BALTAGUL

MIHAIL SADOVEANU
PERIOADA LITERARA

perioada interbelica schimba mentalitatea epocii datorita viziunii textelor

poetice dezvoltate pe tendinte moderniste, realiste, traditionaliste.
M. S. a fost unul dintre cei mai importanti prozatori din prima jumatate a sec.
XX, remarcandu-se datorita povestirilor, nuvelelor si romanelor, alaturi de alti
scriitori precum
Vasile Voiculescu
Liviu Rebreanu
Camil Petrescu

OPERA

traditionalist si modernist in acelasi timp, M.S. este autorul unei creatii de

peste o suta de volume
Baltagul este una din capodoperele sale
romanul e caracterizat prin:
Concizie
Dinamism
Armonie compozitionala
aparut in 1930, cand S. se afirmase pe deplin ca scriitorcu o mare capacitate
de evocare a lumii satului
Baltagul intruneste atributele unui roman social-mitic al transhumantei

INCADRARE IN TIPOLOGIE

in general, Baltagul a fost interpretat de catre critica literara ca un roman

traditional dpdv al inventiei narative
este si un roman social, deoarece realizeaza o fresca sociala prin ilustrarea
categoriilor umane in evolutie
este si roman mitic, deoarece apar elemente legendare, ele strand la baza
genezei operei si a subiectului acesteia

TEMA

fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveviene se

imbina intr-o reprezentare de exceptie
Viata pastorala
Natura
Miturile
Iubirea
Initierea
tema principal este monografia satului moldovenesc de munte, lumea
arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au
ucis pe Nichifor Lipan
motive:

Complotului
Transhumantei
Nuntii
Botezului
Animalului devotat

TITLUL

face aluzie la securea cu doua taisuri

rol ambivalent: de arma a crimei si instrument al actului justitiar
cuvantul baltag in lb gr.= labirint, ilustrand drumul initiatic pe care il
parcurge Gheorghita catre viata de adult si drumul Vitoriei in lumea de jos a
orasului

PERSPECTIVA NARATIVA

discursul apartine unui narrator auctorial neutru extradiegetic si omniscient

de cele mai multe ori asistam la o focalizare interna alternata cu foc.
zero(naratorul obiectiv urmareste gandurile protagonistei, patrunde in
constiinta ei si ofera posibilitatea de a-I intelege psihologia din interior)
naratorul reconstituie obiectiv, prin tehnica detaliului si a observatiei, lumea
satului si actiunile Vitoriei
Vitoria este personaj reflector

RELATIA INCIPIT FINAL

se realizeaza simetric prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de la

munte, Vitoria

INCIPIT

prima voce pe care o aude cititorul este a marelui absent

romanul se deschide pe un ton liturgic
evidentiaza un principiu telescopic: povestea caracterologica pe care
Nechifor Lipan o spunea adesea la nunti si cumetrii cu privire la geneza
Pamantului

FINAL

prezinta iesirea personajelor principale din imparatia mortii si reluarea

ritmurilor firesti ale existentei
ritualul integrarii cosmice a celui disparut s-a finalizat, viata poate merge
inainte, condusa de Gheorghita

SPATIU TIMP
TIMP:

in sec XX, intre doua mari sarbatori crestine: Sf. Dumitru, patronul iernii, si Sf.
Gheorghe, cel care alunga iarna
plecarea lui nechifor este una simbolica, intrucat coincide cu drumul spre
iarna, spre moarte

SPATIU:

imbina planul real cu cel simbolic

exista o opozitie semnificativa intre spatial sacru al muntelui=> apropierea
cerului si spatiul degradat al vaii
actiunea se desfasoara pe plaiul mioritic, unde alternanta deal-vale creeaza
un spatiu undulatriu
amplasarea actiunii poate fi identificata pe harta:
Vatra Dornei
Farcasa
Magura Tarcaului
Calugareni
Suha
Piatra Neamt

MOMENTELE SUBIECTULUI
1. expozitiunea:
este evocate imaginea Vitoriei Lipan, ingrijorata din pricina
intarzierii sotului ei
2. intriga:
Vitoria intelege ca Nechifor nu vine, caci semnele rauprevestitoare nu sunt putine
3. desfasurarea actiunii:
drumul parcurs de munteanca alaturi de fiul ei, Gh., in cautarea
celui disparut
4. punctul culminant:
scena demascarii ucigasilor, la parastasul lui Nechifor
5. deznodamantul:
il infatiseaza pe Calistrat Bogza marturisind ca, impreuna cu Ilie
Cutui, l-a ucis pe N. ca sa-I luam oile
SURSE DE INSPIRATIE: 3 tipuri de surse:
1) Biografice:
in reconsituirea genezei romanului, exista un detaliu semnificativ
care se oglindeste la nivel structural: se spune ca intr-una din
calatoriile sale prin satele Moldovei, scriitorul a asistat la o discutie
dintre doi ciobani care vorbeau despre o crima in lumea pastorala
2) Folclorice:
romanul prezinta un motto preluat din balada pastorala
Miorita:Stapane, stapane, mai cheama si-un cane.. din
care autorul pastreaza toata puritatea de timbre a baladei si tot
conturul ei astral
3) Mitologica:
face referire la mitul egiptean a lui Issis si Osiris
PERSONAJE

Din traditie si datini se formeaza priceperile si conduita morala, de

neclintit, a oamenilor lui Sadoveanu. Cei varstnici, cum e Vitoria,

apara cu strasnicie respectul pentru credinta si obiceiuri, iar felul de

a fi al munteanului se desprinde din comportamentul Vitoriei Lipan.
CARACTERIZARE VITORIA LIPAN

V.L. intruchipeaza o vitalitate care este a naturii insasi, un suflet si un

character care defines sctructura psihica a taranului din aceasta parte a
Moldovei
tot cee ace intreprinde e dragoste si statornicie, inteligenta nativa si tarie
morala
portretul fizic se imbina cu cel moral, salasnd, intr-o maniera realista, sa
transpara trairile launtrice
obrazul ca un portret neclintit este insufletit de ochii caprui in care
se rasfrangea lumina castanie a parului
aceste elem. de portret marcheaza alunecarea din planul prezentului in cel al
evocarii: acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute
numele semifica biruinta in plan profan a unei femei ce lupta pentru dreptate
tenacitate,
darzenie,
inteligenta,
spirit justitar
capacitate de a disimula
fiind o buna cunoscatoare a semnelor naturii, V. se intoarce spre noaptea
ancestrala din care s-au pastrat ritualurile si premonitiile oferite de natura

RELATIA VITORIA-GHITA

caracterizata direct de Gh. :Mama asta trebuie sa fie farmacatoare,

cunoaste gandul omului, si maica-sa s-a schimbat; se uita cu suparare si iau crescut tepi de aricioaica
ghita parcurge drumul maturizarii pentru a-I lua in final locul tatalui
favorizat in fata Minodorei, intrucat Vitoria il asemana inconstient cu sotul ei

SECVENTE
1)

Vitoria pune mai presus de orice datinile perpetuate de la inceputul lumii si

isi organizeaza viata in virtutea traditiei.
intriga o constituie chiar visele premonitorii, ea considerand inextiunea
obiceiurilor din afara ca pe un sacrilegiu
il viseaza pe Nechifor fara chip trecand o apa neagra si vede in schimbarea
vremii un semn al raului

2)

la pranzul de la inmormantare , V. reuseste prin tenacitate si disimulare s ail

enerveze pe Bogza, declansand exasperarea acestuia, fiind nevoit sa
recunoasca fapta
durerea si revolta iau forma rasului cinic, derutandu-l pe oaspete, din nevoia
unui sentiment eliberator

ea ii marturiseste astfel lui Gh. ca:Pe baltag e scris sange si acesta este
omul care a lovit pe tatal tau.

OPINIA

In opinia mea, romanul Baltagul reconstituie toate randuielile care dau

demnitate omului si ii justifica existenta, intr-un circuit al vietii presarat cu
evenimente hotaratoare pentru destinul omului: nasterea, botezul, nunta si,
in final, inmormantarea. Altfel spus, romanul este o monografie a lumii
pastorale care ilustreaza o filosofie si un mod de viata ancestrale.
CONCLUZIA TEMA SI VIZIUNE
In concluzie, Baltagul este o scriere despre vechile norme de civilizatie, despre
confruntarea dintre modern si arhaic, cu triumful acestuia din urma. Atmosfera
romanului este mitica, amintind uneori de aceea din Creanga de aur.
CONLUZIA CARACTERIZARE DE PERSONAJ
In concluzie, exponent a unui stravechi spatiu spiritual, V. este un personaj
memorabil. Ea oscileaza intre superstitii si crestinism, in sufletul ei fiind prezenta,
ca si in cazul Antigoniei, vointa de a-si implini destinul.