Prin boala se intelege orice abatere de la starea normala a organismelor vii priviind structura

morfo-anatomica si functiile fiziologice .Bolile se datoresc influentei negative pe care o au

asupra plantelor o serie de agenti patogeni (organisme substante sau factori) Dupa natura
agentilor care le produc ,bolile pot fi infectioase si neinfectioase .Bolile infectioase sunt
produse de unele microorganisme vegetale sau de catre plantele superioare parazite .Sunt
cunoscute sub numele de:
-viroze-boli produse de virusuri,
-micoplasmoze-produse de micoplasme
-micoze-produse de ciupercii
-antofitoze-produse deantofite parazite
-bacterioze-produse de bacterii
Bolile neinfectioase (fiziologice,neparazitare,se datoresc actiunii unor factorii
climaticii,edaficii.Mana este o boala infectioasa produsa de catre ciupercii fitopatogene .
Boala se intilneste la plantele cultivate : cartof,soia ,floarea-soarelui,tomate ,ceapa,etc.
MANA CARTOFULUI(PHYTOPHTHORA INFESTANS)
Este originala din America de Sud de unde in 1830 a patruns in Europa producind pierderi
foarte grave prin anii 1945-1948 (Irlanda).Parazitul ataca frunzele ,tulpinile si tuberculii.Pe
frunze boala se manifesta sub forma unor pete circulare de 1-1,5cm,la inceput verzi-galbui,cu
marginea difuza.Petele apar de obicei la marginea foliolelor .In scurt timp se maresc ,devin
brune ,apoi brune-negricioase , ramanand inconjurate de o dunga verde galbuie.Pe fata
inferioara a frunzei in dreptul petelor se observa pe vreme umeda un puf fin,albicios ,format
din conidioforii si conidiile ciupercii.
Pe vreme umeda frunzele sunt atacate complet,se inegresc , se usuca si cad lastarii ramanand
desfrunziti.Pe tulpini atacul se prezinta sub forma unor pete alungite ,de culoare brunanegricioasa ,care de multe ori determina inegrirea si uscarea acestor organe .Tuberculii
atacati ,la inceput nu se deosebesc de cei sanatosi ,deoarece tegumentul este intact.Intr-o faza
mai avansata a bolii ,la suprafata tuberculilor apar pete brune ,brune-cenusii sau albastrui
usor cufundate ,de marimi diferite ,care ocupa numai o parte din suprafata
tuberculului.Cartofii infestati de mana au o durata mica de pastrare .Intesuturile bolnave se
instaleaza alte microorganisme care produc putrezirea acestora.
BIOLOGIE:Boala este produsa de o ciuperca ,se transmite de la an la an prin tuberculi
infestati ,folositi la plantare .Factorii care favorizeaza atacul sunt:
-ploi abundente ,urmate de perioade cu cer innourat,
-umiditate relativa a aerului 85-100%
-ceata densa si prezenta de roua pe frunze cel putin 4ore,
-temperatura ae rului 8-220C
Dintre soiurile de cartofi mai rezistente amintim;Magura,Desiree,Super,Semenic

,Manuella,Procura,Merkur,Muncel,Elba.
PREVENIREA ATACULUI;PROFILAXIE SI TERAPIE
-se va evita cultivarea cartofului in terenuri joase ,compacte ,umede;
-sortarea si eliminarea tuberculilor atacati;
-se vor folosi la plantare cartofii proveniti din culturi sanatoase si soiuri rezistente
-recoltarea cartofului,sa se faca pe vreme frumoasa ;
-tuberculii recoltatii se vor lasa pe camp pentru zvantare;
-ingrasamintele cu azot sa fie echilibrate cu fosfor si potasiu , care maresc rezistenta la mana ,
-recoltarea timpurie a cartofilor de consum puternic afectati;
-depozitarea la temperature optime de 1-4C
In timpul perioadei de vegetatie rezultate bune in combaterea manei,dau urmatoarele
substante;
-Zineb(0,2%);Daconyl(,0,2%);Brestan(0,1%);Zeama bordeleza(1%);Oxiclorura de
cupru(0,5%);Polyram combi(0,3%);Dithae(0,3%); Zineb+oxiclorura de
cupru(0,5%)Turdacupral(50-0,5%); Captadin(50- 0,3%); Ridomil plus(0,25%);
Sunt necesare 2-3 tratamente .Primul inainte de inflorirea cartofului al doilea dupa scuturarea
petalelor,si al treilea la 8-12 zile dupa al doilea.

Phytophora infestants;
a-frunza atacata;

b-conidiofor;

c-conidii

MANA LA FLOAREA-SOARELUI(PLASMOPORA HELIANTHI)

Boala a fost descoperita in 1876 in S.U.A,apoi s-a semnalat in America de Sud, Asia,apoi in
Europa in tarile cultivatoare de fklarea soarelui.In tara noastra a fost semnalata in 1945, azi
fiind prezenta in toate zonele tarii.Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare ale
plantei.Plantele bolnave se recunosc foarte usor in lan, deoarece raman pitice atingind cel

mult 40-60cm inaltime.Frunzele acestor plante sunt foarte inghesuite,prezentindu-se adunate

sub forma de buchet in partea de la varf. Aceste frunze sunt de dimensiuni mai mici si de
culoare mai deschisa ,verde-galbuie ,pe fata superioara ,culoare ce porneste de cele mai multe
ori de la punctual de unire a limbului cu petiolul,extinzandu-se apoi de-a lungul nervurilor.
Pe fata inferioara a limbului, in dreptul petelor de decolorare ,se observa un puf albicios,
constituit din conidiofori si conidiile ciupercii.Pe masura ce boala evolueaza ,petele se
exind ,ocupand portiuni mari din limb ,care se ofileste ,se zbarceste si se usuca .In cazuri
rare.pe frunzele plantelor bine dezvoltate,apar pete de decolorare de 1-2cm,acoperite pe fata
inferioara de conidiofori si conidii.Conidioforii sunt incolori ,ramificati monopoidal in
treimea superioara de 300-500x10-14y.Pe ultimele ramificatii sterigme-ei poarta conidii
unicelulare,ovoide,incolore,de 19-30x10-26y.In frunzele si tulpinile atacate se formeaza
organele de rezistenta ale ciupercii,oospori ,care raman peste iarna in resturile vegetale
.Primavara ,prin germinarea oosporilor se formeaza macroconidii,in care iau nastere
zoosporii, ce produc infectii primare pe plantele tinere.Infectiile primare mai pot fi produse
de miceliu de rezistenta din schemele infectate.
Toamna in organele atacate in urma in urma procesului sexual iau nastere oospori
CICLUL DE VIATA SI EVOLUTIA BOLII
Ciclul
Zoosporii

asexuat
miceliu

microconidii
anteridii
Oogoane

oospori

macroconidii

miceliu
de
rezistenta din achene
ciclul sexuat
Se transmite de la an la an prin miceliu localizat in seminte si prin oospori ca organe de
rezistenta ,iar propagarea in perioada de vegetatie prin conidii de vara.
PROFILAXIE SI TERAPIE
-rotatia culturilor de lunga durata (6-7ani)
-distrugerea samulastrei si a plantelor infectate
-folosirea de samanta din culturile unde s-a semnalat boala
-amplasarea loturilor de hibridare la cel putin 500-100m de culturile obisnuite de floareasoarelui
-cultivarea de soiuri si hbrizi rezistenti(Romsun 52 ,53)
-semanat timpuriu(inceputul lui aprilie)
-tratarea semintelor cu ;Ridomil 0.8;;Apron35SD in doza de 0,6kg/100kg seminte
-Tiofan metal+metalaxil

a-plante atacate alaturi de o planta sanatoasa

b-frunza atacata
c-conidiofor
d-conidii

BIBLIOGRAFIA
E.DOCEA; V.SEVERIN.T BAICU ,I POP-INDRUMATOR pentru
recunoasterea si combaterea bolilor plantelor cultivate,EDITURA CERES
BUCURESTI 1976
L.GHORGHE PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR,EDITURA
CERES BUCURESTI 1989

MIHIL (RUTIORU)ANGELA
AN V I DD BIOLOGIE