Sunteți pe pagina 1din 6

1

UTILIZAREA CALCULULUI ERORILOR LA LUCRRILE DE LABORATOR


ERORILE MARIMILOR APROXIMATIVE

Efectund masuratori asupra unor marimi fizice, valorile obtinute sunt valori aproximative (x).Valorile
adevarate (X) nu pot fi cunoscute.
x = X - x

este notatia pentru eroarea absoluta sau

,,abaterea absoluta
Este evident ca , x -
x Xx+
x
Se numeste eroare relativa, raportul dintre eroarea absoluta si valoarea adevarata:

x
X

sau in procente ,

x
X

100

In practica valoarea abaterii absolute este foarte mica fata de valoarea adevarata sau fata de valoarea
aproximativa (cea obtinuta prin masurare) : x X ; x x inct se poate defini eroarea
relativa aproximativa:

x
x

Eroarea relativa se poate calcula numai daca abaterea absoluta este cunoscuta sau poate fi estimata.Iata
cazurile posibile:
a)Cazul in care in calcule trebuie folosite numere cu valori cunoscute dar care trebuie rotunjite,de
exemplu e = 2,7182818...,dar folosim e = 2,72;in acest caz x = 1,718210-3 iar

x
x

=6,316910-2

%
b)Eroarea absoluta x este considerata a fi precizia de masurare a instrumentului folosit.De
exemplu,un termometru are precizia de masurare de 0,1 0C;vom considera x 0,10C asa ca daca
citim temperatura de 100C atunci x = 100C,deci:

x
x

0,1
0,01 1 %
10

iar pentru o temperatura de 1000C,

x
x

0,1
0,001 0,1 %
100

Se poate exprima si precizia cu care se reda rezultatul unei masuratori: P = 1/;in exemplul de mai sus
temperatura de 100C a fost masurata cu P=100 iar cea de 1000C cu P = 1000.
Folosirea erorii relative este utila si pentru faptul ca este o marime adimensionala incat se pot face
comparatii intre erorile cu care se redau valorile diferitelor marimi fizice.
Observatie
Valorile diferitelor constante fizice (g,c,e,R,h,etc.) sunt prezentate cu mai multe zecimale,precizanduse si eroarea absoluta,de exemplu, valoarea acceleratiei gravitationale g la latitudinea de 450 si la nivelul
marii:
g = (9,8064 0,0005)m/s2
Pentru o scriere mai compacta se prefera :
g = 9,8064(5)m/s 2 (ultimele doua cifre nu sunt cunoscute exact)
Alte exemple: R = 8,31441(26)103 J/KmolK (ultimele doua cifre nu sunt cunoscute exact)
V0 = 22,41383(70) m3/Kmol adica V0 = (22,413830,00070) m3/Kmol (ultimele trei
cifre nu sunt cunoscute exact) .

REGULI DE ROTUNJIRE A NUMERELOR. STABILIREA


NUMARULUI DE CIFRE EXACTE
In calcule apar numere ca :
= 3,1415926536
e = 2,7182818
2 1, 4142135

ln 2 = 0,6931471
sau valori ale unor constante fizice:
g = 9,8064(5)m/s2
V 0 = 22,41383(70) m3/Kmol etc.
Din motive practice aceste numere trebuie rotunjite.
a)Daca prima cifra care trebuie neglijata este < 5 , atunci ultima cifra mentinuta ramane neschimbata.
Ex. : 2 1,4142135 ; valoarea rotunjita este 2 1, 4 .
b)Daca prima cifra care trebuie neglijata este 5 , atunci ultima cifra mentinuta se mareste cu 1.
Ex. : 12,3650 se rotunjeste la 12,37 sau 7,2817309 se rotunjeste la 7,282
Prin rotunjire se introduce o eroare: in exemplul a) x = 0,0142135 deci eroarea relativa va fi :

x
x

0,0142135/1,4 = 0,01 = 1 %

In cazul constantelor fizice,la rotunjire, trebuie luate numai cifrele semnificative care pot fi considerate
exacte.De exemplu, volumul unui kilomol de gaz ideal in conditiile normale de presiune si temperatura
V0 = (22,41383 0,00070)m3/Kmol , este dat cu 7 cifre semnificative, dar nu toate aceste cifre pot fi
considerate exacte.
Aceste numere si valori de constante fizice sunt folosite in formule care contin si valori obtinute prin
masurare(valori aproximative)
Exemplu: in formula perioadei unui pendul gravitational T 2

l
g

, l - lungimea pendulului are o

valoare aproximativa ,de exemplu l = 100 cm,masurata sa zicem cu o eroare absoluta de 1mm deci cu o
eroare relativa = 1/1000 = 10-3.
Se impune ca rotunjirea numerelor si a valorilor constantelor sa se efectueze astfel incat eroarea
relativa introdusa prin rotunjire sa nu depaseasca eroarea relativa a marimii fizice cunoscuta cu precizia
minima (in exemplul dat = 10-3 ).Altfel spus, prin rotunjire nu trebuie introduse erori mai mari decat
cele acceptate in masuratorile efectuate asupra marimilor fizice cu care se lucreaza in diferitele
formule.Indeplinirea acestei conditii se poate face utilizand urmatoarea regula:

(x)max = (xm + 1)10 (m - z) - 1


unde (x)max este eroarea absoluta maxima admisa prin rotunjire pentru o anumita eroare relativa a
marimii fizice masurate (), xm este prima cifra semnificativa a numarului respectiv, m este numarul de
cifre semnificative,z, numarul de cifre de dupa virgula astfel ca m - z reprezinta numarul de cifre
semnificative din stanga virgulei.In exemplul cu perioada pendulului:
(g)max = (9 + 1)10(5 - 4) - 1 10-3 = 10-2 ; ()max = (3 + 1)101 - 1 10-3 = 410-3

Deci pentru efectuarea corecta a calculelor in acest caz , valoarea acceleratiei gravitationale trebuie
rotunjita la trei cifre semnificative (g = 9,81 m/s2), iar valoarea numarului la patru cifre
semnificative( = 3,142)

CLASA DE PRECIZIE A MIJLOACELOR DE MASURAT


Clasa de precizie (C) exprima eroarea relativa procentuala corespunzatoare limitei superioare a
indicatiei mijlocului de masurare utilizat.
Obs. : nu tratam aici cazurile in care C nu este indicata in procente.
Limita superioara a indicatiei mijlocului de masurare (valoarea maxima a scarii ) o vom nota Vmax .

x este eroarea absoluta corespunzatoare limitei superioare Vmax . Conform definitiei de mai sus :
C

x
Vmax

100

(1)

deci

C Vmax
100

Exemplu:
Daca un voltmetru are clasa de precizie C = 2,5 iar valoarea maxima a scarii este Umax = 30V ,
U

2,5 30
V 0, 75V
100

Daca rezultatul unei masuratori oarecare este x , eroarea relativa procentuala limita va fi :
x

x
x

100 adica x

C Vmax
%
x

(2)

In exemplul de mai sus , daca tensiunea masurata la un moment dat este U = 15V atunci :

C U max 2,5 30

% = 5%
U
15

Aplicatie
Pentru masurarea tensiunii U = 220V dispunem de voltmetrele cu caracteristicile din tabel:
Voltmetrul Domeniul de masurare(V) Clasa de precizie
1
250
1
2
300
1,5
3
600
0,5
Ce voltmetru trebuie ales pentru a permite masurarea tensiunii cu precizia maxima ?
Pe baza relatiei (2): 1

1 250
1,5 300
0,5 600
1,136% ; 2
2, 045% ; 3
1,364%
220
220
220

Se observa din rezultate ca voltmetrul 1 asigura eroarea relativa procentuala limita cea mai mica deci
ofera cea mai mare precizie.

SURSELE ERORILOR DE MASURARE


Schema generala a unei masurari este reprezentata in figura de mai jos:
Influente exterioare

Obiect supus
masurarii

Interactiune

Aparat de masurat

obiect - aparat
Erorile datorate obiectului supus masurarii sunt o consecinta a idealizarii acestuia.Daca, de exemplu,
se masoara diametrul unei piese cilindrice vom obtine rezultate diferite pentru ca sectiune acestei piese
nu poate fi perfect cilindrica.
Erorile datorate aparatului de masurat sunt cele mai obisnuite si deseori considerate cele mai
importante( vezi ,, clasa de precizie ).
Un exemplu al erorilor introduse prin interactiunea obiect - aparat de masurat este cel al masurarii
temperaturii : termometrul indica de fapt o temperatura de echilibru realizata in urma unui schimb de
energie sub forma de caldura intre obiect si temometru.
Cel mai des ,erorile introduse de influente exterioare sunt datorate mediului in care se desfasoara
masurarea.Mediul are o anumita umiditate, temperatura, presiune,un anumit grad de ionizare etc.
CLASIFICAREA ERORILOR DE MASURARE DUPA MODUL IN CARE SE
MANIFESTA IN MASURATORILE REPETATE
- aleatoare ( sau statistice ) : variaza imprevizibil atat ca valoare cat
si ca
sens la repetarea unei masuratori in
conditii
practic identice.
Erori de masurare

- sistematice : nu se modifica la repetarea unei masuratori in conditii


practic identice.
Erorile de masurare aleatoare
Se fac mai multe masuratori asupra unui obiect in conditii practic identice; se obtin valori diferite.Se
n

face media acestor valori :

x
i 1

unde ,,n este numarul de masuratori.

Se observa ca abaterile de la medie ale valorilor individuale dau valori mai mici sau mai mai mari decat
valoarea medie x .
Daca se reprezinta grafic, pe abscisa, rezultatele individuale ale masuratorilor, iar pe ordonata,
numarul de masuratori care dau rezultate apropiate, intr-un anumit interval, se obtine o ,, curba Gauss
(clopotul lui Gauss) care indica distributia rezultatelor individuale (o distributie normala a rezultatelor
masuratorilor).
Nr.de
masuratori
Nr. de mas. care
dau valori in

intervalul x
valori individuale
x
Nr. mas.

valori obtinute la masuratori individuale


valoare

medie

Nr. mas.

precizie mare

precizie mica

valori obtinute la mas. individuale


Cantitativ eroarea statistica poate fi caracterizata prin abaterea patratica medie.Aceasta este o masura
a fluctuatiei rezultatului individual fata de medie.

(x

x)2

i 1

n 1

Daca se cunoaste s atunci se va sti ca rezultatul oricarei masuratori va fi : x x s .Se demonstreaza


ca aprox. 68% din masuratori dau valori in intervalul dintre x s si x s

Daca se foloseste relatia x x 2 s , atunci 95% din masuratori dau rezultate in intervalul x 2 s .
Procentul de 68% sau de 95% se numeste nivel de incredere.
Prin repetarea de mai multe ori a intregului set de n masuratori se obtine un set de valori medii
distribuite normal si caracterizate de o abatere patratica medie data de relatia :
n

s0

s
n

(x

x)2

i 1

n (n 1)

Rezultatul final al unui singur sir de masuratori se da deci sub forma : x x 2 s0

Profesor : Gvnescu Cornel, Grup colar Astra - Piteti