HH nparrops
HH KHASI., p. 15, HH nparropu HH KHASI, p. 21, CU H nparroptd H npiimmuopti, p. 37. Identitatea
Intro *MIL i nrkmmcropk ne este cunoscutti din documentele sirbesci. La Djuvernua,
Slovars bolgarskago jazyka, p. 987, se spune cti fie-ce sat bulgresc se administrzA
de un batrfin, ales de sdteni i numit starejAina, knez sa kmet. Cf. Zanetov, Bagare/coto naselenie v srdnit vkove, Ruse 1902, p. 121-122.
M. Graevskij, Istoria Ukraini-Rusi, III, p. 215. La Ruteull dn Galitia KHASI. Insmn ast411. Gemeindevorstand., pe 15ngd eFiirst. i .Brutigam. (2e1echowski,
Ruthenisch Deutsches W6rterbuch). Cf. .szoitysi, weltowie, kniaziowe, bojarowie,
tak nasi kr6lewscy, jako duchownych i 6wieckich, kably placi z wioki po ziotemu.,
Intr'un decret al lui Sigismund III, ap. Linde, Slownik, s. v. kniai.Asupra cnejilor
sdtesci la Ruteni nu cunosc nidi o lucrare specialti. C5.t pentru enejil bolochoveni,
consideratI de istoricil notri ca Romni, asupra lor exist o intrgd literaturd, a
cdreI bibliografie complet o d Grugevskij in scrierea citat mai sus, p. 585-586.
Rolul lor in istoria Galitiel este expus tot acl la p. 213 i urm. Necunoscute 1-aii r'mas lui Grugevskij lucrrile d-luI D. Onciul ; cf. mal ales Originele Principatelor romd ne, BucurescI 1899, p. 86, 238, i Romiinil in Dacia Traiand, BuourescI 1902, p. 26.

32

T. BOGDAN

44

neze la ele tot demnitAtI mai mid', pA,n6 ce ajunse, prin sec. XII, sti
insemne si judecAtor sAtesc (1). Intro sec. XXII, p6te i prin influenta bulgarA i sirlAscA, maI curAnd insA de la SlaviI ce trAlail ImpreunA cu RomAnil la nordul DunAre si apartineaii aceleias familiI
ca si eel din sudul el, se introduce la RomAM termenul cnez, care in
Ungaria s'a transformat in chinez, dupd ungurescul kenz, In TraromAn6scA s'a pronuntat cnez (KIDS, KNE3), Cu pronuntia bulgarA si
sirbscA, lar In Moldova cneaz (tcHata), cu pronuntia russcil, ca si in

Galitia (kniaz, knyaz). in principate el pare a se fi mAntinut mai

mult prin terminologia oficialA decilt in gura poporultil, care cjiceA
jude, judec (2). Nu este dar vorba atAt de o institutie romanA de origine slavA, cat de un cuvint slay suprapus celul vechiti romAnesc,
cum s'a intimplat si cu voevodul (slay. vojevoda), care a inlocuit pe
vechiul duce (dux), ce a trebuit sA existe In limba romtinA inainte de
contactul nostru cu Slavil. Din sec. XIII inc6ce cneziatul s'a desvoltat in Wile roman() in conditiuni felurite, in acord InsA cu institutiunile
analoge ale Europel apusene medievale, in special ale Ungaria
Pentru Sirbl cf. Danieid, Rje nik, s. v., i Vuk Karad2i6, Srpski rjeZMik, s. v.
knez, kneilna. Pentra insemndrile ce are cuvintul acesta la poprele slave de
astr,11, v. Miklosich, Etym. W6rterbuch, s. v. kncsa.
Cf. Glossariul de la 1600-1630, publicat de d-1 Hasdet, Cuvente den biltrcini,
I, p. 286: KHA.3-xismni, Kiies-acsAm.In traducerea cea mal veche a PsaltireI (cam pe la
jum6tatea sec. XVI), slavicul KHA13h e dat cu judec: ICHASH lOrp,001, 1144,4hIKIJ

;OAP&

lorisomopi, anzAINTH Aop ; MASH 34B54OHH, KHASH 1114W4HNO1111: NISANTH 3.IROAOHHAOpk, ;KUHN NOS-

MAIMS/05H; Psaltirea lui Coressi de la 1677, ps. 67, v. 28. Psaltirea $cheiand are in
aceste pasage giudec-11; ed. Bianu, P. 203.
.