Sunteți pe pagina 1din 72

PARAZITOLOGIE

PARAZITOLOGIE
Este
parazitilor.

stiinta

care

studiaza

morfologia

si

biologia

Parazitii sunt organisme vii, se gasesc in natura, si in


lumea animala si in cea vegetala.
Traiesc :
-permanent;
-temporar, pe seama altor fiinte, carora le produc boli.
Parazitii au un ciclu evolutiv:
simplu, de pe sol la animal
sau
complex, ce cuprinde 1-2 gazde intermediare.

CLASIFICARE

PROTOZOARE:
1.FLAGELATE
TRICHOMONAS VAGINALIS
GIARDIA
2. SPOROZOARE
TOXOPLASMA GONDI
PNEUMOCISTIS CARINII
PLASMODIUM
HELMINTI
1.CESTODE
TAENIA SAGINATA
TAENIA SOLIUM
ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
2. NEMATODE
ENTEROBIUS VERMICULARIS
ASCARIS LUMBRICOIDES
TRICHINELLA SPIRALIS

PROTOZOARELE
Sunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in
care fiecare unitate celulara indeplineste toate functiile
necesare vietii.
Au dimensiuni intre 20-100m, pot avea forma sferica sau
ovoidala, si contin nucleu, citoplasama si membrana
protoplasmatica.
Se hranesc prin endocitoza sau printr-un orificiu numit
citostom, obtinand substantele nutritive de la organismul
gazda prin difuzarea substantelor difuzate in citoplasma.
Acestea sunt utilizate ca sursa de energie si pentru sinteza
celulara a parazitului.
Respiratia se face prin difuziune: oxigenul difuzeaza in
interiorul celulei, iar dioxidul de carbon rezultat din activitatea
celulara este expulzat prin exocitoza.

PROTOZOARELE
Inmultirea se face atat asexuat (diviziune simpla ), diviziune
longitudinala rezultand doua celule fiice, cat si sexuat , intre
doi gameti ; se formeaza zigotul, care se transforma in
sporochist din care se elibereaza sporozoitii.
Inchistarea - este o forma inactiva produsa cand apare deficit
de hrana, acumulare excesiva de produse catabolice, sau
schimbarea importanta in concentratia ionilor de hidrogen.
Este o forma de rezistenta a parazitului atat in afara
organismuluigazda cat si o forma de reproducere cand
conditiile o permit.

PROTOZOARELE
Ciclul de viata
Simplu, la unele protozoare, constand intr-un
stadiu trofic intr-o singura gazda, (Trichomonas
vaginalis)
Complex prin trecere in forma chistica
(Entaoeba histolytica)
Prin trecerea prin doua gazde ex insecte care
transporta parazitul de la o gazda la alta
(malaria) oferind si conditii de multiplicare a
parazitului.

TRICHOMONAS VAGINALIS
Reprezentanti :
Tr. vaginalis cu patogenitate certa
Tr. tenax (bucalis)
Tr. intestinalis comensale

TRICHOMONAS VAGINALIS

Localizare
pe mucoasa genitala a ambelor sexe
Recoltare
secretie vaginala la femeie (perioada optima cateva zile pre si
post menstrual)
urina la barbat,secretie uretrala,lichid prostatic,lichid
spermatic)
Clinic
Femeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree
spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act sexual
dureros)
Barbatul prezinta o infectie asimptomatica cu o secretie
uretrala minima dimineata si arsuri la mictiune

TRICHOMONAS VAGINALIS

GENUL GIARDIA

Reprezentanti
Patogeni Giardia lamblia , Giardia intestinalis
Morfologie
Se prezinta sub 2 aspecte :
Trofozoit = forma de inmultire
Chist = forma de rezistenta

GENUL GIARDIA

Trofozoitul
Polul anterior rotunjit
Polul posterior ascutit
Fata dorsala este convexa (aspect de jumatate
de para)
Au 2 nuclei ovali simetrici anterior
Poseda 8 flageli
Are miscari rapide
Dimensiuni 20m lungime / 2m grosime

GENUL GIARDIA
Chistul
Ovalar
2-4 nuclei situati la un pol
Fascicul de flageli dispusi sinuos de la un capat
la celalalt al chistului

GENUL GIARDIA

Ciclu evolutiv
Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala
Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica
Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin fecale
Transmiterea se face prin alimente si maini murdare
Clinic
Giardioza
La copii
Boala diareica acuta
Semne neurotoxice , alergice
Evolutie spre steatoree si malabsorbtie
La adulti
Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu simptomatologie
biliara, sindrom astenic, sindrom alergic, etc.

GENUL PNEUMOCYSTIS
Reprezentanti
Pneumocistis carinii agent etiologic al pneumoniei
intertitiale cu plasmocite
Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza , expectoratie
mucoasa .
Morfologie
Se prezinta sub 3 forme
Trofozoit membrana fina , 1 nucleu excentric
Prechist 1-4 nuclei inconjurati de masa mucoida
Chist perete gros , contine 8 trofozoiti
Paraziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un aspect de
fagure de miere

GENUL PNEUMOCYSTIS
Morfopatologie
Peretii interalveolari se ingroasa datorita
infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite
Exitusul se produce prin atelectazia pulmonara
provocata de masa parazitara
Mortalitatea variaza intre 50 100%

PNEUMOCYSTIS CARINI

GENUL PLASMODIUM
Reprezentanti 4 specii paraziteaza omul si
sunt agentii etiologici ai malariei

plasmodium vivax
plasmodium ovale
plasmodium malariae
plasmodium falciparum

la noi malaria este eradicata. Exista cazuri de


import.

GENUL PLASMODIUM
CICLU BIOLOGIC:
Stadiu intrinsec are loc in organismul omului
care este gazda intermediara unde are loc
reproducerea asexuata
stadiu extrinsec are loc in tantarul anofel
femel care este gazda definitiva unde are
loc reproducerea sexuata

GENUL PLASMODIUM

Stadiul intrinsec
Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul
ficatului:
Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in
sangele omului, in 60 minute ajung in celulele
parenchimului hepatic. In ficat au loc diviziuni
repetate si ajung la stadiul de Merozoiti
(reinfecteaza celula hepatica)
Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de
hematii

GENUL PLASMODIUM
Ciclul eritrocitar
In eritrocite, mezozoitul se vacuolizeaza
trofozoit tanar ce consuma Hb
Trofozoitul acumulare de material celular
Schizont
Schizont diviziune merozoit eritrocitar
(eliberat in sange dupa ruperea hematiei)

GENUL PLASMODIUM

Stadiul extrinsec
Are loc in stomacul tantarului Anofel
Sporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt
continuti in glandele salivare ale tantarului de
unde sunt inoculati la om

GENUL PLASMODIUM
CLINIC MALARIA
Accese febrile ritmice (se repeta la 24 72 ore
interval, in functie de durata schizogoniei)
Anemie progresiva
Hepatosplenomegalie
Tromboze (prin aglomerarea hematiilor parazitate)
Plasmodium falciparum da boala cea mai grava
letala
Insuficienta pluriorganica

TOXOPLASMA
Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDII
Clinic : Produce :
- Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti
malformati)
- Infectii oculare (Congenital , dobandita)
- Afectari ganglionare
- Encefalita (dureri)
Este patogen oportunist

TOXOPLASMA
Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde

- gazda definitiva = pisica

- gazda intermediara =
mamifere , accidental omul
Etapa endogena
multiplicarea in intestinul gazdei definitive
zigotul eliminat prin fecalele animalelor

TOXOPLASMA
Morfologie
forma de mandarina (felie) , semilunara
cu : perete celular , nucleu , set de penetrare la
un capat
se divide in celula gazda , distrugand-o apoi

TOXOPLASMA
Toxoplasma gondi

GENUL TRICHINELLA
Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALIS
Clinic: - Zoonoza (Omul consuma accidental carnea
infestata)

- Febra

- manifestari gastrointestinale

- mialgii

Edemul fetei , fenomene alergice


Localizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza in muschi


(muschii limbii , diafragm , muschii striati)

TRICHINELLA SPIRALIS
Localizare : - In primul stadiu localizarea e
intestinala

- Ulterior larvele se inchisteaza in


muschi (muschii limbii , diafragm , muschii
striati)

TRICHINELLA SPIRALIS
Morfologie parazit : - Adultul are 1,5 - 2m

- = extremitatea posterioara e dreapta si


prezinta 2 apendice conice

- = subtire anterior , rotunjita posterior

- larvele = foarte subtiri , rasucite in spirala


, in chisturi .

- Chisturile = ovalare , localizate in muschii


striati

TRICHINELLA SPIRALIS
Larva

chistul

TRICHINELLA SPIRALIS
Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se
soldeaza cu eliberarea larvelor in intestin

- Din peretele intestinal , acestea trec in


circulatia generala si se vor opri in muschi , unde
se
inchisteaza

- Carnea infestata , consumata de o noua gazda


reface ciclul biologic
Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul domestic

- Carnea porcului e consumata de om

Oxiurul si ascarisul
Nemathelminti
Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv
complet prevazut cu orificiu bucal si anal. Au
sexe diferite masculin si feminin

ENTEROBIUS VERMICULARIS

Oxiurus vermicularis
MORFOLOGIE
Oxiurul este un nematod mic, alb galbui
Femela 8 13mm / 0,3 0,5mm, extremitatea
posterioara subtire si ascutita
Masculul 3 5mm lungime, extremitatea
posterioara curbata anterior

ENTEROBIUS VERMICULARIS

ENTEROBIUS VERMICULARIS
CICLUL DE VIATA
Parazitii traiesc in cecum, se hranesc cu continut
intestinal
Femela migreaza in regiunea anala, unde depune
toate ouale odata in pliurile mucoasei anale
Migrarea se face de obicei seara, fiind insotita de
prurit anal
In ouale depuse embrionul se transforma in larva,
in 4 ore larva devenind invaziva

ENTEROBIUS VERMICULARIS
Autoinfectia . Persoana infectata poate
vehicula ouale din regiunea perianala in
cavitatea bucala prin degete sau obiecte. Din
ouale inghitite se elibereaza in duoden larve
care migreaza in jejun unde se dezvolta si
devin adulte

ENTEROBIUS VERMICULARIS
MANIFESTARI CLINICE
Prurit intens la nivelul mucoasei anale si
perianale
Pot mima o apendicita
La copii, tulburari neuropsihice datorita
insomniei provocata de pruritul nocturn intens

ASCARIS LUMBICOIDS

Sinonime: Ascaris suum , limbric


Boala: Ascaridoza
MORFOLOGIE:
Ascaris lumbricoides este cel mai mare
nematod care paraziteaza intestinl uman
Este alungit, cilindric, cu extremitatile conice,
extremitatea anterioara fiind mai atenuata.

ASCARIS LUMBICOIDS
Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurinta
Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm
lungime, 5-7 mm grosimesi are ambele extremitati
drepte
Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-4
mm si extremitatea posterioara se curbeaza ventral

Ca si alte nematode, ascarizii au un aparat digestiv


complet. Orificiul bucal situat la extremitatea
anterioara este prevazut cu trei buze cu margini
dintate, iar orificiul anal este situat subterminal,
ventral.

ASCARIS LUMBICOIDS
Oul fecundat, in momentul depunerii este
sferic sau usor ovalar, masurand 65-75 / 3050 si are urmatoarea structura:
La exterior are un invelis albuminos, mamelonat =
membrana protectoare auxiliara
Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted, apoi o
membrana interna subtira, impermeabila.
Aceste membraneadapostesc in interiorul celula ou,
rotunda, care nu umple complet oul, lasand un
spatiu liber la extremitati.

ASCARIS LUMBICOIDS
In lipsa masculului, femela depune oua nefertile,
care sunt mai alungite, (88-93 / 38-40 ), iar in
interior contin o masa dezorganizata de granule ce
umplu complet oul.
Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o culoare
galben brun atunci cand sunt evacuate din
organismul gazdeiodata cu mateiile fecale. Ouale
fertile sunt eliminate in stadiu unicelular.

ASCARIS LUMBICOIDS
Ouale de A. lumbricoides rezista la
temperaturi scazute, desicatie si putrefactie,
ramanand viabile pe sol mai mult de un an.
La temperaturi intre 22 23oC in ou se
dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-4
saptamani, in conditii de umiditate si umbra.

ASCARIS LUMBICOIDS

ASCARIS LUMBICOIDS
La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese
larva printr-un opercul imperceptibil, si in
scurt timp patrunde in mucoasa intestinala,
incepand migrarea extraintestinala prin vasele
limfatice si sanguine.
Patrunse in circulatia porta, larvele ajung in
ficat unde raman 4 zile.

ASCARIS LUMBICOIDS
Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in
arterele pulmonare pe care le parasesc, ramanand
in tesutul pulmonar 6-10 zile.
Strabat peretele alveolar, patrund in alveole de
unde se angajaza in bronhii, trahee si faringe
putand fi eliminate odata cu sputa prin tuse sau
pot fi inghitite.
Larvele inghitite ajung in intestin sufera cateva
naparliri se transforma in adulti dupa 60-65
zile dela infectie.

ASCARIS LUMBICOIDS
MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si
intensitatea infectiei si de natura reactiei gazdei. In
timpul fazei de migrare simptomele si semnele
abdominale sunt neansemnate.
Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara pana la
pneumonie cu dispnee, tuse, durere retrosternala,
febra moderata.
Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate de
incarcarea parazitara. Manifestarile digestive: anorexie,
dureri abdominale, vomismente, diaree sau constipatie.
Complicatiile ascaridozei sunt datorate dimensiunilor
mari si tendintelor gregare si migratorii a parazitilor.

ASCARIS LUMBICOIDS
DIAGNOSTIC
Parazitul adult
Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea
bucala

Poate fi descoperit in intestinul subtire in


timpul unei interventii chirurgicale sau cu
prilejul unui examen radiologic

ASCARIS LUMBICOIDS
Larvele pot fi gasite in
Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la infectare
Ocazional in materialul biopsic din ficat sau plaman
Ouale
Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea la
infectie
Se evidentiaza prin examen coproparazitologic
Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza
migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu depaseste
10%

Cestodele
Cestodele
Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare
segment avand o organizare genitala
hermafodita.
Morfologie
Adultul prezinta un scolex echipat cu organite de
fixare( ventuze, fante, carlige), un gat , care este
regiunea de crestere si proliferare si o strobila
compusa dintr-un lant de segmente numite
proglote.

cestode
Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul
segmentelor intre 3 si 4000.
Proglotele iau nastere din regiunea posterioara a
gatului si se dezvolta progresiv: segmentele anterioare
sunt imature se transforma in proglote mature, cu
organe sexuale complet formate, apoi in proglote
gravide cu uter destins plin cu oua. Proglotele variaza
ca numar, marime si forma, in functie de specie si d
estadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi sau late.

Ecinococcus granulosus
Ecinococcus granulosus
Sinonime:Tenia Echinococcus
Boala: hidatidoza, boala hidatica,
echinococoza.

Ecinococcus granulosus
Morfologie: cel mai mic cestod de importanta
medicala:2,5-9mm

Are scolex ,gat si 3 proglote.


Ouale se elimina prin materiile fecale.
Gazda definitiva poate adaposti cateva mii de
paraziti adulti care traiesc de la 6 luni la 2 ani.
Oul ovoid de 34-40 are o membrana cu
striatii radiare care inconjoara embrionul
hexacant.

Ecinococcus granulosus
Ciclul evolutiv:
Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup,
vulpe este ingerat de gazda intermediara:
oaie, capra, porc unde se elibereaza
embrionul care va patrunde prin mucoasa
intestinala in venele mezenterice,vasele
limfatice si poate ajunge in ficat, cord, plaman,
in circulatia generala in splina, rinichi, creer,
oase, orbita.

Ecinococcus granulosus
In organele in care ajunge se tranforma intr-o
vezicula uniloculara denumita chist hidatic.
Omul se infecteaza accidental pe cale digestive
prin maini murdare sau alimente contaminate cu
ouale parazitului.Embrionii eliberati in lumenul
intestinal strabat mucoasa intestinala si intra in
circulatia generala de unde ajung in diferite
organe unde se transforma in chist hidatic.

Ecinococcus granulosus
Chisutl hidatic
Prezinta o cuticula groasa tapetata in interior
cu o membrane proligera iar la exterior cu o
membrane adventiciala. Contine un lichid
hidatic si scolexi in nr. de 10-50. Membrana
proligera este portiunea fertila care formeaza
vezicule proligere fiecare vezicula continand
intre 10 si 120 scolexi.Un chist hidatic poate
contine cateva milioane de scolexi.

Ecinococcus granulosus
Patogenie
Chistul hidatic se poate dezvolta in organismul
uman in doua situatii:
prin ingerarea embrioforilor eliminati de caine
= hidatidoza primara. Localizarea se poate face
60-70% in ficat, 20- 30% in plaman, 10% in
muschi, cord, creier, rinichi, oase, orbita. Cel
mai frecvent se localizeaza intr-un singur
organ.

Ecinococcus granulosus

prin ruperea unui chist hidatic primar si


eliberarea protoscolexilor. Fiecare protoscolex
formeaza un nou chist hidatic=hidatidoza
secundara care poate fi localizata sau
sistemica.

Ecinococcus granulosus
Manifestari clinice
Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine
tolerat si evolueaza asimptomatic multi ani. In
general simptomele sunt cele date de
compresia tesuturilor prin tumora chistica
dezvoltata si sunt caracteristice organului in
care se dezvolta chistul. Aceste simptome sunt
insotite de durere, urticarie, crize de prurit
repetate.

Tenia solium
Tenia solium
Boala: tenioza
Morfologie

Scolex globulos cu diametru de 1 mm,


prezinta 4 ventuze rotunde cu o proeminenta
la mijloc, numita rostrum pe care se fixeaza
carlige chitinoase.
Gatul genereaza proglotele

Tenia solium
Strobila este alcatuita din 900 de proglote diferite;
cele tinere sunt mai late, cele adulte patrate, cele de
la coada sunt mai lungi( 6-12 mm)
Aparatul reproducator se gaseste in diferite stadii de
dezvoltare nedezvoltate in proglotele tinere bine
reprezentate in proglotele adulte, atrofiate in
proglotele batrane, care sunt depozitanele oualor.
Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in
grupuri de cate 3-5 si sunt eliminate impreuna cu
materiile fecale.

Tenia solium
Evolutia
Oul se dezvolta in uter. Contine un embrion
prevazut cu 6 carlige= Embrion hexacant, care
impreuna cu invelisul se numesc Embriofor.
Are forma sferica, de 40-42 , prezinta un
invelis striat, gros, care-i confera rezistenta.

Tenia solium
In gazda intermediara care este porcul sub
actiunea sucurilor gastrice se dizolva
membrana striata, se elibereaza embrionul
hexacant care strabate peretele intestinal,
patrunde in vasele limfatice si sanguine, fiind
dus la muschi unde poate parasi capilarul

Tenia solium
Aici carligele se pierd, embrionul se
transforma intr-o larva numita cisticerc.
Acesta in 10 saptamani se dezvolta complet
putand infecta omul.
In organismul porcului poate invada toate
tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ;
muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si creer
unde pot supravietui pana la 5 ani.

Tenia solium
Cand omul consuma carne de porc infestata
scolexul se elibereaza si se fixeaza pa mucoasa
intestinala. Incepe dezvoltarea aproximativ 7
cm pe zi, in doua luni ajungand la maturitate
cand se elimina 3-5 proglote pe zi pline cu
oua. Ouale ajung pe sol unde pot supravietui
cateva luni. Omul se poate infesta si cu oua si
atunci face cisticercoza.

Tenia solium
Manifestari clinice
Asimptomatic, cel mult un discomfort
abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie,
tulburari dispeptice. La copii pot apare
fenomene neurologice, tulburari de
comportament, tulburari de memorie, stari de
neliniste, agitatie, insomnii.

Tenia solium
Cisticercoza este boala provocata de prezenta
in organismul uman a formei larvare a unei
tenii, care de cele mai multe ori este Tenia
solium.
Modalitati de infectare
Fecal-oral; prin maini murdare (autoinfectare).
Prin consum de fructe si legume nespalate
care au fost stropite cu ape poluate cu fecale
umane.

Tenia solium
Autoinfectare prin eliberarea oualor din
proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra
in torentul circulator si vor fi localizate in ochi,
creer, musculatura). In 60 de zile larva se
transforma in cisticerc cu dimensiuni de 5-30
de mm. Simptomatologia este data de
numarul de larve care care paraziteaza
organul.
Diagnosticul se face prin metode radiologice,
imunologice

Tenia saginata

Tenia saginata
Boala Tenioza
Morfologie
Este mai mare decat tenia solium, are 4-10m,
1000-2000 de proglote.Scolexul este piriform,
nu poseda rostru si nici carlige. Proglotele se
diferentiaza de cele de tenia solium, prin
structura si forma mai lunga; au 16-20 mm
lungime si 5-7 mm latime.

Tenia saginata
Oul este galben brun de 30-40 si nu se
poate deosebi de cel de tenia solium.
Proglotele se detaseaza separat eliminandu-se
activ intre scaune.
Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile fara
umiditate. Pe pasuni pot ramane viabile pana
la 2-3 luni.

Tenia saginata
Ciclul biologic ca la Tenia solium dar in
cisticercii se dezvolta in bovine. Omul este
gazda definitiva. Ouale sunt ingerate de
bovine in intestinul carora embrioforul
paraseste oul, rupand membrana prin actine
mecanica

Tenia saginata
Strabate peretele intestinal intra in circulatie,
si ajunge in tesutul muscular unde se
transforma intr-o vezicula care se invagineaza
devine Cisticercus bovis forma larvara de
tenie. Poate trai 1-3 ani in muschi.Ajuns in
mucoasa jejunala a omului se dezvolta si
devine adult in 8-10 saptamani.

Tenia solium
Manifestari clinice
Dureri abdominale, greata, apetit capricios,
insomnie iritabilitate.

S-ar putea să vă placă și