Subcarpaii Getici

Vechimea locuirii in zona.

Subcarpatii Getici reprezinta o zona de straveche si de continua populare umana. Aici
au aparut primele capitale ale Tarii Romanesti: Campulung si Curtea de Arges.
Orasele.
In Subcarpatii Getici se afla situate urmatoarele orase: Campulung, Curtea de Arges,
Ramnicu Valcea, Baile Govora, Calimanesti, Baile Olanesti, Horezu, Bumbesti-Jiu, Ticleni,
Targu Carbunesti (ultimele doua in zona de contact), Ocnele Mari, Novaci, Targu Jiu.
Orase mijlocii, peste 50 000 loc.:

Ramnicu Valcea 92 573 loc.

Targu Jiu 78 547 loc.

Orase mici, intre 25 000 si 50 000 loc.:

Campulung 30 025 loc.

Curtea de Arges 26 133 loc.

Orase foarte mici, sub 10 000 loc.:

Bumbesti-Jiu 8795 loc.

Targu Carbunesti 7897 loc.
Calimanesti 7291 loc.
Horezu 6072 loc.
Novaci 5368 loc.
Ticleni 4357 loc.
Baile Olanesti 4064 loc.
Ocnele Mari 3080 loc.
Baile Govora 2353 loc.

Campulung prima capitala a Tarii Romanesti, oras de o insemnatate deosebita in

evul mediu, are, in prezent o industrie cu profil complex (intreprinderea de autoturisme de
teren ARO, combinatul chimic, combinatul de lianti si azbociment, ramuri ale industriei
usoare), monumente istorice si culturale.
Curtea de Arges are in prezent si o vocatie industriala (industrie electrotehnica,
industria lemnului) si turistica.
Ramnicu Valcea oras comercial inca din evul mediu, are o industrie bine
reprezentata (rafinarie, combinat de prelucrare a lemnului, industria pielariei) si functie
administrativa. Are un aspect urban modern si importante obiective turistice.
Targu Jiu are industrii in interior (utilaj minier, industrie textila si alimentara) si
in apropiere (combinatul de industrializare a lemnului de la Preajba, combinatul de lianti de
la Barsesti, cea mai mare din tara); este un centru turistic, administrativ si comercial.

Celelalte orase au cate o ramura mai reprezentativa: Ocnele Mari extractia sarii,
Bumbesti-Jiu industria constructoare de masini, Ticleni extractia petrolului si gazelor
naturale), Novaci si Horezu industrie mica si artizanala. Altele au functie balneoclimaterica
(Baile Olanesti, Baile Govora, Calimanesti). Targu Carbunesti, oras cu o insemnatate
regionala in trecut, isi cauta in prezent o identitate proprie.
Satele.
Asezarile rulare sunt in general mijlocii (500-1.500 loc.) si mici (sub 500 loc.) au o
structura rasfirata (cu case printre gradini si vii), functii agricole, iar mai recent, functii
miniere, industriale sau mixte.
Subcarpatii Getici au fost o regiune predominant necooperativizata, ceea ce s-a
rasfrant favorabil asupra functiilor economice si aspectului asezarilor rurale.
Densitatea populatiei.
Densitatea populatiei este de peste 100 loc/km pe ansamblul Subcarpatilor Getici. In
depresiunile mari ajunge la 150 loc/km, iar pe dealuri se diminueaza corespunzator.
Sporul natural este egal cu media tarii, cu valori mai reduse in vest (Gorj) decat in
est (Arges).
Exista deplasari de populatie cu caracter definitiv (spre orasele mari, spre centre
industriale noi), periodic (prilejuite de unele lucrari, cum ar fi constructiile hidroenergetice de
pe Olt si Arges) si zilnic (navetism) spre orasele mari (Tg. Jiu, Ramnicu Valcea).
Natalitate 7.5-10.5
Mortalitate mai scazuta in jud Arges si Gorj 10-11, si putin mai ridicata 11-12
in jud Valcea.
Sporul natural este usor negativ.
Industria.
Pe ansamblul tarii, Subcarpatii Getici au o industrie notabila, bazata pe resurse proprii
(petrol, gaze naturale, carbuni, sare) sau din zone apropiate (calcare, lemn, resurse
agroalimentare).
Industria energetica cuprinde exploatari de petrol, gaze naturale si carbuni. Petrolul se
extrage de aproape patru decenii: exploatarile sunt situate la limita cu Podisul Getic; Babeni,
Ticleni, Scoarta, Albeni, iar prelucrarea se realizeaza la rafinaria de la Ramnicu Valcea si
Combinatul petrochimic Pitesti, gazele asociate se exploateaza la Ticleni si Bustuchin.
Subcarpatii Getici dispun, de asemenea, si de exploatari insemnate de lignit; zona
traditionala se afla situata in est si cuprinde exploatarile de la Berevoiesti, Jugur, Godeni,
Aninoasa, Boteni; o zona noua se afla la limita cu Podisul Getic, cu centre la Alunu, Babeni,
Cernisoara, Cucesti, iar pentru transportul carbunelui de aici a fost construita calea ferata
Babeni-Alunu.
Energie electrica se obtine in citeva termocentrale mai mici (Ramnicu Valcea,
Govora) si hidrocentrale (pe Olt, pe Arges), centralele mari (hidrocentrala Arges,

termocentralele Rovinari, Turceni) fiind situate in exteriorul subcarpatilor, dar in imediata

apropiere a acestora.
Industria chimica cuprinde exploatari de sare (la Ocnele Mari), produse
clorosodice (la Govora si Ramnicu Valcea, pe baza materiei prime de la Ocnele Mari), fire
sintetice (Campulung).
Industria lemnului este bazata indeosebi pe materii prime (lemn de fag si
rasinoase) din Carpatii Meridionali; cheresteaua de rasinoase (pe baza lemnului din grupa
Fagaras) se prelucreaza la Curtea de Arges, iar furnire, placi aglomerate, fibrolemnoase si
mobila se produc la combinatele de la Preajba (linga Tirgu Jiu) si Ramnicu Valcea.
Industria materialelor de constructie este reprezentata de intreprinderile de lianti
(ciment si var) de la Campulung (care se aprovizioneaza cu calcar din Muntele Mateias) si de
la Birsesti, linga Tirgu Jiu (cea mai mare din tara, care se aprovizioneaza cu calcar din Muntii
Vilcanului, din cariera de la Suseni), precum si de intreprinderi de ceramica fina de la Tirgu
Jiu si Curtea de Arges.
Industria usoara este reprezentata de intreprinderi de incaltaminte si tabacarii, la
Ramnicu Valcea, iar industria alimentara - de intrprinderile de conserve din fructe Riureni,
produse lactate din Campulung, precum si alte produse in principalele orase.
Resurse de ape minerale exploatate in statiunile: Calimanesti, Caciulata, Govora.
Agricultura.
Fondul funciar, conform conditiilor naturale, are calitati medii. Solurile mai slabe
calitativ, alunecarile de teren si substratul argilos diminueaza calitatile naturale ale fondului
funciar, chiar daca conditiile de clima sunt foarte favorabile. Terenurile accidentate (dealurile)
si extinderea relativ redusa a suprafetelor orizontale din depresiuni reduc considerabil
cultivarea plantelor agricole. De aceea in Subcarpatii Getici predomina suprafetele cu pasuni
si finete si cele prielnice culturii pomilor fructiferi
Cultura plantelor cuprinde, pe suprafete mici, culturi cerealiere (porumb indeosebi),
plante tehnice, cartofi, legume, leguminoase pentru boabe (in zonele periurbane) si indeosebi
pomi fructiferi (pruni, meri, peri etc.); Subcarpatii Getici impreuna cu Subcarpatii Curburii si
portiunea nordica a Podisului Getic formeaza principala regiune pomicola a tarii, in care
predomina prunul, dar noile plantatii extind cultura marului; judetele Arges si Valcea au cele
mai mari livezi din tara. Mari plantatii pomicole exista la Campulung, Ramnicu Valcea si
Tismana.
Cresterea animalelor se bazeaza predominant pe pajisti de dealuri, mai modeste
calitativ (decit la munte si campie), datorita eroziunii si suprapasunatului si mai putin pe
cultura plantelor furajere. Se cresc ovine - favorizate si de apropierea muntelui (Novaci) bovine, pasari.
Transporturile.
Caile ferate sunt situate pe culoarele de vale, astfel:

pe Jiu este calea ferata electrificata Filiasi - Tirgu Jiu - Bumbesti - Livezeni Simeria; intre Filiasi si Tirgu Jiu are o varianta pe Gilort (Filiasi - Tirgu

Carbunest - Tirgu Jiu) si un segment mai nou, pe Jiu (Filiasi - Rovinari - Tirgu
Jiu);
pe Olt, calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu; la Babeni (sud de
Ramnicu Valcea) se desprinde calea ferata noua Babeni-Alunu;
pe Arges, calea ferata dintre Pitesti si Curtea de Arges;
pe Riu Tirgului, calea ferata Pitesti - Campulung;

Soselele sunt axate, de asemenea, pe vai (Jiu, Olt, Arges, Riu Tirgului), dar penetreaza
mai mult in interiorul Subcarpatilor. Exista si sosele longitudinale, cum ar fi intre Ramnicu
Valcea - Horezu - Tirgu Jiu - Baia de Arama sau intre Campulung si Curtea de Arges. Aceasta
se racordeaza cu soselele transcarpatice cunoscute: Novaci - Sebes ("Transalpina") si Curtea
de Arges - Vidraru - Depresiunea Fagaras ("Transfagarasanul").
Turismul.
Subcarpatii Getici au obiective naturale relativ reduse (Albesti, Valea Oltului,
izvoarele minerale de la Baile Olanesti, Baile Govora), dar, datorita apropierii de zona
montana (Iezer, Cozia, Muntii Capatinii, cu Pestera Muierii, Paringului, Muntii Vulcanului cu Cheile Runcului - Defileul Oltului, Defileul Lainici), reprezinta o cale de tranzit
importanta. Exista insa numeroase obiective cultural istorice, localizate la Campulung, Curtea
de Arges, Horezu, Tismana, Tirgu Jiu. Datorita conditiilor naturale s-au dezvoltat si
cunoscutele statiuni balneoclimaterice Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti.

Podisul Getic
Vechimea locuirii in zona.
Civa factori au stat la baza unei vechi i continui locuiri a acestei regiuni i anume:
condiiile naturale favorabile culturilor agricole, poziia i complementaritatea geografic
ntre spaiul subcarpatic-carpatic i cel de cmpie i culoarele de vale largi ce favorizau
circulaia.
Urmele de cultur material stau dovad a prezenei aezrilor nc din paleolitic i
neolitic (podiurile Strehaia, Olteului, pe vile Argeului, Jiului etc.), apoi din epoca
preroman (Podiul Motrului, Culoarul Jiului, Podiul Olteului, Podiul Cndeti etc.) i mai
ales daco-roman (numeroase aezri mari, castre i puncte ntrite n lungul marilor drumuri
de pe Jiu, Olt, Arge ce treceau spre nord prin pasurile carpatice spre Transilvania). Numrul
aezrilor crete n primul mileniu cnd Podiul Getic se ncadreaz mai nti n formaiuni
voievodale, iar din secolul XIV n statul ara Romneasc. Reeaua de aezri s-a definitivat
treptat n secolele XVIIXIX trecndu-se de la sate mici, aflate n bazine toreniale, la aezri
mari desfurate pe terasele din culoarele vilor importante, proces determinat de creterea
exportului produselor culturilor agricole (finalul sec. XIX). Ca urmare, se constat o
extindere a lor n suprafa, dezvoltarea reelei de drumuri prin culoare de vale i un plus de
populaie venit din Transilvania. n prezent, reeaua de aezri nsumeaz cca 1540 sate i 12
orae.
Orasele.
In functie de populatie:

orase mari (intre 100 0000 si 300 000 loc.):

o Craiova (situat la contactul cu C. Romana) 243 765 loc.
o Pitesti (situat la contactul cu C. Romana) 148 264 loc.
orase mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.):
o Slatina (situat la contactul cu C. Romana) 63 524 loc.
orase mici (intre 25 000 si 50 000 loc.):
o Mioveni (Platforma Candesti) 30 644 loc.
orase foarte mici (sub 25 000 loc.):
o Motru (Platforma Jiului) 18 142 loc.
o Dragasani 16 681 loc.
o Filiasi 16 215 loc.
o Strehaia 9837 loc.
o Ticleni 4357 loc.

Aezrile urbane sunt puine. Doar municipiul Drobeta-Turnu Severin face parte din
oraele vechi i mari din ara noastr, avnd un profil economic complex. Celelalte au un
profil mixt, la cinci dintre ele impunndu-se funcia industrial (Motru, Mioveni, Drgani),
iar la celelalte cea agricol.

Satele.
Aezrile rurale concentreaz circa 80% din totalul populaiei; sunt vechi, cele mai
multe fiind datate de la mijlocul mileniului nostru, dar cu urme de cultur material uneori

nc din antichitate. Condiiile naturale au favorizat nu numai numrul mare al lor, dar i o
serie de particulariti reflectate de structura, forma, mrimea, profilul economic etc.
Cele mai numeroase se afl n culoarele vilor (Olt, Jiu, Arge, Motru, Olte,
Amaradia etc.), pe terase, glacisuri, conuri de dejecie, iar cele mai puine pe podurile
interfluviale (apa la adncime mare, suprafee agricole). Din aceast poziionare a decurs n
prima situaie forma linear sau poligonal a vetrei, mrimea ei (majoritatea satelor depesc
500 de locuitori), densitatea ridicat i un profil economic variat (culturi cerealiere, creterea
animalelor, pomicultur etc.).
Satele situate n bazinele de recepie toreniale, la partea superioar a versanilor sau
n regiunile mai fragmentate din nord se desfoar pe suprafee mai mici, sunt rsfirate, au
un numr mic de locuitori i un profil economic restrns. Cele mai mari aezri (peste 1500
locuitori) sunt legate de contactul cu cmpia (profil agricol complex), de vecintatea oraelor
(cele mai mari ce au un grad ridicat de dotri i servicii), de cile de comunicaie modernizate
i de ariile principalelor exploatri petrolifere i miniere (profil economic mixt).
Densitatea populatiei.
Densitatea populaiei nregistra la nivelul anului 1990 o valoare medie de 80 loc/km2,
fiind cu cca 20% mai ridicat fa de nceputul secolului. n cele dou situaii, creteri
evidente apar n toate categoriile de densitate. Rmne ns constant repartiia geografic a
acestora. Astfel, n 1912, valori sub 25 loc./km2 erau n centrul Podiului Olteului, Podiul
Blciei, centrul Podiului Cotmenei; cea mai mare parte a Podiului Getic avea valori
cuprinse ntre 50 i 75 loc./km2; valorile cele mai ridicate (n jur de 100 loc./km2) erau n
orae i vecintatea lor, dar i pe vile Olt, Olte. n anul 1985 cele mai mici valori, 50...75
loc./km2, erau n Podiul Blciei, nordul Podiului Olteului i centrul Podiului Cotmenei;
ariile cu valori mari se concentreaz n culoarele vilor Jiu, Olt, Arge (100...125 loc./km2);
n cea mai mare parte a podiului, valorile oscilau ntre 75 i 100 loc./km2, iar n orae se
plasau la peste 150 loc./km2. Situaiile s-au meninut i ulterior, cu diferena c valorile au
sporit pe axele de comunicaie i n orae i au diminuat n interiorul unitilor de podi.
Sporul natural care constituie factorul primordial n creterea populaiei este
negativ. Valori mai ridicate sunt n aezrile din culoarele vilor principale de podi i oraele
mari: ntre 0,5 i 1,5 i foarte coborte n localitile situate n bazinele de recepie ale
unor vi, mai ales n nord, deprtate de reeaua principal de ci de comunicaie (coboar sub
3,5).
Natalitate 7.5-10.5
Mortalitate usor mai crescuta in partea de sud a podisului - 18 la contactul cu
Campia Romana.
Sporul natural este nagtiv, mai scazut la contactul cu campia, pana la -4.
Industria.
Folosete ca materie prim ndeosebi resursele din subsol i produsele agricole.
Industria energetic se bazeaz pe petrol, gaze, crbune i apa din lacurile de acumulare. Sunt
rezerve de lignit ce erau exploatate n sistem de carier sau min. ntre acestea, nainte de
2000 funcionau la Husnicioara, Motru, Jil i Alunu-Cuceti, iar ca centre Lupoaia,
Plotina, Roiua, Leurda, Horti, Alunu, Albeni, Berbeti, Cernioara etc. Cea mai mare
parte a lor a fost nchis, terenurile din cariere i din vecintate au rmas nu numai cu un grad

ridicat de degradare, dar i cu un potenial activ de producere de alunecri, iroiri, ceea ce

conduce la nregistrri frecvente de pagube materiale mari, n aezrile din aceste locuri (ex.
Roia, Roiua, Plotina, Berbeti, Alunu etc.)
Zcmintele de petrol i gaze sunt concentrate n depozitele mio-pliocene n cteva
perimetre din podiurile Olteului (Blceti, Ztreni, Stoina, Iancu Jianu, Melineti, imnic,
Hurezani, Tetoiu), Cotmenei (Vedea, Oporelu, Cungrea, Mooaia, Poiana Lacului, Potcoava,
Bascov, Verguleasa), Cndeti (Hulubeti, Cobia, Bogai, Topoloveni, Clineti), n valea
Jiului (Aninoasa etc.).
Energia electric se obine prin termocentralele de la Turceni, Rogojelu i Ialnia i
sistemul de hidrocentrale de pe Olt (Ioneti, Prundu, Zvideni, Drgani, Strejeti) i Arge
(Zigoneni, Meriani, Bascov).
Industria construciilor de maini i prelucrarea metalelor este concentrat n DrobetaTurnu Severin (nave fluviale, vagoane), Mioveni (autoturisme), Filiai (utilaj electrotehnic i
utilaj pentru industria lemnului), Strehaia (armturi metalice).
Uniti ale industriei chimice se afl la DrobetaTurnu Severin, Drgani i
Scorniceti.
Exist un combinat de celuloz i hrtie la DrobetaTurnu Severin, fabrici de
cherestea, parchete la Stlpeni, Cotmeana, Filiai, interprinderi textile, pe baz de ln,
bumbac, la DrobetaTurnu Severin, Scorniceti, Strehaia, Motru, Drgani etc.
Industria alimentar, ce are o veche tradiie, are uniti de panificaie, vin, bere,
conserve de carne, legume i fructe, produse lactate. Centre mai importante sunt n Drobeta
Turnu Severin, Drgani, Scorniceti, Topoloveni, Strehaia etc.
Pietrisuri si nisipuri exploatate in albiile raurilor: Arges, Olt, Jiu.
Agricultura.
Ramur de tradiie, ea se practic pe cca 2/3 din suprafaa podiului (pondere mai
mic n nord i foarte mare n centru, sud i n culoarele vilor principale). Din cadrul
acesteia, 2/3 revine arabilului (60...80% n sud i n culoarele vilor principale), 1/5 punilor
i fneelor, 8 % pomiculturii, 3,3 % viticulturii.
Cerealele se cultiv pe 4/5 din arabil, precumpnitor n podiurile Blciei, Olteului
i Cotmenei (producii mari de gru, porumb, orz i secar). n luncile rurilor (Jiu, Olt, Olte
etc.) i mai ales n apropierea marilor centre urbane suprafee importante sunt cultivate cu
legume, dup cum n cadrul podiurilor Olte, Cotmeana i Blciei se cultiv floareasoarelui.
Livezile de pruni, meri au frecven n centru i n nordul podiului, iar cele de cirei,
viini, n sud. Via de vie ocup suprafee mai mari n Culoarul Oltului (Podgoria Drgani),
n sudul Podiului Cndeti (Podgoria tefneti).
Creterea animalelor, ocupaie de tradiie, se bazeaz pe puni i fnee n nord
(ovine, bovine, caprine) i pe culturi furajere, pajiti de lunc n sud (bovine, ovine, porcine).
Transporturile.

Urmresc culoarele marilor vi, n lungul crora se afl i cele mai multe aezri.
Exist patru artere feroviare mai vechi, pe Jiu (Craiova DrobetaTurnu Severin cu
ramificaii de la Filiai spre Trgu Jiu pe valea Jiului i Valea Gilortului), pe Olt (Piatra Olt
Rmnicu Vlcea) i n bazinul Argeului (din Piteti spre Cmpulung i respectiv spre Curtea
de Arge), la care se adaug arterele recent construite, dirijate spre exploatrile de lignit sau
termocentrale (Strehaia Motru, Bbeni Berbeti).
Reeaua rutier este dens, n mare msur modernizat dup 1965. Se desfoar n
lungul vilor cu concentrri spre Jiu, Olt, Arge. Exist i cteva artere transversale (mai
importante sunt: de la Drobeta Turnu Severin spre Motru Trgu Jiu sau ctre Strehaia
Filiai, apoi Trgu Crbuneti Drgani Piteti).
Turismul.
Este reprezentat predominant de vestigiile istorice i de numeroase elemente de
cultur popular; se adaug unele peisaje inedite din luncile Oltului, Jiului, Dunrii, lacurile
amenajate pe rurile mari (ndeosebi Olt i Arge), plcuri de pdure. n municipiul DrobetaTurnu Severin sunt concentrate numeroase obiective turistice (castrul roman, ruinele
piciorului podului lui Traian, cetatea medieval, edificii remarcabile prin stil artistic etc.) i
nsemnate dotri necesare practicrii turismului. n celelalte aezri urbane sau rurale
ponderea acestora este mic. Mai nsemnate sunt mnstirea Strehaia, ctitorie a lui Matei
Basarab, Mnstirea Gura Motrului (sec. XVI), mnstirea Cotmeana, ctitorie a lui Mircea
cel Btrn, parcul dendrologic Mihileti, casa memorial Liviu Rebreanu de la Valea Mare
Podgoria, numeroase mnstiri i biserici din secolele XVIII XIX, construcii rneti etc.