Alexandru Ioan Cuza

Reformator al Romniei moderne

Alexandru I. Cuza ,se trgea dintr-o familie veche moldovean din prile Flciului inutul de o
parte i alta a Prutului spre S-E de inutul Iailor .Viitorul domn a vzut lumina zilei la Brlad la 20
martie 1820 .A nvat pn in 1831 in pensionul francez a lui Victor Cuenin la Iai unde a fost coleg cu
Mihalache Koglniceanu ,V. Alecsandri ,Ioan SI Panaite Docan viitori colaboratori ai si
E trimis la Paris unde i ia bacalaureatul in litere-1835. l atrgea medicina dar spectacolul din
slile de disecie l-au fcut s renune .S-a nscris la drept dar n-a terminat facultatea ,devenind membru
al ,,Societii economitilor ,,din Paris .Rentors in ar intr n armat avnd grad de cadet in 15
septembrie 1837 dar in 1840 demisioneaz .n 1843 ajunge membru al judectoriei inutului Corvului .
i d demisia din aceasta slujb in 1845 si se cstorete intre timp in 1844 cu Elena Rosetti fiica
postelnicului Iordache .In 1848 pe Cuza l ntlnim in primele rnduri la Iai la adunarea de la Hotel
Petersburg n 27 martie cernd domnitorului Mihail Sturza nfptuirea de noi reforme .Este arestat de
domnitor alturi de ali revoluionari i este rnit la picior . n drumul spre nchisoarea din Turcia va
evada printr-un iretlic mergnd n Transilvania i alturndu-se revoluionarilor
Va peregrina prin Paris ,Viena ,Constantinopol unde se apropie de viitorul domn Grigore
Ghica ,om cu vederi liberale i-l va numi preedinte al Judectoriei Corvului .Rmne pn n 1851
director al Ministerului de interne dar demisioneaz in 1852 . n aceste funcii s-a remarcat prin
onestitate ,respect fat de lege i respect fat de rnime n 1856 ,Gr. Ghica l numete prclab de
Galai ,dar n tensiunile pentru alegerile unioniste este nlocuit cu un pretendent favorabil Turciei . Cnd
Bal moare este renumit prclab de Galai , ajunge treptat n gradul de maior
Noul caimacan Vogoride l numete astfel pentru a-l atrage dar Cuza descoper falsificarea
alegerilor i demisioneaz din aceasta funcie, atrgnd

atenia ntregii Europe .n reorganizarea

alegerilor Cuza este ales deputat de Galai . n programul su obiectivul principal a fost desfiinarea
privilegiilor boierimii i mproprietrirea ranilor .Vznd adeziunea populaiei fa de Cuza Vogoride l
numete colonel si ajutor al hatmanului miliiei .In 1859 este numit comandant al Armatei Moldovei

Alexandru I. Cuza a fost ales domnitor al Moldovei i rii Romneti in zilele 5-24 Ianuarie
prin dubla alegere punnd Europa in faa faptului mplinit. Remarcabila politic a lui A.I. Cuza se
remarc i n domeniul afacerilor externe
n conducerea activitii de politic extern a tnrului stat naional roman A.I .Cuza a dat
dovad de reale caliti recunoscute att de contemporanii si romni ct i de strinii care l-au cunoscut
Meritul lui Cuza este cu att mai mare cu ct aa cum afirma istoricul francez Paul Henry
,,pentru a face s se accepte reformele cele mai mrunte domnitorul a trebuit s lupte contra opoziiei
turcilor, contra Europei ,,.
Domnitorul i guvernele sale au practicat adesea politica faptului mplinit cu ajutorul creia au
rezolvat cele mai de seam probleme intene si externe ce stteau in acea perioada n faa societii
romneti . Cea dinti mare confruntare a domnitorului pe plan extern a fost recunoaterea dublei alegeri
pe care Poarta ar fi dorit s-o anuleze printr-o intervenie armat sau prin hotrrea unei conferine
internaionale .Turcia se opunea dublei alegeri pentru c ar fi fost un pas spre unirea deplin i-apoi spre
independen S-a organizat in 26 martie 1859 o conferin la Paris unde s-a recunoscut dubla alegere ,
nafar de Turcia si Austria ,dar Cuza fost ferm si a declarat ,,Trebuie s v atrag atenia c dac Turcia
i pierde vremea s vin n Muntenia pentru a ne mpiedica s ne manifestm nu ezit a v spune c m
voi plasa in fruntea poporului meu si daca va trebui sa cdem ,eu voi fi primul care mi voi oferi pieptul,,
Poziia ferm a lui Cuza a anihilat inteniile agresive ale celor dou imperii fa de Principate i
a influenat lucrrile Conferinei de la Paris ceea ce a nsemnat un pas spre realizarea unirii depline
.Dup recunoaterea unirii Cuza a activat in planul politico-administrativ pentru recunoaterea de ctre
puterile garante a unirii . n 1860 Cuza fcea un memoriu destinat Puterilor garante pentru recunoaterea
unificrii depline a Principatelor Unite .A dat dovad de tact diplomatic ,curaj si drza hotrre
nelsndu-se intimidat de presiunea puterilor strine
,,Ne trebuie unirea,,,a declarat consulului

Austriei la Bucureti referindu-se la recunoaterea unirii

politico-administrative ,,dac nu ne-o vor acorda-o puterile vom fi silii s ne-o dobndim singuri ,,. A
reuit s smulg Turciei recunoaterea unirii depline astfel nct in 11 decembrie 1861 Cuza declara
,,Unirea este ndeplinit naionalitatea romana este ntemeiat ,,. Chiar dac s-au impus nite clauze
Cuza le va ignora activnd ca un suveran .

Dup aceste dou etape ale recunoaterii politicii externe Cuza a activat i pentru consolidarea
autonomiei interne si limitarea amestecului puterii suzerane la conducerea Principatelor .Cuza n-a mai
tolerat violrile de frontier pe linia Dunrii, cnd guvernul otoman ca i cel austriac au refuzat s
recunoasc paapoartele romneti pe titulatura ,,Principatele Unite,, Cuza a dat dispoziii ca autoritile
romne s adopte msuri similare fa de paapoartele turceti si habsburgice ceea ce a silit cele dou
state s renune la aceste msuri discriminatorii
Pentru a reduce importana suzeranitii in Principate a ordonat ca festivitile de primire a
firmanelor de recunoatere a dublei alegeri i a unirii s se fac intr-un cadru restrns n 1863 cnd Cuza
a hotrt secularizarea averilor mnstireti n folosul naiunii sublinia ,,n aceasta chestiune eu nu sunt
principele romnilor ,sunt Romnia nsi ,, . Pe aceeai linie a nscris i politica de limitare a jurisdiciei
consulare ,turcii se bucurau conform unor tratate mai vechi de mai multe drepturi dect romnii conform
principiului extrateritorialitii .Cuza interzice dragomanilor turci prezena n tribunal i desfiina
privilegiile fiscale ale supuilor strini
Tot n sprijinul lrgirii autonomiei a ncheiat convenii directe cu alte state fr intermediul Porii
,n 1860 un aranjament telegrafic romno-rus , convenia telegrafic cu Austria ,Serbia Turcia, deasemenea a refuzat recunoaterea valabilitii tratatelor ncheiate de Turcia cu alte state pe teritoriul
Principatelor n cadrul aceleiai preocupri de afirmare a unor atribute de suveranitate se nscriu i
ncercrile fcute de Principatele Unite de a bate moned i de a institui o decoraie naional .Turcia s-a
opus nsa vehement i Cuza a amnat aceste proiecte
Privit retrospectiv domnia lui Alexandru I. Cuza apare ca un moment dominant n istoria
relaiilor internaionale romaneti. Dei vasal a imperiului Otoman i sub tutela a ase mari puteri
europene, Romnia a reuit s duc o politica extern proprie caracterizat nu numai prin curaj
,demnitate si orgoliu naional dar si printr-un orizont larg european . Domnitorul nsui a ilustrat cu
pregnan domeniul politicii externe .
Mihail Koglniceanu a afirmat atunci cnd i-a luat rmas bun la mormntul lui Cuza ,,Alexandru I.
Cuza nu are nevoie de istoriograf ,el singur i-a scris istoria prin legi, prin actele cu care a fcut un
stat ,o societate alta dect aceea ce s-a fost dat cnd l-am proclamat domnitor,,

,,Nu grealele lui l-au

rsturnat ci faptele cele mari ,amintirea lui nu se va terge din inimile noastre i ale fiilor notri,, . A

murit la vrsta de 53 de ani la Heidelberg in Germania rmiele sale pmnteti au fost aduse in ar la
Ruginoasa .