Fisa de lucru nr.

3 - Disciplina:
MONEDA

sem II, 2014-2015

ASE FABBV IDD, AN 1

2.Rata inflatiei Indici de preturi

Inflatia reprezinta cresterea generalizata si persistenta a preturilor.

Deflatia reprezinta fenomenul economic opus inflatiei, caracterizat prin scaderea generalizata a bunurior si
serviciilor.
Dezinflatia reprezinta scaderea ritmului de crestere a preturilor.
Tintirea inflatiei
Strategia de intire direct a inflaiei, adoptat de BNR, se caracterizeaz prin 1:
i.

ii.
iii.
iv.
v.
vi.

exprimarea intei de inflaie n termenii headline inflation (indicele preurilor de consum), avnd n vedere
familiaritatea publicului cu acest indicator i nevoia de a asigura transparena i credibilitatea deciziilor
de politic monetar;
stabilirea intei ca punct central ncadrat de un interval de variaie ( 1 punct procentual) n scopul
ancorrii eficace a anticipaiilor inflaioniste;
anunarea unor inte anuale de inflaie pentru un orizont mai lung de timp (iniial 2 ani), ceea ce
accentueaz perspectiva necesar pe termen mediu a politicii monetare;
continuarea practicrii flotrii controlate a cursului de schimb;
definirea ex ante a unui set restrns de circumstane ("circumstane excepionale 2"), independente de
influena politicii monetare, care condiioneaz responsabilitatea BNR pentru atingerea intei de inflaie;
stabilirea intei de inflaie de ctre BNR n consultare cu guvernul.

intele de inflaie sunt exprimate n termenii variaiei anuale a indicelui preurilor de consum i sunt stabilite ca punct
central ncadrat de un interval de variaie de 1 punct procentual.

2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
ncepnd cu 2013
T2
2014

T3
2014

inta de inflaie
7,5% 1 punct procentual
5,0% 1 punct procentual
4,0% 1 punct procentual
3,8% 1 punct procentual
3,5% 1 punct procentual
3,5% 1 punct procentual
3,0% 1 punct procentual
3,0% 1 punct procentual
2,5% 1 punct procentual

T4
T1
T2
T3
T4
T1
T2
T3
T4
2014 2015 2015 2015 2015 2016 2016 2016 2016
2,5
2,5
2,5
0,8
0,1
0,6
1,1
2,1
2,3
2,3
2,2
2,4

inta
Efectiv/ Prognoz* (%) 0,7
1,5
Interval de incertitudine
0,5
1,0
1,4
1,8
1,9
1,9
(%)
* Sfrit de perioad. Sursa: INS, calcule BNR - http://www.bnro.ro/Proiectii-BNR-4351.aspx

2,0

2,0

Intervalul de incertitudine este construit pe baza erorilor de prognoz a inflaiei, calculate pe perioada 2005 - 2013.

1
2

Sursa: http://www.bnro.ro/Caracteristicile-strategiei-de-tintire-directa-a-inflatiei---3324.aspx
Acestea se refer la:

Creteri substaniale ale preurilor externe ale materiilor prime, surselor de energie i ale altor bunuri;

Calamiti naturale sau alte evenimente extraordinare asimilate, cu impact inflaionist;

Fluctuaii ample ale cursului de schimb al leului;

Abateri majore ale preurilor administrate;

Abaterea de la program a implementrii i a rezultatelor politicii fiscale i a celei a veniturilor.

Moneda

Pag 2

Tipuri de inflatie:
Inflatie latenta (3-4% pe an)
Inflatie moderata (sub 10% pe an)
Inflatie galopanta (peste 10-15% pe an)
Hiperinflatie (peste 50% lunar)
Inflatie anticipata
Inflatie neanticipata
Stagflatia sau slumpflatia = inflatie persistenta, pe fondul careia are loc stagnarea sau chiar regresul activitatii
economice.
Masurarea inflatiei se poate masura pe baza indicilor de pret:
= 1,
unde = rata inflatiei, iar = indicele de pret
Indici de pret cu baza fixa IP t curent / t0 =

Indici de pret cu baza in lant IP t curent / tprecedent =

Trecerea la indici cu baza in lant

Trecerea la indici cu baza fixa
Indici de tip Lapesyres:

IP = =

IP t curent / t0

IP t precedent / t0

Indici de tip Paasche:

IP =

... x

Unde 1 = pretul produsului i in perioada curenta

0 = pretul produsului i in perioada de baza
1 = cantitatea produsului i in perioada curenta
= cantitatea produsului i in perioada de baza

Avand in vedere modalitatea de calcul, se considera ca indicii de tip Laspeyres supraestimeaza inflatia in timp ce
indicii de tip Paasche o subestimeaza, deoarece nu se tine cont de faptul ca, in cazul unor cresteri de pret,
consumatoriii modifica cantitatile achizitionate (ignora efectele de substitutie, cresterea calitatii produselor precum si
aparitia unor bunuri noi).

In functie de bunurile incluse in compozitia indicelui, pot exista mai multi indici:
1) IPC Indicele preturilor de cosum (Lespeyres) arata evolutia pretlui unui cos de bunuri reprezentativ
IAPC Indicele armonizat al preturilor de consum BCE avand ca tinta de crestere anuala de cel
mult 2%.

n zona euro, inflaia preurilor de consum este msurat prin indicele armonizat al preurilor de consum, al
crui acronim, IAPC, este adeseori utilizat. Termenul armonizat indic faptul c toate statele membre ale

Rata inflatiei Indici de preturi

Seminar 3, sem 2, 2015

ASE FABBV, AN 1 Pag 3

Uniunii Europene aplic aceeai metodologie, oferind posibilitatea comparrii datelor din diferite state. (Sursa:
BCE) Maastricht convergenta 1,5pp
IPC nu tine cont de efectul de substitutie, cresterea calitatii produselor, aparitia de bunuri noi sau dezv
tehnologiilor.

2)

Indicele CORE1 cos CORE1= cos IPC excluzand bunuri cu preturi administrate (energie, gaze,
transport, farma)

3)

Indicele CORE2 cos CORE2= cos CORE1 excluzand bunuri cu preturi volatile (legume, fructe, oua)

4)

Core1 si Core 2 = Indici de tip Laspeyres IPC Indicele preturilor de cosum (Lespeyres) arata
evolutia pretlui unui cos de bunuri reprezentativ
IAPC Indicele armonizat al preturilor de consum BCE avand ca tinta de crestere anuala de cel
mult 2%.

5)

Indicele preturilor productiei industriale (PPI) preturile platite de catre producatori la materii prime si
bunuri intermediare indice de tip Laspeyeres.

6)

Deflatorul PIB (Paasche) =

indice de tip Paasche masoara pretul tuturor produselor si

serviciilor produse nu doar un cos reprezentativ ca si IPC. Deflatorul PIB include doar bunurile produse pe
plan intern, o crestere a pretului bunurilor importate nu va fi reflectata in Deflatorul PIB ci doar in IPC.
IPC masoara pretul bunurilor si sv dintr-un cos al unui consumator reprezentativ pe cand Deflatorul PIB
masoara preturl tuturor bunurilor si serviciilor produse (inclusiv cele consumate de companii sau guvern).
Deflatorul masoara doar evolutia pretului uirlor produse pe plan intern importurile se reflecta doar in
IPC.
7)

Salariul real =

Cauze ale inflatiei:

Emisiune excesiva de moneda
Politica de creditare gresita
Practicarea unei devalorizari ascunse
Scaparea de sub control a preturilor
Fiscalitate
Politica salariala
Materii prime scumpe importante
Fenomene imprevizibile (seceta, inundatii)
Crize economice, politice, financiare, valutare
Inflatia prin cerere
Inflatia prin costuri
Inflatia importata
Beneficii stimulent pt investitii si atenuarea unor dezechilibre (recesiune scaderea ratelor dobanzilor = supapa),
diminuarea stocurilor greu vandabile, purificarea economiei prin falimentul companiilor necompetitive, favorizeaza
consumul si inhiba economisirea, favorizeaza debitorii in detrimentrul creditorilor
Costuri:
Costul administrarii lichiditatilor costul pingelelor
Costuri de meniu modificarea periodica a preturilor
Redistribuirea averii reale dinspre creditor catre debitor (in cazul ratei dobanzii fixe afectand pe cei cu
venituri fixe)
Variabilitatea preturilor relative si alocarea neproductiva a resurselor
Efecte distorsionate exercitate de sistemele fiscale (impozite asupra veniturilor nominale nu reale)
Incertitudini si lipsa de predictibilitate cu efecte pe cursul de schimb (volatilitatea cursului de schimb)
Erodarea economiilor
Adancirea saraciei populatiei si cresterea coruptiei
Descurajarea investitiilor productive
Masuri de reducere a inflatiei prin cerere:
Diminuarea cheltuielilor publice prin sistemul de impunere (sporirea taxelor si impozitelor)
-

Crestera ratei dobanzii duce la scaderea cererii de investitie si diminuarea presiunii inflationiste. In cazul
inflatiei prin costuri, pe termen scurt,este nevoie de un control atent al preturilor. Pe termen lung nu este
recomandat deoarece duce la un mai mare dezechilibru intre cerere si oferta.

Masuri de reducere a inflatiei prin cerere: un control al veniturilor salariale si nesalariale.

Moneda

Pag 4

Aplicatii
1.Se cunosc urmatorii indici de pret cu baza in lant exprimati fata de aceeasi perioada a anului trecut pentru economia
Romaniei in aniii 2007 si 2008:
Trimestru
IPC (%)
CORE 1 (%)
CORE 2 (%)
2007 Q1
103,66
102,48
104,37
2007 Q2
103,80
102,32
103,46
2007 Q3
106,03
105,51
104,60
2007 Q4
106,57
107,00
105,83
2008 Q1
108,63
108,65
107,00
2008 Q2
108,61
109,45
108,06
2008 Q3
107,30
107,07
106,91
2008 Q4
106,30
105,92
106,69
Sursa: BNR
a) Sa se determine rata inflatiei in 2008 si 2007 calculata utilziand indicele preturilor de consum, CORE1 si
CORE2. Interpretati diferentele.
b) Utilizand PC, sa se determine cu cat s-a modificat puterea de cumparare in triemstrul 2, 2008 fata de
trimestrul 2, 2007
Rezolvare:
Rata inflatiei la finalul anului 2007 (IPC) = 6.57%
Rata inflatiei la finalul anului 2007 (CORE1) = 7.00%
Rata inflatiei la finalul anului 2007 (CORE2) = 5.83%
Rata inflatiei la finalul anului 2008 (IPC) = 6.30%
Rata inflatiei la finalul anului 2008 (CORE1) = 5.92%
Rata inflatiei la finalul anului 2008 (CORE2) = 6.69%
Puterea de cumparare 2008 = 1 / Indicee pretului de consum 2008Q2 = 1/1.0861 = 0.9207255532
Puterea de cumparare s-a modificat cu 1 0.9207255532 = - 0,079274468
Adica a scazut cu 7.9277%.

2. O persoana a obtinut o suma egala cu 50.000 um la sfarsitul unui an. Sa se calculeze aceasta suma in termeni reali,
in conditiile unei rate a inflatiei de 10% in anul respectiv.
Rezolvare:
50.000 / 1,1 = 45.454,54545

3.Se cunosc urmatoarele date pentru economia Romaniei:

Indicator / An
2004
PIB Nominal (mil. RON)
247368
IPC dec _t/ian 2000 (%)
258,22
Sursa: INS

2005
288.954,6
280,73

2006
344.650,6
294,42

Se stie ca PIB real a fost 102.529,3 in 2004, iar cresterea economica reala a fost egala cu 4,1% in 2005, respectiv 7,9%
in 2006. Sa se calculeze deflatorul PIB in perioada 2004-2006 si sa se compare variatia anuala a deflatorului PIB cu
variatia anuala a indicelui preturilor de consum in anii 2005 si 2006. Este deflatorul PIB un bun indicator pentru
inflatie?
Rezolvare:
Deflatorul PIB2006 =
Deflatorul PIB2005 =
Deflatorul PIB2004 =

%Deflator 2005/2004 =
%Deflator 2006/2005 =

=
=
=

344.650,6

(102.529,3 1,041)
247.368

102.529,3

2,707265761

2,4126556675

2,992670292

2,707265761

344.650,6

(106.733,0013 1,079)
115.164,9084
288.954,6
288.954,6

106.733,0013

= 2,4126556675

1 = +12,211%

1 = +10,542%

= 2,992670292

= 2,707265761

Rata inflatiei Indici de preturi

Seminar 3, sem 2, 2015

280,73

%IPC 2005/2004 =

258,22

% IPC 2006/2005 =

ASE FABBV, AN 1 Pag 5

-1 = +8,7173%

294,42

280,73

-1 = +4,8765%

IPC masoara pretul bunurilor si sv dintr-un cos al unui consumator reprezentativ pe cand Deflatorul PIB masoara
preturl tuturor bunurilor si serviciilor produse (inclusiv cele consumate de companii sau guvern). Deflatorul
masoara doar evolutia pretului uirlor produse pe plan intern importurile se reflecta doar in IPC.

4.Presupunem ca intr-o economie, salariul mediu anual al unui bugetar este 21.500 um, in anul 2009, respectiv 32250
um in 2010. Cu cat a majorat statul salariul bugetarului in anul 2010 fata de anul precedent in termeni nominali? Dar
in termeni reali? Pentru ultima intrebare utilizati urmatorii indici de pret cu baza fixa:
Trimestrul
2009 q3
2009 q4
2010 q1
2010 q2
2010 q3
2010 q4
IP t/0 (%)
120
125
127
120
130
134
Rezolvare:
salar nominal 2010
salar nominal 2009

% salar nominal =

-1 =

32.250
21.500

-1 = +50%

Salariul real2009 =

2009

21.500

= 17.200 um (la valoarea banilor in 2008)

Salariul real2010 =

2010

32.250

= 24.067,16 um (la valoarea banilor in 2008)

2009/2008

2010/2008

% salar nominal2010/2008 =

24.067,16
17.200

125%
134%

1 =+39,93% in termeni reali (la valoarea banilor in 2008)

5. Pentru o anumita tara se cunosc urmatoarele informatii economice referitoare la valoarea PIB nominal si a ratei de
inflatie anuale calculata cu ajutorul deflatorului PIB:
Anul
2008
2009
Deflator PIB %
5%
8%
PIB Nominal (mil. um)
2700
3100
Sa se calculeze rata de crestere economica reala.
Rezolvare:
Deflatorul PIB =

Deflatorul PIB2008 =

2008

105% =

Deflatorul PIB2009 =

2009

108% =

sau

2008

2009

2700

PIB real 2008 = 2.571,43 in valoarea banilor din anul 2007

3100

PIB real 2009 = 2.870,37 in valoarea banilor din anul 2008

2008

2009

=
2007
% PIB Real =

2.733,6857
2.571,43

2.870,37
1,05

= 2.733,6857 in valoarea banilor din anul

-1 = +6,3099%

6. Hiperinflatia este definita ca o crestere a preturilor de peste 50% pe luna. Cum se poate defini hiperinflatia in mod
echivalent in termeni anuali?
Rezolvare:
Sfinal = Sinitial x (1+ rata inflatiei lunara)n = 1x(1,5)12 = 129,7463379 ori sau rata inflatiei = (Sfinal / Sinitial 1) x100
= 12.874,63379%
7.Sa consideram situatia unei tari in care rata medie lunara a inflatiei este 50%? Care este intervalul de timp in care
preturile se dubleaza?
Rezolvare:
Sfinal = Sinitial x (1+ rata inflatiei lunara)n

Moneda

n=

Pag 6

ln(1+ ) ln(1+0,5)

0,693147181

= 1,709511293 = 1,7 luni

0,405465108

8. In calculul IPC, marfurile alimentare au o pondere de 37,5% marfurile nealimentare 44,7% iar serviciile au o
pondere de 17,8%. Stiind ca rata inflatiei in 2008 a fost de 6,3% cresterea preturilor la servicii a fost de 10% iar
preturile marfurilor nealimentare au crescut cu 20% mai mult decat preturile marfurilor alimentare, determinati
contributia cresterii preturilor alimentare la cresterea preturilor exprimata atatt in puncte procentuale cat si in procente.
Rezolvare:
IPC reprezinta o medie ponderata a trei categorii de produse: marfuri alimentare, marfuri nealimentare si servicii.
Daca rata inflatiei = 6,3% IPC = 106,3%
Adica IPC = 37,5% x IPmarfuri alimentare + 44,7% x IPmarfuri nealimentare + 17,8% x IPservicii = 106,3%
Sau rata inflatiei = 37,5% x %marfuri alimentare + 44,7% x %marfuri nealimentare + 17,8% x %servicii = 6,3%
cresterea preturilor la servicii a fost de 10% = %servicii
%marfuri nealimentare = 1,2 x %marfuri alimentare

rata inflatiei = 37,5% x %marfuri alimentare + 44,7% x1,2 x %marfuri alimentare + 17,8% x 10% = 6,3%
91,14% %marfuri alimentare = 6,3% - 1,78
%marfuri

alimentare

=1,859775%

4,52%

91,14%

= 4,9594031% Contributia %marfuri

1,86%

Adica ponderea in total 6,3% crestere este de

6,3%

alimentare

in rata inflatiei = 4,9594% x 37,5%

= 29,52%

%marfuri nealimentare = 1,2 x %marfuri alimentare = 1,2 x 4,9594031% = 5,951283725% Contributia %marfuri alimentare
= 2,66022%
%servicii = 10% = 1,78%
TOTAL = 1,859775% + 2,66022% + 1,78% = 6,299995% = 6,30% adev.