Sunteți pe pagina 1din 22

EVALUAREA STOCURILOR LA IESIREA DIN

PATRIMONIU
SI CALCULAREA COSTULUI DE PRODUCTIE LA
S.C. EVERY DAY PRODCOM S.R.L.

S.C. Every-Day Prodcom S.R.L. are sediul in Fratautii Vechi. Firma are ca obiect principal de
activitate obtinerea de produse de panificatie.
Din experienta acumulata, pentru realizarea de produse de calitate, la un pret competitiv, s-a
impus ca painea se produca dupa o reteta care necesita mixarea mai multor tipuri de faina, care
se achizitioneaza de la furnizori diferiti.
Astfel, faina alba se achizitioneaza cu preturi diferite, in functie de furnizor.
Pentru reflectarea cat mai fidela a cheltuielilor in contabilitate si calcularii costului de productie
a produselor finite, necesar pentru stabilirea pretului de desfacere per unitate de masura, se pune
problema sa se aleaga cea mai potrivita metoda de evaluare la iesirea din gestiune a fainii, care,
constituie materia prima de baza pentru paine (constituie costul cu ponderea cea mai mare)
Astfel, in cursul unei luni s-au analizat toate metodele de evaluare a stocurilor la iesirea din
gestiune (darea in consum)
Metoda prima intrare - prima iesire FIFO ( First in, First out)
Potrivit acestei metode, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de
producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n ordine cronologic.

Every-Day Prodcom S.R.L.

FISA DE MAGAZIE

Magazia:

Materia prima:

U.M.:

Brutarie

Faina alba

kg.

Document
Data
01.mai
01.mai
02.mai
03.mai
03.mai
04.mai
05.mai
06.mai
07.mai
08.mai
09.mai
09.mai
10.mai
11.mai
12.mai
13.mai
14.mai
15.mai
16.mai
16.mai
17.mai
18.mai
19.mai
20.mai
20.mai
21.mai
22.mai
23.mai

Nr.

Tip

36
2
37
9
15
7
38
5
39
2
40
3
40
6
41
2
41
9
17
2
42
3
42
7
43
1
43
8
44
2
44
8
45
5
18
4
46
0
46
5
46
9
47
3
19
7
48
0
48
6
49
1
49

B.C
.
B.C
.

Q
(cant.)

NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.

1.400

NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.

2.000

NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.

2.200

NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C

2.000

Intrari
C.U.
(cost
unit.)

1,50

1,40

1,60

1,50

V
(valoare)

2.100

2.800

3.520

3.000

Q
(cant.)

Iesiri
C.U.
(cost
unit.)

V
(valoare)

100

1,4

140

200

1,4

280

200

1,4

280

100

1,4

140

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,5

300

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200

1,4

280

200
200

1,4
1,4

280
280

Evaluare
:
FIFO

Pagina:

Stoc
Q
(cant.)
1200

C.U.
(cost unit.)
1,4

V
(valoare)
1.680

24.mai
25.mai
26.mai
27.mai
27.mai
28.mai
29.mai
30.mai
31.mai

5
50
1
50
8
51
2
22
6
51
6
51
9
52
4
52
9
53
6

.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.

2.000

9.600

1,50

3.000

14.420

200

1,4

280

200

1,6

320

200

1,6

320

300

1,6

480

300

1,6

480

400

1,6

640

400

1,6

640

400

1,6

640

6.800

10.100

4.000

1,5

6.000

Din analiza informatiilor din fisa de magazie, rezulta ca valoarea fainii date in consum in luna
mai, folosind metoda de evaluare FIFO este de 10.100 lei.
Managerul financiar contabil apreciaza ca metoda este simplu de aplicat si stocurile finale sunt
evaluate la valorile cele mai recente, deci mai aproape de realizatea economica, in perioada de
inflatie iesirile sunt subevaluate, ceea ce conduce la o minimizare a cheltuielilor si la o
supreaevaluare a rezultatului final pe cand intr-o perioada de scadere a preturilor iesirile din stoc
sunt supraevaluate, costurile corelandu-se cu intarziere cu variatiile de pret.

In conditiile cresterii preturilor, folosirea acestei metode de evaluare a a stocurilor la iesirea din
gestiune (darea in consum) are ca efect evaluarea iesirilor la costurile scazute, evaluarea
stocurilor finale la preturile mari si majorarea profitului din exploatare si a impozitului aferent.
In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect evaluarea iesirilor la preturi mai
mari, evaluarea stocurilor la preturi mai mici si reducerea profitului, a impozitului precum si
afectarea trezoreriei (nesemnificativa).
Conform metodei FIFO, costul aferent bunurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei provin din
ultimile cumparari, iar costul materiilor prime consumate provin din cumpararile anterioare
evaluate la preturile cele mai vechi.

Metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO (Last in, Firt out)

Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de
productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.

Every-Day Prodcom S.R.L.

FISA DE MAGAZIE

Magazia:

Materia prima:

U.M.:

Brutarie

Faina alba

kg.

Document
Data
01.mai
01.mai
02.mai
03.mai
03.mai
04.mai
05.mai
06.mai
07.mai
08.mai
09.mai
09.mai
10.mai
11.mai
12.mai
13.mai
14.mai
15.mai
16.mai
16.mai
17.mai

Nr.

Tip

362
379
157
385
392
403
406
412
419
172
423
427
431
438
442
448
455
184
460
465

B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.

Q
(cant.)

Intrari
C.U.
(cost
V
unit.)
(valoare)

1.400

1,50

2.100

2.000

1,40

2.800

2.200

1,60

3.520

Q
(cant.)
100
200
0
200
100
200
200
200
200
0
200
200
200
200
200
200
200
0
200
200

Iesiri
C.U.
(cost
unit.)
1,4
1,4
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
0
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
0
1,6
1,6

Evaluare:
LIFO

Pagina:

Stoc
V
(valoare)
140
280
0
300
150
300
300
300
300
0
280
280
280
280
280
280
280
0
320
320

Q
(cant.)
1200

C.U.
(cost unit.)
1,4

V
(valoare)
1.680

18.mai
19.mai
20.mai
20.mai
21.mai
22.mai
23.mai
24.mai
25.mai
26.mai
27.mai
27.mai
28.mai
29.mai
30.mai
31.mai

469
473
197
480
486
491
495
501
508
512
226
516
519
524
529
536

B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.

2.000

1,50

3.000

2.000

1,50

3.000

9.600

14.420

200
200
0
200
200
200
200
200
200
200
0
300
300
400
400
400
6.800

1,6
1,6
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5

320
320
0
300
300
300
300
300
300
300
0
450
450
600
600
600
10.110

4.000

5.990

Din analiza informatiilor din fisa de magazie, rezulta ca valoarea fainii date in consum in luna
mai, folosind metoda de evaluare LIFO este de 10.110 lei.
In stoc raman 1500 kg. la pretul de 1,4 lei/kg, 1.100 kg. La pretul de 1,5 lei/kg si 1.400 lei la
pretul de 1,6 lei/kg. Se constata ca diferenta de cost fata de cazul in care se foloseste metoda
FIFO, este nesemnificativa.
Desi, in cazul acestei metode, iesirile din stoc sunt evaluate la costurile cele mai recente, deci
reflecta costul real la acel moment (avantaj), stocul este subeavaluat in caz de depreciere
monetara (dezavantaj)
Ca avantaj, mai subliniem ca in perioadele de inflatie, consumurile sunt supraevaluate, in
comparatie cu metoda FIFO, ceea ce conduce la o majorare a cheltuielilor si o diminuare a
rezultatului financiar, deci o micsorare a impozitului aferent iar intr-o perioada de scadere a
preturilor, fenomenul se petrece invers.
In perioada de crestere puternica a preturilor, societatea care poate fixa preturile sale de vanzare
dupa costurile complete, este interesata sa urmareasca ca, preturile de vanzare sa urmeze
imediatpreturilor sale de cumparare, astfel incat preturile de vanzare sa genereze o rezerva
suficienta pentru a face fata cumpararilor.
Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul mediu ponderat se calculeaza dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala
a stocului initial (Si) plus valoarea intrarilor (I) si cantitatea existenta in stocul initial (Qsi ) plus
cantitatile intrate
ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea totala a intrarilorsi cantitatea
existenta in stocul initial (QSi), plus cantitatile intrate (QI)

Si + I
CMP = ----------------QSi + QI
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicata in doua variante:
a) Metoda costului mediu unitar ponderat calculat la sfarsitul perioadei (CMUPt)
b) Metoda costului mediu unitar ponderat calculat dupa fiecare intrare in stoc (CMUPui)
Metoda costului mediu unitar ponderat calculat la sfarsitul perioadei (sau metoda costului mediu
unitar ponderat global sau total), presupune o singura evaluare a stocurilor, la sfarsitul perioadei
de gesriune, conform relatiei:
Si+I
CMUPt = ----------------Q Si + QI
In cursul perioadei de gestiune se inregistreaza cantitativ si valoric doar intrarile, in timp ce
iesirile din stoc se inregistreaza numai cantitativ, La sfarsitul perioadei de gestiune se calculeaza
CMUPt si se evalueaza toate iesirile din stoc.
Every-Day Prodcom S.R.L.

FISA DE MAGAZIE

Magazia:

Materia prima:

U.M.:

Brutarie

Faina alba

kg.

Document
Data

Nr.

Tip

01.mai

Q
(cant.)
1.200

01.mai

362

B.C.

02.mai

379

B.C.

03.mai

157

NIR

03.mai

385

04.mai
05.mai

Intrari
C.U.
(cost
unit.)
1,40

V
(valoare)

Q
(cant.)

1.680

Iesiri
C.U.
(cost
unit.)

V
(valoare)

0
1,49

149,07

200

1,49

298,15

0,00

0,00

B.C.

200

1,49

298,15

392

B.C.

100

1,49

149,07

403

B.C.

200

1,49

298,15

06.mai

406

B.C.

200

1,49

298,15

07.mai

412

B.C.

200

1,49

298,15

08.mai

419

B.C.

200

1,49

298,15

09.mai

172

NIR

0,00

0,00

09.mai

423

B.C.

200

1,49

298,15

10.mai

427

B.C.

200

1,49

298,15

11.mai

431

B.C.

200

1,49

298,15

12.mai

438

B.C.

200

1,49

298,15

13.mai

442

B.C.

200

1,49

298,15

14.mai

448

B.C.

200

1,49

298,15

15.mai

455

B.C.

200

1,49

298,15

16.mai

184

NIR

0,00

0,00

16.mai

460

B.C.

200

1,49

298,15

17.mai

465

B.C.

200

1,49

298,15

2.000

2.200

1,50

1,40

1,60

2.100

2.800

3.520

Pagina:

Stoc

100
1.400

Evaluare:
CMUPt

Q
(cant.)

C.U.
(cost unit.)

V
(valoare)

1.200

1,40

1.680

18.mai

469

B.C.

200

1,49

298,15

19.mai

473

B.C.

20.mai

197

NIR

200

1,49

298,15

0,00

0,00

20.mai

480

21.mai

486

B.C.

200

1,49

298,15

B.C.

200

1,49

298,15

22.mai

491

B.C.

200

1,49

298,15

23.mai

495

B.C.

200

1,49

298,15

24.mai

501

B.C.

200

1,49

298,15

25.mai

508

B.C.

200

1,49

298,15

26.mai

512

B.C.

200

1,49

298,15

27.mai

226

NIR

0,00

0,00

27.mai

516

B.C.

300

1,49

447,22

28.mai

519

B.C.

300

1,49

447,22

29.mai

524

B.C.

400

1,49

596,30

30.mai

529

B.C.

400

1,49

596,30

31.mai

536

B.C.

400

1,49

596,30

6.800

1,49

10.132

2.000

1,50

2.000

10.800

1,50

3.000

3.000

16.100

4.000

1,49

In acest caz s-a efectuat urmatorul calcul: CMUP t = (1.680+14.420)/(1.200+9.600) = 1.49

In stoc raman 4.000 kg de faina la pretul de 1,49 lei/kg.

Aceasta varianta a metodei costului mediu unitar ponderat are avantajul:

de a nivela variatiile de cost in cazul fluctuatiilor de curs;


de a simplifica calculele de evaluare a stocurilor

Dezavantajele acestei variante sunt urmatoarele:

nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc, ci numai evaluarea lor globala la sfasitul
perioadei de gestiune, ceea ce este in contradictie cu principiul de baza al inventarului
permanent si anume posibilitatea de a determina in orice moment valoarea stocului final
mijloc de netezire a valorilor respectiv, valoarea stocurilor finale va fi minimizata in
perioada de crestere a preturilor si supraevaluata in perioadele de scadere a preturilor.

Metoda costului mediu unitar ponderat calculat dupa fiecare intrare permite evaluarea iesirilor, in
functie de receptionarea unui nou lot
Relatia de calcul este urmatoarea:

Si + Iui

5.968

CMUPui =

---------------Q Si + QIui

In care:

Iui si QIui reprezinta valoarea, respectiv cantitatea ultimei intrari pentru care se calculeaza
CMUPui.

Every-Day Prodcom S.R.L.

FISA DE MAGAZIE

Magazia:

Materia prima:

U.M.:

Brutarie

Faina alba

kg.

Document
Data

Q
(cant.)

Intrari
C.U.
(cost
unit.)

V
(valoare)

1,40

1.680

Q
(cant.)

Iesiri
C.U.
(cost
unit.)

C.U.
(cost unit.)

V
(valoare)

1,40

140,00

1.100

1,40

1.540

200

1,40

280,00

900

1,40

1.260

01.mai

362

B.C.

100

02.mai

379

B.C.
1.400

03.mai

157

NIR

2.300

1,46

3.358

03.mai

385

B.C.

200

1,46

292,00

2.100

1,46

3.066

04.mai

392

B.C.

100

1,46

146,00

2.000

1,46

2.920

05.mai

403

B.C.

200

1,46

292,00

1.800

1,46

2.628

06.mai

406

B.C.

200

1,46

292,00

1.600

1,46

2.336

07.mai

412

B.C.

200

1,46

292,00

1.400

1,46

2.044

08.mai

419

B.C.

200

1,46

292,00

1.200

1,46

1.752

09.mai

172

NIR

3.200

1,42

4.544

09.mai

423

B.C.

200

1,42

284,00

3.000

1,42

4.260

10.mai

427

B.C.

200

1,42

284,00

2.800

1,42

3.976

2.000

1,50

1,40

2.100

Stoc
Q
(cant.)

Tip

1.200

Pagina:

V
(valoare)

Nr.

01.mai

Evaluare:
CMUPui

2.800

11.mai

431

B.C.

200

1,42

284,00

2.600

1,42

3.692

12.mai

438

B.C.

200

1,42

284,00

2.400

1,42

3.408

13.mai

442

B.C.

200

1,42

284,00

2.200

1,42

3.124

14.mai

448

B.C.

200

1,42

284,00

2.000

1,42

2.840

15.mai

455

B.C.

200

1,42

284,00

1.800

1,42

2.556

16.mai

184

NIR

4.000

1,52

6.080

16.mai

460

B.C.

2.200

1,60

3.520

200

1,52

304,00

3.800

1,52

5.776

17.mai

465

B.C.

200

1,52

304,00

3.600

1,52

5.472

18.mai

469

B.C.

200

1,52

304,00

3.400

1,52

5.168

19.mai

473

B.C.

200

1,52

304,00

3.200

1,52

4.864

20.mai

197

NIR

5.200

1,51

7.852

20.mai

480

B.C.

200

1,51

302,00

5.000

1,51

7.550

21.mai

486

B.C.

200

1,51

302,00

4.800

1,51

7.248

22.mai

491

B.C.

200

1,51

302,00

4.600

1,51

6.946

23.mai

495

B.C.

200

1,51

302,00

4.400

1,51

6.644

24.mai

501

B.C.

200

1,51

302,00

4.200

1,51

6.342

25.mai

508

B.C.

200

1,51

302,00

4.000

1,51

6.040

26.mai

512

B.C.

200

1,51

302,00

3.800

1,51

5.738

27.mai

226

NIR

5.800

1,51

8.758

27.mai

516

B.C.

300

1,51

453,00

5.500

1,51

8.305

28.mai

519

B.C.

300

1,51

453,00

5.200

1,51

7.852

29.mai

524

B.C.

400

1,51

604,00

4.800

1,51

7.248

30.mai

529

B.C.

400

1,51

604,00

4.400

1,51

6.644

31.mai

536

B.C.

400

1,51

604,00

4.000

1,51

6.040

10.060

2.000

1,50

2.000

10.800

1,50

3.000

3.000

16.100

6.800

Dupa intrarea din 3 mai avem:


CMUPui =

1.260 + 2.100
3.360
-------------------- = ------------ = 1,46
900 + 1.400
2.300

Dupa intrarea din 9 mai avem:


CMUPui =

1.752 + 2.800
4.552
-------------------- = ------------ = 1,42
1.200 + 2.000
3.200

Dupa intrarea din 16 mai avem:


CMUPui =

2.556 + 3.520
6.076
-------------------- = ------------ = 1,52
1.800 + 2.200
4.000

Dupa intrarea din 20 mai avem:


CMUPui =

4.864 + 3.000
7.864
-------------------- = ------------ = 1,51
3.200 + 2.000
5.200

Dupa intrarea din 27 mai avem:


CMUPui =

5.738 + 3.000
8.738
-------------------- = ------------ = 1,51

3.800 + 2.000

5.800

Stocul final ese evaluat 6.040 lei. Aceasta valoare este diferita de cea rezultata din varianta
anterioara, fiind mai mare.
Avantajele acestei metode sunt urmatoarele:

valoarea stocului si a iesirilor din stoc sunt cunoscute in permanenta;


valoarea iesirilor calculate astfel sunt mai apropiate realitatii economice din acel moment.

Datorita complexitatii sale, utilizarea acestei variante de calcul a costului mediu unitar
ponderateste dificila, mai ales pentru ciclurile de exploatare in care miscarile de stocuri sunt
foarte numeroase. Ea poate fi, insa, usor daptata in cazul gestiunii automatizate.
Metoda costului standard prestabilit
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime se poate face si la pret (cost)
standard pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu
conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de
productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilitela intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza
proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor. In cazul in care
evaluarea bunurilor materiale se face la costruri standard, diferentele stabilite intre pretul de
inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in
contabilitate.

Repartizarea diferentelor de pret asupra bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu


ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Sd init. al dif. de pret + dif. de pret af. Intr. in cursul perioadei cumulat an
K = --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Sd. init. al stoc. la pret de inreg. + val. Intr. in cursul perioadei la pret de inreg. cumulat an

Acest coeficient de repartizare se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de
inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de
stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la pret de
achizitie.

Obiectivul acestei metode este, deci, de a obtine simplu si rapid o evaluare in timp real a isesirlor
de stocuri.
Costul prestabilit, utilizat in acest caz, est fix pentru perioada de gestiune in curs.
Acest curs poate fi:

fie costul mediu unitar ponderat rotunjit;


fie costul mediu unitar ponderat al perioadei precedente
un cost stantard prestabilit.

Utilizand datele din exercitiul precedent si considerand pe de o parte acelasi stoc de materii
prime, iar pe de alta parte, CMP calculat la sfarsitul exercitiului 1,4 lei/kg. Ca fiind costul
standard, se vor evalua iesirile din stoc si stocul final conform metodei costului standard.

In atare situatie, vom avea


La intrarea din 3 mai avem:
%
301
308
4426

401

=
=
=
=

2.289
1.960 (inreg. mat. prime la cost standard)
140 (diferente de pret )
189 (tva aferenta: 9%)

La intrarea din 9 mai avem:


%
301
4426

401

=
=
=

3.052
2.800
252

La intrarea din 16 mai avem:


%
301
308
4426

401

=
=
=
=

3.836,8
3.080,0 (inreg. mat. prime la cost standard)
440,0 (diferente de pret )
316,8 (tva aferenta: 9%)

La intrarea din 20 mai avem:


%
301
308
4426

401

=
=
=
=

3.270,0
2.800,0 (inreg. mat. prime la cost standard)
200,0 (diferente de pret )
270,0 (tva aferenta: 9%)

La intrarea din 27 mai avem:


%
301

401

=
=

3.270,0
2.800,0 (inreg. mat. prime la cost standard)

308
4426

=
=

200,0 (diferente de pret )


270,0 (tva aferenta: 9%)

In cursul lunii se da in consum faina de grau lla costul standard de 1,4 lei/kg. Ia la sfarsitul lunii, se
inregistreaza si diferentele de pret cu ajutorul coeficientului K
In conditiile in care la sfarsitul lunii precedente contul 308 prezenta un sold debitor de 160 lei, vom avea:
160 + 140 + 440 + 200 + 200
1140
K = ----------------------------------------------------------- = ----------------- = 0,0753968
1.680 + 1960 + 2800 + 3080 + 2800 + 2800
15120

In cursul lunii s-au dat in consum 6800 kg. faina alba la pretul stadard de 1,4 lei/kg, adica faina alba in
valoare de 9.520 lei
Diferenta de pret aferenta va fi 9.520 x 0,0753968 = 717,78 lei
Rezulta ca pentru luna de referinta, inregistrarea consumului de faina va fi:
601

%
301
308

=
=
=

10.237,78
9.520,00 (inreg. mat. prime la cost standard)
717,78 (diferenta de pret af. mat. prime consumate)

Desi in cazul utilizarii metodei costurilor standard, costurile sunt cunoscute pe durata unui
exercitiu, valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei de gestiune sunt cunsocute foarte repede, ceea
ce constituie avantaje, costurile utilizate nu sunt reale, iar la sfarsitul exercitiului trebuie sa se
procedeze la o apropiere intre rezultatele analitice si cele ale contabilitatii financiare pentru a
corecta diferentele (dezavantaje).

Analiza comparativa a metodelor de evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu


Nr.crt.
1
2
3
4

Explicatii
Si
Intrari
Iesir
Sf

FIFO
1.680,00
14.420,00
10.100,00
6.000,00

LIFO
1.680,00
14.420,00
10.110,00
5.990,00

CMUPt

CMUPui

1.680,00
14.420,00
10.132,00
5.968,00

1.680,00
14.420,00
10.060,00
6.040,00

Cost standard
1.680,00
14.420,00
10.237,78
5.862,22

In urma realizarii analizei comparative, se constata ca rezultatul exercitiuluinu depinde doar de


performantele economice ale agentului economic, ci si de optiunile metodologice pe linie de
evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu:

Variantele metodei epuizarii succesive a stocurilor (FIFO SI LIFO) sunt complexe si


implica necesitatea cunoasterii permanente a compozitiei stocului de bunuri materiale;
Metodele de evaluare analizate sunt excelente la nivel principial, insa este deosebit de
important de a sti pana la ce punct in ce punct pot prezenta date exacte;

Daca din contra, costurile sunt in scadere, prin aplicarea metodei FIFO iesirile sunt
evaluate la costurile cele mai ridicate, stocurile finale la costruile cele mai scazute, iar
profitul este minimal;
Minimizarea profitului este data de marja cea mai scazuta (datorita costului iesirilor cel
mai ridicat), cat si a profitului potential (minim) degajat din soldul final;
Daca se aplica metoda LIFO esfecte sunt opuse, adica iesirile sunt evaluate la costurile
cele mai scazute, stocurile finale la costrurile cele mai ridicate iar profitul este majorat;
Metodele FIFO si LIFO dau rezultate extreme, prima ajungand la stocul final cu valoarea
cea mai scazuta, iar a doua la valoarea cea mai ridicata;
Metoda LIFO prezinta avantajul ca pune in evdienta, in contul de profit si pierdere,
corelatia veniturilor cu costurile bunurilor vandute. Ea nu este insa cea mai indicata
metoda de determinare a valorii curente a stocurilor care figureaza in bilant, in special pe
termen lung cand se inregisreaza cresteri sau descresteri ale preturilor.

Pentru productia de paine, S.C. EVERY-DAY Prodcom S.R.L. mai foloseste drojdie (4%), sare
(2,5%) si apa.
La un consuma de 6.800 kg. de faina, s-au consumat 272 kg. drojdie si 170 kg. sare.
Astfel, costurile cu materiile prime insumeaza 12.440 lei si anume
- Faina in valoare de 10.060 (Costuri determinate prin metoda de eval. CMUPui)
- Drojdie in valoare de 1.768 lei (272 kg. x 6,5 lei/kg.)
- Sare in valoare de 612 lei (170 kg. x 3,6 lei/kg

Every-Day Prodcom SRL

SITUAIA CHELTUIELILOR NREGISTRATE N LUNA MAI

TIPUL CHELTUIELII
CHELTUIELI
DIRECTE
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materialele consumabile
Cheltuieli cu obiectele de inventar
Cheltuieli cu energia si apa
Cheltuieli cu ntreinerile i reparaiile
Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gest. i chiriile
Cheltuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu comisioanele i onorariile
Cheltuieli de protocol, reclama i publicitatea
Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal
Cheltuieli cu deplasri, detari, transferri
Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
Cheltuieli cu serviciile bancare
Cheltuieli cu serviciile prestate de teri

12.440,00
0,00
734,00
1.624,00
587,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00

CHELTUIELI
INDIRECTE
- lei 0,00
1.482,00
831,00
0,00
0,00
0,00
420,00
352,00
0,00
127,00
42,00
654,00
975,00
806,00

Cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsm. asimilate


Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuieli cu asigurrile i protecia social
Alte cheltuieli de exploatare
Chelt. de expl. privind amortizarea imobilizrilor
TOTAL

0,00
12.000,00
2.733,00
0,00
0,00

1.280,00
3.000,00
683,00
162,00
10.468,00

30.118,00

21.282,00

Intrucat societatea desfasoara doar activitate de productie paine, toate celelalte cheltuieli sunt
luate in calcul atunci cand se calculeaza costul de productie.
Costul de productie = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte = 30.118 + 21.282 = 51.400 lei
Productia se inregistreaza la un cost standard de 1,6 lei/U.M.
La dimensionarea costului standard, s-a avut in vedere o marja de profit de 0,1 lei/U.M.
Cum intr-un kg. de faina se produc 5 paini de 300 g., rezulta o productie de 34.000 paini.
Valoarea profitului in luna ar trebui sa fie de 3.400 lei (34.000 paini x 0,1 lei/buc.)
In urma calculelor rezulta ca profitul este de 3.000 lei [(34.000 paini x 1,6 lei/buc)-(30.118 +
21.282)], mai putin cu 400 lei decat profitul vizat

TEMA 2: Determinarea costului complet comercial i a costului unitar pe


total i pe fiecare articol de calculaie
Entitatea economic Every-Day Prodcom SRL,obtine 2 produse de panificatie paine
si paine feliata.
a). Procesul de fabricaie este structurat pe 2 secii de baz S1 i S2, iar cheluielile de producie
sunt structurate n tabelele urmtoare.
601- Cheltuieli cu materiile prime- 12.440,00
Pentru S1: 5440 lei
Pentru S2: 7000 lei

Faina in valoare de 10.060 (Costuri determinate prin metoda de eval. CMUPui)


Drojdie in valoare de 1.768 lei (272 kg. x 6,5 lei/kg.)
Sare in valoare de 612 lei (170 kg. x 3,6 lei/kg)

641-Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv


Entitatea S.C Every Day Prodcom SRL. are 10 angajai direct productivi- cheltuieli cu salariile
ajungand la 12.000 lei
Total S1: 5000 lei
- 1 ef secie - 1 x 2000 lei = 2000 lei
- 3 angajai - 3 x 1000 lei = 3000 lei
Total S2: 7000 lei
-1 sef sectie- 1x 2500lei
-3angajati- 3 x 1500 lei
Contribuiile aferente:
S1: 28% x 5000 = 1400 lei

S2: 28% x 7000 = 1960 lei


Cheltuieli indirecte
CIFU: 587 lei
S1
cheltuieli cu piese de schimb: 294 lei
S2
cheltuieli cu piese de schimb: 293 lei
CGS: 10.468 lei
S1
amortizarea celor 2 malaxoare,2 cuptor: 4000 lei
S2
amortizarea celor 3cuptoare,1 malaxor si 2 feliatoare: 6468 lei
Cheltuieli dublu-indirecte (CGA):
Energia electrica si apa 1.624,00
repartizat pe cele 2 secii astfel:
S1 - 800 lei
S2 824 lei
Structura cheltuielilor directe pentru cele 2 produse n seciile de producie aferente
Cheltuieli
S1
S2
Total
Directe
Paine
Paine feliata
Materii prime
5440
7000
12440
Salarii
5000
7000
12000
Contribuii
1400
1960
3360
Total
11840
15960
27800
Structura cheltuielilor indirecte pentru cele 2 produse n seciile de producie aferente
Cheltuieli
S1
S2
Total
indirecte
Paine
Paine feliata
CIFU
294
293
587
CGS
4000
6468
10468
Total
4294
6761
11055
Producia obinut a fost de 14.000 paini n secia S1, iar n secia S2 - 20.000 paini feliate.

Fia de calcul al costului pentru paine:


Elem.
de Materii Salarii Contribuii
cheltuieli
prime
directe
1.
Materii
prime
2.
Salarii
directe
3. Contribuii
directe
4.
Chelt.
directe(1+2+3
)
5. CIFU
6. CGS
7. Total chelt.
indirecte
(5+6)
8. Cost de
secie (4+7)
9. CGA
10. Cost de
ntreprindere
(8+9)

CGS

Cost
de
secie

CGA

Cost de
ntreprindere

5440

5440

5000

5000

1400

1400

5440

5000

1400

11840

11840

294
294

4000
4000

294
4000
4294

294
4000
4294

5440

5000

1400

294

4000

16134

16134

5440

5000

1400

294

4000

16134

800
800

800
16934

CIFU

CGS

CGA

Cost de
ntreprindere

7000

Fia de calcul al costului paine feliata:


Elem.
de Materii Salarii Contribuii
cheltuieli
prime
directe
1.
Materii
prime
2.
Salarii
directe
3. Contribuii
directe
4.
Chelt.
directe(1+2+3
)
5. CIFU
6. CGS
7. Total chelt.
indirecte
(5+6)
8. Cost de
secie (4+7)
9. CGA
10. Cost de
ntreprindere
(8+9)

CIFU

7000

Cost
de
secie
7000

7000

7000

7000

1960

1960

1960

7000

7000

1960

15960

15960

293
293

6468
6468

293
6468
6761

293
6468
6761

7000

7000

1960

293

6468

22721

22721

7000

7000

1960

293

6468

22721

824
824

824
23545

Determinarea costului de productie unitar pentru cele doua produse paine si paine
feliata pentru fiecare articol de calcul

Articol de
calculatie
Materii
prime
Salarii
Contributii
salariale
Total
cheltuieli
directe
CIFU
CGS
Total
cheltuieli
indirecte
CGA
Cost complet
de
intreprindere

Produsul Paine
Cost complet Cost unitar
5440
0,39

Produsul paine feliata


Cost complet Cost unitar
7000
0,35

5000
1400

0,36
0,1

7000
1960

0,35
0,1

11840

0,85

15960

0,8

294
4000
4294

0,02
0,29
0,30

293
6468
6761

0,01
0,32
0,34

800

0,06

824

0,04

16934

1,21

23545

1,18

Producia obinut a fost de 14.000 paini n secia S1, iar n secia S2 - 20.000 paini
feliate

TEMA 3: Exemplificarea procedeelor de repartizare a cheltuielilor


indirecte
I. Procedeul suplimentrii n forma sa clasic
n activitatea practic, procedeul sulimentrii n foma sa clasic, se poate aplica n mai
multe variante i anume:
1. Varianta coeficientului unic sau global presupune repartizarea ntregii categorii de
cheltuieli comune (indirecte) pe purttori, cu ajutorul unui singur coeficient de suplinentare
(Ks), calculat dup formula de mai jos:
Ks

Chr
n

b
j 1

n care:
Ks reprezint coeficientul de suplimentare
Chr reprezint cheltuielile de repartizare
Bj reprezint baza de repartizare corespunzatoare unei zone de cheltuieli sau pe purttori de
costuri
j reprezint numarul de ordine al zonei de cheltuieli sau purttori de costuri
n reprezint numrul zonelor de cheltuieli sau purttori de costuri asupra crora se face
repartizarea cheltuielilor indirecte
Entitatea economic Every-Day Prodcom SRL,obtine 2 produse de panificatie
paine si paine feliata.Procesul de fabricaie este structurat pe 2 secii de baz S1 i S2,
paine 4294 si paine feliata 6761 = cheltuielile indirecte 11055 lei.
S se determine coeficientul de suplimentare.
a) Alegerea bazei de repartizare pe obiecte de calculaie
bp 4294
bpf 6761
Total = 11055 lei
b) Calculul coeficientului de suplimentare

c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine unui produs folosind formula:

C
C
18

Total = 21282
Considernd c n perioada de gestiune obinerea produselor a generat cheltuielile indirecte n
valoarea de 21282 lei, s se nregistreze n contabilitatea de gestine, repartizarea cheltuielilor
generale de administraie pe cele 2produse.
1. Colectarea cheltuielilor indirecte
923 Cheltuielile indirecte de producie = 901 Decontri
interne privind chetuielile

21282

2. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe fiecare produs n


parte.
921Cheltuielile activitatii =
924Cheltuieli
de baza
generale de administratie
921/Pp
921/Ppf

21282

21282

8265,95
13016,05

2. Varianta coeficienilor difereniai se utilizeaz i pentru repartizarea cheltuielilor indirecte


de producie pe purttori, dac se practic defalcarea acestora pe subgrupe, cum ar fi:
cheltuieli de intreinere i funcionare a utilajului i cheltuieli generale de secie.
Pentru exemplificarea numeric a acestei variate, presupunem c la determinarea cheltuielilor
indirecte de producie pe secii n cazul ntreprinderii S.C.Every Day Prodcom SRL, apar
urmtoarele situaii:
amortizarea privind cldirea n care funcioneaz dou secii de fabricaie este de
6.000 lei, iar suprafaa seciilor n cauz este urmtoarea: secia I-a: 100.000 m2,
secia a II-a: 70.000 m2.
Se cere :
a) S se repartizeze pe secii cheltuielile cu amortizarea i energia electric consumat.
b) S se nregistreze n contabilitatea de gestiune colectarea cheltuielilor cu amortizarea
i energie electric i repartizarea lor pe secii.
a) Alegarea bazei de repartizare
bSI = 90.000 lei
bSII = 80.000 lei
Total =170.000 lei
b) Calculul coeficientului de repartizare

Kb
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine pentru fiecare secie n parte folosind formula:
19

C j b j * Ks
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea pe 2 secii:

C
Total = 6.000
Dac se cere n contabilitatea de gestiune o repartizare a chetuielilor cu amortizare pe
fiecare secie n parte, articolul contabil este urmtorul:
1. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea i repartizarea 6.000
acestora pe cele 2 secii.
923 Cheltuielile indirecte de producie= 901Decontri
interne privind cheltuielie
923/S I
923/S II

6.000

2. Repartizarea pe secii a cheltuielilor cu amortizarea.


%
=
923 Cheltuielile indirecte de
producie
921/S I
921/ S II

6.000
3.150
2.850

consumul de energie electric n scopuri motrice indicat de controlul unic al seciilor


de fabricaie este de 12.000 kw/h, iar puterea instal a motoarelor electrice care
acioneaz mainile este urmtoarea: secia I-a: 4.200 kw, secia a II-a: 7.800 kw
a) Alegarea bazei de repartizare
bSI = 4.200 kw/h
bSII = 7.800 kw/h
Total =12.000 kw/h
b) Calculul coeficientului de repartizare

K
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine pentru fiecare secie n parte folosind formula:

C j b j * Ks
C
C
Total = 12.000
Dac se cere n contabilitatea de gestiune o repartizare a chetuielilor cu energia
electric pe fiecare secie n parte articolul contabil este urmtorul:
20

1. Colectarea cheltuielilor
923 Cheltuielile indirecte de productie = 901Decontari
interne privind
chetuielile
923/S I
923/S II
2. Repartizarea cheltuielilor pe secii
%
= 923 Cheltuielile indirecte de
producie
921/S I
921/ S II

12.000

12.000

12.000
4.200
7.800

II. Procedeul suplimentrii n forma cifrelor relative de structur


Pentru a evidenia forma cifrelor relative de structur se consider datele de la
exemplul variantei procedeului suplimentrii prin coeficient unic sau global:
a) Alegarea bazei de repartizare
bP = 4294 lei
bPf = 6761 lei
Total = 11.055 lei
b) Calculul ponderii pe care are o baz de repartizare corespunznd fiecrui obiect de
calculaie n totalul bazei de repartizare, conform urmtoarei relaii:
bj
Pj n
bj

j 1
n care:
P ponderea bazei de repartizare a fiecrui obiect de calculaie fa de total baz de
repartizare
b nivelul bazei de repartizare corespunztor obiectului de calculaie
j obiectul de calculaie asupra cruia trebuie repartizate cheltuielile

Paine =

Paine feliata =
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine unui produs folosind formula:

C j b j * Chr
C
C
Total = 21282
21

Prin aplicarea acestei variante se obin rezultate ca i n cazul aplicrii variantei clasice
a procedeului suplimentrii. Avantajul coeficienilor de structur este c ei, spre deosebire de
forma clasic a coeficinilor de suplimentare const n faptul c se pot folosi o perioad mai
ndelungat de timp.

22

S-ar putea să vă placă și