Eminescu vorbind despre Alecsandri il caracteriza astfel Acel rege-al poeziei vesnic

tanar si ferice.Ce din frunze iti doineste ce cu basmul povesteste.

Intr-o seara erau multi prieteni adunati asa cum era obiceiul oriental.Printre ei
se afla si un tanar francez care facea un voiaj in Orient.Tanarul a marturisit ca ii era
rusine deoarece nu stia ca in Europa exista o Moldavie si o Valahie.Plecat din Paris
spre a intreprinde un voiaj in Orient asa cum era la moda a ajuns sanatos la Viena
si de-a colo s-a imbarcat intr-un vapor cu gandul de a cobora Dunarea pana-n
Marea Neagra.Cu cat se apropia cu atat mai nerebdator era si curios.Auzea numai
cuvintele valah,Valahia.Pentru zugrav Valahia era un pustiu de fiare salbatice si
oameni pribegi ca in sanul Africii. cp542e9463yppk
Oprindu-se vaporul la Braila tanarul zugrav s-a hotarat sa coboare. Inainte de
a cobora si-a incarcat pistoalele in caz ca va fi atacat de hoti sau de oamenii din
Valahia.Cand a coborat pe mal nici un om nu-l baga in seama ci doar consulul
francez care-l duse pe tanar la el acasa cunoscandu-l drept compatriot.Acolo el
auzi de balta facatoare de minuni si atunci l-a rugat pe consul sa-l duca si pe
dansul intr-acolo.Consulul l-a dus pe tanar la caruta cu care trebuia dus pana la
Balta Alba.Era o caruta mica cu patru cai slabi si cu un postas barbos,strenteros si
inarmat cu un harapnic lung de-un stanjen. Suiti in caruta primitiva consulul il
avertizase pe tanarul francez sa se tina bine dar nu a ascultat si acesta s-a trezit pe
jos.Mirat de lucrul ce s-a intamplat si inca tulburat este luat inca o data in caruta
dupa 10 minute dupa ce a cazut.A doua oara urcat in caruta se tine bine si se
pregateste de plecare. Au plecat dar in timpul mersului nu putea nici sa bage mana
in buzunar la pistoale pentru ca ar fi fost azvarlit din caruta.Caii alergau de parca ar
fi intrat dracul in ei,caruta mergea de nici nu mai aveau timp rotile sa scartaie, iar
postasul batea caii tot mai tare si acestia mergeau tot mai repede fugeau.
Dupa zece casuri de mers au ajuns la Balta Alba.Francezul credea ca Balta Alba
era un targ ca Ems sau Boden.In clipa aceea el numai spera:spera sa scape de
salturile carutei,spera sa manance,spera sa se odihneasca.Uitase ca cu cateva
ceasuri inainte se gandea ca Valahia era o tara cu salbatici si fiare rapitoare.Dupa
inca o fuga buna de cal au ajuns intr-un sat.Dimineata a auzit afara sunete
infernale,tropote de cai,de carute.Jumate speriat,jumate somnoros a iesit cu
pistoalele in mana sa vada ce se intampla.Cand iesi vazu carute vreo 30 si toate se
indreptau spre balta.Atunci realizase ca aceea este balta facatoare de minuni.Totul in
mintea tanarului zugrav francez era confuz. Nu mai stia ce se petrece.Mai tarziu a
mers si el la balta.Pe marginea baltii zarii un targ care nu era targ, un balci care nu
era balci.Erau oameni pe care ii vazuse de dimineata.Unii faceau baie,altii
plaja.Nimeni nu statea degeaba.Tanarul se dezbracase si intra in apa.Dupa ce a
facut vreo doua sute de pasi se trezi cu patru femei in fata,ele erau acoperite de
apa.Acesta rusina spunand ca in el ca este un neindamanatic.Aluat-o in stanga si
dupa ce a iesit din hotarele imparatiei femeiesti daduse iara de de vreo trei sirene
albe si vesele care se stropeau cu apa.Isi ceruse scuze si iesi afara din balta.Inspre
seara s-a dus la balta sa faca o plimbare cu vaporul.Ideea cu vaporul pe Balta Alba a
starnit mirarea tanarului.Vaporul se numea Vaporul baltii Albe.In el s-au urcat vreo
treizeci de cavaleri si doamne.Damele se temeau de furtuni dar cavalerii gaseau

cuvinte sa le linisteasca.La intoarcere toti erau voiosi si gata sa mearga la balul din
satul Balta Alba.Acel bal a avut loc intr-un loc numit Cazino.La bal au luat parte peste
doua sute de persoane.Acest bal l-a impresionat foarte mult pe tanarul francez.Dupa
ce a facut mai multe cunostinte a intalnit cateva romance care vorbeu franceza ca
niste adevarate periziane.Tanarul in 24 de ore a vazut lucruri nepotrivite,atatea
contrasturi si nu mai stia daca Valahia era o tara salbatica sau civilizata.

Balta Alba este o fiziologie colectiva si sociala, alaturi de Borsec si

Iasii in 1844, care ilustreaz raportul dintre Orient i Occident i efectele
acestuia asupra civilizaiei romneti.
Vasile Alecsandri foloseste pretextul francezului care viziteaza baile de la
Balta Alba sau motivul strainului, surprinzand exoticul, notand grotescul,
facand observatii critice .
Relatarea la persoana intai asigura autenticitatea naratiunii, viziunea in
conformitate cu realitatea. Calatorul francez este personaj-narator,
deoarece prin el se face trecerea de la reflectare la reflectie. Personajul
contempla realitatea si se gndete la conditia oamenilor in cadrul acelei
realitati, sesizeaza opozitia intre natura si civilizatie. Intre viziunea
personajului si atitudinea critica a naratorului este o stransa legatura.
Personajul se confunda cu naratorul, uneori se ascunde dupa el,
inregistreaza multe senzatii, unele i se par neverosimile, oscileaza intre
imaginile socante si estetism: Din vreme in vreme insa zaream cate o
fiinta ratacita pe acele campii fara margini sau cate o adunatura de
bordeie coperite cu stuh.