Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PATRIMONIU
SI CALCULAREA COSTULUI DE PRODUCTIE LA
S.C. EVERY DAY PRODCOM S.R.L.
S.C. Every-Day Prodcom S.R.L. are sediul in Fratautii Vechi. Firma are ca obiect principal de
activitate obtinerea de produse de panificatie.
Din experienta acumulata, pentru realizarea de produse de calitate, la un pret competitiv, s-a
impus ca painea se produca dupa o reteta care necesita mixarea mai multor tipuri de faina, care
se achizitioneaza de la furnizori diferiti.
Astfel, faina alba se achizitioneaza cu preturi diferite, in functie de furnizor.
Pentru reflectarea cat mai fidela a cheltuielilor in contabilitate si calcularii costului de productie
a produselor finite, necesar pentru stabilirea pretului de desfacere per unitate de masura, se pune
problema sa se aleaga cea mai potrivita metoda de evaluare la iesirea din gestiune a fainii, care,
constituie materia prima de baza pentru paine (constituie costul cu ponderea cea mai mare)
Astfel, in cursul unei luni s-au analizat toate metodele de evaluare a stocurilor la iesirea din
gestiune (darea in consum)
Metoda prima intrare - prima iesire FIFO ( First in, First out)
Potrivit acestei metode, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de
producie al primei intrri (lot). Pe msura epuizrii lotului, bunurile ieite din gestiune se
evalueaz la costul de achiziie sau de producie al lotului urmtor, n ordine cronologic.
FISA DE MAGAZIE
Magazia:
Materia prima:
U.M.:
Brutarie
Faina alba
kg.
Document
Data
01.mai
01.mai
02.mai
03.mai
03.mai
04.mai
05.mai
06.mai
07.mai
08.mai
09.mai
09.mai
10.mai
11.mai
12.mai
13.mai
14.mai
15.mai
16.mai
16.mai
17.mai
18.mai
19.mai
20.mai
20.mai
21.mai
22.mai
23.mai
Nr.
Tip
36
2
37
9
15
7
38
5
39
2
40
3
40
6
41
2
41
9
17
2
42
3
42
7
43
1
43
8
44
2
44
8
45
5
18
4
46
0
46
5
46
9
47
3
19
7
48
0
48
6
49
1
49
B.C
.
B.C
.
Q
(cant.)
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
1.400
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
2.000
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
2.200
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
2.000
Intrari
C.U.
(cost
unit.)
1,50
1,40
1,60
1,50
V
(valoare)
2.100
2.800
3.520
3.000
Q
(cant.)
Iesiri
C.U.
(cost
unit.)
V
(valoare)
100
1,4
140
200
1,4
280
200
1,4
280
100
1,4
140
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,5
300
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
1,4
280
200
200
1,4
1,4
280
280
Evaluare
:
FIFO
Pagina:
Stoc
Q
(cant.)
1200
C.U.
(cost unit.)
1,4
V
(valoare)
1.680
24.mai
25.mai
26.mai
27.mai
27.mai
28.mai
29.mai
30.mai
31.mai
5
50
1
50
8
51
2
22
6
51
6
51
9
52
4
52
9
53
6
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
NIR
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
B.C
.
2.000
9.600
1,50
3.000
14.420
200
1,4
280
200
1,6
320
200
1,6
320
300
1,6
480
300
1,6
480
400
1,6
640
400
1,6
640
400
1,6
640
6.800
10.100
4.000
1,5
6.000
Din analiza informatiilor din fisa de magazie, rezulta ca valoarea fainii date in consum in luna
mai, folosind metoda de evaluare FIFO este de 10.100 lei.
Managerul financiar contabil apreciaza ca metoda este simplu de aplicat si stocurile finale sunt
evaluate la valorile cele mai recente, deci mai aproape de realizatea economica, in perioada de
inflatie iesirile sunt subevaluate, ceea ce conduce la o minimizare a cheltuielilor si la o
supreaevaluare a rezultatului final pe cand intr-o perioada de scadere a preturilor iesirile din stoc
sunt supraevaluate, costurile corelandu-se cu intarziere cu variatiile de pret.
In conditiile cresterii preturilor, folosirea acestei metode de evaluare a a stocurilor la iesirea din
gestiune (darea in consum) are ca efect evaluarea iesirilor la costurile scazute, evaluarea
stocurilor finale la preturile mari si majorarea profitului din exploatare si a impozitului aferent.
In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect evaluarea iesirilor la preturi mai
mari, evaluarea stocurilor la preturi mai mici si reducerea profitului, a impozitului precum si
afectarea trezoreriei (nesemnificativa).
Conform metodei FIFO, costul aferent bunurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei provin din
ultimile cumparari, iar costul materiilor prime consumate provin din cumpararile anterioare
evaluate la preturile cele mai vechi.
Metoda ultimul intrat - primul iesit - LIFO (Last in, Firt out)
Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de
productie al primei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se
evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
FISA DE MAGAZIE
Magazia:
Materia prima:
U.M.:
Brutarie
Faina alba
kg.
Document
Data
01.mai
01.mai
02.mai
03.mai
03.mai
04.mai
05.mai
06.mai
07.mai
08.mai
09.mai
09.mai
10.mai
11.mai
12.mai
13.mai
14.mai
15.mai
16.mai
16.mai
17.mai
Nr.
Tip
362
379
157
385
392
403
406
412
419
172
423
427
431
438
442
448
455
184
460
465
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
Q
(cant.)
Intrari
C.U.
(cost
V
unit.)
(valoare)
1.400
1,50
2.100
2.000
1,40
2.800
2.200
1,60
3.520
Q
(cant.)
100
200
0
200
100
200
200
200
200
0
200
200
200
200
200
200
200
0
200
200
Iesiri
C.U.
(cost
unit.)
1,4
1,4
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
0
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
1,4
0
1,6
1,6
Evaluare:
LIFO
Pagina:
Stoc
V
(valoare)
140
280
0
300
150
300
300
300
300
0
280
280
280
280
280
280
280
0
320
320
Q
(cant.)
1200
C.U.
(cost unit.)
1,4
V
(valoare)
1.680
18.mai
19.mai
20.mai
20.mai
21.mai
22.mai
23.mai
24.mai
25.mai
26.mai
27.mai
27.mai
28.mai
29.mai
30.mai
31.mai
469
473
197
480
486
491
495
501
508
512
226
516
519
524
529
536
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
NIR
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
B.C.
2.000
1,50
3.000
2.000
1,50
3.000
9.600
14.420
200
200
0
200
200
200
200
200
200
200
0
300
300
400
400
400
6.800
1,6
1,6
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
0
1,5
1,5
1,5
1,5
1,5
320
320
0
300
300
300
300
300
300
300
0
450
450
600
600
600
10.110
4.000
5.990
Din analiza informatiilor din fisa de magazie, rezulta ca valoarea fainii date in consum in luna
mai, folosind metoda de evaluare LIFO este de 10.110 lei.
In stoc raman 1500 kg. la pretul de 1,4 lei/kg, 1.100 kg. La pretul de 1,5 lei/kg si 1.400 lei la
pretul de 1,6 lei/kg. Se constata ca diferenta de cost fata de cazul in care se foloseste metoda
FIFO, este nesemnificativa.
Desi, in cazul acestei metode, iesirile din stoc sunt evaluate la costurile cele mai recente, deci
reflecta costul real la acel moment (avantaj), stocul este subeavaluat in caz de depreciere
monetara (dezavantaj)
Ca avantaj, mai subliniem ca in perioadele de inflatie, consumurile sunt supraevaluate, in
comparatie cu metoda FIFO, ceea ce conduce la o majorare a cheltuielilor si o diminuare a
rezultatului financiar, deci o micsorare a impozitului aferent iar intr-o perioada de scadere a
preturilor, fenomenul se petrece invers.
In perioada de crestere puternica a preturilor, societatea care poate fixa preturile sale de vanzare
dupa costurile complete, este interesata sa urmareasca ca, preturile de vanzare sa urmeze
imediatpreturilor sale de cumparare, astfel incat preturile de vanzare sa genereze o rezerva
suficienta pentru a face fata cumpararilor.
Metoda costului mediu ponderat (CMP)
Costul mediu ponderat se calculeaza dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala
a stocului initial (Si) plus valoarea intrarilor (I) si cantitatea existenta in stocul initial (Qsi ) plus
cantitatile intrate
ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea totala a intrarilorsi cantitatea
existenta in stocul initial (QSi), plus cantitatile intrate (QI)
Si + I
CMP = ----------------QSi + QI
Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicata in doua variante:
a) Metoda costului mediu unitar ponderat calculat la sfarsitul perioadei (CMUPt)
b) Metoda costului mediu unitar ponderat calculat dupa fiecare intrare in stoc (CMUPui)
Metoda costului mediu unitar ponderat calculat la sfarsitul perioadei (sau metoda costului mediu
unitar ponderat global sau total), presupune o singura evaluare a stocurilor, la sfarsitul perioadei
de gesriune, conform relatiei:
Si+I
CMUPt = ----------------Q Si + QI
In cursul perioadei de gestiune se inregistreaza cantitativ si valoric doar intrarile, in timp ce
iesirile din stoc se inregistreaza numai cantitativ, La sfarsitul perioadei de gestiune se calculeaza
CMUPt si se evalueaza toate iesirile din stoc.
Every-Day Prodcom S.R.L.
FISA DE MAGAZIE
Magazia:
Materia prima:
U.M.:
Brutarie
Faina alba
kg.
Document
Data
Nr.
Tip
01.mai
Q
(cant.)
1.200
01.mai
362
B.C.
02.mai
379
B.C.
03.mai
157
NIR
03.mai
385
04.mai
05.mai
Intrari
C.U.
(cost
unit.)
1,40
V
(valoare)
Q
(cant.)
1.680
Iesiri
C.U.
(cost
unit.)
V
(valoare)
0
1,49
149,07
200
1,49
298,15
0,00
0,00
B.C.
200
1,49
298,15
392
B.C.
100
1,49
149,07
403
B.C.
200
1,49
298,15
06.mai
406
B.C.
200
1,49
298,15
07.mai
412
B.C.
200
1,49
298,15
08.mai
419
B.C.
200
1,49
298,15
09.mai
172
NIR
0,00
0,00
09.mai
423
B.C.
200
1,49
298,15
10.mai
427
B.C.
200
1,49
298,15
11.mai
431
B.C.
200
1,49
298,15
12.mai
438
B.C.
200
1,49
298,15
13.mai
442
B.C.
200
1,49
298,15
14.mai
448
B.C.
200
1,49
298,15
15.mai
455
B.C.
200
1,49
298,15
16.mai
184
NIR
0,00
0,00
16.mai
460
B.C.
200
1,49
298,15
17.mai
465
B.C.
200
1,49
298,15
2.000
2.200
1,50
1,40
1,60
2.100
2.800
3.520
Pagina:
Stoc
100
1.400
Evaluare:
CMUPt
Q
(cant.)
C.U.
(cost unit.)
V
(valoare)
1.200
1,40
1.680
18.mai
469
B.C.
200
1,49
298,15
19.mai
473
B.C.
20.mai
197
NIR
200
1,49
298,15
0,00
0,00
20.mai
480
21.mai
486
B.C.
200
1,49
298,15
B.C.
200
1,49
298,15
22.mai
491
B.C.
200
1,49
298,15
23.mai
495
B.C.
200
1,49
298,15
24.mai
501
B.C.
200
1,49
298,15
25.mai
508
B.C.
200
1,49
298,15
26.mai
512
B.C.
200
1,49
298,15
27.mai
226
NIR
0,00
0,00
27.mai
516
B.C.
300
1,49
447,22
28.mai
519
B.C.
300
1,49
447,22
29.mai
524
B.C.
400
1,49
596,30
30.mai
529
B.C.
400
1,49
596,30
31.mai
536
B.C.
400
1,49
596,30
6.800
1,49
10.132
2.000
1,50
2.000
10.800
1,50
3.000
3.000
16.100
4.000
1,49
nu permite evaluarea fiecarei iesiri din stoc, ci numai evaluarea lor globala la sfasitul
perioadei de gestiune, ceea ce este in contradictie cu principiul de baza al inventarului
permanent si anume posibilitatea de a determina in orice moment valoarea stocului final
mijloc de netezire a valorilor respectiv, valoarea stocurilor finale va fi minimizata in
perioada de crestere a preturilor si supraevaluata in perioadele de scadere a preturilor.
Metoda costului mediu unitar ponderat calculat dupa fiecare intrare permite evaluarea iesirilor, in
functie de receptionarea unui nou lot
Relatia de calcul este urmatoarea:
Si + Iui
5.968
CMUPui =
---------------Q Si + QIui
In care:
Iui si QIui reprezinta valoarea, respectiv cantitatea ultimei intrari pentru care se calculeaza
CMUPui.
FISA DE MAGAZIE
Magazia:
Materia prima:
U.M.:
Brutarie
Faina alba
kg.
Document
Data
Q
(cant.)
Intrari
C.U.
(cost
unit.)
V
(valoare)
1,40
1.680
Q
(cant.)
Iesiri
C.U.
(cost
unit.)
C.U.
(cost unit.)
V
(valoare)
1,40
140,00
1.100
1,40
1.540
200
1,40
280,00
900
1,40
1.260
01.mai
362
B.C.
100
02.mai
379
B.C.
1.400
03.mai
157
NIR
2.300
1,46
3.358
03.mai
385
B.C.
200
1,46
292,00
2.100
1,46
3.066
04.mai
392
B.C.
100
1,46
146,00
2.000
1,46
2.920
05.mai
403
B.C.
200
1,46
292,00
1.800
1,46
2.628
06.mai
406
B.C.
200
1,46
292,00
1.600
1,46
2.336
07.mai
412
B.C.
200
1,46
292,00
1.400
1,46
2.044
08.mai
419
B.C.
200
1,46
292,00
1.200
1,46
1.752
09.mai
172
NIR
3.200
1,42
4.544
09.mai
423
B.C.
200
1,42
284,00
3.000
1,42
4.260
10.mai
427
B.C.
200
1,42
284,00
2.800
1,42
3.976
2.000
1,50
1,40
2.100
Stoc
Q
(cant.)
Tip
1.200
Pagina:
V
(valoare)
Nr.
01.mai
Evaluare:
CMUPui
2.800
11.mai
431
B.C.
200
1,42
284,00
2.600
1,42
3.692
12.mai
438
B.C.
200
1,42
284,00
2.400
1,42
3.408
13.mai
442
B.C.
200
1,42
284,00
2.200
1,42
3.124
14.mai
448
B.C.
200
1,42
284,00
2.000
1,42
2.840
15.mai
455
B.C.
200
1,42
284,00
1.800
1,42
2.556
16.mai
184
NIR
4.000
1,52
6.080
16.mai
460
B.C.
2.200
1,60
3.520
200
1,52
304,00
3.800
1,52
5.776
17.mai
465
B.C.
200
1,52
304,00
3.600
1,52
5.472
18.mai
469
B.C.
200
1,52
304,00
3.400
1,52
5.168
19.mai
473
B.C.
200
1,52
304,00
3.200
1,52
4.864
20.mai
197
NIR
5.200
1,51
7.852
20.mai
480
B.C.
200
1,51
302,00
5.000
1,51
7.550
21.mai
486
B.C.
200
1,51
302,00
4.800
1,51
7.248
22.mai
491
B.C.
200
1,51
302,00
4.600
1,51
6.946
23.mai
495
B.C.
200
1,51
302,00
4.400
1,51
6.644
24.mai
501
B.C.
200
1,51
302,00
4.200
1,51
6.342
25.mai
508
B.C.
200
1,51
302,00
4.000
1,51
6.040
26.mai
512
B.C.
200
1,51
302,00
3.800
1,51
5.738
27.mai
226
NIR
5.800
1,51
8.758
27.mai
516
B.C.
300
1,51
453,00
5.500
1,51
8.305
28.mai
519
B.C.
300
1,51
453,00
5.200
1,51
7.852
29.mai
524
B.C.
400
1,51
604,00
4.800
1,51
7.248
30.mai
529
B.C.
400
1,51
604,00
4.400
1,51
6.644
31.mai
536
B.C.
400
1,51
604,00
4.000
1,51
6.040
10.060
2.000
1,50
2.000
10.800
1,50
3.000
3.000
16.100
6.800
1.260 + 2.100
3.360
-------------------- = ------------ = 1,46
900 + 1.400
2.300
1.752 + 2.800
4.552
-------------------- = ------------ = 1,42
1.200 + 2.000
3.200
2.556 + 3.520
6.076
-------------------- = ------------ = 1,52
1.800 + 2.200
4.000
4.864 + 3.000
7.864
-------------------- = ------------ = 1,51
3.200 + 2.000
5.200
5.738 + 3.000
8.738
-------------------- = ------------ = 1,51
3.800 + 2.000
5.800
Stocul final ese evaluat 6.040 lei. Aceasta valoare este diferita de cea rezultata din varianta
anterioara, fiind mai mare.
Avantajele acestei metode sunt urmatoarele:
Datorita complexitatii sale, utilizarea acestei variante de calcul a costului mediu unitar
ponderateste dificila, mai ales pentru ciclurile de exploatare in care miscarile de stocuri sunt
foarte numeroase. Ea poate fi, insa, usor daptata in cazul gestiunii automatizate.
Metoda costului standard prestabilit
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime se poate face si la pret (cost)
standard pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare, cu
conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de
productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilitela intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza
proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor. In cazul in care
evaluarea bunurilor materiale se face la costruri standard, diferentele stabilite intre pretul de
inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in
contabilitate.
Sd init. al dif. de pret + dif. de pret af. Intr. in cursul perioadei cumulat an
K = --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Sd. init. al stoc. la pret de inreg. + val. Intr. in cursul perioadei la pret de inreg. cumulat an
Acest coeficient de repartizare se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de
inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost
inregistrate bunurile iesite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de
stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la pret de
achizitie.
Obiectivul acestei metode este, deci, de a obtine simplu si rapid o evaluare in timp real a isesirlor
de stocuri.
Costul prestabilit, utilizat in acest caz, est fix pentru perioada de gestiune in curs.
Acest curs poate fi:
Utilizand datele din exercitiul precedent si considerand pe de o parte acelasi stoc de materii
prime, iar pe de alta parte, CMP calculat la sfarsitul exercitiului 1,4 lei/kg. Ca fiind costul
standard, se vor evalua iesirile din stoc si stocul final conform metodei costului standard.
401
=
=
=
=
2.289
1.960 (inreg. mat. prime la cost standard)
140 (diferente de pret )
189 (tva aferenta: 9%)
401
=
=
=
3.052
2.800
252
401
=
=
=
=
3.836,8
3.080,0 (inreg. mat. prime la cost standard)
440,0 (diferente de pret )
316,8 (tva aferenta: 9%)
401
=
=
=
=
3.270,0
2.800,0 (inreg. mat. prime la cost standard)
200,0 (diferente de pret )
270,0 (tva aferenta: 9%)
401
=
=
3.270,0
2.800,0 (inreg. mat. prime la cost standard)
308
4426
=
=
In cursul lunii se da in consum faina de grau lla costul standard de 1,4 lei/kg. Ia la sfarsitul lunii, se
inregistreaza si diferentele de pret cu ajutorul coeficientului K
In conditiile in care la sfarsitul lunii precedente contul 308 prezenta un sold debitor de 160 lei, vom avea:
160 + 140 + 440 + 200 + 200
1140
K = ----------------------------------------------------------- = ----------------- = 0,0753968
1.680 + 1960 + 2800 + 3080 + 2800 + 2800
15120
In cursul lunii s-au dat in consum 6800 kg. faina alba la pretul stadard de 1,4 lei/kg, adica faina alba in
valoare de 9.520 lei
Diferenta de pret aferenta va fi 9.520 x 0,0753968 = 717,78 lei
Rezulta ca pentru luna de referinta, inregistrarea consumului de faina va fi:
601
%
301
308
=
=
=
10.237,78
9.520,00 (inreg. mat. prime la cost standard)
717,78 (diferenta de pret af. mat. prime consumate)
Desi in cazul utilizarii metodei costurilor standard, costurile sunt cunoscute pe durata unui
exercitiu, valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei de gestiune sunt cunsocute foarte repede, ceea
ce constituie avantaje, costurile utilizate nu sunt reale, iar la sfarsitul exercitiului trebuie sa se
procedeze la o apropiere intre rezultatele analitice si cele ale contabilitatii financiare pentru a
corecta diferentele (dezavantaje).
Explicatii
Si
Intrari
Iesir
Sf
FIFO
1.680,00
14.420,00
10.100,00
6.000,00
LIFO
1.680,00
14.420,00
10.110,00
5.990,00
CMUPt
CMUPui
1.680,00
14.420,00
10.132,00
5.968,00
1.680,00
14.420,00
10.060,00
6.040,00
Cost standard
1.680,00
14.420,00
10.237,78
5.862,22
Daca din contra, costurile sunt in scadere, prin aplicarea metodei FIFO iesirile sunt
evaluate la costurile cele mai ridicate, stocurile finale la costruile cele mai scazute, iar
profitul este minimal;
Minimizarea profitului este data de marja cea mai scazuta (datorita costului iesirilor cel
mai ridicat), cat si a profitului potential (minim) degajat din soldul final;
Daca se aplica metoda LIFO esfecte sunt opuse, adica iesirile sunt evaluate la costurile
cele mai scazute, stocurile finale la costrurile cele mai ridicate iar profitul este majorat;
Metodele FIFO si LIFO dau rezultate extreme, prima ajungand la stocul final cu valoarea
cea mai scazuta, iar a doua la valoarea cea mai ridicata;
Metoda LIFO prezinta avantajul ca pune in evdienta, in contul de profit si pierdere,
corelatia veniturilor cu costurile bunurilor vandute. Ea nu este insa cea mai indicata
metoda de determinare a valorii curente a stocurilor care figureaza in bilant, in special pe
termen lung cand se inregisreaza cresteri sau descresteri ale preturilor.
Pentru productia de paine, S.C. EVERY-DAY Prodcom S.R.L. mai foloseste drojdie (4%), sare
(2,5%) si apa.
La un consuma de 6.800 kg. de faina, s-au consumat 272 kg. drojdie si 170 kg. sare.
Astfel, costurile cu materiile prime insumeaza 12.440 lei si anume
- Faina in valoare de 10.060 (Costuri determinate prin metoda de eval. CMUPui)
- Drojdie in valoare de 1.768 lei (272 kg. x 6,5 lei/kg.)
- Sare in valoare de 612 lei (170 kg. x 3,6 lei/kg
TIPUL CHELTUIELII
CHELTUIELI
DIRECTE
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu materialele consumabile
Cheltuieli cu obiectele de inventar
Cheltuieli cu energia si apa
Cheltuieli cu ntreinerile i reparaiile
Cheltuieli cu redevenele, locaiile de gest. i chiriile
Cheltuieli cu primele de asigurare
Cheltuieli cu comisioanele i onorariile
Cheltuieli de protocol, reclama i publicitatea
Cheltuieli cu transportul de bunuri i personal
Cheltuieli cu deplasri, detari, transferri
Cheltuieli potale i taxe de telecomunicaii
Cheltuieli cu serviciile bancare
Cheltuieli cu serviciile prestate de teri
12.440,00
0,00
734,00
1.624,00
587,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
CHELTUIELI
INDIRECTE
- lei 0,00
1.482,00
831,00
0,00
0,00
0,00
420,00
352,00
0,00
127,00
42,00
654,00
975,00
806,00
0,00
12.000,00
2.733,00
0,00
0,00
1.280,00
3.000,00
683,00
162,00
10.468,00
30.118,00
21.282,00
Intrucat societatea desfasoara doar activitate de productie paine, toate celelalte cheltuieli sunt
luate in calcul atunci cand se calculeaza costul de productie.
Costul de productie = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte = 30.118 + 21.282 = 51.400 lei
Productia se inregistreaza la un cost standard de 1,6 lei/U.M.
La dimensionarea costului standard, s-a avut in vedere o marja de profit de 0,1 lei/U.M.
Cum intr-un kg. de faina se produc 5 paini de 300 g., rezulta o productie de 34.000 paini.
Valoarea profitului in luna ar trebui sa fie de 3.400 lei (34.000 paini x 0,1 lei/buc.)
In urma calculelor rezulta ca profitul este de 3.000 lei [(34.000 paini x 1,6 lei/buc)-(30.118 +
21.282)], mai putin cu 400 lei decat profitul vizat
CGS
Cost
de
secie
CGA
Cost de
ntreprindere
5440
5440
5000
5000
1400
1400
5440
5000
1400
11840
11840
294
294
4000
4000
294
4000
4294
294
4000
4294
5440
5000
1400
294
4000
16134
16134
5440
5000
1400
294
4000
16134
800
800
800
16934
CIFU
CGS
CGA
Cost de
ntreprindere
7000
CIFU
7000
Cost
de
secie
7000
7000
7000
7000
1960
1960
1960
7000
7000
1960
15960
15960
293
293
6468
6468
293
6468
6761
293
6468
6761
7000
7000
1960
293
6468
22721
22721
7000
7000
1960
293
6468
22721
824
824
824
23545
Determinarea costului de productie unitar pentru cele doua produse paine si paine
feliata pentru fiecare articol de calcul
Articol de
calculatie
Materii
prime
Salarii
Contributii
salariale
Total
cheltuieli
directe
CIFU
CGS
Total
cheltuieli
indirecte
CGA
Cost complet
de
intreprindere
Produsul Paine
Cost complet Cost unitar
5440
0,39
5000
1400
0,36
0,1
7000
1960
0,35
0,1
11840
0,85
15960
0,8
294
4000
4294
0,02
0,29
0,30
293
6468
6761
0,01
0,32
0,34
800
0,06
824
0,04
16934
1,21
23545
1,18
Producia obinut a fost de 14.000 paini n secia S1, iar n secia S2 - 20.000 paini
feliate
Chr
n
b
j 1
n care:
Ks reprezint coeficientul de suplimentare
Chr reprezint cheltuielile de repartizare
Bj reprezint baza de repartizare corespunzatoare unei zone de cheltuieli sau pe purttori de
costuri
j reprezint numarul de ordine al zonei de cheltuieli sau purttori de costuri
n reprezint numrul zonelor de cheltuieli sau purttori de costuri asupra crora se face
repartizarea cheltuielilor indirecte
Entitatea economic Every-Day Prodcom SRL,obtine 2 produse de panificatie
paine si paine feliata.Procesul de fabricaie este structurat pe 2 secii de baz S1 i S2,
paine 4294 si paine feliata 6761 = cheltuielile indirecte 11055 lei.
S se determine coeficientul de suplimentare.
a) Alegerea bazei de repartizare pe obiecte de calculaie
bp 4294
bpf 6761
Total = 11055 lei
b) Calculul coeficientului de suplimentare
C
C
18
Total = 21282
Considernd c n perioada de gestiune obinerea produselor a generat cheltuielile indirecte n
valoarea de 21282 lei, s se nregistreze n contabilitatea de gestine, repartizarea cheltuielilor
generale de administraie pe cele 2produse.
1. Colectarea cheltuielilor indirecte
923 Cheltuielile indirecte de producie = 901 Decontri
interne privind chetuielile
21282
21282
21282
8265,95
13016,05
Kb
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine pentru fiecare secie n parte folosind formula:
19
C j b j * Ks
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea pe 2 secii:
C
Total = 6.000
Dac se cere n contabilitatea de gestiune o repartizare a chetuielilor cu amortizare pe
fiecare secie n parte, articolul contabil este urmtorul:
1. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea i repartizarea 6.000
acestora pe cele 2 secii.
923 Cheltuielile indirecte de producie= 901Decontri
interne privind cheltuielie
923/S I
923/S II
6.000
6.000
3.150
2.850
K
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine pentru fiecare secie n parte folosind formula:
C j b j * Ks
C
C
Total = 12.000
Dac se cere n contabilitatea de gestiune o repartizare a chetuielilor cu energia
electric pe fiecare secie n parte articolul contabil este urmtorul:
20
1. Colectarea cheltuielilor
923 Cheltuielile indirecte de productie = 901Decontari
interne privind
chetuielile
923/S I
923/S II
2. Repartizarea cheltuielilor pe secii
%
= 923 Cheltuielile indirecte de
producie
921/S I
921/ S II
12.000
12.000
12.000
4.200
7.800
j 1
n care:
P ponderea bazei de repartizare a fiecrui obiect de calculaie fa de total baz de
repartizare
b nivelul bazei de repartizare corespunztor obiectului de calculaie
j obiectul de calculaie asupra cruia trebuie repartizate cheltuielile
Paine =
Paine feliata =
c) Calculul cotei de cheltuieli C ce revine unui produs folosind formula:
C j b j * Chr
C
C
Total = 21282
21
Prin aplicarea acestei variante se obin rezultate ca i n cazul aplicrii variantei clasice
a procedeului suplimentrii. Avantajul coeficienilor de structur este c ei, spre deosebire de
forma clasic a coeficinilor de suplimentare const n faptul c se pot folosi o perioad mai
ndelungat de timp.
22