Sunteți pe pagina 1din 36

ELABORAT DE:

Consultant autorizat : SC
CONIAR GROUP SRL
Braila..................
Solicitant...xxxxxxx........................
.........
Regim
juridic.......xxxxx........................
Date de identificare :SC Coniar
Goup SRL
(nume, prenume, semnturi,

PLAN DE AFACERI*

(Model - cadru pentru submsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri)

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT


Denumirea/ Forma juridic a solicitantului
Date de identificare ale acestuia
Obiectul de activitate - se va meniona i se va completa obiectul de activitate efectiv: cultura vegetal, creterea
animalelor, etc., conform Cod CAEN nregistrat la ONRC.
-

0111- 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez) , plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase;
0113- Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor; Aceasta clasa de CAEN include
cultivarea curcubitaceelor (pepeni verzi si galbeni);
0119- Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;
4621- Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat;
4799- comert cu amanuntu; efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor si a petelor;
Activitati care se desfasoara la beneficiari si/sau in afara sediilor proprii.

Responsabil legal:
nume, prenume, funcie, procent aciuni deinute n cadrul organizaiei (minim 50%+1);
sediul social, domiciliu, date loc de munc (dup caz);
1

pregtire profesional (studii, competene profesionale n domeniul agricol).


Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare) dup caz. SC Coniar Group SRL Braila, xxxxxxxxxxx

*Planul de afaceri nu poate cuprinde alte ac iuni din cadrul PNDR 2014-2020, n afara celor specifice submsurii 6.1.

II. DESCRIEREA SITUAIEI CURENTE


Istoricul activitii - se prezint pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului din perioada de maximum 24 de luni
de pn la momentul depunerii cererii de finanare, constituirea exploataiei i a modului de preluare, numrul de salariai, paii
efectuai n vederea accesrii sprijinului.
Mod de preluare a exploataiei, numr de exploataii preluate integral* (*detaliere conform specificaiilor din Ghidul
Solicitantului);
Data nregistrrii la ORC (ndeplinind condiia de microntreprindere/ntreprindere mic);
...... Este indeplinita astfel conditia de a fi infiintata entitatea cu mai putin de 24 luni fata de data depunerii cererii de
finantare. Intreprinderea se incadreaza conform legii 346 in categoria............ Pentru aceasta s-au inscris ca obiecte de
activitate urmatoarele coduri CAEN:
- 0111- 0111 Cultivarea cerealelor (excusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte
oleaginoase;
- 0113- Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor; Aceasta clasa deCAEN include
cultivarea curcubitaceealor (pepeni verzi si galbeni);
- 0119- Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;
- 4621 Comert cu ridicata al cerealelor,semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat;
- 4799 comert cu amanuntu; efectuat in afara magazinelor, standurilor, chioscurilor si pietelor;
Activitati care se desfasoara la benificiari si/sau in afara sediilor proprii.
Data nscrierii la APIA/ ANSVSA/Registrul Agricol a exploataiei preluate (sub forma legal nregistrat la ORC).
Situaia curent a exploataiei
Dimensiunea exploataiei msurat n coeficieni producie standard (S.O.) de la anul 0;
2

Dimensiunea exploatatiei msurat n coeficieni producie standard ( S.O.) de la anul 0


In prezent solicitantul are o ferma ce cultiva suprafata de ..... ha teren arabil dupa cum urmeaza: .....
UAT n care este nregistrat exploataia cu detaliere pe tipuri de culturi/animale exprimat n procente, alturi de
menionarea gradului de potenial agricol (ridicat/mijlociu/sczut) conform studiului ICPA anexat la Ghidul Solicitantului;
List rase/soiuri autohtone detinute sau prevazute a fi achizitionate n cadrul exploataiei;
In cadrul exploatatiei ...... nu se prevede sa se achizitioneze seminte de soiuri autohtone de legume pentru cultivarea
suprafetei detinute.
Solicitantul nu isi propune prin proiect ca va detine la nivelul exploatatiei agricole soiuri autohtone ( conform Catalogului
oficial al soiurilor romanesti aprobat de catre ISTIS) pana la momentul acordarii celei de-a doua transe de sprijin.
Avand in vedere faptul ca Insitutul de stat pentru testarea si inregistrarea soiurilor actualizeaza anual catalogul oficial al
soiurilor de plante de cultura din Romania nu se pot prevede in acest moment in Planul de afaceri cu exactitate ce
soiuri vor fi cultivate pe toata perioada de implementare si monitorizare. Citam din Ghidul solicitantului M6.1 criteriul de
selectie 5 Soiurile autohtone se regasesc in Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania / Institutul de
Stat pentru Testatrea si Inregistrarea Soiurilor (ISTIS) aprobat anual.
Se vor prezenta aspecte privind respectarea conformitii cu cerinele de protecie a mediului, de la anul 0, aplicabile
conform legislaiei naionale; dac este cazul, se menioneaza existena unei platforme individuale/ comunale pentru
gestionarea gunoiului de grajd (contract ncheiat cu entitatea care gestioneaz platforma comunal).
Proiectul de fata propune folosirea sprijinului nerambursabil pentru dezvoltarea exploatatiei in scopul obtinerii de
venituri suplimentare.
. .....
Aceasta investitie este eligibila in cadrul masurii 6.1 conform Ghidului Solicitantului. Intreprinderea ..... nu are in vedere
achizitia de animale si nici nu detine in exploatatia sa animale.
Standardele de mediu GAEC se vor respecta pe intreaga exploatatie:
Evitarea eroziunii solului: Efectuarea lucrarilor de intretinere a culturilor de pepeni in perioadele prevazute in
tehnologie previne degradarea solului si mentinerea starii de fertilitate a acestuia.
Mentinerea continutului optim de materie organica in sol.
Mentinerea structurii solului.
Mentinerea unui nivel minim de intretinere a terenurilor agricole.
Protejarea si gestionarea apelor.

Cerintele SMR ce reprezinta conditiile legate de protectia mediului si a faunei si de sanatatea publica si sanatatea
animalelor , specifica ce conditii se vor respecta de catre solicitant ce activeaza in domeniul legumelor si culturii
cerealelor.
Un set de conditii aplicabile in mod specific activitatii este cel al precautiei atunci cand se efectueaza fertilizarea cu
ingrasaminte chimice.
Pe terenurile unde sunt frecvente cazurile de eroziune a solului si pericolele de pierdere a nutrientilor prin scurgeri
de suprafata, este necesar sa se asigure toate conditiile unei administrari corecte a ingrasamintelor;
Adoptarea unei maxime prudente atunci cand terenul agricol prezinta fenomenul de scurgere de suprafata; riscul
este maxim cand terenul este saturat de apa sau inghetat;
Adoptarea unor masuri maxime de siguranta in cazul stocarii, manipularii si administrarii ingrasamintelor chimice
lichide. Astfel, rezervoarele de stocare trebuie sa fie realizate din materiale rezistente la coroziunea si sa aiba volume
corespunzatoare, iar la administrare se vor utiliza pulverizatoare speciale, ce impiedica dispersia in vant, atunci cand se
lucreaza in apropierea unor mase de apa;
Evitarea efectuarii fertilazarii pe soluri lucrate in profunzime ( scarificate, arate in profunzime sau alte araturi adanci)
, pentru a impiedica penetrarea nitratilor spre apele subterane;
Se vor utiliza ingrasaminte uscate si cu granulatie optima;
Evitarea administrarii atunci cand umiditatea aerului este ridicata; pe timp de ceata, burnita sau ploaie.
In vederea respectarii normelor fitosanitare, solicitantul va respecta prevederile Planului National de actiune pentru
utilizarea durabila a produselor de protectia plantelor.
Solicitantul va utiliza numai acele produse de protectie a plantelor care au fost autorizate pentru vanzare si numai in
conformitate cu instructiunile de utilizare.
Persoanele care vor folosi produsele de protectie a plantelor vor fi calificate.
Tratamentele cu produse de protectie a plantelor nu vor fi efectuate in zonele de protectie a apelor, in zonele protejate,
in zonele de protectie sanitara, zonele de protectie ecologica , precum si in alte zone protejate stabilite de autoritatile
competente.
Fermiereul va respecta perioadele in care aplicarea fertilizatorilor este interzisa.
Aplicarea ingrasamintelor pe terenurile cu pante va fi realizata prin incorporarea ingrasamintelor in sol si luarea in
considerare a conditiilor meteorologice.
Nici un tip de ingrasamant nu va fi aplicat pe terenuri acoperite de zapada , pe terenuri cu apa in exces sau pe terenuri
inghetate.
Nu vor fi folositi fertilizatori in apropierea resurselor de apa.
Beneficiarul se va asigura ca ingrasamintele sunt distribuite uniform, conform unui plan de fertilizare.
Beneficiarul va lua masuri pentru evitarea scurgerilor de carburanti, lubrefianti si alte substante toxice in sol.
Beneficiarul va lua masuri pentru strangerea ambalajelor de produse toxice si predarea lor la firmele autorizate pentru
recuperarea lor.
Beneficiarul va lua masuri de prevenire a incediilor.
4

Prin realizarea investitiilor, culturile vor fi lucrate conform tehnologiilor in vigoare, acest fapt ducand la imbunatatirea
calitatilor solului si va contribui la efortul agricultorilor din zona de a preveni raspandirea bolilor si daunatorilor.
De asemenea, se va avea in vedere optimizarea gamei de erbicide, pesticide si substante de tratament, prin selectarea
acelor produse care asigura complementaritatea cu elementele nutritive din sol.
Un factor esential pentru majorarea productivitatii si reducerea pierderilor la recoltare il constituie asigurarea protectiei
fitosanitare a culturilor prin aplicarea de produse de protectie a plantelor performante care sa permita obtinerea de
productii agricole de calitate, la preturi avantajoase, si care sa fie sigure pentru mediu.
Produsele de protectie a plantelor sunt utilizate pentru protectia plantelor si a produselor vegetale impotriva
daunatorilor, bolilor si buruienilor si pentru reglementarea procesului de crestere al plantelor.
Pentru optimizarea cantitatii de produse de protectie a plantelor utilizate la nivel national, in vederea asigurarii unei
protectii eficiente si viabile economic a culturilor agricole este nevoie ca produsele de protectie a plantelor sa fie
aplicate numai atunci cand este strict necesar, adica atunci cand se indeplinesc conditiile de aparitie a bolilor si/sau a
daunatorilor.
Avand in vedere efectul de deviere a produselor pulverizate se impune limitarea utilizarii pulverizarii aeriene numai in
cazuri deosebite si cu conditia respectarii cerintelor mentionate la art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
34/2012, aprobata prin Legea nr. 63/2013.
Aplicarea foliara a produselor insecticide periculoase pentru insectele polenizatoare se va face respectand masurile de
reducere a riscurilor:

Nu se aplica pe culturi in timpul infloritului;

Nu se aplica in timpul sezonului activ al albinelor;

Se evita aplicarea in perioada de inflorire a buruienilor. Se vor indeparta buruienile inainte de inflorire.

Se vor indeparta sau acoperi stupii in timpul aplicarii si dupa tratament.

Inainte de a se trece la operatiunea de aplicare a tratamentelor foliare in culturi se avertizeaza obligatoriu


crescatorii de albine din zona.
Nu s-a luat in calcul deocamdata comercializarea catre consumatorul final a produselor ci se vor vinde direct din camp
catre distribuitori en-gross, astfel ca nu se vor aplica standardele europene de comercializare generale si specifice.
Bazele de producie ale solicitantului
CALCULUL VALORII PRODUCIEI STANDARD (SO)
Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea produciei vegetale i/sau zootehnice pentru anul 0, conform sec iunii specifice din
Cererea de finanare.

Structura culturilor/
produciei zootehnice

In
dotare,

Dimensiunea exploataiei
(SO) n anul 0

Sector vegetal
Sector animal
TOTAL

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
prezent beneficiarul nu detine utilaje agricole in
lucrarile agrotehnice fiind executate de terti.

Activitatea fermei este coordonata de solicitant


din camp sau de la domiciliu. Avand in vedere suprafata relativ mica exploatata si faptul ca acesta nu detine utilaje agricole pe
care sa le aplaseze in spatii protejate, nu s-a luat in calcul achizitioanrea sau inchirierea unui imobil in zona. Totodata se
preconizeaza ca recolta va fi valorificata in acest an direct din camp si nu va fi nevoie de spatii pentru depozitarea productiei.
In prezent ....... nu detine animale, pasari sau familii de albine.

Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economic a exploataiilor agricole.


Total SO:
Nr./
crt
1
2

Dimensiunea economic a
exploataiei
12.000 S.O. - 29.999 S.O.
30.000 S.O. - 50.000 S.O.

Dimensiunea exploataiei n anul 0


conform Cererii de Finanare

Valoarea sprijinului
nerambursabil
40.000 de euro
50.000 de euro

Toate costurile vor fi exprimate n lei.


1 Euro = ..lei
Bazele de producie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) n anul 0
Nr
Crt.

Localitate/
Jude

Suprafaa agricol total


n folosin

Din care:

n proprietate

Arabil

Pajiti i

Sere i

Pomi

Vii

Alte

(arend/concesiune)

Puni

solarii

categorii

1.
2.
.....
TOTAL

Animale, psri i familii de albine n anul 0


Nr
Crt

Localitate/
Jude

Nr. animale deinute n proprietate


Cabaline

Bovine

Ovine

Caprine

Porcine

Alte
specii

Psri
Nr.

Familii de
albine
Nr.

1.
2.
.....
TOTAL

Dotrile fermei n anul 0 (se vor meniona cele mai importante cldiri, adposturi, grajduri, maini i utilaje agricole, numrul
acestora, suprafaa, capacitatea i detalierea modalitatii prin care acestea au ajuns n posesia solicitantului achiziie,
arend, etc.)
Nr
Crt
1.
2.
.....

1.
2.
3.
.....

1.
.....

Detaliere
Numr
I. Cldiri pentru producia vegetal
Magazie cereale
Remiz utilaje

II. Cldiri pentru producia zootehnic


Grajduri
Saivane
Padocuri

III. Alte cldiri (cu excepia celor de locuit)


Cldiri administrative

Suprafaa
(mp)

Capacitate

Modalitate
de
dobndire

1.
2.
3.
....

IV. Maini i utilaje agricole


Tractoare
Combine
Semntoare

In concluzie solicitantul se incadreaza ca benificiar eligibil pe masura 6.1 intrucat:


- solicitantul are varsta sub 40 ani
- este absolvent a .....
- ....
- Exploatatia este inregistrata in Registrul Unic de Identificare APIA si in registrul agricol de la
Primaria .....
- Solicitantul nu are salariati, incadrandu-se in categoria microintreprindere;
- Nu a mai obtinut spijin in cadrul masurii 112, 121 si nici 4.1, 6.1;
- Exploatatia agricola produce doar produse agricole vegetale pentru consum uman si animal,
depasindu-se nivelul minim de 75%;
- Solicitantul nu are infiintate culturi de ciuperci incadrandu-se in pragul maxim de 50% din total SO in
anul 0
- Solicitantul nu are infiintate culturi de ciuperci si de flori incadrandu-se in pragul maxim de 50% din
total SO in anul 0
- Inregistrarea tanarului fermier la ORC ca .... cu obiect de activitatea in domeniu nu s-a facut cu mai
mult de 24 de luni inaintea depunerii cererii de finantare;
- Beneficiarul va face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea
productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata;
- Solicitantul se angajeaza sa devina fermier activ in termen de maximu 18 luni de la data incheierii
instalarii.
..... nu este in prezent angajata, iar in cazul in care va fi incadrat intr-o activitate salarizata, in
termen de maximum 9 luni de la data semnarii contractului de finantare, loculde munca al acestuia
va fi in aceeasi UAT sau zona limitrofa a UAT in care este inregistrata exploatatia;
- Tanarul fermier solicitant al sprijinului de instalare nu detine sctiuni in alte societati care desfasoara
activitati agricole.
- Cedentul nu a primit sprijin prin intermediul masurii 112 Instalarea tinerilor fermieri si prin
intermediul submasurii 6.1 Sprijn pentru instalarea tinerilor fermieri din PNDR 2014-2020;

III. OBIECTIVELE I DETALIEREA INVESTIIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA


La acest capitol se vor prezenta detaliat obiectivele care se intenioneaz a fi atinse prin realizarea investiiilor propuse prin
planul de afaceri. Se va face descrierea detaliat a msurilor care se vor lua pentru creterea veniturilor exploataiei, prin
restructurare i modernizare, fa de situaia prezentat la momentul depunerii Cererii de Finanare n anul 0.
Obiectivul acestui proiect este obtinerea unei finantari nerambursabile in vederea ajutarii fermierului in realizarea unor investitii
ce vizeaza crearea unei ferme profitabile cu profit principal de legume-cereale. Atingerea acestui obiectiv se va face prin
realizarea culturii de pepeni in suprafata de .....
Avand in vedere faptul ca in viitor se vor cultiva pepeni si cultura mare (...), se va realiza o restructurare a activitatii si o
dispersie a riscului de cultura cu impact direct asupra profitabilitatii fermei.
Astfel, cerealele aduc o profitabilitate scazuta fermierilor, dar totusi sunt necesare in vederea asigurarii asolamentului.
xxxxxxxx
Modalitatea de gestionare a planului de afaceri
Scurta descriere a derularii pasilor implementarii;
Xxxxxxxxxxxxx
In termen de 9 luni de la semnarea contractului de finatare se va proceda la stabilirea domiciliului tanarului fermier si a
sediului social al intreprinderii individuale in UAT ul in care exploatatia este inregistrata. Precizam ca xxxxxxxx
Totodata locul de munca, in cazul in care Domnul xxxx va fi incadrat intr-o activitate salarizata, va fi amplasat in aceeasi
UAT sau zona limitrofa a UAT in care este inregistrata exploatatia vizata pentru spijin.
Implementarea planului de afaceri va incepe in termen de cel mult 9 luni de la data contractului de finantare.
Etapele instalarii tanarului fermier
1.
va semna contracul de finatare in luna xxxxxxx
2.
va depune cererea de plata nr.1 in luna xxxxxxx
3.
va deveni fermier activ in anul xxxxxx
- xxxxxxxxx
- Comercializarea productiei proprii in procent de cel putin 20% din valoarea primei transe de spijin;
Sprijinul acordat sub forma de suma forfetara va fi folosit pentru implementarea obiectivelor
prevazute in planul de afaceri pentru a facilita tanarului fermiere inceperea activitatilor agricole.
4.
xxxxxxxxxxx
5.
Durata de implementare a proiectului este de xxxxxxxxxxxxxxxxx
Se va implementa proiectul prin achizitia urmatoarelor elemente : xxxxxxxxxxxx
Avand in vedere faptul ca ferma nu vizeaza cresterea animalelor, nu vor fi necesare amenajari de gestionare a gunoiului de
grajd conform normelor de mediu.
Va incepe comercializarea productiei de pepeni in paralel cu cea de culturi din gama cultura mare : xxxxxxxxx
9

Va fi vanduta productie in valoare de cel putin xxxx reprezentand 20% din valoarea primei transe din ajutorul nerambursabil =
xxxx . In acest sens se vor prezenta documente comerciale pentru justificarea vanzarii.
Va fi depus dosarul cerere de plata transa 2.
Solicitantul va deveni fermier activ in termen de maximum 18 luni de la data incheierii instalarii.
Pe toata perioada de implementare de trei ani si de monitorizare a proiectului de cinci ani solicitantul va pastra cel putin
dimensiunea SO-urilor pentru care s-a acordat spijinul, criteriile de eligibilitate si de selctie inscrise in Planul de afaceri.
UAT-ul/urile n care se vor stabili: domiciliul, sediul social i locul de munc (dac deine un loc de munc, n cazul n
care solicitantul nu ndeplinete deja aceste condiii;
Durata de implementare a planului de afaceri (maximum 3, respectiv 5 ani n cazul plantaiilor pomicole);
Durata de implementare a planului de afaceri este de 33 luni, data pana la care xxxx a devenit fermier activ si sa
indeplineasca cerintele minime din planul de afaceri;
Proiectul va fi implementat in maxim 33 de luni de la semnarea contractului de finatare, perioada ce se va finaliza cu
depunerea ultimei cerere de plata. La aceasta durata de realizare a obiectivelor si implementarea corecta a planului de
afaceri de 33 luni se va adauga termenul de maxim 90 de zile calendaristice pentru efectuarea ultimei plati.
Detalierea indeplinirii obiectivelor obligatorii solicitate pentru implementarea corect a planului de afaceri
Comercializarea produciei proprii n procent de cel puin 20% din valoarea primei trane de sprijin;
Sprijinul acordat sub forma de suma forfetara va fi folosit pentru implementarea obiectivelor prevazute in planul de
afaceri pentru a facilita tanarului fermier inceperea activitatii agricole.
In vedrea demonstrarii obiectivului de comercializare a productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei
transe de plata prin documente justificative emise in conformitate cu legislatia in vigoare se vor comercializa urmatoarele
cantitati de produse :
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxx
ndeplinirea condiiei de fermier activ n maximum 18 luni de la momentul instalrii (acordarea celei de-a doua trane de
plat);
Xxxxxxxxxxxxxxxxx este deja fermier activ in sensul desfasoara si va desfasura activitati agricole de cultivare pepeni si
cultura mare ( xxxx ) gestionate de un fermier xxxxxxx detinand cursuri in domeniul proiectului, iar activitatile agricole
sunt situate pe teritoriul Romaniei, judetul Braila, xxxxxxxxx
10

n cazul exploataiilor zootehnice*, respectarea condiiei privind gestionarea gunoiului de grajd; NU ESTE CAZUL .
Durata/ tipul de pregtire profesional n domeniul agricol propus in acord cu cerintele Ghidului solicitantului, dac este
cazul. NU ESTE CAZUL . XXXXXX este absolvent deja a unui curs cu durata de 720 ore in domeniul xxxxx obtinand
diploma de absolvent eliberata de Ministerul Educatiei Nationale obtinand calificarea de xxxxx
Descrierea principiilor de selectie propuse a fi indeplinite
Se vor preciza principiile de selectie indeplinite si elementele care conduc la indeplinirea acestora : suprafete-culturi/numar de
animale aferente sectoarelor prioritare, suprafata material saditor ; detalii privind exploatatiile agricole, date de identificare
privind exploatatiile preluate ; nivel de calificare ; cultura predominanta /UAT ; suprafete cultivate cu soiuri autohtone / numar de
animale rase indigena.
1.
2
3

* Planul de afaceri pentru fermele zootehnice va detalia modul de asigurare al necesarului de furaje pentru animalele din
exploataie, asigurarea adposturilor/grajdurilor corespunztor adaptate i va viza n mod obligatoriu investiii/amenajri minime
de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu, pentru evitarea infiltrrii n pnza freatic a compuilor pe baz
de nitrii i nitrai, investiie ce presupune eliberarea documentelor obligatorii conform legislaiei n vigoare, n corelare cu
capacitatea productiv a fermei.Se va utiliza Calculatorul_Cod Bune Practici Agricole.
Alte obiective propuse de solicitant prin planul de afaceri
Plan de management
Se va face o descriere general a modului n care se vizeaz mbuntirea managementului exploataiei prin participarea
solicitantului la cursuri de formare profesional/instruire n domeniul vizat pentru sprijin, altele dect cele obligatorii. Se vor
indica, dac este cazul, tipurile de cursuri pe care solicitantul intenioneaz s le urmeze i aplicabilitatea acestora n
managementul exploataiei vizate pentru sprijin.
11

Conceptia manageriala a omului de afaceri din agricultura sta la baza planului sau de actiune care presupune, intre altele,
elaborarea solutiilor economice, tehnice si strategice optime, identificarea competentelor care exista in randul colaboratorilor,
stabilirea responsabilitatilor prestatorilor de servicii, motivarea actiunii lo si, nu in ultimul rand, controlul actiunilor intreprinse pe
responsabilitati si etape.
In acest sens fermierul va fi interesat sa obtina informatii cat mai actuale legate de :
- Cultivarea cerealelor, a pepenilor prin primirea zilnica de informatii pe email in urma inscrierii pe
diverse sit-uri precum : gazetadeagricultura.info , www.agrointel.ro, sau prin cursuri si/sau instruiri
organizate de furnizorii de input-uri precum : seminte, stoloni, substante fitosanitare, utilaje.
Acestia in scopul promovarii produselor organizeaza intalniri cu potentialii cumparatori in scopul
informarii acestora cu privire la noile tehnologii, aspecte teoretice si practice la targuri si expozitii
precum Indagra, Agriplanta, la directiile agricole judetene sau in diverse locatii din judet.
- Comercializarea productiei : prin participarea le seminarii si instruiri cu caracter informational
organizate la nivel judetean de Camera de Comert. Industrie si Agricultura Braila.
- Fiscalitatea din domeniul agricol : aceste informatii vor fi preluate frecvent din sursele mass-media :
posturile radio- TV si de pe internet.
- Finantarea activitatii agricole : aceste informatii vor fi preluate frecvent din sursele mass-media :
posturile radio-TV si de pe internet, dar si din informarile privind produsele bancare pe care le
promoveaza lucratorii bancari si din sedintele de transmitere a informatiilor privind atragerea de
fonduri europene organizate de AFIR.
- Contabilizarea rezultatelor : aceste informatii vor fi preluate de pe sit-uri de internet specializate
precum www.contabilul .ro sau www. conta.ro dar si de la contabilul care va fi contractat pentru
contabilizarea activitatii economice.

Achiziii
Descrierea achiziiilor propuse a se realiza prin proiect, respectiv denumirea, numrul, valoarea i caracteristicile tehnice i
funcionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotrilor ce urmeaz a fi achiziionate prin
intermediul planului de afaceri.
Denumirea investiiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesitii. Se va descrie conformitatea obiectivelor
investiiei urmrite de ctre solicitant prin proiect cu obiectivele msurii (conform Fiei msurii i a Ghidului solicitantului) i se
va preciza capacitatea propus a se realiza la finalizarea investiiei. Se va specifica modul n care tipul de producie
vegetal/zootehnic este n acord cu potenialul agricol al zonei (n conformitate cu studiul ICPA), aspect care se va menine pe
parcursul implementrii i monitorizrii proiectului.
Xxxxxxxxx
12

Prin proiect se propun urmatoarele achizitii :


1. xxxxxxx
2. Prin comercializarea productiei obtinute pe terenurile detinute se obtin venituri ce vor fi folosite ulterior ca si capital de
lucru sau sursa proprie pentru reluarea activitatii de cultivare a legumelor si a cerealelor in vederea includerii lor in fluxul
tehnologic;
Prin realizarea investitiei se vor implini urmatoarele obiective :
- xxxxxxx , cu domiciliul stabil in Romania ce are un minim de cunostinte de baza va fi sprijinit in
instalarea pentru prima data ca sef / manager al unei exploatatii agricole, crescand astfel numarul de
tineri fermieri care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi / manageri de exploatatie;
- imbunatatirea managementului;
- Ferma va deveni mai competitiva pe piata prin crearea infrastructurii de productie pepeni cu cerere
de piata mare.
In urma realizarii investitiilor propuse se va crea o ferma mixta ce va produce cereale si plante leguminoase, xxxxxxxxxx
Adaptarea la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene : NU ESTE CAZUL .
Descrierea investiiilor care urmeaz a fi executate i modul de implementare a acestora la nivelul exploataiei, n vederea
adaptrii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea
standardului/standardelor la care se adapteaz (pentru proiectele care vizeaz adaptarea unitii la standardele specifice).
-XXXXXXXX pentru a realiza pe terenurile detinute o exploatatie vegetala cu randamente ridicate pe hectar va apela la cele mai
bune practici recomandata pentru cultivarea legumelor.
-In procedurile de achizitii de materii prime si materiale necesare tehnologiilor de cultura pe suprafata detinuta, se va proceda la
selectia atenta a producatorilor, pe criterii ce au in vedere experienta lor in domeniu ; Materia prima si materialele folosite in
procesul tehnologic au un rol fundamental in tehnologia aplicata, influentand direct randamentele la hectar precum si calitatea
productie obtinute cu venituri directe in ceea ce priveste pretul primit pe unitatea de masura.
- In ceea ce priveste managementul exploatatiei, xxxxx va aplica proceduri de management ce vor avea in vedere crearea
unei exploatatii eficiente astfel :
Strategia societatii pentru imbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei :
- efectuarea de lucrari agrotehnice la timp cu utilaje specifice de calitate, desi inchiriate;
- Totodata prin implementarea proiectului se are in vedere crearea unor conditii de lucru pentru salariatii societatii in conditiile in
care veniturile exploatatiei vor fi superioare prin cresterea suprafetelor detinute.
13

TABEL OBIECTIVE
Nr.crt

Obiectiv propus

1
2.

Producie estimat
Producie estimat a fi vndut* pana la
acordarea transei a doua
Amenajare platform gunoi
Achiziie utilaje
Achiziie material sditor pomicol***/
viticol etc.
Achiziie de animale
Achiziie teren
Pregtire profesional n domeniu****
Etc.
TOTAL

3
4
5
6
7
8

Valoarea
n Euro

estimat Echivalent n LEI la Specificaii


cursul Euro**
caz)

(dup

* Care trebuie sa fie n procent de minim 20% din valoarea primei trane acordat
** Cursul Euro - Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborrii planului de afaceri publicat pe
pagina web a Bncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.
*** Menionarea furnizorului de material sditor categorie biologic certificat care va elibera certificatul ce va nsoi materialul sditor, dupa caz, aplicabil
si in cazul sectorului zotehnic;
****Dobndirea competenelor profesionale adecvate ntr-o perioad de gra ie de maximum 33 de luni de la data semnrii contractului de finanare i
obligativitatea prezentrii dovezii ndeplinirii acestora, pn la depunerea celei de a doua trane de plat.

14

TABEL ACHIZIII
Detalierea investiiilor
necesare pentru atingerea
obiectivelor

Suprafaa/Numr/Capacitate

Valoare
(lei)

Caracteristici tehnice i
funcionale

Teren
Plantaii
Animale
Utilaje
Cldiri/adposturi
Total
ATENIE! Nu sunt eligibile cheltuieli cu: achiziia mijloacelor de transport pentru uz personal i pentru transport persoane; achiziionarea de bunuri i
echipamente second hand. Achiziionarea de terenuri neconstruite este eligibil n limita a 10% din cheltuielile totale eligibile prevzute n planul de
afaceri. Nu este eligibil achiziionarea de terenuri construite, precum i plata taxei pe valoare adugat.

Realizarea obiectivelor Cresterea veniturilor exploatatiei


A fost justificat si atasat la prezentul dosar realizarea obiectivului cresterea veniturilor exploatatiei agricole si au fost
anexate bugetele de venituri si cheltuieli pentru anul 0 si pentru anii de implementare .
Cresterea productivitatii muncii
Progresul oricarei societati intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si
financiare de care dispune. Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani
ce se cheltuiesc, sa asigure o crestere cat mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri
materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei
economii avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei.
Intreprinderile sunt agentii economici ce transforma factorii de productie in bunuri si servicii.
In procesul combinarii factorilor de productie are loc consumarea acestora, obtinandu-se bunurile economice.
Intreprinzatorul rational va compara permanent rezultate obtinute cu factorii de productie utilizati. Acest lucru se realizeaza mai
ales prin intermediul productivitatii. Prin productivitate se intelege rodnicia, randamentul factorilor de productie utilizati. Acest
lucru se poate aprecia cu ajutorul nivelului productivitatii, calculat ca raport intre bunurile economice obtinute si factorii de
productie implicati in realizarea lor, si se determina cu ajutorul urmatoarei formule :
W=Q/Fi
15

Nivelul productivitatii se poate determina pe:


Firma- obtinerea unui nivel cat mai ridicat al productivitatii inseamna cresterea eficientei, obtinerea unor efecte mai mari cu
acelasi volum de factori de productie.
Ramura
Economia nationala se produce mai multa bogatie cu acelasi volum de factori, ceea ce permite satisfacerea mai buna a
trebuintelor.
Nivelul si evolutia productivitatii depind de mai multe imprejurari economice si extraeconomice: calitatea factorilor de
productie utilizati, calitatea organizarii si conducerii activitatii economice, motivatia economica a posesorilor factorilor de
productie si masura in care aceasta este realizata, conditiile naturale ( frigul ) , climatul social si psihologic.
In teoria si practica economica sunt consacrate doua forme ale productivitatii :
Productivitatea partiala exprima eficienta unui singur factor de productie ; dupa caz poate fi productivitate a
muncii, productivitate a capitalului si productivitate a pamantului.
Productivitatea globala exprima eficienta tuturor factorilor de productie implicati in obtinerea unui rezultat.
Productivitatea muncii reprezinta un indicator sintetic de baza care ilustreaza eficienta muncii. Accelerarea ritmului de
crestere a productivitatii muncii este legata de intelegerea continutului si semnificatiei sale, a factorilor prioritari de influenta si a
modului de valorificare. Sporirea productivitatii muncii reducerea sistematica a cheltuielilor de munca vie, ceea ce contribuie
direct la micsorarea costurilor si sporirea eficientei muncii desfasurate. Factorii care influenteaza gradul de crestere a
productivitatii muncii sunt: progresul tehnic; perfectionarea organizarii conducerii, productiei si muncii; calificarea,
perfectionarea profesionala si cresterea indemanarii executantilor.
Forta de munca executantii si utilizarea rationala a acesteia reprezinta factori gotaratori in sporirea continua a
rodniciei muncii si, evident, a productivitatii muncii.
La sporirea productivitatii muncii concura un numar variat de factori :
Factori tehnici care au in vedere nivelul atins de stiinta, tehnica, tehnologie la un moment dat ;
Factorii economici si sociali sunt cei legati de organizarea productiei si a muncii atat la nivel micro cat si la nivel
macroeconomic, conditiile de munca si viata;
Factorii umani si psihologici, cei legati de pregatirea scolara, nivelul de cultura, adaptabilitatea la conditiile de munca,
satisfactia pe care le-o ofera aceasta, viata de familie, influenta religiei si a traditiei in alegerea meseriei;
Factori naturali referitori la conditiile de clima, fertilitatea solului, accesibilitatea resurselor naturale;
Factori de structura care influenteaza nivelul productivitatii muncii prin schimbarile survenite in structura pe ramuri si
subramuri a economiei nationale.
Dintre caile de marire a productivitatii muncii mai importante sunt:
automatizarea, robotizarea, promovarea tehnicilor noi coordonate esentiale ale progresului tehnic contemporan,
acestea atrag dupa sine sporirea productivitatii deoarece asigura obtinerea unei productivitati mai mari cu aceleasi cheltuieli
de munca, favorizeaza dimunuarea celorlalte cheltuieli de produse in general, realizarea de economii.
nnoirea produciei prin perfectionarea caracteristicilor constructive, functionale, estetice, ergonomice, in
vederea satisfacerii la un nivel inalt calitativ are implicatii si asupra cresterii productivitatii muncii. Masinile si utilajele se
16

innoiesc la 5-6 ani in medie. Mentinerea in fabricatie a unor produse cu un nivel tehnic scazut, realizate cu tehnologii nvechite
conduce la scaderea gradului de competitivitate.
perfecionarea organiyarii productiei si a muncii reprezinta un proces complex , cu caracter dinamic si de
continuitate, care presupune adaptarea de catre conducerile unitatilor economice a unui ansamblu de masuri si folosirea de
metode si tehnici stabilite pe baze de studii si calcule tehnico-economice, care tin seama de noile descoperiri ale stiintei, n
cadrul asigurarii unui cadru optim functional, de folosire de catre personalul ocupat a factorilor de productie, in astfel de
productii cantitative si calitative care sa asigure utilizarea maxima a lor si cresterea pe aceasta baza a productivitatii muncii.
cointeresarea materiala a muncii conditioneaza veniturile populatiei de rezultatele lor n munca. n aceasta
directie, o importanta deosebita o are aplicarea unui sistem de repartitie care, pe de o parte, sa determine cat mai corect
marimea salariului fiecarui lucrator, adica ceea ce I se cuvine dupa munca depusa si, pe de alta parte, sa asigure un sistem de
norme de munca in pas cu progresul, prin care sa se stabileasca aportul fiecaruia la activitatea sociala. Orice neglijare in acest
domeniu se reflecta nefavorabil, mai devreme sau mai tarziu, n sensul unei insuficiente cointeresari, atunci cand veniturile nu
cresc corespunzator muncii depuse ca si in cazul nsusirii unor venituri mai mari decat activitatea desfasurata, atragand dupa
sine nerespectarea unei corelatii economice fundamentale, anume aceea dintre cresterea productivitatii muncii si cresterea
salariului.
Nivelul productivitatii muncii se determina fie ca raport intre volumul productiei si cantitatea de munca cheltuita pentru obtinerea
lui, fie prin raportarea timpului de munca cheltuit la volumul productiei obtinute:

unde : W- productivitatea muncii;


Q- volumul productiei;
T- Consumul total de timp de munca;
t- consumul de timp de munca pe unitatea de produs.
Deci, nivelul productivitatii muncii exprima volumul productiei obtinute intr-o unitate de timp de munca sau timpul de
munca cheltuit pe unitatea de produs, iar cresterea productivitatii muncii presupune sporirea volumului productiei cu aceleasi
cheltuieli de munca sau reducerea consumului de munca pe unitatea de produs.
Metodele de calcul a productivitatii muncii depind, pe de o parte de modul de exprimare a volumului productiei, iar pe
de alta parte de modul de exprimare a cheltuielilor de timp de munca. Principalii indicatori ai volumului productiei, utilizati in
calculul productivitatii muncii, pot fi : productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata.
In functie de unitatile de masura a timpului de munca, productivitatea muncii poate fi orara, zilnica si anuala. Pentru
calcularea productivitatii muncii orare sau zilnice timpul de munca se exprima in ore-om si respectiv zile-om, iar in cazul
productivitatii anuale, ca unitate de masura a timpului de munca se foloseste indicatorul numarul mediu de muncitori sau de
salariati .
17

Productivitatea anuala a muncii se stabileste prin raportarea productiei exercitiului, a cifrei de afaceri sau a valorii
adaugate la numarul mediu al salariatilor sau muncitorilor, adica:

unde: Wa - productivitatea muncii anuale;


Qe; CA; VA - productia exercitiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugata;
;

- numarul mediu de salariati sau de muncitori.

Productivitatea muncii anuale nu evidentiaza influenta numarului de zile nelucrate in timpul anului, iar pentru a inlatura acest
neajuns, este necesar sa se determine productivitatea zilnica.
Productivitatea zilnica a muncii se poate stabili fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau a valorii
adaugate la numarul total de zile-om lucrate, fie prin raportarea productivitatii muncii anuale la numarul mediu de zile lucrate
de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, adica:

sau
unde:

- numarul total de zile-om lucrate intr-un an de catre toti muncitorii sau de intregul personal;
- numarul mediu de zile lucrate intr-un an de un muncitor sau o persoana angajata.

Calculand astfel productivitatea muncii zilnice se pot stabili rezervele de sporire a volumului productiei si a nivelului
productivitatii muncii anuale pe seama eliminarii zilelor nelucrate. Intrucat nici productivitatea zilnica a muncii nu surprinde
modul de folosire a timpului de lucru in cursul unei zile este necesar sa se calculeze nivelul productivitatii muncii orare.
Productivitatea orara a muncii, se determina fie prin raportarea productiei exercitiului, cifrei de afaceri sau valorii adaugate
la numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal, prin raportarea productivitatii anuale a
muncii la numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-un an, sau ca raport intre
productivitatea zilnica a muncii si numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi, adica:
18

;
unde:

- numarul total de ore-om lucrate de catre toti muncitorii sau intregul personal in perioada analizata;
- numarul mediu de ore lucrate intr-un an de un muncitor sau de o persoana angajata;
- numarul mediu de ore lucrate de un muncitor sau o persoana angajata intr-o zi (durata medie a zilei de lucru).

Dintre indicatorii productivitatii muncii prezentati, cel mai corect mod de exprimare a eficientei utilizarii fortei de munca il
reprezinta productivitatea orara a muncii, deoarece tine seama de timpul efectiv lucrat exprimat in ore-om. Intre indicii diferitelor
forme de exprimare a productivitatii muncii exista urmatoarea corelatie:

O asemenea corelatie reflecta existenta unor rezerve pe linia utilizarii timpului de lucru al muncitorilor, fie la nivelul
numarului mediu de zile lucrate, fie la nivelul duratei medii a zilei de lucru.
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Rentabilitatea indicator de eficienta al activitatii economice.


Eficienta economica inseamna obtinerea efectelor economico-sociale utile, in conditiile cheltuirii rationale, economicoase a
resusrselor tehnice, materiale de munca si financiare, folosindu-se in acest scop, metode stiintifice de conducere si organizare
a activitatii productive.
Strategia si formele in care se materializeaza eficienta in sfera productiva sunt:
- cresterea productivitatii muncii- obiectiv indeplinit si explicat mai sus
- reducerea consumului de combustibil, economisirea cheltuielilor de transport-obiectiv indeplinit-reducerea combustibilului;
- cresterea rentabilitatii intreprinderilor-obiectiv indeplinit;
- imbunatatirea calitatii produselor, etc.
Dupa cum vedem, eficienta se exprima dupa caz, prin diferitele sale forme sau aspecte partiale si, indeosebi, prin seria reunita
a acestora.

19

Daca dorim sa comensuram exact eficienta productiei, acel castig maxim in toate acceptiunile sale, nu trebuie sa lipseasca sau
sa fie subapreciata nici una din formele sale. Iar pentru realizarea ei este necesara indreptarea tuturor eforturilor spre toate
laturile sale componente.
Uneori, intalnim o interpretare sau intelegere a eficientei productiei foarte apropiata de cea a rentabilitatii. Insa, intre aceste
notiuni nu se poate pune semnul egalitatii, pentru ca eficienta economica, dupa cum am vazut, are un continut mai cuprinzator.
Acceptiunea notiunii de eficienta economica poate fi intalnita, in studiile de specialitate si in practica, in doua sensuri :
a. performante ( rezultate dintre cele mai mari ) ale unei activitati;
b. efecte maxime ale activitatii in raport cu resursele alocate sau consumate.
Acesta din urma este mai edificator, exprimnd efectul util la unitatea de effort sau, invers, efortul depus la unitatea de efect util.
n expresia ei cea mai general, eficiena economic este redat de relaia dintre reyultatele obinute ntr -o anumit activitate
economic i cheltuielile efectuate, n activitatea respectiv. Totodat, eficiena presupune raportarea la o bay de comparaie
spaio+temporal, adica analiza ei se face n comparaie cu nivelul atins n activitai similare sau pe variante de proiect cu
parametrii diferiti: volum de investiii, nivel al cheltuielilor de exploatare, durata de via.
Rentabilitatea -indicator de eficien al activitii economice
Analiza eficienei economice rspunde la ntrebrile: cum se folosesc resursele i ct se consum din ele; se urmrete, deci
att gradul de valorificare ct si economisirea acestora .
Efectele economice pot fi directe identificabile la obiectul realiyat pe baya investiiei, i indirecte ca rezultat al efectului de
propagare n alte sectoare de activitate. O analiz complex impune luarea n considerare a tuturor efectelor, indiferent de
natura lor. Ideal ar fi s se gseasc acea modalitate de comparaie ntre diferite tipuri de efecte, prin aducerea lor la acelasi
numitor.
Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Piata de aprovizionare/desfacere, concurena i strategia de pia ce va fi aplicat pentru valorificarea


produselor/serviciilor obinute prin implementarea proiectului.

Nr.crt

POTENIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI


Denumire furnizor de
Produse/servici
Cantitate
Valoare
materii prime/materiale
i oferite
aproximativ aproximativ
20

% din
total

auxiliare/

(Lei)

achiziii

1
2
3
n vederea desfaurrii unei bune activiti, ferma se aprovizioneaz n mod periodic n baza uno comenzi fr a se crea stocuri
inutile sau imobilzri financiare. Aceste aprovizionri se realizeaz n funcie de necesarul cantitativ, calitativ i sortimental de la
furnizorii identificai n zon. Ferma are o continuitate n derularea tranzaciilor ntruct relaiile comerciale cu furnizorii sunt
stabile.
Furnizorii sunt selectai n funcie de urmatoarele criterii : raportul pret/calitate, reputaia, experiena anterioara ( alte contracte
derulate ) precum i termenele de livrare i achiziia de resurse de cea mai bun calitate care s rspund cel mai bine
potenialului de fertilitate al terenurilor cultivate.
De cele mai multe ori unitatea se aprovizioneaz de la parteneri consacrai ns dac apar pe pia oferte mai
avantajoase din punct de vedre al criteriilor menionate anterior, n acest caz unitatea poate schimba partenerii tradiionali cu cei
noi aprui pe pia.
Preurile productorilor i a distribuitorilor de pe piaa locala sunt luate n calcul pentru previziunea cheltuielilor de
exploatare. Furnizorii au fost selecionai n funcie de criterii de eficien n vederea achiziiei de resurse de cea mai buna
calitate care sa rspund cel mai bine potenialului de fertilitate al terenurilor cultivate.
n ceea ce privete termenele de livrare i termenele de plat, acestea sunt stabilite de comun acord cu furnizorii de
resurse. Achiziiile au loc de cele mai multe ori in perioada premergtoare a campaniilor agricole sau chiar n perioada acestor
campanii pentru a se evita imobilizarea de resurse finaciare.
Pentru clienii importani, termenele de plata sunt negociate. Acestia pot beneficia dupa caz de reduceri financiare sau
comerciale n condiiile n care plata se face la livrare sau la un termen anterior scadenei prevazut n contract sau n alte
documente comerciale.
Preul de livrare este stabilit de piaa precum i de o serie de factori conjuncturali dintre care cei mai importani sunt:
volumul importurilor, nivelul subveniilor guvernamentale pe produs, condiiile climatice ale anului respectiv, etc.
Din punct de vedre al consumului , piaa legumelor i a cerealelor este o pia stabilit nsa preul pieei este influenat
semnificativ de condiiile climatice anuale i de volumul exporturilor i importurilor. n momentul recoltrii are loc i livrarea engross pe baza contractelor stabilite.
Relaiile cu clienii sunt respectate ntocmai n conformitate cu prevederile contractuale i legislaia din domeniu. n
prezent exist un cadru normativ privind organizarea pieei ns nu exist garania prelurii recoltei la preuri acoperitoare a
costurilor. De aceea n multe situaii productorii sunt nevoii s vnd produsele la preuri situate sub nivelul cheltuielilor.

21

Nr.crt

POTENIALII CLIENI AI SOLICITANTULUI


Client (Denumire i
Valoare
adresa)
(Lei)

% din vnzri

1
2
3
n ceea ce priveste politica de distribuie, se urmrete livrarea cu mare strictee a produselor ce satisfac cerinele beneficiarilor
i corespund contractelor semnate. n acest mod se urmrete ncasarea ritmic a sumelor de la beneficiari precum i achitarea
obligaiilor la termenele stabilite n vederea unei colaborri eficient n timp.
Una dintre cele mai importante decizii de marketing n mod direct. Att n prezent ct i n perspectiv, sistemul de distribuie
este bazat n special pe parteneri tradiionali ai unitii i un numr de clieni care cumpr produsele doar conjunctural.
n funcie de precontractele i contractele ncheiate i condiiile existente pe pia, are loc i desfacerea produciei n perioada
imediat urmtoare dupa recoltare. Beneficiarii produselor agricole obinute sunt situai la distane relativ apropiate pe principiul
acoperirii ntre locul de producie i locul de consum, n acest mod realizndu-se cheltuieli mai reduse de transport precum i un
co de achiziie avantajos pentru beneficiari. Aceast afirmaie este susinut i de faptul c la nivelul rii exist o uniformitate
ntre localizarea produciei i a cererii de produse agricole.
Beneficiarii fermei sunt reprezentani de societi sau persoane fizice de pe plan intern care utilizeaz produsele fie n
procesele proprii de producie fie pentru a le comercializa mai departe sub diverse forme. Dupa implementarea proiectului, n
comparaie cu principalii si concureni, unitatea va beneficia de avantajul utilizrii unor tehnologii moderne, la nivelul celor din
Uniunea Europeana, obinndu-se astfel produse de o calitate superioar.
Strategia de pia
Grdinritul propriu-zis s-a dezvoltat n ara noastr mai ales dup primul rzboi mondial (odat cu iterzicerea intrrii
grdinarilor strini n ara noastr), i n primul rnd pentru asigurarea necesarului familial.
Paralel cu dezvoltarea agriculturii, legumicultura a trecut treptat la organizarea tiinific a produciei, n vederea aprovizionrii
ritmice a populaiei cu legume proaspete pe tot parcursul anului, precum i la crearea unor disponibiliti pentru sectorul de
prelucrare industrial i export.
Evoluia dezvoltrii acestui sector al produciei de origine vegetal, ce constituie o important grup de produse alimentare, se
caracterizeaz n etapa actual prin restrngerea suprafeelor cultivate, pe seama creterii produciei de legume de calitate,
daptat la cerinele consumului alimentar. Exist anumii factori cheie (variabile competitive) ce in de aceast orintare i care
stau la baza organizrii microfermelor legumicole (asiciaii familiale sau ntreprinderi individuale). n aceste ferme mici, strategia
de marketing este adaptat la pia:
La nivel teoretic dar i practic, comportamentul consumatorului se exprim prin poziia acestuia fa de consumul de legume
n stare proaspt i conservat. Alimentaia uman trebuie privit sub cel puin trei aspecte: alimentaie ca hran, ca stimulent
22

al tonusului afectiv i ca element cu semnificaie simbolic. Prin consistena lor alimentar, legumele satisfac toate aceste
aspecte.
Calitatea legumelor este dat de partea comestibil ce are o consisten alimentar. De la plantele legumicole se consum
diferite pri i organe : fructe, frunze, tulpini ingroate, muguri, rizomi, lstari tineri, inflorescene, rdcini ngroate. n cazul
pepenilor, se consum fructele care au numeroase proprieti curative dar totodat reprezint desertul delicios al verii.
n general, prin calitatea legumelor, nelegem meninerea n totalitate a nsuirilor nutritive le acestora, care le deosebesc
unele de altele. Legumele asa cum este i pepenele, au in compoziia lor 75-95% ap. Substana uscat este format din:
glucide, proteine, vitamine, elemente minerale, acizi organici arome i pigmeni.
Procentul de glucide este de 1-5% la majoritatea legumelor au un coninut ridicat de vitamine, iar la pepeni avem un coninut de
peste 10%.
Pentru a determina capacitatea unei microferme de a iesi pe pia i a fi competitiv se ine cont de puterea financiar care la
rndul ei este legat n principal de dimensiunea suprafeei cultivat cu legume. Astfel capacitatea de a rezista pe piaa este
determinata de suprafaa cultivat. xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
-Ca n orice afacere, desfacerea produciei de legume depinde att de reputaia (imaginea) productorului, ct i de poziia
acestuia fa de concuren. Reputaia este legat de specializare, calitatea legumelor, modul de prezentare i politica
promoional. O atenie deosebit trebuie acordat recoltrii , sortrii, pregtirii i prezentrii legumelor n cazul nostru al
pepenilor. n acest context xxxxxxxxxxxxxx are pregatirea necesar pentru a cultiva legume Pepeni, pe care tie s i cultive
n condiii de eficien astfel ncat acetia pe lng propriti curative, pe lnga specifitile legate de gust- trebuie sa aib i
aspect. Astfel, pentru a fi adaptat la pia xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx are n vedere s pregteasc terenul de care
dispune astfel nct acesta sa nu conin asperiti,bolovani de pmnt care s afecteze forma pepenilor, s aib un teren bine
pregtit i afnat care sa permit apei s ptrund n sol, s nu blteasc pentru a nu le afecta calitatea pepenilor. Astfel, an de
an, acestia vor avea o imagine corect, atractiv care va determina consumatorul sa revin an de an, crendu-se astfel condiii
de valorificare producie cu pre corect pentru toat cantitatea.
- De asemenea, pentru a face fa concurenei, productorul de legume acioneaz pe baza unor programe proprii de
marketing, ce presupun cercetarea condiiilor de producere a legumelor, alegerea obiectivelor i stabilirea programului de
culturi, capitalul alocat i condiiile de organizare a activitii. Astfel, alt aspect important ce trebuie avut in vedere cand
discutm de piaa pepenilor este strategia de vnzare a acestora plenad de la perisabilitatea marfii. n condiii de
perisabilitate, exist presiune pe pre astfel nct piaa s absoarb toat marfa att timp ct ea este de calitate. Dupa faza de
coacere de masa a produciei la toti productorii, preul va fi mai sczut dect n faza timpurie. Astfel, pentru a avea un pret bun
al mrfii, se are n vedere cultivarea a mai multor soiuri de preuri care s parcurg diverse perioade de timp de coacere, astfel
nct distribuia mrfii s parcurg de la faza de vnzare timpurie cu pre mare, la faza de vnzare de mas n vrf de sezon
cun un pre mai mic i o vnzare mai trzie care iari va fi cu un pre mai mare dect en-gross, fiind pe capt de sezon.
Dincolo de motivele ce in de vnzarea produciei cu un pre mediu corect, se are n vedere i dispersia riscului legate de
eventuale calamiti ale produciei n anumite perioade. Fiind n faze diverse de vegetaie , calamitatea unui soi nu afecteaz
ntreaga exploataie, contribuind astfel la performanele ntreprinderii astfel.
23

- Se au n vedere mprejurrile economice, cererea, oferta, preurile i posibilitatea de integrare n plan orizontal i vertical, pe
forme asociative sau contracte negociabile. Aceste cerine sunt strns legate de comportamentul consumatorului (cerine de
consum). Astfel, se urmarete ca pe termen lung xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea i tehnologia aplicat n cadrul proiectului.


Pepenele este o plant anual, cu o perioad de vegetaie de 90-130 zile, care face parte din amilia Curcubitaceae si care are
pretenii foarte mari de cldur i lumin.
Are un sistem radicular puternic care ptrunde n sol la 1-1,5m, iar pe orizontal se dezvolt pn la 4-5m. Vigoarea sistemului
radicular i caracterul xerofit al frunzelor i vrejurilor, imprim plantei o rezisten deosebit la secet, potrivit specialitilor de la
Banca de Gene Suceava. Dac rdcinile sunt rnite, n timpul pritului, acestea se refac foarte greu, fapt pentru care lucrrile
de prit trebuie efectuate cu grij. Pepenele verde este o plant termofil, cu pretenii foarte mari fa de cldur i fa de
lumin, avnd nevoie de 1.500 ore de strlucire a soarelui. La lumin insuficient plantele sunt slab dezvoltate, florile
avorteaz, producia este redus, iar coninutul n zahr scade.
Pepenii sun sensibili la curenii de aer, motiv pentru care culturile se nfiineaz ntre perdele de plante cu port nalt. Totodat,
pepenele verde are pretenii mari fa de ap, dar sistemul radicular puternic dezvoltat asugur nevoile pe faze de vegetaie.
Aplicarea a 2-3 udri n perioada nfloririi i fructificrii determin realizarea de producii mari. Elementele minerale trebuie s se
gseasc n cantiti corespunztoare n sol. Excesul de azot duneaz formrii i coacerii fructelor, ns potasiul i fosforul
influeneaz favorabil fructificarea i calitatea fructelor. Cele mai bune soluri pentru cultur sunt cele cu structur nisipoas sau
nisipolutoas, care se nclzesc repede.
Tehnologia cultivrii pepenelui verde n cmp
Pregtirea terenului i solului ncepe toamna prin efectuarea urmtoarelor lucrri: nivelarea de ntreinere, discuirea, fertilizarea
de baz cu ngrminte organice, 30-60 t/ha gunoi de grajd, 50-70 kg/ha superfosfat, 70-90 kg/ha sare potasic,
ncorpornduse n sol odat cu artura adnc, la 25-28cm. Primvara se pregtete terenul cu grapa cu coli reglabili i cu,
combinatorul. Cultura se nfiineaz prin semnat direct n cmp, iar n ultimul timp, pentru a obine o timpurietate a produciilor,
se recurge la producerea rsadurilor n spaii cu dubl protejare sau n rsadnie calde.
nfiinarea culturii prin semnat direct n cmp are loc ntre 25 aprilie i 10 mai, mecanizat cu SPC 6, sau manual cnd se
seamn pe suprafee mici (100 mp) la adncimea de 3-4cm, folosindu-se 4-5kg/ha (0,5gr/m2 ). Dac se opteaz pentru
producerea de rsaduri, atunci n luna martie se semn smna n cuburi nutritive i se planteaz manual n perioada 10-15
mai.
24

nainte de semnat smna se trateaz chimic cu Criptodin (2gr/kg de smn) sau termic prin mbierea n ap cald la 500
C timp de 20 minute, n vederea prevenirii mbolnvirii de cladosporioz i antracnoz. Culturile de pepene verde se seamn
n cuiburi, la distana ntre rnduri de 200cm i ntre cuiburi pe rnd, de 50cm.
Pentru a proteja plantele de curenii reci de aer, se recomand cultivarea lor n culise de protecie, folosind pentru perdele
porumbul sau sorgul, cte dou rnduri dup fiecare 8 ale culturii, sau benzi de secar, cte una la fiecare 15 rnduri ale
culturii.
Lucrri de ntreinere n cultura pepenelui verde:
Rritul la distanele stabilite pe rnd, lsndu-se 1-2 plante la cuib;
Praile manuale i mecanice numai pn n momentul cnd vrejii acoper suprafaa de cultur, pentru a
nu fi deranjai;
Acoperirea vrejilor din loc n loc cu pmnt, pentru a nu fi deranjai de vnt;
Aplicare a 2-3 udri, n special n perioada nfloririi i creterii fructelor. Nu se fac udri la nceputul
perioadei de vegetaie i nici la coacerea fructelor;
Reducerea numrului de fructe pe plant la 4-5 buci, n special la soiurile timpurii;
Fertilizarea n perioada nfloritului n mas cu 100-125 kg/ha azotat de potasiu;
Combaterea bolilor i duntorilor (mana Bravo 500 SC (500 gr/l), cderea plantulelor Previcur
Energy (310 gr/l), alternarioza Shavit F72WP (2kg/ha), fuzarioza Topsin AL 70 PU (0,5 l soluie/plant),
tripsul tutunului Confidor Energy (0,6 l/ha).
Combatere ecologic a duntorilor n cultura pepenelui verde:
multe din bolile agresive ale pepenelui verde cum ar fi fuzarioza, bacterioza, virozele i duntori ca
nematozii sunt imposibil de combtut biologic de aceea este necesar respectarea cu strictee a
asolamentului i revenirea pe aceai sol numai dup 5-6 ani.
la apariia atacului de finare se vor face tratamente cu sulf micronizat 0,3-0,5%;
pentru fortificare general se recomand tratamente cu decoct de coada calului sau urzic.
Recoltarea:
Recoltarea culturilor timpurii de pepeni verzi ncepe dup cum urmeaz:
22 25 iunie la culturile nfiinate prin rsad, protejate n adposturi joase tip tunel:
1 2 iulie la culturile nfiinate prin rsad i mulcite cu folie de polietilen transparent;
5 iulie la culturile nfiinate prin rsad.
n funcie de soiul sau hibridul cultivat,producia obinut este bde 20 40 t/ha.
Cultivarea porumbului:
Zone foarte favorabile:

suprafee ntinse din cmpia din vestul si sudul rii, cu soiuri bogate n cernoziom, soluri aluviale ( Lunca
Muresului, a Oltului, a Dunarii), soluri brun-roscate
25

Zone favorabile:

n vest, de-a lungul zonei foarte favorabile, spre interior;

cmpia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana n Tara Barsei si jud. Hunedoara;

n sud Cmpia Baraganului, zona pn la limita Carpatilor, dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei.
Zone puin favorabile:

suprafee mari din regiunea dealurilor puternic accidentate i erodate din N Dobrogei;

soluri nisipoase din Oltenia, de lng Dunare i Calmatui;


Perioada de vegetaie i de campanie:
Perioada de vegetaie.
n prezent sunt peste 100 hibrizi care se cultiv. Sunt creai hibrizi de la timpurii cu perioada de vegetaie 100-115 zile pn
la hibrizi tardivi cu perioada de vegetaie peste 145 zile.
Hibrizi foarte timpurii: Montana, Suceava95, Bucovina, Mona, Fundulea 102
Timpurii: Suceava 108, Doina, Betuflor, Dana, Ciclon, Cristal, Turda 160, Helga, Optima, Raisa.
Semitimpurii: Elan, Roxana, Podu Iloaiei 110, Turda 200, Turda 200+ , Turda Super, Minerva, Saturn,
Milcov, Neptun, Oana, Oituy, Pannonia, Marista, Stira, Stefania, Odessa.
Mijlocii: Andreea, Opal, Paltin, Fundulea 322, Rapid, Fulger, Soim
Semitardivi: Partizan, Rapsodia, Pandur, Octvian, Fundulea 376, Vultur, Robust, Danubiu, Granit, Safir,
Olt, Faur, Campion, Dacic, Orizont, Fundulea 410, Lovrin 400, Fulvia, Pura, Volga, Florencia, Pioneer
3578, Randa.
Tardivi: Temerar, Cocor, Fundulea 365, Luana, Paolina, Pioneer 3362.
Perioada de semnare.
ncepe cnd temperatura de prag este de 8 grade Celsius, la 10 cm adncime:
1 -20 aprilie n Campia din vestul i sudul rii, Dobrogea i sudul Moldovei;
15-20 aprilie n Campia Transilvaniei i centrul Moldovei;
20-30 aprilie n zonele subcarpatice i nordul rii.
Perioada nceperii recoltrii.
Perioada de recoltare poate ncepe, la hibrizii foarte timpurii, n prima decada a lunii septembrie i continu n a doua jumtate
a lunii octombrie, la hibrizii tardivi.
Recoltarea ncepe cnd umiditatea boabelor este de 30% - 32%, cazul recoltrii n tiulei i pstrrii tot sub forma de tiulei
sau este de min 21% - max.28% cnd recoltarea se face n boabe.
Condiii de calitate.

puritate biologic: 99,0%

puritate fizic: min. 98%

capacitatea de germinaie min 90%


26

Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( HG nr. 1336/ 2002)


Porumbul este clasificat dupa o singur clas. Planul de gradare pentru porumb, aloc trei grade.
Gradul 1:
Corpuri strine max. 2%, din care:
-corpuri inerte ( minerale i organice) max. 0.5%
-seminele altor plante de cultur max 0.5%
Boabe cu defecte max 3%, din care
-boabe alterate max 1%
-boabe arse - max 0.5%
Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R i rmn pe sita 2R max 2.5%
Sparturi mari de porumb care raman pe sita 4R - max 2%
Gradul 2:
Corpuri straine max. 5%, din care:
-corpuri inerte ( minerale i organice) max 1%
-semintele altor plante de cultura - max 4%
Boabe cu defecte max 5%, din care:
-boabe alterate max 1.5%
- boabe arse max 2%
Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R i raman pe sita 2R max 8%
Gradul 3:
Corpuri straine max. 10%, din care:
-copruri inerte (minerale i organice) max 3%
- semintele altor plante de cultura max 6%
Boabe cu defecte max 10%, din care:
- boabe alterate - max 3%
- boabe arse max 3%
Sparturi mici de porumb care trec prin sita 4R i raman pe sita 2R - max 20%
ngminte Doze optime:
ngrminte organice : 20-60 t/ ha
Azot 70-90 kg/ ha subst. Activa
fosfor 60-80kg/ha
potasiu 40-80 kg/ ha
zinc 5 -10 kg/ ha, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol. 0,2%.

27

Graul este una dintre cele mai importante cereale i plante care ocup pe glob cele mai mari suprafee, gru boabe avnd un
coninut ridicat n hidrai de carbon i substane proteice.
Cultivarea grului:
Zone foarte favorabile 19,5% din suprafaa arabil
Campia de Vest (Campia Crisurilor, Campia Banatului)
Campia Dunarii ( sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg. Oltului, S Campiei Teleormanului, zona Buc.- Gr. Cl. Vestul
Campiei Baraganului)
Campia Transilvaniei
N-E Moldovei
Zona favorabil 70,4% din suprafata arabila
Sudul tarii i Dobrogea
Transilvania (bazinele Tarnavelor, Muresului, Oltului, Depresiunea Barsei, Fagarasului, Depresiunea Ciucului)
Moldova ( Zonele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Podisul Sucevei)
Zon puin favorabil 7,2% din suprafaa arabil
Dealurile subcarpatice i dealurile erodate din N Dobrogei
Perioada de vegetaie i de campanie:
Perioada de vegetaie 270-300 zille, n funcie de soi i condiii de cultur
Perioada de semnare
- incepnd cu 25 septembrie n Sud, pn la 20 oct.
- Incepnd cu 15 septembrie n Nord, pn la 5 oct.
- data inceperii recoltarii sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud
- jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord
Soiuri recomandate pentru fiecare zon de cultur:
Sudul tarii Fundulea 4; Flamura 85; Dropia; Lovrin 34; Rapid
Zona colinarm din sudul tarii Albota; Trivale; Siminic 30; Fundulea 4
Vestul tarii (zona de campie: Timis, Arad, Bihor) Lovrin 34; Lovrin 41; Flamura 85; Fundulea 4; Delia; Alex; Dropia.
Transilvania Ariesan; Apullum; Transilvania 1; Turda 81; Fundulea 4
Centrul i sudul Moldovei Flamura 85; Dropia; Gabriela; Moldova 83
Nordul Moldovei Aniversar; Suceava 84; Turda 81; Ariesan;
Conditii de calitate:
puritatea biologica : 99,0% 99,5% 99,8%
puritate fizica : 98- 99%
capacitatea de germinatie 90% ( 85%)
Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( HG nr.1336 / 2002)
28

Grul se mparte n doua clase A i B.


Clasa A cuprinde doua grupe:
Grupa I soiurile Alex, Apullum, Crina, Dropia, Esential, Flamura 85, Gabriela, Lovrin 34, Moldova 83, Rapid;
Grupa II soiurile Albota, Aniversar, Lovrin 41, Romulus, Suceava 84, Turda 90.
Clasa B cuprinde soiurile care nu sunt incluse n Clasa A.
Planul De gradare pentru grul din Clasele A i B aloc trei grade.
Condiii minime de calitate pentru grul de panificaie:
Umiditate max. 15,5%
Masa hecolitrica min 70 KG / hl
Impuriti max 15%, din care:
- boabe sparte, max. 7%
- boabe sistave, max. 7%
- Boabe avariate, max. 1%
- Boabe atacate, daunatori, max. 2%
- Boabe incolite, max. 1%
- Alte cereale, max 3%
- Corpuri straine, max. 2%
- Gluten umed, min 22%
- Indice de deformare a glutenului, max 15 mm
ngrminte Doze optime:
Azot 90 -120 Kg / ha subst.activa
Fosfor 70 -90 Kg/ ha P2O5
Raport N : P 1 :0,7-0,8
Potasiu 50-60 kg/h

29

TIPUL I CANTITATEA PRODUSELOR OBINUTE N TIMPUL IMPLEMENTRII, INCLUSIV OPORTUNITILE DE PIA


naintea solicitrii celei de-a doua trane de plat, beneficiarul face dovada creterii performanelor economice ale exploata iei,
prin comercializarea produciei proprii n procent de minimum 20% din valoarea primei tran e de plat - cerina va fi verificat n
momentul finalizrii implementrii planului de afaceri, dar nu mai devreme de 1 iulie al celui de-al doilea an - parcurgerea a cel
puin un an agricol complet (1 iulie an 1 30 iunie an 2) din Planul de afaceri.
n cazul nerespectrii condiiei de comercializare a produciei agricole conform celor asumate (20% din valoarea primei tran e),
proiectul devine neeligibil i se recupereaz sumele pltite.
Pentru a pune n eviden tipul i cantitatea produselor obinute n cadrul exploataiei agricole, se vor folosi tabelele urmtoare:
1. Pentru exploataiile agricole vegetale
Planul de cultur, inclusiv pentru suprafee cultivate cu furaje
Denumi
re
cultur

An 0
Suprafa*
(ha)

Producie
(tone)**

An 1
Suprafa
(ha)

An 2

Producie
(tone)

Suprafa
(ha)

An 3

Producie
(tone)

Suprafa
(ha)

Producie
(tone)

An 4***
Suprafa
(ha)

Producie
(tone)

An 5***
Suprafa
(ha)

Produci
e
(tone)

Gru
.
.
TOTAL

Denumi

An 1

An 2

An 3

30

An 4***

An 5***

re
cultur

Producia
estimat
destinat
comercializ
rii
(kg)

Valoarea
estimat a
produciei
comercializ
ate
(lei)

Producia
estimat
destinat
comercializ
rii
(kg)

Valoarea
estimat a
produciei
comercializ
ate
(lei)

Producia
estimat
destinat
comercializ
rii
(kg)

Valoarea
estimat a
produciei
comercializ
ate
(lei)

Producia
estimat
destinat
comercializ
rii
(kg)

Valoarea
estimat a
produciei
comercializ
ate
(lei)

Producia
estimat
destinat
comercializ
rii
(kg)

Valoarea
estimat a
produciei
comerciali
zate
(lei)

Gru
Legume
....
Productii
destinat
e
consum
propriu
TOTAL

* n funcie de sesiunea de depunere anul 0 se realizeaz pe baza nregistrrilor din ultima perioad de depunere (nregistrare) a cererii unice de plat pe
suprafa n Registrul unic de identificare de la APIA stabilita conform legisla iei na ionale, i/ sau n Registrul exploata iilor ANSVSA/ DSVSA/
Circumscripia Veterinar conform situaiei existente n ferma zootehnic la momentul depunerii Cererii de Finan are, n nume propriu i/ sau al
cedentului. n anul 0 vor fi prezentate suprafeele cultivate, urmnd ca n perioada anilor 1-5 s fie prezentate suprafe ele de cultur previzionate;
**Se va meniona producia total obinut pentru fiecare cultur;
*** Valabil in cazul plantaiilor pomicole.

2. Pentru exploataiile zootehnice i mixte:


Planul de producie al fermei zootehnice
Nr.
crt
1

2
3
4
5
6

SPECIFICARE

An 0
Cap

An 1

Prod.

Cap

Bovine total, din care:


- juninci
- vaci de lapte
- tineret bovin
Porcine
Ovine i caprine
Psri
Familii de albine
Alte specii

31

Prod.

An 2
Cap

An 3
Prod.

Cap

Prod.

Denumire
specie/ produs animalier

An 1
Producia
Valoarea
estimat
estimat a
destinat
produciei
comercializri
comercializat
i
e
(kg)
(lei)

Producia
estimat
destinat
comercializrii
(kg)

An 2
Valoarea estimat
a produciei
comercializate
(lei)

Producia estimat
destinat
comercializrii
(kg)

An 3

An 3

An 4*

Valoarea estimat a
produciei
comercializate
(lei)

Bovine
Carne
Lapte/ Ou
...
TOTAL

3.Pentru procesare
Denumire
produs
obtinut

An 0
Producie
(kg/tone)

Cantitate
produs
obtinut

An 1
Producie
(kg/tone)

An 2
Producie
(kg/tone)

Producie
(kg/tone)

Producie
(kg/tone)

An 5*
Producie
(kg/tone)

.
.
TOTAL

La verificarea conformitii Planului de afaceri, nu mai trziu de 33/ 57* luni, (*pentru exploataiile pomicole), de la data
semnrii contractului de finanare, solicitantul trebuie s demonstreze c a comercializat producie de minimum de 20% din
valoarea primei trane de plat , a modernizat exploataia agricol n conformitate cu cele precizate n Planul de afaceri, c a
demarat implementarea planului de afaceri n cel mult 9 luni de la data semnrii contractului de finan are, i a realizat toate
angajamentele asumate la depunerea cererii de finan are.
n cadrul acestei seciuni se detaliaz prezumiile (pentru o mai bun nelegere de ctre persoanele care verific studiul) care
au stat la baza realizrii previzionrii : gradul de utilizare a capacitii de producie i modul cum evolueaz acesta n timp; se
va preciza producia fizic existenta i producia fizic estimat n urma realizrii investiiei.

32

CALCULUL VALORII PRODUCIEI STANDARD (SO)


Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea produciei vegetale i/sau zootehnice pentru anul int (3 ani/ respectiv 5 ani pentru
exploataiile pomicole). Dimensiunea exploataiei n anul int nu poate fi diminuat fa de anul 0, pe parcursul implementrii proiectului.

Structura culturilor/
produciei zootehnice

Dimensiunea
exploataiei (SO)
propus
pentru anul int

Sector vegetal
Sector animal
TOTAL
GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR I ETAPELOR
Grafic de ealonare a investiiei exprimat valoric pe luni i activiti innd cont de urmtoarele: pentru sectorul vegetal i
zootehnic perioada de implementare i termenul de depunere a solicitrii pentru ce-a de-a doua tran de plat nu va depi 33
luni de la data semnrii contractului de finanare, iar pentru investiiile realizate n sectorul pomicol termenul de depunere a celei
de-a doua tran de plat nu va depi 57 luni de la data semnrii contractului de finanare.
Durata de realizare prognozat (detaliat pe luni) i etape principale (grafic de ealonare a investiiei exprimat valoric pe luni
i activiti)
Obiectivul
Comercializarea produciei proprii n procent
de minimum 20% din valoarea primei tran e
de plat.
Amenajri de gestionare a gunoiului de grajd,
conform normelor de mediu.
Creterea randamentelor de producie
Achiziionarea i utilizarea de material
fructifer din categorie biologic certificat, n
cazul
nfiinrii/reconversiei
plantaiilor

Perioada propusa

33

Observaii

pomicole
mbuntirea
managementului
i
dezvoltarea exploataiei agricole.
Adaptarea la cerinele de protecie a
mediului, igien i bunstarea animalelor i
sigurana la locul de munc.
..............................................................
ATENIE !
Implementarea planului de afaceri trebuie s nceap n termen de cel mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului. Astfel, nceperea
implementrii planului de afaceri reprezint momentul primei vnzri a produciei obinute n urma activitii desfurate n exploataie sau a primei
investiii realizate prin proiect (demonstrate cu documente justificative) dup momentul semnrii contractului de finanare. Solicitantul se angajeaz s
devin fermier activ n termen de maximum 18 luni de la acordarea celei de a doua tran e (data ncheierii instalrii).
Condiiile de selecie i eligibilitate ndeplinite n vederea obinerii sprijinului, vor fi meninute n mod obligatoriu pe ntreaga perioad de implementare a
planului de afaceri precum i n perioada de monitorizare.

IV. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI


Se va face o scurt prezentare a principalelor riscuri care se pot ivi pe parcursul implementrii proiectului, cauzele i efectele
acestora asupra produciei totale obinute i dup caz, modaliti de combatere a acestora. Se vor meniona urmtoarele tipuri
de riscuri (list neexhaustiv):

Riscul nendeplinirii criteriilor legate de nceperea implementrii planului de afaceri n termen de nou luni de la momentul
contactrii;

Riscul gestionrii afacerii agricole dintr-o localitate aflat la distan fa de exploataie, ceea ce afecteaz capacitatea
fermierului de a o gestiona adecvat;

Riscul nlocuirii persoanei responsabile cu gestionarea, beneficiile i deciziile de risc financiar n cazul n care un solicitant
care are statut de persoan juridic cu mai mul i ac ionari i unde un tnr fermier, a a cum este definit n articolul 2 din
R(UE) nr. 1305/2013, trebuie s aib un control efectiv pe ntreaga durat a angajamentului n ceea ce prive te deciziile
referitoate la getionare, la beneficii i la riscurile financiare

Dac la verificarea tranei a doua de plat i dac pe perioada de 5 ani de monitorizare a proiectului se constat c nu
au fost ndeplinite i meninute condiiile de eligibilitate si de selectie prevzute n Planul de afaceri, se va proceda la
recuperarea integral a sprijinului acordat.
34

n ceea ce privete riscurile implementrii proiectului, cauzele i efectele asupra produciei acestea au in vedere urmtoarele
aspecte:
- Riscul de secet / inundaii/ nghe tarziu n ceea ce privete riscul de secet, frecvent pentru domeniul agricultur se vor
asigura culturile anual att mpotriva secetei ct i pentru diverse calamiti specifice anului agricol ngheul trziu de
primvar, inundaiile, etc;
Totodat anual, structura de culturi va avea n vedere cultivarea mai multor soiuri de legume (pepeni) care au cuclul de
dezvoltare diferit. Astfel dac seceta se instaleaz n anumite perioade, aceasta va afecta doar plantele aflate n anumite
perioade de rodire. Totodat soiurile extratimpurii nceput de iulie acestea vor fi n faza de coacere ceea ce va nsemna un
plus de zaharuri spor de calitate;
- Un alt risc posibil ce poate afecta recoltele chiar n momentul coacerii i recoltrii lor este cel al furtului produciei. Astfel, n
fazele de coacere a recoltei se va avea n vedre paza parcelelor cultivate prin rotaie de ctre agricultorii din zon, eliminnd
astfel orice pierdere n acest sens;
- Un alt risc posibil ce ar putea aprea n ceea ce privete implementarea produciei este cel al valorificrii acesteia la un pre
care s asigure continuitatea afacerii, recuperarea cheltuielilor efctuate pe parcursul anului agricol care s asigure resursa
pentru nfiinarea anului urmtor a produciei. Preul jos n faza de coacere masiv sau supraproducia pot afecta astfel
planulinvestiional i produciile viitoare. In acest caz ca i msur de prevenie va fi utilizat tot structurarea produciei pe mai
multe soiuri care s permit vnzarea pepenilor gradual, n cantitti ce pot fi absorbite zilnic de pia, pe mai multe luni de zile.
Astfel primul pepene ar putea fi recoltat la final de iunie i cel mai trziu s poat fi recoltat n luna septembrie. Se cunoate
faptul c piaa n faze de supraproducie are pre jos. Dac s-ar cultiva un singur soi sau dou, acestea ar risca calamitarea sau
valorificarea cu pre sczut. De aceea structurarea produciei va fi foarte important n planul de culturi viitor i va fi una din
cile de eliminare a riscurilor pentru afacerea ce face obiectul prezentului proiect.

V. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATAIE


Indicatori

An 0

An 1

Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

35

An 2

An 3

An 4*

An 5*

Pentru anul 0, datele se preiau din evidentele contabile ale solicitantului.


Pentru ceilali ani indicatorii se vor estima.

ATENIE!
Stabilirea domiciliului i sediului social al beneficiarului n UAT n care exploataia este nregistrat, precum si locul de munc al
tnrului fermier (in cazul in care detine unul) trebuie s fie n acelai UAT sau zona limitrof, conditii care vor fi ndeplinite n
termen de maxim 9 luni de la data semnrii contractului de finan areAceasta este precondiia gestionrii eficiente a planului de
afaceri. n caz contrar, va fi recuperat ntregul sprijin acordat (prima tran de plat). Nerealizarea obiectivului de amenajare
obligatorie a platformei pentru gestionarea gunoiului de grajd, n conformitate cu prevederile legislaiei naionale aplicabile, n
cazul exploataiilor care dein animale, atrage dup sine recuperarea sumelor deja pltite. n cazul investiiilor care presupun
nfiinare i/sau reconversia plantaiilor pomicole, materialul sditor fructifer utilizat trebuie s fie din categoria biologic
certificat (acest document va fi prezentat obligatoriu la solicitarea celei de-a doua cereri de plat, iar planul de afaceri va
specifica furnizorul care va fi utilizat pentru materialul sditor nsoit de certificatul aferent), n caz contrar recuperndu-se
ntregul sprijin acordat, fiind luate n considerare pentru sprijin doar speciile eligibile i suprafeele incluse n Anexa II din STP,
exceptnd cultura de cpuni n sere i solarii. n cazul investiiilor n exploataii pentru struguri de vin, vor fi eligibile doar
arealele desemnate prin OMADR 397/2003 pentru aprobarea Nominalizrii arealelor viticole i ncadrrii localitilor pe regiuni
viticole, podgorii i centre viticole. Planul de afaceri poate prevede doar cheltuielie eligibile, conform Ghidului Solicitantului, iar
operatiunile sprijinite prin PNA si PNS nu sunt eligibile prin intermediul submasurii 6.1. Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri. n cazul n care condiiile de eligibilitate nu sunt respectate i meninute n implementare, proiectul devine neeligibil, nu
va mai fi pltit a doua tran i se recupereaz integral sumele aferente primei trane de plat acordate. n cazul nendeplinirii
celorlalte obiective cuantificabile propuse de solicitant, nu se va mai acorda a doua tran i va fi recuperat suma aferent
obiectivelor nendeplinite, proporional cu valoarea procentual realizat din prima tran de plat. Totodat, este obligatorie
meninerea criteriilor de selecie pe parcursul implementrii i monitorizrii planului de afaceri.

36