Sunteți pe pagina 1din 68

Istoria Romniei

Preistorie si Antichitate
Preistoria n spaiul romnesc - trsturi definitorii,
Preistoria este perioada cuprinsa intre momentul in care omul faureste in mod
constient primele unelte si pana la aparitia izvoarelor scrise. In aceasta perioada progresul are
loc in mod lent, iar progresele dobandite sunt evidentiate cu ajutorul sapaturilor arheologice.
In acest sens sunt descoperite adevarate culturi arheologice, ce reprezinta un ansamblu de
vestigii materiale (ruine, vase) si spirituale provenite dintr-o anumita epoca si o anumita
zona,avand caracteristici comune. culturi neolitice
Cultura Cris-Starcevo
Se remarc ca fiind cea mai veche cultur neolitic din spaiul carpato-danubian.
Original din Asia, s-a extins pe teritoriul actual al Romniei, exceptnd Dobrogea i estul
Munteniei Majoritatea aezrilor erau dispuse n vecintatea cursurilor de ap, n pe teri c
cea de la Climente sau Veterani. Purttori culturii au adus cu ei cea mai veche ceramic
pictat nainte de ardere, predominnd motivele geometrice, de culoare maro, alb sau negru,
pe fond rou.
Cultura ceramicii liniare
Original din Europa Central, s-a extins spre vest, pn n valea Rinului i bazinul
Parisului, i spre est, spre Ucraina i bazinul Bugului. Denumirea provine de la decorul
ceramicii, ce este incizat n benzi de linii paralele cu motive spiralice i unghiulare. Din
mileniul V i.en., s-a extins n Transilvania, Moldova i nord-estul Munteniei.
Cultura Hamangia
De origine est-mediteranean, s-a extins n Dobrogea i sud-estul Munteniei. i-a lsat
amprenta prin varietatea de forme ceramice i prin plastic excepional de bogat i original,
c Gnditorul i Femeia eznd, descoperite n 1956 ntr-o necropola de la Cernavod.
Cultura Vinca-Turdas. Prezena n Banat, n vestul i sud-vestul Olteniei, pe valea Mure ului
i n Transilvania, purttorii ei au impus primele vase antropomorfe i zoomorfe realiste.
Cultura Boian
1

Istoria Romniei
Prezena n Cmpia Romn, s-a extins pe un spaiu larg, cuprins ntre Munii Carpai
i Balcani. Se caracterizeaz prin rspndirea toporului cu gaur pentru coad, utilizarea
frecvena a aramei pentru producerea podoabelor i uneltelor i pictur cu grafit.
Cultura Cucuteni
Aprut n mileniul IV i.en., a fost prezena n sud-estul Transilvaniei i sud-vestul
Moldovei. S-a extins ctre est, pn la Nipru. Impresioneaz prin ceramic, decorat cu forme
geometrice, n care predomin motivul spiralei. Vasele erau realizate dintr-un material fin i
frmntat, cu diversitate de forme. Au fost descoperite la Cucuteni, pe Dealul Cetuiei.
Cultura Gumelnita
S-a extins din sud-estul Europei, fiind prezena n sud-estul Moldovei i n Dobrogea,
fiind perioada de apogeu a tehnicii de cioplire a pietrei-renaterea prelucrrii silexului.
Ceramic era neagr, variat decorat, cu ornamente n alb i rou, statuetele erau din lut i
marmur c i vasele cu caracter zoomorf sau antropomorf. Locuitorii din aria culturii
creteau cornute mari, cai, oi, capre i porci. n aezarea de la Cscioarele, a fost descoperit i
un model de sanctuar din lut ars, un soclu lung i cu nlime de 22,5 cm, peste care s-a ridicat
patru tipuri de locuine i vasele modelate pentru a imit diverse animale, precum cele
descoperite la Frumuica-Neam, Bereti-Galai, Rusetii Noi din Lpuna. Pies Hora de la
Frumuica este un vas format din ase siluete feminine, n vltoarea unui dans popular. Sunt
bine reprezentate i cuptoarele din lut ars.
Cultura bugo-nistrean
Prezena la est de Prut, atestat dup descoperirile de la Selite de pe rul Ru , Orhei,
Zahareuca sau valea Botnei.
Cultura Cernavod
Apar unelte din aram i de bronz, iar purttorii culturii rspndesc calul domestic n
spaiul carpato-danubian i central-european.
Cultura Cotofeni
Prezena n Transilvania, Banat, Oltenia, vestul Munteniei.
2

Istoria Romniei
epoca bronzului nceputul Epocii bronzului n Romnia poate fi plasat la mijlocul mileniului
al III-lea .Hr. Cele mai importante culturi sunt: Cultura Co ofeni, Cultura Horodi tea, Cultura
Schneckenberg, Cultura Glina, Cultura Monteor, Cultura Periam-Pecica.
Procesul de indoeuropenizare.
Procesul de indo-europenizare, s-a desfasurat pe parcursul unui mileniu (cca. 3500 2500 i.Hr.). Din stepele nord-pontice si din Asia Centrala, au migrat spre Europa si Asia, in
mai multe valuri, triburi de pastori indo-europeni care, prin asimilarea populatiilor stravechi
neolitice si geneza etnica, au format noi popoare. Ei sunt creatorii civilizatiei bronzului.
- tracii: s-au asezat in Peninsula Balcanica si la Nord de Dunare, ocupand un spatiu intins. In
epoca bronzului s-au impartit in doua ramuri:
- geto-dacii, ce ocupau teritoriul de la nord si sud de Dunare;
- tracii propriu-zisi (sudici): odrizii, bessii, moesii;

Geii si dacii - structuri economice si social-politice.


erau conduse de efi militari (basilei);
aveau centrul n ceti fortificate de tip dava (Argedava, Buridava, Piroboridava etc.).
Burebista (82-44 .H.) a fost conductorul get care a unit pentru prima dat toate triburile
daco-geilor sub o singur autoritate politic, punnd astfel bazele statului dac.
Condiiile care au favorizat ntemeierea statului n secolul I .H.au fost:
unitatea etnic, lingvistic i religioas a daco-geilor;
dezvoltarea organizrii sociale i apariia aristocraiei tribale (tarabostes, pilleati);
Geto-dacii din Dobrogea de astzi au intrat sub stpnirea roman din anul 46 d. Hr.,
fcnd parte din provincia Moesia.

Istoria Romniei
Decebal (87-106) conductor dac ce a purtat iniial numele de Diurpaneus, i care a reuit
s refac unitatea statului dac, n condiiile agravrii ameninrii romane.
Noul stat dac era mai redus teritorial dect n secolul I .H. dar mai
dezvoltat

plan

economic

mai

bine

organizat

militar,

capitala

sa

fiind la Sarmizegetusa, n Munii ureanu (sud-vestul Transilvaniei).


Pacea dintre Decebal i Domiian. Avnd caracterul unui compromis, aceasta
prevedea:
transformarea Daciei ntr-un stat clientelar Romei;
acordarea de subsidii bneti i asisten din partea romanilor, utilizate pentru ntrirea
capacitii militare a statului dac.
Conflictele daco-romane se reiau odat cu urcarea pe tronul Romei a lui Traian (98117). n anul 101 izbucnete primul rzboi daco-roman (101- 102). Decebal este nfrnt la
Tapae. n iarna 101/102 lupt mpotriva romanilor n Moesia, alturi de aliaii si, burii i
sarmaii, dar este nevoit s ncheie pace. Tratatul din 102, defavorabil dacilor, prevedea :
drmarea zidurilor cetilor dacice;
cedarea Banatului, Olteniei i Munteniei ctre romani;
anularea politicii externe a lui Decebal.
ntre anii 105 i 106 se desfoar cel de-al doilea rzboi daco-roman.
ntreaga Dacie este cucerit, rezistena dacilor este nfrnt.
Decebal se sinucide (106). Dacia devine provincie roman.

Dacia n epoca roman - romanizarea spaiului daco moesic


Principalul rezultat al romanizrii a fost formarea unui nou popor daco-roman.Atunci
cnd mpratul Aurelian a decis retragerea armatei i administraiei din provincia imperial
4

Istoria Romniei
Dacia,din raiuni strategice, n anul 271 d.Hr.,majoritatea populaiei nu a prsit acest teritoriu
i a continuat s triasc la nord de Dunre.
n urma procesului de romanizare, s-a format populaia daco-roman romanitate si
crestinism, administraia roman n provincia Dacia.
armata roman adus n provincia Dacia i cantonat n castre;
veteranii (soldai romani lsai la vatr, stabilii n Dacia);
administraia i justiia roman;
colonitii latinofoni, adui masiv, din toate provinciile imperiului i prezeni n toate
domeniile vieii social-economice a provinciei;
nvmntul n limba latin;
religia roman.
Au fost onorai n special zeii romani Jupiter, Junona, Minerva. S-au manifestat
urmtoarele fenomene religioase: sincretismul (amestecul atributelor unor zei diferii,inclusiv
ale celor locali, ntr-un singur cult) i interpretatio romana (adorarea unor zeiti dacice sub
nume romane). Deoarece la nord de Dunre a continuat s triasc o numeroas populaie
daco-roman, vorbitoare de limb latin, statul roman nu a ntrerupt legturile cu locuitorii de
pe acest teritoriu.
Cretinismul a avut, la rndul su, o contribuie important n procesul de romanizare a
autohtonilor, noua credin fiind rspndit n limba latin de misionarii venii din imperiu.
Dobrogea de astzi a fcut parte din Imperiul Roman de Rsrit pn n
anul 602.
Etnogeneza - apariia popoarelor romanice si a limbilor romanice pe plan european,
cazul romnesc;
Etnogeneza romneasc a fost un proces complex, desfurat de-a lungul mai multor
secole, al crui rezultat a fost apariia unui popor neolatin (nrudit, prin aceasta cu italienii,
spaniolii, francezii, portughezii), singurul motenitor al romanitii orientale.
5

Istoria Romniei
Limba romn. Face parte din familia limbilor neolatine, cu care este asemntoare n
privina stratului fundamental latin i a etapelor de formare, corespunztoare etnogenezei
romneti. Se formeaz pn n secolul al VIII-lea, cnd se poate vorbi de o limb proto- sau
strromneasc. Astfel, limba romn prezint o structur compus din:
substratul traco-dacic (circa 10% din fondul lexical de baz);
stratul fundamental latin (60 % din vocabularular);
- adstratul slav (n jur de 20% din fondul lexical, reprezentnd cuvinte ptrunse n limba
romn ncepnd cu secolul al IX-lea, cnd procesul etnogenezei era deja ncheiat).
Originile si continuitatea romnilor din perspectiva istoriografiei romnesti.
Principalele etape ale formrii poporului romn au fost
- perioada stpnirii romane (sec. II-III), cnd asupra dacilor i-au exercitat influena
romanizatoare armata, colonitii, veteranii, administraia roman, constituindu-se astfel
poporul dacoroman;
-

perioada

migraiilor,

ulterioar

retragerii

aureliene,

cnd

fenomenul romanizrii s-a extins i asupra dacilor liberi.


Totodat, a continuat s existe o populaie daco-roman i la sudul Dunrii, urma a
daco-geilor i moesilor din provincia roman Moesia. Acetia, cunoscui cu numele de vlahi,
vor fi vorbitorii dialectelor limbii romne: aromn, megleno-romn, istro-romn. Pn la
sfritul secolului al VIII-lea, n timpul desfurrii invaziei migratorilor, populaia dacoroman

se

transform

populaie

romneasc,

asimilnd

influene

din

partea migratorilor germanici i mai ales a slavilor.


n secolul al XIX-lea, Robert Roesler, a dezvoltat teoria imigraionist, n lucrarea
intitulat Studii romneti (Viena, 1871). De aceea, teoria imigraionist se mai numete i
teorie roeslerian.
Fa de teoria roeslerian au luat poziie, ntre alii, istoricii B. P. Hasdeu i A. D.
Xenopol, n secolul al XIX-lea, conturndu-se, pe baze tiinifice, teoria continuitii
romnilor n spaiul carpato-danubiano-pontic.
6

Istoria Romniei
n secolul al XX-lea, ca i n cele precedente, au fost elaborate lucrri tiinifice, care
au demonstrat vechimea i continuitatea romnilor pe teritoriul de la nord i de la sud de
Dunre.
Dintre acestea, se remarc lucrarea istoricului Gheorghe I. Brtianu, O enigm i un
miracol istoric: poporul romn
Evul mediu
Geneza si organizarea statelor medievale romnesti: structuri politice n secolele IX-XIII;
Geografia armeana pomeneste despre tara Balah. Anonimus vorbeste despre existenta in
Transilvania a trei formatiuni statale:
- formatiunea lui Menumorut din Crisana cu centrul la Biharea; Menumorut s-a luptat cu
ungurii si spune ca el nu asculta decat de Bizant, dar este infrant;
- formatiunea lui Gelu qididas blochus = duce roman; pe Somes cu centrul la Dabaca;
- formatiunea lui Glad asezat in Banat cu centrul la Cuvin.
Pentru secolul XI legenda sfantului Gerrard ne aminteste despre formatiunea Ahtum
care cuprindea vechea formatiune a lui Glad, dar era mai intinsa. Si despre o formatiune
condusa de Gyla, o tara intinsa si prospera in centrul Transilvaniei.
Pentru Dobrogea este mentionat Jupan Dimitrie (943).
Ana Comnena, fiica lui Alexi Comnenul, imparat bizantin ne vorbeste de formatiunile lui
Tatos, Setslav si Szata.
Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 aminteste urmatoarele formatiuni prestatale:
1. Tara Severinului;
2. Voievodatul lui Litovoi asezat pe Jiu care contine si Tara Hategului;
3. Voievodatul lui Seneslau pe Arges si Muscel care contine si Tara Fagarasului;
4. Cnezatele lui Ioan si Farcas.
7

Istoria Romniei
Pentru Moldova amintim de formatiunile mentionate de Dimitrie Cantemir, Tara
Vrancei, Campulungului, Tigheci. Mai existau si Tara Brodnicilor, Berladnicilor, Codrii
Orheiului, Codrii Cosminului, Campul lui Dragos si Tara Sipemitului.
Tari: Maramures, Amlas, Fagaras, Hateg, Lapus, Vrancea, Campulung.
Din tara Maramuresului va avea loc descalecatul lui Dragos, in Moldova.
Din tara Fagarasului va avea loc descalecatul lui Negru-Voda in Tara Romaneasca.
Constituirea statelor medievale;
Intemeierea statelor medievale
Conditiile intemeierii:
Intemeierea statelor medievale este stimulata de factori interni (dezvoltarea sociala,
economica, politica) si factori externi (decaderea puterii tatarilor si luptele interne din
Ungaria.
Se remarca contributia romanilor din Transilvania care intrand in conflict cu
regalitatea maghiara trec muntii peste Carpati si contribuie la intemeierea celor doua state
medievale.
Organizarea in voievodate cu structuri asemanatoare reflecta unitatea civilizatiei de pe
intreg teritoriul romanesc.
Intemeierea Tarii Romanesti:
La sud de Carpati exista o dezvoltare economica sociala si politica. Astfel Diploma
cavalerilor ioaniti din 1247 ne arata existenta Banatului de Severin a cnezatelor lui Ioan si
Farcas, a voievodatelor lui Litovoi si Seneslau.
Existau de asemenea fanete, pasuni si se pescuia in Dunare. Exista o stratificare sociala,
astfel, se vorbeste despre mai marii pamantului.
Prima incercare de intemeiere a Tarii Romanesti porneste din dreapta Oltului cand
Litovoi sau altul cu acelasi nume in 1272-1275, refuza sa plateasca tribut regalitatii maghiare
8

Istoria Romniei
iar in 1277 se ajunge la razboi si Litovoi moare in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat
prizonier si se rascumpara cu o mare suma de bani.
Potrivit cronicilor secolului XVII bazate pe traditii orale in 1291 a avut loc
Descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras, care a intemeiat un stat in regiunea Campulung si
care mai apoi s-a extins catre Vest in Oltenia si spre est avand capitala la Curtea de Arges.
Prin descoperiri arheologice se arata ca atat la Campulung cat si la Arges, erau asezari
infloritoare.
Desavarsirea unificarii statului s-a realizat in timpul lui Basarab I (? 1352).
In 1324 Basarab recunoaste suzeranitatea maghiara in schimbul recunoasterii unitatii statului.
Basarab apare in documente ca a luptat pentru eliberarea sudului Moldovei de sub tatari. Este
mentionat in documente ca voievod si domn.
In 1330 intra in conflict cu Carol Robert de Anjou pentru Banatul de Severin si iese
victorios in lupta de la Posada (9 12 noiembrie 1330). Aceasta victorie insemnand
independenta.
Nicolae Alexandru (1352-1364) isi ia numele de singur stapanitor si pune bazele
mitropoliei ortodoxe.
Vladislau Vlaicu (1364 1377), bate moneda, acorda privilegii comerciale
brasovenilor si in 1368 recunoaste suzeranitatea maghiara primind Banatul de Severin si
Fagarasul.
Intemeierea Moldovei:
Si aici se cunoaste o dezvoltare economica sociala si politica astfel in 1277 sunt
mentionati romanii in conflict cu rusii. Documentele germane mentioneaza o tara numita
Wlacheland, iar in secolul XIV se vorbeste despre Baia ca cetate a Moldovei.
Privind dezvoltarea economica remarcam rolul drumului comercial care venea de la Marea
Baltica, trecea prin Moldova la Dunare. Din punct de vedere social in 1322 documentele
vorbesc despre puternicii locurilor.

Istoria Romniei
In 1352-1353 are loc descalecatul lui Dragos care trece muntii din Maramures cu o
armata maghiara si infiinteaza la Baia o marca (un mic stat cu rol de aparare impotriva
expansiunii tatarilor).
In 1363-1364 Bogdan tot din Maramures care-i inlatura pe urmasii lui Dragos si sunt
respinse

armatele

maghiare

ce

incearca

sa

redobandeasca

stapanirea.

Se obtine astfel independenta iar statul se dezvolta si devine o domnie (Ioan de Tarnave spune
acest lucru).
Urmeaza Latscu care se apropie de papalitate si apoi Petru Musat (1375-1391), care
pune

bazele

mitropoliei,

bate

moneda

si

incheie

cu

polonezii

un

tratat.

Urmeaza Roman Musat (1391-1394) care-si ia numele de mare si singur stapanitor de la


munti pana la tarmul marii.
Intemeierea Dobrogei:
Tara Carvunei la sud de Mangalia, era stapanita de Balka (1346-1354). Acesta se
amesteca in luptele interne din imperiul Bizantin. Urmeaza Dobrotici care devine despot si
stapaneste toata Dobrogea. Ivanca ce moare intr-o lupta cu turcii in 1388-1389 ii lasa tara lui
Mircea cel Batran.
Organizarea voievodatului Transilvania:
In fruntea Transilvaniei se afla un voievod, comandant militar, ajutat de un voievod. Pe
masura ce maghiarii cuceresc Transilvania ei organizeaza comitate. (exemple: Bihor, Crasma,
Dabaca, Cluj, Satu Mare) Sasii se organizeaza in scaune ca si secuii, iar apoi mai multe
scaune vor forma o universitatea romaneasca. Teritoriile cu specific romanesc sunt organizate
in districte. (exemple: Fagaras, Maramures, Hateg etc.)
Instituiile

statului

medieval

-Domnia,

Biserica,

organizarea

militar,

Adunrile de stri.
1. Domnia reprezenta principala institutie a statului medieval, domnitorul
avand autoritate absoluta in stat. Era ereditara si electiva (alegerea domnitorului de
catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu legitim sau nelegitim, obligativitatea era
doar sa fie os domnesc). Principalele familii domnitoare erau basarabii in Tara
10

Istoria Romniei
Romaneasca si musatinii in Moldova. Domnia era considerata de caracter divin, fapt exprimat
si in titulatura domnitorilor: Io, mare voievod si domn, particula io reprezentand
prescurtarea cuvantului grecesc ioannes care insemna cel ales de Dumnezeu.
In Moldova si in Tara Romaneasca, conducatorul statului isi atribuia titlul
de Voievod si Domn. Domn provine din latinescul dominus, singur stapanitor, iar
termenul voievod inseamna conducator suprem al armatei.
In Transilvania se folosea doar termenul de voievod pentru a desemna
conducatorul statului, deoarece acest teritoriu era vasal Ungariei.
Daca domnitorii din T.Ro si Mold. sunt alesi de Adunarea Tarii, voievodul
Transilvaniei este numit de regele Ungariei si supus acestuia. Exista situatii in care
voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan si Roland Borsa, nu s-au subordonat
pe deplin regelui maghiar.
2. Sfatul domnesc in Moldova si in Tara Romaneasca acesta era alcatuit
din 12 mari boieri cu dregatorii. Cele mai importante dregatorii erau cele de Portar
al Sucevei (Moldova) si de Ban al Olteniei (Tara Romaneasca).
In Sfatul Domnesc existau atributii ca:
- logofatul, raspundea de Cancelaria Domneasca, acte;
- vistiernicul, raspundea de visteria statului;
- spatarul, purta spada domnitorului;
- postelnicul, avea grija de casa si de camasi;
- comisul, avea grija de grajduri;
- paharnicul, verifica bauturile.
Sfatul

Domnesc

avea

doar

rol

consultativ,

deciziile

domnitorului. Din secolul XIX il gasim si sub denumirea de Divan.

11

finale

apartinandu-i

Istoria Romniei
3. Adunarea tarii reprezenta populatia din Tarile Romane convocata de
domnitor in cazul luarii unei decizii importante.
4. Organizarea

administrativa

in

Moldova

teritoriul

era

organizat

in

tinuturi, iar in Tara Romaneasca in judete. In Transilvania ungurii erau organizati in


comitate, secuii in scaune si sasii in districte.
In 1437 maghiarii, sasii si secuii se vor organiza intr-o uniune privilegiata,
Unio Trium Nationum, care-i va exclude pe romani.
5. Legislatia

- in

Moldova

si Tara Romaneasca a predominat

dreptul

cutumiar (obiceiul pamantului), peste care s-au suprapus principii de drept bizantin.
Domnitorul reprezenta instanta judecatoreasca suprema.
In 1517, in Transilvani, juristul Stefan Werboczi a redactat un cod de legi in
3 parti,Tripartitul lui Werboczi, prin care taranii romani erau legati de glie
definitiv.
6. Armata - a reprezentat o institutie esentiala in mentinerea fiintei statale.
In perioada sec XIV-XVI era organizata din oastea cea mare, alcatuita din tarani
liberi (proprietari de pamant), si oastea cea mica formata din boierimea mare si
mijlocie.
7. Biserica - a reprezentat, alaturi de domnie, o institutie centrala a statelor
feudale. In Moldova si in Tara Romaneasca mitropolitul era cel care recunostea
domnitorul, il ungea. Domnul era aparator al bisericii si colabora din punct de
vedere religios cu ierarhia ecleziastica. Cu toate acestea, mitropolitul putea fi
inlaturat de catre domnitor daca era banuit de tradare. Mitropoliile celor doua tari
extracarpatice au avut un rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a
structurilor statale.
rile Romne n context internaional (secolele XIV-XVI): voievozii romni n
cruciada trzie.
Politica de cruciada a Tarilor Romane (sec. XIV-XVI)

12

Istoria Romniei
In aceasta perioada, expansiunea Imperiului Otoman catre centrul Europei a
determinat implicarea Tarilor Romane in ceea ce s-a numit Cruciada tarzie (lupta
statelor crestine de la nord de Dunare impotriva musulmanilor)(expeditie cu scop
religios).
Conflictul romano-otoman a fost considerat asimetric din cauza inegalitatii
de forte dintre cele 2 armate. Tactica folosita de domnitorii romani a fost cea a
pamantului parjolit, avand ca scop slabirea fortelor inamicului. Consecinta acestor
conflicte a fost pastrarea independentei sau plata unui tribut catre Imperiul Otoman,
ca pret al pacii.
Mircea cel Batran (1386-1418) - a fost domn al Tarii Romanesti si s-a
remarcat de la inceputul domniei prin politica antiotomana. In acest scop, a incheiat
un tratat de alianta cu Polonia la Radom in 1389. In martie 1395, Mircea incheie o
alianta la Brasov cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Prin acest tratat cei
doi

conducatori

isi

promiteau

sprijin

militar

in

cazul

unui

atac

otoman.

In 17 mai 1395 s-a desfasurat batalia de la Rovine, unde Mircea s-a opus
unui atac turcesc asupra Tarii Romanesti. El obtine victoria pe campul de lupta, dar
o parte din marea boierime foloseste aceste imprejurari pentru a-l inlocui cu un
pretendent la tron, Vlad Uzurpatorul.
Mircea se retrage la aliatul sau in Transilvania, iar in 1396 participa, alaturi
de Sigismund de Luxemburg, la Cruciada de la Nicopole. Cruciatii crestini sunt
invinsi, dar acest context politic ii permite lui Mircea sa-si recapete tronul Tarii Ro.
In 1402, in urma bataliei de la Ankara, sultanul otoman Baiazid este invins
si luat prizonier de catre capetenia tataro-mongola Timur Lenk. Baiazid moare, iar
intre fiii sai incepe lupta pentru tron. Mircea intervine si il sustine pe Musa, dar, in
final, Mahomed e cel care obtine tronul. Asadar, domnitorul roman e nevoit sa
plateasca tribut Imperiului Otoman pentru mentinerea pacii.
In 1417, Dobrogea e anexata de turci, iar in 1418 Mircea moare si e
inmormantat la Manastirea Cozia.
Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost domn al Moldovei si a incheiat un
sistem de aliante cu Polonia in scopul apararii hotarelor de turci. L-a sprijinit pe
13

Istoria Romniei
regele polonez in luptele acestuia impotriva Cavalerilor Teutoni la Grunwald (1410)
si la Marienburg (1422). In 1420 turcii au atacat Chilia si Cetatea Alba, dar
Alexandru a reusit sa le apere.
Iancu de Hunedoara (1441-1456) voievod al Transilvaniei. In politica
externa s-a orientat catre aliante si campanii antiotomane.
In

1441

invinge

armata

otomana

la

Alba

Iulia.

In 1442 invinge turcii pe raul Ialomita.


In 1443 organizeaza o campanie militara cu care ajunge pana la Adrianopol.
Scopul acesteia era de a determina armata otomana sa renunte la asediul orasului
Constantinopol. In acelasi an, Imperiul Otoman incheie un tratat de pace la Seghedin
(Ungaria) cu Iancu de Hunedoara pe o perioada care ar fi trebuit sa dureze 10 ani.
Prevederile

tratatului

sunt

incalcate

in

anul

urmator

(1444),

cand,

la

initiativa papei, se organizeaza Cruciada de la Varna. Cruciatii crestini sunt invinsi


de turci, iar regele Ungariei e ucis in lupta. Deoarece urmasul lui Vladislav era prea
tanar, la tronul ungar a venit Iancu de Hunedoara, in calitate de Guvernator, pe o
perioada de 6 ani.
Iancu de Hunedoara s-a preocupat si de mentinerea unor relatii diplomatice
cu

Moldova

si

cu

Tara

Romaneasca.

In 1456, in lupta de la Belgrad impotriva turcilor (Mahomed al II-lea), Iancu


obtine o victorie remarcabila si impiedica astfel inaintarea turcilor catre Europa
centrala. Dupa aceasta victorie, el moare de ciuma in acelasi an.
Vlad Tepes (1456-1462; 1476 - o luna jumatate) a fost domnitor al Tarii
Romanesti si s-a orientat catre o politica antiotomana, refuzand plata tributului.
A organizat expeditii pe malul drept al Dunarii impotriva garnizoanelor
otomane. Avand in vedere faptele, sultanul Mahomed al II-lea a trimis o expeditie
condusa de Hamza Pasa cu scopul de a-l captura si de a-l aduce la curtea otomana pe
Tepes. Domnitorul roman a intuit complotul; i-a capturat si i-a tras in teapa pe
atacatori.

14

Istoria Romniei
In 1462, sultanul Mahomed al II-lea intra in Tara Romaneasca, in fruntea
unei armate numeroase, cu scopul de a-l inlatura pe Tepes si de a-l impune la tron pe
fratele acestuia, Radu cel Frumos.
In lupta de la Targoviste din noaptea 16-17 iunie 1462, Tepes obtine
victoria, dar e tradat de marea boierime care prefera sa se inchide lui Radu cel
Frumos. Tepes se retrage in Transilvania, dar e arestat din ordinul regelui ungar
Matei Corvin, fiul lui Iancu de Hunedoara. Dupa 14 ani de prizonierat, Vlad revine
la tron pentru o luna jumatate, iar apoi este omorat.
Stefan cel Mare (1457-1504) o prima etapa in politica externa a lui Stefan
a fost eliberarea Moldovei de sub tendinta de suzeranitate a Ungariei.
In 1465, Stefan cucereste cetatea Chilia care se afla sub control politic
ungar. Regele Ungariei Matei Corvin vine cu armata in Moldova, dar e invins in
lupta de la Baia din 1467. Prin aceasta batalie se obtine independenta Moldovei fata
de Ungaria.
Politica antiotomana a lui Stefan s-a concretizat prin inlaturarea din Tara
Romaneasca

domnitorului

Radu

cel

Frumos,

deoarece

era

supus

turcilor.

In 10 ianuarie 1475, Stefan invinge o numeroasa armata otomana in lupta de


la Podul Inalt, actualul Vaslui. Dupa aceasta confruntare, Stefan a trimis o scrisoare
capetelor incoronate crestine din Europa pentru a cere sprijin impotriva dusmanilor
crestinatatii, insa a primit doar scrisori de incurajare, nu si sprijin concret.
Domnitorul
crestinatatii:

daca

exprima
aceasta

clar
poarta

conceptia
a

despre

crestinatatii

va

Moldova
fi

ca

pierduta,

poarta
atunci

toata

crestinatatea va fi in mare primejdie (fragment din scrisoarea trimisa de Stefan).


Neprimind

niciun

raspuns

din

partea

principilor

crestini,

in

iulie

1475,

Stefan cel Mare ii fagaduieste credinta vesnica regelui Matei Corvin, sperand ca,
in virtutea relatiilor de suzeranitate-vasalitate, o sa beneficieze de ajutorul sau in
cazul unei campanii otomane impotriva Moldovei. In 1480 ungurii incheie pace cu
Imperiul Otoman si, prin urmare, tratatul lui Stefan isi pierde valoarea.

15

Istoria Romniei
In 1476 este atacat simultan de o armata tatara si una turceasca. Stefan se
confrunta cu armata otomana la Razboieni, dar este invins. Cu toate acestea,
Mahomed al II-lea nu reuseste sa cucereasca si sa supuna Moldova.
In 1484 turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba.
In 1485, incercand sa recapete cetatile pierdute, Stefan cel Mare depune
juramant de vasalitate fata de regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, la Colomeea.
In

1486/1487,

domnul

Moldovei

se

regaseste

din

nou

singur

in

fata

otomanilor, ceea ce-l sileste sa incheie pace si sa accepte plata tributului in schimbul
conservarii autonomiei tarii.
Marea expeditie polona, al carei tel proclamat era recuperarea Chiliei si a
Cetatii Albe, dar de fapt urmarea instalarea unui print polonez pe tronul Moldovei,
s-a soldat cu un esec. Stefan a invins armata regelui polonez Ioan Albert in lupta de
la Codrii Cosminului din 1497. Asadar, conditiile subordonarii au fost anulate in
1499, prin tratatul de la Harlau in care se recunostea egalitatea politica intre Pol. si
Mold. La moartea sa, Stefan a lasat o tara bine consolidata politic si economic.
*Conflictul multisecular cu Imperiul Otoman nu s-a soldat cu supunerea totala a
romanilor. Tarile Romane n-au fost transformate in pasalacuri, ceea ce a permis, in
plan intern, conservarea fiintei statale si a confesiunii religioase. Pe plan extern,
lupta capata o dimensiune europeana. Expansiunea otomana in aceasta parte a
Europei a fost oprita pe linia Dunarii, iar fortele turcilor au fost uzate in lupte nu
intotdeauna de mare amploare, dar care surveneau la intervale destul de stranse, ceea
ce-i impiedica sa se concentreze in alte directii. Rezistenta romanilor, alianta cu
statele crestine (Polonia, Ungaria), precum si faptul ca nu se aflau in principala cale
de inaintare a turcilor spre Europa Centrala sunt tot atatia factori care au contribuit la
mentinerea autonomiei Tarilor Romane. Pentru turci devenise mai rentabil un regim
indirect de dominatie prin intermediul administratiei romanesti. Asadar, in sec. XV
Moldova si Tara Romaneasca au fost silite sa accepte plata tributului si s se
resemneze cu pierderea cetilor dunarene si pontice (Turnu, Giurgiu, Chilia si
Cetatea Alba) (Transilvania plateste abia din secolul XVI). Totodata, ele asigurau
provizii pentru armata si imperiu. In schimbul acestor renuntari, Imperiul Otoman a
16

Istoria Romniei
promis si a recunoscut autonomia celor doua tari, statut inscris in conventii numite
Capitulatii.
Mihai Viteazul (1593-1601) Conform obiceiului din epoca, Mihai, fost
ban al Craiovei, isi cumpara domnia in 1593, dar acest semn de fidelitate fata de
turci este superficial. A avut inca de la inceputul domniei o politica antiotomana si a
aderat de bunavoie la Liga Sfanta antiotomana, creata din initiativa papei.
Lupta antiotomana e declansata de Mihai in 1594, prin uciderea creditorilor
si masacrarea garnizoanei turcesti din Bucuresti. Dupa aceea, el invinge o armata
otomana la Stanesti si una tatara la Putinei.
Deoarece anticipeaza un atac otoman, a incercat sa obtina alianta statelor vecine.
Asadar, a trimis o delegatie de boieri munteni la principele Transilvaniei, Sigismund Bathory,
pentru a incheia un tratat cu acesta. Incalcand indicatiile date de domnitor, boierii au incheiat,
in 20 mai 1595 la Alba Iulia, un tratat prin care Mihai devenea subordonat principelui. Prin
urmare, domnitorul roman devenea loctiitor al lui Sigismund Bathory, dar se recunostea
suprematia Mitropoliei Ordodoxe a Tarii Romanesti asupra Bisericii Ortodoxe din
Transilvania. Mihai accepta tratatul si organizeaza armata de mercenari pentru viitoarea
confruntare militara. Reactia Portii se produce in vara anului 1595. O puternica armata
condusa de vizirul Sinan Pasa ataca Tara Romaneasca. In 23 august la Calugareni, Mihai
zdrobeste avangarda turca, dar apropierea marii armate otomane il obliga sa se retraga in
munti, in asteptarea ajutorului transilvan. Intre timp Sinan Pasa ocupa Bucurestiul, asediaza
Targovistea si incepe organizarea tarii in pasalac, prin numirea reprezentantilor otomani in
administratie. O luna mai tarziu, beneficiind de ajutorul lui Sigismund Bathory si Stefan
Razvan, domnul Moldovei, Mihai trece in ofensiva, eliberand tara de turci.
In 1597 incheie o pace avantajoasa cu Imperiul Otoman, pe toata durata domniei sale,
prin care se diminua considerabil tributul datorat Portii. In 1598 incheie alianta cu imparatul
Austriei, Rudolf al II-lea, la Manastirea Dealu.
Intre timp, Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul
Andrei Bathory. Acesta s-a declarat ostil lui Mihai si i-a cerut sa paraseasca tronul. In aceste
conditii, Mihai isi organizeaza armata si il invinge pe acesta in lupta de la Selimbar din 28
octombrie 1599.
17

Istoria Romniei
La 1 noiembrie 1599, Mihai intra triumfal in Alba Iulia, marcand astfel, prin acest
gest, unirea politica a Tarii Romanesti cu Transilvania. In dieta/forul legislativ al
Transilvaniei, Mihai a luat masuri in limba romana si a adoptat legi in favoarea preotilor
romani.
In primavara anului 1600, el intra cu armata in Moldova. Dupa ce Ieremia Movil se
refugiaza in Polonia si cetatile Moldovei se predau fara lupta, Mihai redacteaza la Iasi, in 27
mai 1600, primul document al unirii celor 3 tari.
In absenta lui, in Transilvania se rascoala nobilimea maghiara si il proclama
conducator militar pe generalul Gheorghe Basta. Mihai se lupta cu armata acestuia la Mireslu
in septembrie 1600, dar este invins pierzand Transilvania. In Moldova revine Ieremia Movil,
iar in Tara Romaneasca se pregatea inscaunarea lui Simion Movil. In aceste conditii, Mihai
pleaca la Viena pentru a primi sprijin din partea lui Rudolf al II-lea. Acesta revine in
Transilvania si o recastiga in urma luptei de la Guruslu din august 1601, ca aliat al lui
Gheorghe Basta. La cateva zile dupa victorie, insa, Mihai e asasinat pe Campia Turzii din
ordinul lui Gheorghe Basta. (Rudolf s-a folosit de el ca sa castige Transilvania). Unirea se
destrama dupa moartea sa, dar va ramane un ideal pentru epoca moderna.
Cultur si spiritualitate n rile Romne ( sec. XVI-XVII): Reforma religioas si
Ortodoxia;
n timpul Reformei Bisericii din sec.XVI au aprut trei biserici sau denominaii/culte
protestante. Acestea sunt: Biserica Evanghelic Lutheran, Biserica Reformat i Biserica
Anabaptist (care are mai multe ramuri).
Spre deosebire de sai care erau adepi ai ideilor lui Luther, maghiarii n marea lor
majoritate au devenit adepi ai lui Jean Calvin. Cu timpul au aprut tensiuni ntre ramurile
lutherane i calviniste ale Bisericii Protestante din Transilvania care au dus n 1564 la
desprirea lor n timpul Sinodului de la Aiud. Astfel a aprut Episcopia Reformat a
Ardealului care cuprindea membrii de etnie maghiar adepi ai teologiei lui Jean Calvin. O
mic parte din maghiari ns a decis s rmn lutherani. Att lutheranii ct i reformaii au
ncercat s i atrag pe romni la protestantism i n acest sens au tradus cri i catehisme n
limba romn, au numit preoi i episcopi din rndurile lor.

18

Istoria Romniei
Reforma a reuit s ptrund i n Moldova n timpul domniei lui Despot Vod (Ioan
Iacob Heraclid) ntre 1561 i 1563, acesta fiind singurul domnitor al unei ri romneti de
confesiune reformat. Despot Vod, originar din Creta sau Samos (insul din Grecia), a fost
fiul adoptiv al unui nobil grec. n perioada ct a stat n Germania Despot Vod a devenit adept
al protestantismului, pe care a ncercat s l promoveze apoi i n Moldova. Din nefericire
pentru el moldovenii nu au fost prea interesai s devin protestani, ci au rmas fideli
Bisericii Ortodoxe. Dei nu a reuit s rspndeasc principiile Reformei n Moldova, Despot
Vod a avut un rol important n dezvoltarea culturii i educaiei n Moldova ntemeind coala
latin de la Cotnari, prima universitate romneasc.
n Transilvania au existat nu doar biserici reformate sau lutherane ci i anabaptiste.
Anabaptitii (care nseamn reboteztorii, nume dat de adversarii lor datorit faptului c
nerecunoscnd validitatea botezuluiaplicat lor la natere au nceput s se autoboteze sau s
se lase botezai ca aduli), reprezint ramura radical a Reformei care pe lng principiile
introduse de Luther i Calvin au reintrodus i botezul adulilor, au eliminat botezul nou
nscuilor, au promovat nonviolena i libertatea religioas. Persecutarea anabaptitilor n sec.
XVIII a fost singurul caz de persecuie pe motive religioase din Transilvania, aceast regiune
a Europei fiind foarte tolerant din punct de vedere religios.

Renasterea si Umanismul.
Umanismul romnesc
Umanismul romnesc valorific tradiia cultural a Antichitii n scopul demonstrrii
originii romane a poporului nostru i a originii latine a limbii romne. n spaiul autohton de
civilizaie, umanismul a avut o dezvoltare special, legat de redescoperirea romanitii
noastre i de comunitatea surselor de limb i de cultur cu multe ri europene. Legturile
celor mai de seam voievozi ai notri din secolele al XV-lea i al XVI-lea cu papii i principii
umaniti s-au datorat, nti, necesitilor istorice, observndu-se o incipient comuniune de
spirit european pentru aprarea valorilor cretine i spiritual-laice ale btrnului continent,
aflat deja fa n fa cu agresiunea turceasc i a mahomedanismului ( a pgnismului ).
Primii reprezentanti de seama ai Umanismului romanesc sunt: domnitorul Negoe
Basarab,( care prin Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie realizeaza o sinteza
19

Istoria Romniei
romaneasca de intelepciune medievala) si carturarul Udriste Nasturel; in Transilvania, in
acelasi timp se afirma Nicolaus Olahus.
Umanismul romnesc este preponderent legat de istoriografia n limba romn, care s
a nscut odat cu ridicarea noii boierimi la confluena veacurilor al XVI-lea i al XVII-lea, ca
o consecin a renunrii la uzul limbii slavone n actele de cancelarie i a tendinei marilor
feudali de a subordona puterea domneasc. Un rol nsemnat n dezvoltarea istoriografiei, mai
ales a celei moldoveneti, l-a jucat umanismul trziu al colilor iezuite din Polonia, cunoscut
de viitorii cronicari n mod direct.
Umanismul tardiv a afectat concepia cronicarilor n privina rolului educativ al
istoriei, a importanei personalitilor n devenirea unui popor, a concepiei despre rzboi i
glorie n sensul sporirii renumelui individual al monarhilor i principilor Europei. Ideea
apartenenei poporului romn i a limbii sale la ginta latin, aceea a originii comune i a
legturilor de neam i limb ntre toi romnii, a integrrii idiomului nostru n familia
lingvistic romanic, alturi de ndemnul la studiul limbii latine i al autorilor clasici trebuie
puse, de asemenea, pe seama influenei umanismului.
Acelai curent cultural i literar a influenat stilul cronicarilor, oferindu-le modele de
ntocmire i redactare savant a letopiseelor. Fraza lui Miron Costin, influenat de
construcia latin, se distinge prin claritate, precizie i naturalee.
Scrisul cronicresc s-a nscut dintr-o necesitate stringent: provinciile romneti
parcurseser veacuri de istorie, care riscau s fie necate n uitare. Prima intenie a istoricilor
cronicari a fost s recupereze trecutul: ca s nu s nece a toate rile anii trecui i s nu s
tie ce s-au lucrat ( Gr. Ureche ); ca s nu s uite lucrurile i cursul rii ( Miron
Costin ). n viziunea umanitilor notri, un popor fr istorie, care i ignor trecutul, nu va ti
s-i construiasc prezentul i nici s-i imagineze viitorul. Un astfel de popor nu are
contiin, nici for vizionar, asemnndu-se fiarelor i dobitoacelor celor mute i fr
minte ( Gr. Ureche ). Aadar, istoria unui neam este purttoarea unor valori educative i
scrierea ei devine o responsabilitate integral asumat: Eu voi da sam de ale mele, cte
scriu( Miron Costin )
n celebra Predoslovie la opera cu cel mai pronunat caracter umanist pe care a
redactat-o, De neamul moldovenilor, Miron Costin critic vehement activitatea copitilor
20

Istoria Romniei
iresponsabili care modificaser cronica original a lui Grigore Ureche, afirmnd c
moldovenii ar fi provenit din tlharii Romei exilai pe teritoriul Daciei, fcnd, n acest mod,
neamul de ocar. Miron Costin e convins c a scrie ocar vecinic unui neam nseamn ai leza mndria devenirii istorice.
Ideile, atitudinile, sentimentele evideniate att n Predoslovie, ct i n opera
propriu-zis despre etnogeneza romnilor nu sunt doar ale lui Miron Costin, ci aparin
tuturor cronicarilor: patriotismul discret, dar clar exprimat, preocuparea fa de originea
noastr romanic, dar i convingerea de sorginte umanist c romnii trebuie s ias din
ntunericul netiinei, contiina c scrisul lor este dator s slujeasc adevrul ( devenind un
act de responsabilitate istoric ), sentimentul unei continuiti ( prin contribuia fiecruia ) a
efortului de a scoate la tirea tuturor istoria poporului romn.
Ion Neculce mbin relatarea istoric i ficiunea pilduitoare ( n cele 42 de legende
aezate naintea cronicii propriu-zise, sub titlul O sam de cuvinte ), devenind un evocator
autentic al trecutului i, cnd povestete ntmplri la care el nsui a luat parte, gsind accente
elegiace sau dramatice ale unui memorialist nentrecut. Ironia este calitatea principal a
expunerilor lui Ion Neculce, cronicar moralist, ca i Miron Costin, dar cu o vdit
predispoziie spre jovialitate.
Cronicarii munteni ( anonimi sau cunoscui ) sunt mai puin individualizai dect cei
moldoveni, dar au o pronunat fizionomia colectiv, toi fiind vehement polemici, pamfletari,
mpingnd riposta pn la invectiv. S-a afirmat c, din punct de vedere documentar, se
cuvine maxim precauie n judecarea cronicilor muntene, prtinitoare fa de anumii
voievozi. Din punct de vedere literar, ns, tocmai subiectivitatea, tendina spre satir i arj
caricatural fac din autorii acestora veritabili scriitori. Cel mai vehement dintre istoriografii
munteni este Radu Popescu, cronicarul oficial al domnitorului Nicolae Mavrocordat, ale crui
pamflete vor fi valorificate, apoi, n literatura romn, de Ion Heliade Rdulescu, N. D.
Cocea sau Tudor Arghezi.
O figur aparte printre cronicarii munteni o reprezint stolnicul Constantin
Cantacuzino, care a studiat la Pavia, nsuindu-i ideile umaniste. n Istoria rii Romneti,
discutnd despre cucerirea roman n Dacia, stolnicul crturar insist, dintr-o perspectiv
umanist, asupra rolului civilizaiei aduse de colonitii care prea mari oameni au fost i atta
ntru viteji au fost ispitii, educai i alei, i att ntru nelepciunea lumeasc de iscusii, ct
21

Istoria Romniei
nice un neam, nice o limb pe lume, niciodat ca ei n-au sttut. n opinia intelectualului
instruit i rafinat, conceptul de civilizaie are un sens pur umanist: civilizat n accepia lui
Constantin Cantacuzino este omul supus i cuprins n legi i drepti, omul care triete
dup anumite norme ale societii ( numit de el soiire ), nu acela care d fru liber
instinctelor ca varvarul ( Barbarul ).
Tot un umanist a fost i Nicolae Milescu, traductor n limba romn al Bibliei ( al
crui manuscris a fost ulterior folosit de fraii erban i Radu Greceanu, traductorii Bibliei de
la Bucureti, n 1688 ) i autor al unui faimos Jurnal de cltorie, scris n limba slavon i
intitulat Descrierea Chinei.
Cu opera lui Nicolae Milescu apare alta direcie de dezvoltare a literaturii romne
vechi, consecin fireasc a orientrii religioase i istoriografice precedente: direcia
superioar estetic a literaturii de concepie i de imaginaie. Ea s-a concretizat artistic n dou
specii noi, eseul i romanul, ambele reprezentate de un singur autor, voievodul Moldovei, mai
trziu consilier intim al arului petru cel Mare, Dimitrie Cantemir. Eseul lui Cantemir, Divanul
sau glceava neleptului cu lumea sau giudeul sufletului cu trupul, a fost redactat n limbile
elin ( greaca veche ) i romn, aprnd la Iai n 1698. Volumul este un mic tratat de etic,
realizat dup tehnica dialogurilor platoniciene, pe tema fortuna labilis ( soarta schimbtoare ),
citnd chiar i versuri din poemul Viaa lumii, de Miron Costin.
Romanul Istoria ieroglific, al lui Cantemir, scris la Constantinopol, n 1705, este o
fabul alegoric, personajele aparinnd lumii animale, sub ale cror mti se ascund
protagonitii certurilor dintre casa domnitoare a rii Romneti, n frunte cu Brncoveanu
( Corbul ) i aceea a Moldovei, conduse de Cantemir nsui ( Inorogul ). Umanismul i
renaterea ne-au redat sentimentul comunitii de civilizaie, limb i cultur cu rile Europei
Apusene, contiina unitii teritoriale a provinciilor romneti, idealuri din care ne-am tras
nvmintele duratei noastre ca neam, permanen spiritual i ca misiune istoric.

22

Istoria Romniei
Epoca modern
rile Romne n secolul al XVIII-lea si n prima jumtate a secolului al XIX-lea:
Problema Oriental;
Chestiunea Oriental a aprut odat ce puterea Imperiului Otoman a intrat n declin
dup 1683, cnd forele sale au fost nfrnte n btlia de la Viena de ctre for ele aliate
austriece i polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski. Prin tratatul de la Karlowitz semnat
n 1699, Imperiul Otoman a fost obligat s cedeze o serie de posesiuni europene, printre care
i Ungaria. Expansiunea otoman spre vestul Europei a ncetat, iar turcii au ncetat s mai fie
o ameninare pentru Austria, care a devenit n schimb puterea dominant n sud-estul Europei.
Chestiunea Oriental a devenit cu adevrat evident doar n timpul rzboaielor rusoturce din secolul al XVIII-lea. Primul dintre aceste rzboaie din 1768 1774 s-a ncheiat cu
semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Acest tratat a permis arului s devin protector
al cretinilor ortodoci aflai sub suzeranitatea sultanului i a asigurat Imperiului Rus statutul
de putere naval la Marea Neagr. Un nou conflict ruso-turc a izbucnit n 1787. mprteasa
Ecaterina a II-a semnat o alian cu mpratul Iosif al II-lea. Cei doi au czut de acord asupra
mpririi Imperiului Otoman, alarmnd prin aceast alian o serie de puteri europene
Regatul Unit, Frana i Prusia. Austria a fost forat s se retrag din rzboi n 1791. Tratatul
de la Iai din 1792 a dus la creterea dominaiei ruse n zona Mrii Negre.
Poziia marilor puteri europene fa de Imperiul Otoman a devenit clar la nceputul
secolului al XIX-lea. Rusia era cea mai interesat n Chestiunea Oriental. Imperiul Rus dorea
s dein controlul n Marea Neagr i s obin accesul la Marea Mediteran (n principal
prin ocuparea Constantinopolului i a strmtorilor Bosfor i Dardanele). Rusia dorea cu
ardoare s i asigure drepturi de navigaie liber n regiune pentru vasele comerciale i
militare, negnd ns aceste drepturi altor puteri europene. Rusia se arta interesat i de
aprarea intereselor cretinilor ortodoci din Imperiul Otoman, dat fiind faptul c era cea mai
mare putere ortodox. Faptul c cea mai important patriarhie ortodox, cea a
Constantinopolului era sub stpnirea otoman, oferea ruilor un motiv n plus pentru
aciunile lor militare i politice mpotriva otomanilor.
Austria era puterea care se opunea cel mai puternic intereselor ruilor n Imperiul
Otoman. n ciuda faptului c habsburgii fuseser cei mai mari inamici ai otomanilor n trecut,
23

Istoria Romniei
Austria considera c ameninarea turcilor la Dunre era mai puin important dect cea a
ruilor. Austria se temea de asemenea c dezintegrarea Imperiului Otoman ar fi dus la crearea
mai multor state naionale, ceea ce ar fi dus la creterea naionalismului n rndul etniilor din
imperiu. Din toate aceste motive, Austria i-a fcut un el principal din meninerea unit ii
Imperiului Otoman.
Pe de alt parte, Regatul Unit considera c limitarea puterii Imperiului Rus este vital
pentru asigurarea securitii posesiunilor coloniale din India. De asemenea, britanicii
considerau c n cazul n care Rusia ar deine controlul asupra strmtorilor Bosfor i
Dardanele, aceasta ar putea afecta dominaia Londrei n estul Mediteranei i ar pune n pericol
importanta rut naval prin Canalul Suez. Regatul Unit considera de asemenea c echilibrul
puterilor ar fi fost grav afectat n cazul prbuirii Imperiului Otoman.
transformri economice si social-politice;
Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, istoria Tarilor Romane s-a derulat intr-un context
extern dominat de conflictul de interese dintre Imperiul Otoman, pe de o parte, si Imperiul
Habsburgic, Polonia si mai tarziu Rusia, pe de alta parte. Domnitorii romani renunta in
aceasta perioada la confruntarea deschisa cu Poarta, acceptandu-i pretentiile si inclinand tot
mai mult sa promoveze actiuni diplomatice orientate catre una sau alta din partile aflate in
conflict.
In plan intern, ordinea feudala romaneasca este alterata de sistemul de cumparare al
domniei, prezent inca din secolul al XVI-lea (vezi Mihai Viteazul).Oameni cu spirit
intreprinzator (greci, albanezi) incep sa se aseze in Tarile Romane si primesc pozitii
importante in Stat / Sfatul Domnesc. La inceputul sec. XVII se sting dinastiile domnitoare:
cea a basarabilor (T.Ro.) si cea a musatinilor (Mold.).
Pentru inceput, victorioasa iese boierimea pamanteana, care reuseste sa stavileasca
accesul strainilor si sa-si impuna pe tron lideri proprii (e situatia lui Matei Basarab in T.Ro. si
a lui Vasile Lupu in Mold.).
Ctitor a mai multor monumente de arhitectura, Vasile Lupu a introdus tiparul in
Moldova si a intemeiat Academia Vasiliana. Domnia sa a fost o epoca de prosperitate, de buna
organizare a institutiilor si de stralucire culturala. Bisericile si manastirile ridicate in Moldova
sunt o dovada in acest sens.
24

Istoria Romniei
Chiar daca nu mai putem vorbi despre o politica externa de amploare ca in secolele
precedente, in plan intern, in secolele XVII-XVIII, domnia si-a pastrat toate atributiile
traditionale: dreptul de a face legi, de a pedepsi pe locuitori, de a face boieri ori de a scoate
din boierime, de a pune dari si chiar de a face episcopi. Ambele state medievale romanesti siau pastrat institutiile proprii, in ciuda agravarii dominatiei otomane, inclusiv in timpul
domniilor fanariote din sec. XVIII.
Controlul politic al Portii devine tot mai evident, prin numirea / inlaturarea de la tron a
unor domnitori, si se observa crestere substantiala a tributului.
Infrangerea turcilor sub zidurile Vienei din 1683 a marcat inceputul decaderii
Imperiului Otoman. Slabirea puterii otomane i-a determinat pe ultimii domnitori autohtoni,
Constantin Brancoveanu (T.Ro) si Dimitrie Cantemir (Mold), sa promoveze o politica de
emancipare de sub suzeranitatea Portii. Brancoveanu s-a remarcat prin politica antiotomana si
alianta cu statele crestine vecine. Cantemir, incercand o apropiere cu Rusia, a incheiat o
alianta cu tarul Rusiei, Petru cel Mare (prin Tratatul de la Lu k din 1711), si a participat la o
campanie antiotomana. In urma luptei de la Stanilesti, Imperiul Otoman invinge, iar
Dimitrie Cantemir se retrage la curtea lui Petru cel Mare.
Reformismul - fanarioii si iosefinismul;
Dupa inlaturarea lui Constantin Brancoveanu (1714), a lui Stefan Cantacuzino (T.Ro. 1716) si a lui Dimitrie Cantemir (Mold - 1711), Imperiul Otoman a decis instituirea unui nou
sistem politic pentru principatele romane: fanariotismul.
Acest sistem consta in numirea (cumpararea) la tron a unor greci din cartierul Fanar al
orasului Istambul. Grecii plateau sume enorme pentru a obtine tronul pe o perioada scurta.
Fanariotismul a reprezentat un sistem economic, politic si cultural care a caracterizat
Moldova (din 1711) si Tara Romaneasca (din 1716) pana in 1821.
Contextul extern in care s-a instaurat acest sistem a fost determinat dendeclansarea
Problemei Orientale (criza orientala). Aceasta a constat in izbucnirea unui sir de razboaie
ruso-turce si ruso-austro-turce pentru preluarea teritoriilor ce apartineau Imperiului Otoman,
care intrase intr-o perioada de declin, fiind supranumit Omul bolnav al Europei.

25

Istoria Romniei
Sistemul fanariot a insemnat pentru Tarile Romane instabilitate politica, determinata
de desele schimbari la tron. Din punct de vedere economic, a crescut tributul datorat Portii
(numit haraci). La acesta se adauga sumele pentru confirmarea si reconfirmarea domniei,
daruri de mucarer si de bairam.
Practica unui despot luminat. In ultimii ani ai domniei Mariei Terezia se afirma in
scena politica austriaca personalitatea lui Iosif al II-lea. Pe la mijlocul deceniului opt el
controleaza cateva departamente importante, astfel ca anunta prin initiativele sale un
preiosefinism in care se pot descifra mai vechile sale propuneri. Din 1780 cand isi incepe
domnia si pana in 1790 printr-o serie de edicte infaptuieste o seama de reforme, potrivit unui
program schitat inca din 1765. Formata in ambianta ideilor secolului luminilor practica lui
reformista a fost inraurita de ideile Aufklarungului catolic, dar si de reformismul de traditie
austriaca care coboara in timp in vremea lui Iosif I. in formatia lui eclectica poate fi distinsa
practica politica a lui Frederic al II-lea, influenta stiintelor camerale si mostenirea lui Iosif I in
legatura cu relatiile cu Curia papala. Prin seria reformelor el a continuat masurile tereziene,
dar a asociat reformelor pe care le-a practicat inca din epoca coregentei nota sa personala,
alimentata de ideologia des-potismului luminat. Reformele iosefine au nazuit sa confere
statului prin centralism unitatea care ii lipsea, prin actiuni menite sa fie aplicate pe tot intinsul
imperiului.
Reformele debuteaza printr-o ordonanta asupra presei (1781), scotand cenzura de sub
controlul bisericii, instituind o comisie destinata revizuirii cartilor. Hotarat sa centralizeze
puterea, el inlatura dependenta ordinelor calugaresti fata de autoritatea papala, desfiinteaza o
seama de manastiri, le secularizeaza bunurile. in general a tintit la un control asupra bisericii
pe care o subordoneaza statului. Emite Edictul de toleranta (1781) ce asigura liberul exercitiu
religiilor necatolice, fara ca sa prejudicieze insa primatul catolicismului.
Politica de centralizare a avut in vedere institutiile statului, astfel a unit Cancelaria
aulica ungara si transilvaneana, a reorganizat administratia provinciala, a instituit un control
asupra comitatelor prin functionari numiti, lovind astfel in autonomia nobilimii, separand
totodata administratia de justitie. in general a avut in vedere suprimarea autonomiilor locale,
ale natiunilor politice, decretand concivilitatea locuitorilor de pe Pamantul regesc, iar prin
Norma Regia a accentuat rolul invatamantului elementar. insa reforma care a influentat
ordinea sociala feudala a fost desfiintarea servitutii prin Patenta din 22 august 1785 care
suprima dependenta personala.
26

Istoria Romniei
La sfarsitul domniei, in urma izbucnirii Revolutiei franceze, nobilimea impune o
restitutio in integrum care a insemnat anularea reformelor, cu exceptia Patentei de desfiintare
a iobagiei.
Iluminismul;
In tarile romane iluminismul se manifesta cu intarziere datorita dominatiei straine si
feudalismului autohton. E de provenienta franceza.
Se manifesta original in urmatoarele aspecte:
1) Are caracter militant, social si national, fiind atasat de valorile nationale si chiar locale
2) Nu este reformist, are caracter moderat
3) Culturalizarea este foarte puternica
Se manifesta mai puternic in Transilvania intre 1750-1850, deoarece burghezia era mai
dezvoltata in Transilvania si era legata de interesele nationale. Burghezia era nemultumita de
lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman,aspect care duce din 1437, cand se
semnase unio trium notionum", act care excludea participarea romanilor de la viata social
politica.
Si-a gasit expresia cea mai fidela in Scoala Ardeleana care a reprezentat prima scoala
de patriotism exemplar a romanilor din Transilvania.Numele de scoala face referire la sensul
de organizare.
Programul politic al Scolii Ardelene e prezentat in memoriul din 1791 intitulat
Suplex Libellus Valachhorum Transilvanie" trimis imparatului Leopod al II-lea prin care se
cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Deci,
in primul rand Scoala Ardeleana a fost o miscare de eliberare sociala si nationala.
A fost si o miscare culturala care a stimulat:
1) Studiul istoriei si al limbii romane
2) Dezvoltarea stiintelor naturale si a invatamantului

27

Istoria Romniei
Reprezentantii Scolii Ardelene au actionat in doua directii:
1) Cu un pronuntat caracter iluminist,asa numita directie obsteasca care urmarea emanciparea
maselor populare prin cultura,mai ales a taranilor. In acest sens s-au infiintat aproximativ 300
de scoli in limba romana, Gheorghe Sincai fiind initiator si director. s-au scris abecedare,
aritmetica, calendare satesti, manuale de economie practica.
2) Directia erudita a constat in publicarea de lucrari de istorie si filologie
Regulamentele Organice si reformele domnilor regulamentari.
Revolutia de la 1821 din Tarile Romane
La 30 ianuarie 1821 moare ultimul domn fanariot Alexandru uu.
La 31 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu, fost ofiter in armata rusa si capitan de panduri,
lanseaza la Padis Proclamatia prin care cheama la lupta, impotriva Tagmei jefuitorilor, pe
toti locuitorii Tarii Romanesti.
Tudor a colaborat in declansarea acestei miscari cu societatea secreta greceasca
Eteria condusa de Alexandru Ipsilanti. Scopul acestei societati era eliberarea grecilor din
Balcani de sub dominatia otomana.
Tudor Vladimirescu si-a organizat armata si a pornit catre Bucuresti. Aici marea
boierime formase Comitetul de Oblduire si a incredintat conducerea Tarii Romanesti lui
Tudor.
Acesta a stat in Bucuresti aproximativ 2 luni, timp in care a facut cunoscut programul
revolutiei intitulat Cererile Norodului Romanesc. Aici Tudor revendica inlaturarea
domniilor fanariote, numirea in functie sa se faca pe merit, infiintarea armatei nationale si
desfiintarea vamilor interne intre Moldova si Tara Romaneasca.
Concomitent cu actiunea lui Tudor in Tara Romaneasca, in Moldova intra armata
eterista condusa de Ipsilanti. Ipsilanti a anuntat la Iasi ca actiunea sa e sprijinita de tarul
Rusiei, dar acesta a negat orice implicare, fapt ce a permis Imperiului Otoman sa intervina cu
armata in Tara Romaneasca.

28

Istoria Romniei
Intre timp, Tudor e acuzat de tradare de catre Ipsilanti si apoi e ucis din ordinul
acestuia. Armata lui se va destrama, iar Tara Romaneasca va fi ocupata cateva luni de armata
otomana.
Desi miscarea a fost infranta, principala sa urmare a fost restaurarea in 1822 a
domniilor pamantene prin Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara
Romaneasca.
Tratatul de pace de la Adrianopol 1829 Tratatul de pace de la Adrianopol (numit si
Tratatul de la Edirne) a fost semnat la incheierea razboiului ruso-turc din 1828-1829. Prin
acest tratat puterea Portii asupra Tarilor Romane scadea in favoarea Imperiului Rus.
Regulamentele organice
Reprezinta un cod de legi cu valoare de constitutie ce au fost aplicate la 1 iulie 1831 in
Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Aceste legi au fost elaborate de o comisie
formata din boieri munteni si moldoveni sub coordonarea generalului rus Pavel Kiseleff.
Regulamentele precizau fixarea domniei pe toata durata vietii domnitorului. Acesta era
ales din randul boierimii pamantene (romne) si era confirmat de Imperiul Otoman.
Acestea prevedeau principiul separarii puterilor in stat. Puterea executiva era detinuta
de catre domnitor, iar puterea legislativa apartinea Adunarii obstesti, care prezenta
domnitorului rapoarte numite anaforale. Puterea judecatoreasca era detinuta de instante de
judecata, modernizate prin aparitia corpului de avocati si a procuraturii. De asemenea, se
desfiintau vamile interne intre Moldova si Tara.Ro.
Regulamentele prevedeau stabilirea unui impozit unic (capitaia), iar burghezia platea
un impozit pe venit numit patent. De asemenea, se stabilea norma de lucru pentu tarani
(numita nart) si se organiza invatamantul in limba roman. Parte negativa: se mentineau
privilegiile boierimii.
Primii domnitori regulamentari au fost din 1834: Mihail Sturdza in Moldova si
Alexandru Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca.
Constituirea Romniei moderne:

29

Istoria Romniei
Revoluia romn de la 1848;
Revolutia Europeana a fost ocazia si nu cauza Revolutiei Romane. In contextul politic
al anului 1848 s-a declansat revolutia si in Tarile Romane, obiectivele fiind nationale (unirea
Moldovei cu Muntenia si independenta lor), politice (regim de guvernare republican,
reformarea societatii) si sociale (improprietarirea taranilor cu pamant).
Moldova 27 martie 1848 o adunare formata din boierimea Moldovei, intrunita la
hotel Petersburg, a redactat si a prezentat domnitorului Mihail Sturdza Petitia Proclamatie
din 35 de articole. Continutul acestora era moderat si se preciza Sfanta Pazirea a
Regulamentelor Organice, adica mentinerea de fapt a situatiei existente si pana atunci. In
privinta problemei taranesti se preciza doar relativa imbunatatire a situatiei taranilor.
Domnitorul Mihail Sturdza a respins acest document si a cerut arestarea sau chiar
exilarea autorilor. O parte din revolutionari s-au refugiat la Brasov (exilatii), unde, in mai
1848, au redactat un document cu caracter secret numit Principiile noastre pentru reformarea
patriei, in care se revendica unirea Moldovei cu Muntenia, independenta acestora si
improprietarirea taranilor fara despagubire.
Transilvania in acest teritoriu problemele politice si sociale s-au impletit cu cele
nationale, deoarece obiectivul revolutiei maghiare era cel de anexarea Transilvaniei la
Ungaria. Reactia de protest a revolutionarilor romani transilvaneni a fost organizarea la 3-5
mai 1848 a Marii Adunari Nationale de la Blaj, pe Campia Libertatii. In cadrul acestei adunari
s-a adoptat documentul Petitia Nationala cu 16 articole. Cele mai importante revendicari au
fost improprietarirea taranilor fara despagubire si infiintarea garzilor nationale romanesti.
Pentru a provoca conflicte in randul revolutionarilor romani si maghiari, imparatul
Austriei a fost de acord cu anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest fapt a determinat un
conflict deschis intre revolutionarii romani si cei maghiari in perioada septembrie 1848 - iulie
1849.
Nicolae Balcescu a intervenit in Transilvania pentru a media conflictul cu ungurii,
rezultatul tratativelor fiind Proiectul de pacificare de la Seghedin, din iulie 1849. Acesta nu
a mai avut nicio valoare practica, deoarece in august 1849 armatele habsburgice si tariste au
intervenit in Transilvania si au infrant revolutia.

30

Istoria Romniei
Tara Romaneasca revolutia s-a declansat la 9 iunie 1848, in urma Proclamatiei de
la Islaz. Sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu s-a retras la Brasov, iar la
conducerea Tarii Romanesti s-a impus un guvern provizoriu format din membrii revolutiei:
Nicolae Balcescu, fratii Golescu si Gheorghe Magheru.
Continutul proclamatiei cuprindea principii ca:
- independenta administrativa si legislativa;
- egalitate politica si libertatea tiparului;
- alegerea domnitorului din 5 in 5 ani;
- improprietarirea taranilor prin despagubire;
- desfiintarea pedepsei cu bataia si celei cu moartea.
Guvernul s-a confruntat cu 2 incercari de inlaturare din partea contrarevolutiei, dar
ambele au fost esuate. In perioada celor 2 luni si jumatate, membrii guvernului provizoriu au
incercat sa puna in aplicare prevederile Proclamatiei de la Islaz. Totodata, s-a intrunit o
comisie a proprietatii care a dezbatut problema Reformei Agrare.
In aceasta perioada apare drapelul tricolor, devenit oficial abia la A.I.Cuza. Imperiul
Otoman nu a acceptat aceasta situatie politica in Tara Romaneasca si l-a trimis pe Suleiman
Pasa pentru a restabili ordinea. Acesta a ajuns la un compromis cu membrii guvernului
provizoriu, care a fost inlocuit de o locotenenta domneasca formata tot din fostul guvern
provizoriu (aceiasi membri).
Rusii si turcii nu au acceptat aceasta situatie. De data asta sultanul l-a trimis pe Fuad
Pasa, care a intrat cu armata in Bucuresti si, dupa o incercare de rezistenta a Companiei de
Pompieri condusa de Pavel Zaganescu, a ocupat Tara Romaneasca.
Regimul de ocupatie militara otomana a durat pana in 1849, cand, prin Conventia de la
Balta Liman, s-a inlaturat regimul de ocupatie militara si s-a revenit la regimul regulamentar.
Constituirea si organizarea statului naional (problema romneasc - si Europa
1848-1858; Unirea din 1859;)
31

Istoria Romniei
Hotararea marilor puteri cu privire la unire s-a concretizat in Conventia de la Paris din
1858. Conform acesteia, noul stat creat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei
si Valahiei (care ramaneau sub suzeranitatea Majestatii Sale Sultanul). Statul se organiza pe
baza principiului separatiei puterii in stat si trebuia sa aiba 2 domnitori (alesi pe viata, prin vot
cenzitar), 2 guverne, 2 capitale, 2 adunari, iar comune sa fie Inalta Curte de Justitie si de
Casatie, si Comisia Centrala de la Focsani. Se desfiintau privilegiile boieresti.
Aceste decizii au fost considerate un amestc de unire si despartire. Vasile Boerescu a
afirmat ca Europa ne-a ajutat destul, ramane sa ne ajutam noi insine.
In 5 ianuarie 1859 e ales (cu unanimitate) la Iasi, ca domn al Moldovei, Alexandru
Ioan Cuza. In Tara Romaneasca lucrarile adunarii elective s-au desfasurat la data de 24
ianuarie 1859. Aici Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu majoritate de voturi. Prin urmare, s-a
realizat dubla alegere a lui Al. I. Cuza, unirea politica a Moldovei cu Tara Romaneasca si,
implicit, crearea statului roman modern. Marile Puteri au fost puse in fata faptului implinit, iar
incalcarea textului Conventiei de la Paris a fost motivata prin faptul ca nu se preciza ca cei doi
domnitori sa fie persoane diferite.

Reformele lui Al. I. Cuza;


Poarta si Austria au considerat dubla alegere ca fiind nefavorabila si cer convocarea
unei Conferinte. Aceasta Conferinta este convocata la Constantinopol si in aprilie 1859
Franta, Prusia, Anglia si Rusia recunosc dubla alegere a lui Cuza si abia in 1859 Austria si
Turcia recunosc dubla alegere. Unirea reala a celor doua state este recunoscuta in urma unor
tratative duse de Costaghe Negri. Astfel, in decembrie 1861, Cuza a putut sa uneasca cele
doua Adunari Legislative, care s-au intrunit intr-o singura Adunare la 24 ianuarie 1862.
In viata politica s-au distins doua grupari: cea radicala, in frunte cu C. A. Rosetti, care dorea
reforma imediata, si cea conservatoare, care era pentru reforme lente, ca sa-si pastreze pozitia
dominanta.
Alexandru Ioan Cuza avea o pozitie moderata si era sprijinit de Mihail Kogalniceanu.
Alexandru Ioan Cuza ia mai intai masuri pentru:
- unificarea administratiei, a armatei si a vamii;
32

Istoria Romniei
- stabileste un curs monetar unic si stema tarii;
- 24 ianuarie devine zi nationala;
- capitala se stabileste la Bucuresti si tara ia numele de Romania;
- in 1863 are loc secularizarea averilor manastiresti, adica mai mult de un sfert din suprafata
arabila a tarii care apartine manastirilor este trecuta in proprietatea statului.
Lovitura de la 2 mai
Cuza si Kogalniceanu pregatesc un proiect de reforma agrara, dar in Adunarea
Obsteasca erau majoritatea conservatori care se opuneau. In aceste conditii, Cuza dizolva
Adunarea si la 2 mai 1864 da o noua lege electorala si o noua Constitutie care va purta
numele de Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, prin care se inaugureaza un regim
autoritar si se infiinteaza senatul. Noua Constitutie este adoptata printr-un plebiscit (votul
intregii tari). Cu noul Parlament domul adopta reforma agrara (1 august 1964), prin care sunt
improprietarite, in functie de numarul de vite, 463000 de familii, cu 1800000 de ha. Se
desfiinteaza claca.
Reforma invatamantului din 1864
In 1860 se infiinteaza Universitatea de la Iasi si in 1864 se infiinteaza Universitatea de
la Bucuresti. Tot in 1864 se adopta legea instructiunii publice, prin care invatamantul primar
devine obligatoriu si gratuit.
In ultimii trei ani de domnie, Cuza a promulgat Codul Civil si Penal (camerele de
comert).
Adversari domnului, conservatorii si liberalii, au alcatuit o monstruasa coalitie, si in
noaptea de 10 11 februarie 1866 l-au detronat pe domn si l-au inlocuit cu o locotenenta
domneasca. Cuza moare in 1873 in Germania. Unirea si reformele lui Cuza au pus bazele
Romaniei moderne.
Constituia din 1866; cucerirea Independenei de Stat.

33

Istoria Romniei
Este promulgata la 1 iulie 1866, fiind prima Constitutie interna romaneasca dupa
modelul constitutiei belgiene din 1866. Are un caracter democratic si umanist. Ea consacra in
mod oficial numele de Romania, care devine ca forma de stat monarhie constitutionala.
Cuprinde 8 titluri, impartite pe capitole si sectiuni care se refera la teritoriul romanesc,
drepturile cetatenesti, organizarea puterii in stat, prerogativele domnului si ministrilor.
Succesiunea la tron e reglementata prin principul ereditar in familia lui Carol I, pe linie
barbateasca, iar mostenitorii urmau sa fie crescuti in religie ortodoxa.
Contine prevederi privind separarea puterilor in stat:
- puterea executiva o aveau domnul si guvernul;
- puterea legislativa o avea Adunarea Legislativa (Parlamentul bicameral);
- puterea judecatoreasca o aveau organele judecatoresti.
Nici un act nu era valabil daca nu era contrasemnat de un ministru. Constitutia mai
cuprindea drepturile si libertatile cetatenilor: egalitate in fata legilor, libertatea constiintei, a
presei, a intrunirilor, dreptul de azil politic. Proprietatea era considerata sacra si inviolabila.
Se mentinea sistemul electoral cenzitar si numai barbatii crestini aveau drepturi politice
(negativ).
Domnul avea largi prerogative:
- sanctiona si promulga legi;
- numea si revoca ministri;
- era seful armatei;
- conferea decoratii si grade militare;
- batea moneda;
- incheia conventii cu alte state, cu acordul prealabil al Parlamentului;
- avea drept de veto (negativ).

34

Istoria Romniei
Semnificatia Constitutiei: Constitutia a oferit cadrul pentru evolutia statului roman pe
bazele moderne. Ea a avut o existenta indelungata si sta la baza Constitutiei din 1923.
Au fost aduse unele modificari:
- in 1879 se acorda drept de vot si persoanelor care erau crestine;
- in 1884 se reduce numarul colegiilor electorale;
- in 1917 nevoia de a infaptui reforma agrara a dus la anularea articolului ce declara
proprietatea sacra si inviolabila.
Razboiul de independenta (1877 1878)
Dupa realizarea unirii din 1859, principalul obiectiv al politicii externe era reprezentat
de obtinerea independentei, deoarece Romania era inca o provincie a Imperiului Otoman.
In 1875 se declanseaza o noua etapa a crizei orientale, concretizata prin rascoalele
antiotomane ale popoarelor din Balcani (Bosnia - Hertegovina in 1875, Bulgaria in 1876,
precum si atacarea turcilor de catre Serbia si Muntenegru in 1876). In aceasta situatie,
Imperiul Tarist si-a anuntat intentia de a interveni in Balcani impotriva Imperiului Otoman,
sub pretextul sprijinirii popoarelor ortodoxe aflate sub dominatie otomana.
Pentru a se evita situatiile precedente, cand, in cazul razboaielor ruso-turce, teritoriul
romanesc devenea loc de confruntari militare, o delegatie a Guvernului roman s-a deplasat in
Rusia, in septembrie 1876, pentru a discuta conditiile traversarii teritoriului romanesc de catre
armata rusa. Negocierile nu au dus la incheierea unei intelegeri privind independenta si
semnarea unei conventii de colaborare.
Acest lucru se va intampla anul urmator, la 4 aprilie 1877, cand se incheie o conventie
militara romano-rusa, care stabilea traseul trupelor tariste pe teritoriul Romaniei, precum si
obligatia Guvernului rus de a-si intretine trupele si de a respecta integritatea teritoriala a
Romaniei.
La 12 aprilie 1877 se declanseaza razboiul ruso-turc. Romania nu a participat imediat
la razboi, deoarece, initial, guvernul rus a refuzat colaborarea cu armata romana. Dupa

35

Istoria Romniei
declansarea razboiului, in Romania s-a decretat mobilizare generala si la 9 mai 1877 Mihail
Kogalniceanu declara independenta de stat in Parlamentul Romaniei.
Ofensiva armatei turcesti pe frontul din Balcani a determinat ca Marele duce Nicolae,
comandantul armatei ruse, sa solicite lui Carol I, printr-o telegrama, interventia armatei
romane. Primele divizii romanesti trec Dunarea si participa alaturi de armata rusa la cucerirea
redutelor: Grivita, Rahova, Smardan (punct militar fortificat / cetate pe frontul din Balcani in
timpul razboiului ruso - turc).
Contributia armatei romane la obtinerea victoriei a fost esentiala. Rusii au esuat in fata
Plevnei, dar, dupa un lung asediu de 2 luni, Plevna capituleaza in fata armatei romane la 28
noiembrie 1877, dupa care Osaman Pasa se preda armatei romane. Luptele au continual pana
in februarie 1878, cand Imperiul Otoman recunoaste victoria Rusiei.
Tratatul de pace de la San Stefano din 19 februarie 1878 Romania nu a fost acceptata
la tratativele de pace dintre Rusia si Turcia. Tratatul de la San Stefano a recunoscut
independenta Romaniei, dar a decis si un schimb de teritorii: Rusia cedeaza Dobrogea si
Insula Serpilor in favoarea Romaniei, iar aceasta cedeaza sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad,
Ismail) in favoarea Rusiei. In sudul Muntilor Balcani se crea un mare principat, care
reprezenta in realitate un loc de stationare al armatelor tariste. Se recunoaste autonomia
Bosniei si a Hertegovinei.
Tratatul de pace de la Berlin din 1 iulie 1878 Tratatul de pace incheiat la Berlin a avut
drept cauza nemultumirea marilor puteri fata de cresterea influentei ruse in Balcani. Se
recunoaste independenta Romaniei, dar in mod conditionat, impunandu-se modificarea
articolului 7 din Constitutie, care prevedea acordarea cetateniei pe criterii religioase. De
asemenea, se accepta schimbul teritorial facut de Rusia, iar Bosnia si Hertegovina sunt date
spre administrare Austro-Ungariei.
Alte precizari separate de tratat:
- In toamna anului 1878 Carol I primeste titlul de Alteta Regala.
- In 14 martie 1881 Parlamentul a votat transformarea Romaniei in regat.
- Ia 10 mai 1881 Carol I si Elisabeta au fost incoronati.
36

Istoria Romniei
Aceste acte politice au consacrat progresul statului si au contribuit la cresterea
prestigiului international al Romaniei, care in 1881 avea relatii diplomatice cu 18 state.
Stat, societate si cultur n Romnia modern (1866-1914): Monarhia;
Parlamentul; formarea si evoluia partidelor politice; activitatea guvernamental; romnii
din afara granielor (Transilvania, Banat, Peninsula Balcanic, Dobrogea, Basarabia,
Bucovina);
Situaia internaional si politica extern a Romniei la sfrsitul secolului al XIXlea si nceputul secolului al XX-lea; curente de idei privind formarea civilizaiei romne
moderne;

viaa

economic

si

transformrile

sociale

(geneza

si

evoluia

grupurilor burgheze, rnimea, clasa muncitoare), formarea elitelor politice moderne;


instituiile de cultur; cultura si viaa cotidian. 1. A. Tendine i politici n cultura
european a secolului al XIX-lea.
Progresul nregistrat prin cercetarea tiinific i inovaiile tehnice din secolul al
XIX-lea;
- Promovarea ideilor liberale i naionale n plan politic; s-au reflectat n mediile
culturale prin diversificarea curentelor intelectuale i artistice, ca i prin accentuarea rolului
social al culturii, respectiv a interesului public pentru stimularea creaiei sau a politicilor
culturale. Dac artitii i scriitorii au nceput s se adreseze unui public tot mai larg, ei
dovedeau, n acelai timp, preocupri i convingeri politice, pe care le fceau cunoscute prin
operele lor.
Aceast evoluie a fost favorizat de dezvoltarea presei, de creterea tirajelor
publicaiilor i ale crilor, a interesului general pentru lectur i instruire.
n domeniile literaturii i artei, secolul al XIX-lea a debutat prin afirmarea (cu
deosebire dup 1815) a romantismului.
Exprimarea liber a sentimentelor i tririlor, cutarea modelelor eroice n istorie,
valorizarea idealurilor naionale i democratice au reprezentat trsturi definitorii ale operelor
artistice i literare romantice.

37

Istoria Romniei
La mijlocul secolului al XIX-lea, realismul, aducea o viziune nou n creaia artistic.
Preocupai de descrierea realitii sociale aa cum se prezenta aceasta, fr alte artificii, a
omului ca produs al mediului social al vremii sale, reprezentanii realismului urmreau
observarea cu obiectivitate a lumii reale, prezentarea i explicarea ei cu precizie i cu
minuiozitate.
Naturalismul, inspirat de fiziologia experimental dezvoltat de Claude Bernard, a
accentuat interesul pentru influena mediului, dar i a fiziologicului sau a ereditii, asupra
evoluiei omului i a societii. La cumpna secolelor al XIX-lea al XX-lea, simbolismul i
parnasianismul, exprimau dorina de desprindere de realitatea imediat i de cutare a unor
noi valori culturale
.n artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost marcate de
impresionism, exprimare a cutrilor pentru redarea unor nuane i fenomene subtile ale
luminii i ale micrii.
Cultura a fost asumat n secolul al XIX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate
msuri politice pentru susinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost:
-

perfecionarea nvmntului;

eforturile pentru reducerea analfabetismului;

constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestrile expoziionale.


Preocuparea pentru urbanism a permis avntul arhitecturii, construirea unor

edificii

impresionante

(gri,

biblioteci,

monumente,

cldiri

guvernamentale)

utilizarea unor materiale noi, precum betonul armat, oelul i sticla.


Preocupri

culturale

spaiul

romnesc,

pn

la

Primul

Rzboi

Mondial.
Dezvoltarea literaturii i artei a fost caracterizat, pe de o parte, de racordarea mediului
cultural romnesc la cel occidental i pe de alt parte de cultivarea specificului naional, prin
alegerea temelor de inspiraie din creaia folcloric sau din trecutul istoric.
38

Istoria Romniei
nceputurile afirmrii culturale au fost puse n perioada prepaoptist, odat cu
dezvoltarea gustului pentru lectur i apariia primelor publicaii n limba romn (Curierul
romnesc, Albina romneasc - 1829; Romnia, primul cotidian romnesc 1837, Gazeta de
Transilvania - 1838).
Un rol deosebit n promovarea culturii naionale a revenit societilor literare, artistice
i tiinifice, ca de pild, Societatea Academic Romn (Bucureti, 1867), devenit, din
1879, Academia Romn, instituie de prestigiu care i desfura activitatea n trei secii:
literar, istoric i tiinific.
Medii i politici culturale europene n secolul al XX-lea.
Cultura european a secolului al XX-lea a fost influenat de schimbrile n modul de
via i mentalitatea oamenilor, produse de Primul Rzboi Mondial.
Trsturile culturii interbelice au fost:
- Protestul fa de rzboi, fa de uniformizare i tehnicizare;
- cutarea unor noi forme artistice;
- apariia culturii de mas;
- a dus la decderea culturii tradiionale;
- ncurajarea consumului de mas;
- standardizarea gusturilor publicului;
- la impunerea unor modele comportamentale noi.
n rile cu regimuri politice totalitare, cultura de mas a reprezentat un instrument de
propagand, n slujba puterii politice.
n literatur, arte plastice, muzic i filosofie au aprut noi curente, ca:
- expresionismul;
- dadaismul;
39

Istoria Romniei
- suprarealismul;
- abstracionismul.
Filosofia european interbelic a fost dezvoltat de gnditori i scriitori ca Jean
Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus.
Dup al Doilea Rzboi Mondial, progresele n plan tehnic i social, mai ales n statele
occidentale, dezvoltarea rapid a mijloacelor de comunicare n mas, au produs anumite
modificri ale practicilor culturale, in favoarea cinematografiei, a televiziunii i a noilor
tehnologii informatice.
n arhitectur s-a impus concepia funcional, modern, cu noi forme i materiale
(aluminiu, beton, sticl). Cel mai important curent a fost coala de arhitectur i arte plastice
Bauhaus, ntemeiat n 1919, la Weimar, de W. Gropius.
n perioada postbelic, modelele arhitecturale au accentuat caracterul funcional i
social al edificiilor, printre arhitecii epocii numrndu-se Le Corbusier, A. Aalto, M. Breuer,
R. Bofil.
Tendine n cultura romneasc a secolului al XX-lea.
Constituirea statului naional unitar i afirmarea Romniei n rndul statelor europene
moderne s-a reflectat n plan cultural printr-o ampl efervescen a formelor i modalitilor
de expresie, ca i prin deschiderea spre cultura european, fr a nega valoarea specificului
naional.
Scriitori din perioada interbelic precum Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu,
Camil Petrescu, George Bacovia, Tristan Tzara i Saa Pan (ultimii doi fiind fondatorii
dadaismului), Mircea Eliade, Lucian Blaga i Al. Phillipide au ilustrat curentele culturale ale
vremii.
n dramaturgie, Eugen Ionescu a devenit celebru ca un reprezentant de seam al
teatrului absurdului.
n art, Constantin Brncui s-a dovedit, prin operele sale Poarta srutului, Coloana
fr sfrit, Pasrea miastr, Masa Tcerii, un precursor al artei abstracte.
40

Istoria Romniei
n perioada postbelic, legturile culturale dintre Romnia i restul Europei au fost
limitate de regimul comunist. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, dirijorul Sergiu
Celibidache, muzicianul Constantin Briloiu, aflai n exil, au continuat s reprezinte cultura
romneasc.
Dup nlturarea regimului comunist, deschiderea politic a Romniei spre spaiul
euro-atlantic a fost nsoit de dorina de a reveni n marea familie cultural european.
1.C. Identiti naionale i identitate european
Identiti naionale n spaiul european.
Expresie a evoluiei politice i istorice de la sfritul secolului al XVIIIlea i nceputul
secolului al XIX-lea, constituirea naiunilor, comuniti umane coerent structurate, cu o
identitate etnic, lingvistic i istoric proprie, a reprezentat totodat rezultatul impunerii
burgheziei n plan social i politic.
Acest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii 1815 i 1914 (Secolul
naionalitilor).
Astfel, pe continentul european, n aceast perioad, i-au ndeplinit treptat nzuinele
de independen i unitate naional belgienii, romnii, italienii, germanii, norvegienii, n timp
ce imperiile multinaionale, austro-ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu revendicrile i
revoltele popoarelor supuse.
La asigurarea coeziunii statelor naionale europene au contribuit politicile de stat,
manifestate prin impunerea nvmntului obligatoriu, a limbii oficiale, a votului universal i
a recrutrii obligatorii n sistemul militar.
n acelai timp, naionalismul excesiv a reprezentat sursa a numeroase conflicte care
au afectat continentul european n secolele al XIX-lea i al XX-lea.
Epoca contemporan
Unirea din 1918: etapele Unirii; recunoasterea internaional a Unirii.

41

Istoria Romniei
Dupa declansarea Primului Razboi Mondial s-a organizat Consiliul devCoroana de la
Sinaia, 21 iulie 1914, in cadrul caruia s-a dezbatut problema intrarii Romaniei in razboi. In
cadrul consiliului s-au conturat 3 orientari:
1. Orientarea progermana, sustinuta de regele Carol I, dorea intrarea Romaniei in
razboi de partea Puterilor Centrale, pentru ca Romania aderase in 1883 la Tripla Alianta, iar
Austro-Ungaria ii ceruse statului roman sa respecte tratatul. Regele a intampinat o opozitie
crancena din partea partidului si se spune ca aceasta i-ar fi provocat moartea subita pe 27
septembrie 1914, cu toate ca avea 75 de ani. A doua zi, Ferdinand I depune juramantul solemn
si devine rege.
2. Orientarea proantanta sustinea intrarea imediata in razboi.
3. Orientarea neutra sustinea neutralitatea necesara pregatirii militare si a
tratatelor diplomatice.
In urma dezbaterilor s-a impus solutia neutralitatii. La 18 septembrie 1914, printr-un
acord secret, Rusia se angaja sa apere integritatea teritoriala a Romaniei si ii recunostea
drepturile asupra teritoriilor din Austro-Ungaria in schimbul unei neutralitati binevoitoare.
Timp de 2 ani, prim-ministrul Ion I.C. Bratianu a dus tratative cu statele
antante pentru a obtine din partea acestora recunoasterea drepturilor Romaniei asupra
teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei Austro-Ungare. Puterile Centrale sperau, in
cel mai fericit caz, in neutralitatea Romaniei, iar Franta si Rusia, nemultumite de tergiversarile
lui Bratianu, puneau Guvernul de la Bucuresti, in vara anului 1916, in fata alternativei: acum
ori niciodata. Neutralitatea excludea insa infaptuirea idealului national, asa ca Romania
incheie la 4 august 1916 o conventie politica si militara cu Antanta. Prevederi:
- Se recunoasteau drepturile Romaniei in Transilvania si Bucovina.
- Romania era sprijinita militar in cazul in care intra in razboi.
La 14 august armata romana a pornit ofensiva in Transilvania. Dezastrul de la Dunare
si contraofensiva Puterilor Centrale in Transilvania au condus la ocuparea de catre inamic a
2/3 din teritoriul tarii. Armata, guvernul si o parte a populatiei s-au refugiat in Moldova, Iasiul
devenind pentru o perioada capitala tarii.

42

Istoria Romniei
In iarna anilor 1916-1917, armata romana s-a pregatit sub conducerea unei misiuni
militare franceze. In iulie-august 1917, armata romana a oprit ofensiva germana pe frontul de
vest, in luptele de la Marasti, Oituz si Marasesti, evitand astfel ocuparea Moldovei.
Aceste victorii nu au putut fi valorificate, deoarece Rusia, principalul aliat al Romaniei
pe frontul de est, iese din razboi si incheie pace separata cu Germania. Aceasta decizie a fost
adoptata de catre Lenin dupa ce a preluat puterea in stat, ca urmare a Revolutiei Bolsevice
(comuniste).
Din cauza faptului ca armata romana nu mai putea continua rezistenta,
guvernul condus de Alexandru Marghiloman incheie un tratat de pace cu Puterile
Centrale la Bucuresti, in 24 aprilie 1918. Documentul impunea tarii conditii grele:
- erau cedate Dobrogea si culmile Carpatilor;
- economia era subordonata Germaniei;
- armata era demobilizata.
Regele Ferdinand I nu a recunoscut tratatul. Asadar, victoriile Antantei au determinat
reinceperea ofensivei in octombrie de catre armata romana, astfel incat sfarsitul razboiului a
gasit Romania in tabara invingatorilor. Participarea la razboi a insemnat aproape 800.000 de
morti, raniti si disparuti, dar si distrugeri enorme si pierderi materiale.
Marea Unire de la 1918
Primul Razboi Mondial a determinat o transformare radicala pe harta geopolitica a
Europei. Imperiile multinationale s-au destramat, permitand reforma unitatii nationale si
afirmarea unor noi state independente.
1. Basarabia - primul teritoriu care s-a unit cu Romania la 27 martie 1918, ca urmare a
deciziei adoptate de Sfatul Tarii.
2. Bucovina a fost provincie a Austro-Ungariei. Dupa destramarea acesteia, Ucraina a
manifestat pretentia de a o anexa. In acest context, in cadrul Adunarii Nationale de la
Cernauti, s-a decis unirea Bucovinei cu Romania, iar la 15 noiembrie 1918 Congresul General
al Bucovinei a votat in unanimitate unirea neconditionata si pentru vecie.
43

Istoria Romniei
3. Transilvania - in cadrul fostei monarhii Austro-Ungare existau opinii referitoare la
refacerea imperiului in forma unei federatii. Pentru a afirma interesele nationale, membrii
Consiliului National Roman Central (CNRC) au convocat Marea Adunare Nationala de la
Alba Iulia la 1 decembrie 1918. In cadrul acestei adunari, Vasile Goldis a citit Rezolutia
Unirii cu Romania. Ungaria recunoaste unirea abia in 1920, prin tratatul de la Trianon.
Denumirea de Romania Mare este valabila incepand cu 1 decembrie 1918.
In plan international, noua configuratie teritoriala a tarii a fost recunoscuta prin
tratatele semnate in cadrul Conferintei de Pace de la Paris din anii 1919-1920.
Pacea realizata la Paris n-a fost durabila deoarece:
- statele mici din tabara invingatoare au fost discriminate;
- Rusia Sovietica n-a fost invitata la conferinta;
- statele invinse nu au fost admise la tratative;
- statele invinse au fost considerate responsabile de declansarea razboiului;
- desi s-a constituit Societatea Natiunilor (sau Liga Natiunilor), care avea drept obiectiv
mentinerea pacii in lume, aceasta nu avea mijloacele necesare pentru a o impune.
La 15 octombrie 1922 a avut loc la Alba Iulia incoronarea regelui Ferdinand I (19141927), numit si Intregitorul si a reginei Maria, ca suverani ai Romaniei Mari. La festivitati
vor fi prezenti reprezentanti din 13 state ale lumii, aceasta fiind o noua dovada a recunoasterii
Marii Uniri pe plan international.
Schimbarea calendarului. In 1919 Romania Mare trece de la calendarul iulian la cel
gregorian.
Pentru obtinerea noii date se procedeaza astfel:
- se adauga 12 zile in perioada 1 martie 1800 28 februarie 1900
- se adauga 13 zile in perioada 1 martie 1900 1 octombrie 1924
- se adauga 14 zile din 1924
44

Istoria Romniei
*Pana acum am incercat sa folosesc date vechi in sinteza
Romnia interbelic: integrarea provinciilor romnesti; Constitu ia din 1923; sistemul
politic (Parlamentul, Monarhia, partidele, guvernele); statutul minoritilor;
Constitutia din martie 1923
In 1921, printr-un decret , este desfiintata marea proprietate si mosieria boiereasca,
pamantul fiind impartit taranilor (avand prioritate cei care au participat la razboi, invalizii si
vaduvele). Regele Ferdinand si-a indeplinit astfel promisiunile facute pe frontul din Moldova,
in primavara anului 1917. Ca urmare a desfiintarii marii proprietati, mosierimea dispare ca si
clona politica, iar de pe scena politica dispare Partidul Conservator.
Noua lege relua, in cea mai mare parte, continutul Constitutiei din 1866, fiind o sinteza
intre aceasta si proiectele constitutionale votate in 1917.
Noutati:
- Constitutia din 1866 accentua caracterul indivizibil al statului, pe cand cea din 1923 insista
si asupra caracterului national;
- in Constitutia din 1923 dreptul la proprietate nu mai este unul absolut, ci este nuantat, prin
referire la utilitatea sociala;
- este prevazut votul universal, prezent inca din 1918 (doar pentru barbati, de la 21 de ani), in
urma revizuirii din 1917 a Constitutiei din 1866; disparand votul cenzitar, se desfiinteaza
colegiile din Camera Deputatilor si Senat;
- drepturile cetatenesti, ca si drepturile minoritatilor, sunt fara deosebire de origine etnica, de
limba si de religie;
- se introduce controlul preventiv al constitutionalitatii legilor; se creeaza un Consiliu
Legislativ care trebuie sa avizeze legile, dar al carui rol este consultativ.
In concluzie, Constitutia din 1923 a pastrat spiritul liberal al celei din 1866, a
perfectionat sistemul de control al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, si a
consacrat in plan juridic unirea din 1918.

45

Istoria Romniei
Romania dupa Marea Unire
Dupa infaptuirea Unirii din 1918, guvernele care au condus Romania au trebuit sa
depaseasca criza economico-sociala creata de razboi, sa dezvolte in continuare tara si sa
integreze provinciile care s-au unit in 1918.
Integrarea provinciilor romane si statutul minoritatilor
Dupa ce a avut loc unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania in urma
unor adunari democratice desfasurate la Chisinau, Cernauti, Alba Iulia si dupa ce aceasta
Unire a fost recunoscuta in anii 1919-1920 prin pacea de la Paris, Romania trebuia sa asigure
integrarea politico-administrativa a noilor provincii.
Primul Parlament al Romaniei intregite s-a deschis la 29 decembrie 1919 sub presedintia lui
Nicolae Iorga.
Acest Parlament a ratificat documentele Unirii. Cu acest prilej Vasile Goldis sublinia
ca Unirea a fost un act al dreptatii istorice si o pretentie a civilizatiei umane, iar Nicolae Iorga
spunea ca Romania unita o avem, si o vom pastra.
Pentru ca provinciile unite aveau propriile lor legi si institutii, s-a trecut la adoptarea
unor reforme pentru a asigura evolutia unitara a intregului teritoriu. Au fost preluate
sectoarele economice, mijloacele de transport si vamile de catre administratia romaneasca.
- in 1918 a fost data legea electorala, prin care votul era egal, direct si secret si pe care il
aveau barbatii de peste 21 ani, indiferent de avere;
- in 1920 sunt dizolvate comitetele politice locale din Bucovina, Basarabia si Transilvania;
- in 1921 are loc reforma agrara;
- in 1923 se da o noua Constitutie;
- in 1924 invatamantul devine obligatoriu si gratuit si este extins la intreg teritoriul;
- in 14 iunie 1925 se face o noua impartire administrativ-teritoriala. Tara va fi impartita in
judete, plaji, comune si sate.

46

Istoria Romniei
Marea Unire din 1918 a creat un nou cadru teritorial, economic si etnografic. Suprafata
tarii s-a marit la 295000 km2, fata de 137000 km2, inainte de 1916, iar populatia a ajuns la 18
milioane, conform recensamantului din 1930, fata de 7250000 locuitori in anul 1918. Din
acestia 71,9% romani, 28,1% minoritati, din care: 7,2% unguri, 4,1% germani, 4% evrei,
3,8% ucraineni etc. S-a dublat suprafata arabila fata de 1913, a crescut aproape de 3 ori
suprafata padurilor. Lungimea cailor ferate a crescut de la 4300 km2 la 11000 km2.
Atitudinea minoritatilor fata de Unire a fost diferita de la provincie la provincie. Astfel, in
Bucovina si Basarabia reprezentantii minoritatilor au fost prezenti la luarea deciziilor si au
fost prezenti in organele provizorii de conducere.
In Transilvania reprezentantii germanilor, evreilor si tiganilor si-au exprimat adeziunea
la rezolutia de unire a Transilvaniei cu Romania. De asemenea, reprezentanti ai maghiarilor au
inteles actul de la 1 decembrie 1918.
Statul roman a acordat egalitate cetatenilor in fata legii, indiferent de etnie, limba sau
religie si de asemenea a acordat fonduri cutelor religioase si scolilor apartinand minoritatilor.
In 1934 apareau 492 de titluri de ziare si reviste. In aceste conditii, minoritatile s-au
integrat in viata politica romana cat si in cea culturala. Exemple: s-au format partide ca:
Uniunea Evreilor Pamanteni (1900), Partidul Maghiar (1921), Partidul German (1921). Se
remarca activitatea minoritatilor etnice in literatura, stiinta, arta etc. Exemple: in literatura
Tristan Tzara si Nagy Istvan; in medicina Iosif Reiner; in sculptura Francisc Storck.
Au existat si unele diferende intre statul roman si reprezentantii minoritatilor. In acest
sens se remarca reprezentantii revizionismului maghiar si bulgar si a expansionismului
sovietic, fapt care a dus la evenimentele tragice din 1940.
Evolutia economica intre 1918-1939
In evolutia economica din aceasta perioada exista mai multe etape:
- perioada de refacere economica, proces incheiat in linii mari in 1923;
- perioada de ascensiune economica 1924 1928;
- perioada de criza economica 1929;

47

Istoria Romniei
- perioada de cea mai mare dezvoltare economica, intre cele doua razboaie mondiale 1934
-1939, cand are loc relansarea industrializarii.
Agricultura: Tara noastra are o economie predominant agrara.
Reforma agrara
Inca din 1917, cand guvernul era refugiat la Iasi, regele Ferdinand promite soldatilor
ca dupa terminarea razboiului vor primi pamant. In decembrie 1918 se da un decret de lege
care prevedea exproprierea proprietatilor funciare din vechiul regat. In 1919 decrete
asemanatoare sunt adoptate pentru Basarabia, Transilvania si Bucovina.
Reforma a fost definitivata in 1921, cand au fost expropriate 6 milioane de hectare de
teren si au fost improprietariti 2 milioane de locuitori.
Masura a imbunatatit situatia taranilor, dar faramitarea proprietatilor si inapoierea
tehnica au diminuat efectele initiale ale reformei.
Industria - Industria tarii a fost afectata de razboi. Astfel, in 1919 ea a realizat 25% din
productia anului 1913.
Dupa refacerea sa, industria va cunoaste o perioada de avant, in timpul guvernarilor
liberale din 1922 1928, 1934 1937. Liberalii, folosind deviza prin noi insine au incurajat
capitalul autohton. In schimb, national-taranistii veniti la putere in 1928 au incurajat
investitiile straine folosind deviza porti deschise pentru capitalul strain.
Criza economica din anii 1929 1933 a oprit temporar procesul de industrializare (se
inchid

fabrici,

scade

productia,

se

inchid

bancile,

sunt

300000

de

someri).

In 1934 1938 industria se relanseaza si Romania produce alimente, textile, produse chimice,
locomotive,

avioane,

echipament

militar,

motoare

electrice,

Industria energetica: rafinarii care prelucreaza 95% din titei.


Are loc un proces de concentrare si centralizare a industriei.
- trustul metalurgic Titan-Nadrag-Calan;
- concernul aurifer Mica;
48

cauciuc

sintetic.

Istoria Romniei
- sindicatul petrolier Distributia;
- magnati industriali: Malaxa, Mociornita, Gigurtu, G.G. Mironescu;
In 1938, Romania detinea locul I in Europa si VII in lume privind productia petroliera.
Aur si gaze naturale: locul II in Europa. Productia de grau: locul IV in Europa. Privind
dezvoltarea comertului aveam relatii comerciale cu Franta, Anglia si Germania (1933).
Intelectualii au un rol tot mai important in viata culturala si politica.
Existenta unor mari contraste sociale a determinat o serie de nemultumiri. Ca urmare se
organizeaza sindicate si au loc masuri de protest.
Criza economiei scade nivelul de trai, ceea ce determina somaj si tensiuni sociale. Ca
urmare, are loc greva generala din 1920, apoi greva minerilor de la Lupeni, apoi grevele de la
Bucuresti si Valea Prahovei din 1932 1933, cand are loc folosirea fortei armatei si cad
victime.
Transporturile
Romania a contractat mari imprumuturi. Instaurarea controlului strain asupra
finantelor (exemple: planul de la Geneva 1933, Mulat 1934). Structuri si probleme sociale in
perioada interbelica: Reformele si industrializarea au produs schimbari pe plan social.
Burghezia isi consolida pozitia. Ea detinea industria, bancile si viata politica.
Clasa marilor proprietari funciari s-a dezintegrat in urma reformei agrare, pentru ca nu
puteau sa aiba mosii mai mari de 100000 hectare. Taranimea este majoritara, 78,9% din
locuitori locuind la sate. Creste numarul muncitorilor in urma industrializarii. Intelectualii vor
avea un rol din ce in ce mai important in viata cultural-politica.
Existenta unor mari contraste sociale determina izbucnirea unor framantari sociale. In
aceste conditii se organizeaza miscarea sindicala si au loc proteste mai ales in timpul crizei
economice din 1929 1933, cand a crescut somajul.
Proteste: greva generala din 1920; greva de la Lupeni din 1929 si grevele de la
Bucuresti si Valea Prahovei din 1932 1933, cand s-a folosit forta armata.
Monarhia din Romania
49

Istoria Romniei
Sistemul politic din Romania este dat de schimbarile produse dupa razboi.
Institutia monarhica: un element cheie in relatiile politice, are rolul de mediator al regelui,
asigurand echilibrul politic in tara.
Carol I (1866 1914): va domni ca principe constitutional, iar din 1884 ca rege
constitutional. Carol I se implica in momentele cele mai importante ale tarii: alcatuirea
regimului constitutional si independent.
Ferdinand I (1914 1927): se implica in construirea statului national roman unitar si la
15 martie 1922 regele Ferdinand si regina Maria sunt incoronati ca suverani ai tuturor
romanilor, iar Ferdinand poarta numele de Intregitorul. Ferdinand nu si-a depasit atributiile,
dar a fost acuzat ca s-a lasat dominat de Ionel I.C. Bratianu.
In 1925 se declanseaza criza dinastica, cand printul Carol al II-lea revine la tron si face
totul ca sa compromita regimul constitutional si partidele politice. Ca urmare, se instaureaza
dictatura regala din 1938.
Partidele politice din Romania
Dupa 1918 creste numarul partidelor politice, dar unele dispar. Dispare Partidul
Conservator ca urmare a legii electorale si legii agrare.
Partidul Liberal, creat in 1875 il avea in frunte pe I.C. Bratianu, I. Gh. Duca, si
Gheorghe Tatarascu. Guverneaza intre anii 1918 1919, 1922 1926, 1927 1928 si 1933
1937. El alcatuieste Constitutia din 1923 si legea administrativa, legea electorala (aici da
legea primei guvernamentale).
Legea pentru invatamantul primar, legea pentru unitatea teritoriala si legea Mavescu,
prin care Partidul Comunist este scos in afara legii.
Partidul National Taranesc, creat in 1926 din Partidul National Taranesc al lui Ion
Mihalache si Partidul National Roman, are in frunte pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Vaida
Voievod. Guverneaza intre anii 1928 1933. Da legea minelor, legea pentru organizarea
administratiei locale si legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Toate acestea il readuc
pe Carol al II-lea la conducerea tarii.

50

Istoria Romniei
Partidul

Nationalist

Democratic

este

creat

de

Nicolae

Iorga

in

1909.

Partidul Poporului este creat de Alexandru Averescu la 1 aprilie 1919. Guverneaza intre 1920
1921 si 1926 1927. Da reforma agrara si face unificarea monetara.
Partidul Social Democrat, creat in 1927, il are in frunte pe Constantin Titel Petrescu.
Partide extremiste:
Partidul extremist de stanga: Partidul Comunist creat in 1921 in frunte cu Gheorghe
Cristescu, considera ca Romania este un stat multinational.
Partidul extremist de dreapta: Legiunea arhanghelului Mihail este creata de A. C.
Cuza in 1923. In 1927 aceasta devine Garda de fier, iar din 1930 este condusa de Corneliu
Zelea Codreanu. In 1933 Garda de fier este scoasa in afara legii, drept urmare seful partidului
liberal I. G. Duca este ucis.
Reapare in 1933 sub numele de Totul pentru tara si in 1937 obtine 15% din voturi.
Legionarii au ucis pe: Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor Iamandi si Armand Calinescu.
Constitutia din 1923 este constitutia unificarii si exprima transformarile petrecute in
Romania dupa Marea Unire din 1918. Constitutia este aprobata de Camera Deputatilor pe 26
martie si de Senat pe 27 martie. Ea apare in Monitorul Oficial pe 28 martie.
Cuprinde 8 titluri si 138 de articole. Primele articole arata ca Romania este un stat
national unitar indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Stat national inseamna ca, desi erau unele
minoritati, ele nu au schimbat caracterul national al statului nostru.
Constitutia arata ca forma de stat este monarhia parlamentara, bazata pe separarea
puterilor in stat. Astfel:
- puterea executiva apartine regelui si guvernului. Regele numea si revoca ministrii, dizolva
Parlamentul, sanctiona si promulga legile, era seful armatei, batea moneda si conferea
decoratii. Ministrii contrasemnau orice act al regelui, de care raspundeau;
- puterea legislativa o aveau regele si Reprezentanta Nationala (Parlamentul format din doua
camere: Senat si Camera Deputatilor); atat regele cat si Parlamentul puteau sa aiba initiativa
legilor;
51

Istoria Romniei
- puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie (Instanta Suprema), care apoi
organiza activitatea judecatoreasca.
Constitutia mai cuprindea drepturi si libertati democratice, dreptul la vot, egalitatea in
fata legii, libertatea presei, a cuvantului si drepturi egale pentru nationalitati.
Importanta Constitutiei: este una din cele mai democratice constitutii din acea perioada.
Optiuni politice privind evolutia societatii romane interbelice
Democratia interbelica si problemele ei:
Dupa 1918 democratia Romaniei s-a maturizat. Tara avea vot universal, partide
politice, constitutie care prevedea separarea puterilor in stat si presa libera. Cu toate acestea,
functionarea mecanismului democratic a fost foarte anevoios. Insasi legea fundamentala
(constitutia) a suferit atacurilor opozitiei ( PNL si PT), acesteia neaducandu-i-se nici o
modificare dupa venirea la putere a PNT.
O problema a mecanismului democratic o constituiau alegerile care se remarcau prin
violenta, frauda, coruptie si intimidare. La toate acestea se adaugau coruptia si afacerile
scandaloase.
Afacerile Skoda au implicat oameni politici si generali. In Romania, perioadele de
stabilitate au alternat cu cele de instabilitate politica.
In perioada 1918 1938 au fost 24 de guverne. Perioadele de stabilitate au fost in
vremea guvernelor PNL (1922 1926, 1933 1937) si corespund cu o relansare a vietii
economice.
PNT a guvernat intre 1929 1933, dar nu a reusit sa creeze statul taranesc asa cum
dorea. Ca urmare, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate.
Diversitatea optiunilor politice privind evolutia societatii romanesti: Dupa Marea
Unire din 1918, clasa politica era preocupata de cursul viitor al dezvoltarii intregite. Astfel, s
au format diferite curente de gandire, si anume:
- Europenismul considera ca Romania trebuie sa parcurga aceeasi cale ca si tarile dezvoltate
ale

Europei

si

sa

cunoasca
52

urbanizarea

si

industrializarea;

Istoria Romniei
- Traditionalismul critica formele de imprumut ale civilizatiei europene si considera ca
Romania, tara agrara, cu o populatie rurala majoritara trebuie sa-si conserve valorile
traditionale.
Pe de alta parte, viata politica interbelica era marcata de o confruntare dintre
democratie si tendintele autoritariste. Tendintele democratice sunt prezentate de liberalism si
taranism.
- Liberalismul e reprezentat de PNL, care considera ca Romania trebuie sa-si formeze o
economie capitalista prospera, bazata pe industrie si sa se emancipeze fata de capitalismul
strain. Dezvoltarea Romaniei trebuie sa fie realizata prin noi insine, adica prin stimularea
capitalului autohton.
Stefan Zeletin, unul din reprezentantii acestui curent, considera ca in deceniul al II-lea
al secolului XX burghezia a cunoscut de la faza de tinerete a liberalismului, a carei
caracteristica este productia industriala, la neoliberalism, a carei caracteristica era marea
finanta, adica sistemul bancar.
Nasterea neoliberalismului a avut loc odata cu Constitutia din 1923. Esenta
neoliberalismului era interventia statului asupra vietii sociale pentru a indruma chiar si
economic asa cum cer interesele sale (ale statului). Reprezentantii curentului au fost Stefan
Zeletin, Vintila Bratianu si Mihail Manolescu.
- Taranismul sustine ideea statului taranesc, in care taranimea este emancipata economic, prin
reforma agrara si politica. Reforma electorala urma sa aiba rolul principal. Ramura principala
era agricultura, iar industria urma sa asigure numai materii prime pentru agricultura.
Doctrina politica era politica portilor deschise, pentru a atrage capitalul strain.
PNT (1928 1930, 1932 1933) a facut imprumuturi pentru a reduce efectele crizei
economice. Reprezentantii curentului taranesc au fost: Virgil Madgearu, Constantin Stere si
Gheorghe Zane.
Miscarea sociala e reprezentata de Partidul Social Democrat (PSD) care lupta pentru
preluarea puterii de catre miscarea muncitoreasca, fenomen care trebuie sa aiba loc in cadrul
democratiei parlamentare, dar miscarea a avut o influenta redusa.

53

Istoria Romniei
Romnia n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial: de la regimul democratic la
regimul autoritar si de dictatur; participarea la rzboiul antisovietic; rsturnarea
regimului Antonescu; participarea Romniei la rzboi alturi de Naiunile Unite.
Dictatura militara a lui Antonescu
La 4 septembrie 1940 regele numeste in fruntea guvernului pe Antonescu. Acesta cere
puteri diplomatice. Cere apoi abdicarea lui Carol, in favoarea fiului sau Mihai. La inceput,
Antonescu formeaza un guvern in care majoritatea sunt legionari si se numeste Statul National
Legionar (14 septembrie 1940). Ei introduc romanizarea intreprinderilor, indeparteaza evreii,
iar in noaptea din 26 27 septembrie, ucid 60 de fosti demnitari.
Sperand la sprijinul lui Hitler, Horia Sima, seful legionarilor, organizeaza rebeliunea
legionara din 21 23 ianuarie 1941, pentru a-l indeparta pe Antonescu de la putere.
Antonescu, cu ajutorul lui Hitler ii infrange pe legionari. Aresteaza 8000 de legionari, dar
Sima si alti conducatori fug la Hitler.
Antonescu instaureaza dictatura militara (din 23 de membri ai guvernului, 15 erau
militari). Sunt interzise adunarile publice. Antonescu modifica legile vechi si initiaza altele
noi. Controleaza administratia locala cu ajutorul militarilor. De asemenea, economia se afla
sub controlul armatei. La 23 noiembrie 1940 adera la Pactul Tripartit.
Romania in al II-lea razboi mondial
Ca beneficiar al tratatelor de la Paris, cand se realizeaza unitatea nationala, Romania
privea cu ingrijorare la evolutia politica internationala si continua linia traditionala de
apropiere de Franta si Anglia, dar acestea si-au dovedit incapacitatea de a se opune politicii
expansioniste a Germaniei, care a anexat Austria in 1938 si a dezmembrat Cehoslovacia intre
1938 si 1939.
Prin pactul Ribbentrop Molotov (23 august 1930) Germania si Rusia isi imparteau
zonele de influenta.
Dupa invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, se trece la punerea in aplicare a
pactului. Romania a adoptat o pozitie binevoitoare fata de Polonia si statele occidentale, dar
dupa caderea Frantei cu acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.
54

Istoria Romniei
Cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)
La 26 iunie, printr-un ultimatum, i se cere Romaniei cedarea Basarabiei si nordul
Bucovinei. Partea romana a incercat sa negocieze si in acelasi timp sa obtina sprijinul
Germaniei, insa Hitler a conditionat orice colaborare cu Romania de pretentiile teritoriale ale
statelor revizioniste.
URSS trimite un nou ultimatum la 28 iunie 1940. In aceste conditii are loc un Consiliu
de Coroana. Din 26 de participanti, 6 au votat pentru rezistenta armata: Nicolae Iorga, Victor
Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu si E. Urdareanu. Sovieticii au ocupat
abuziv si tinutul Herta, care nu fusese pomenit in notele ultimatumului. Astfel, cedam
Basarabia cu un teritoriu de 44500 km2 si cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori si nordul
Bucovinei si teritoriul Herta cu 6000 km2 si cu o populatie de 500000 de locuitori.
Pierderea nord-vestului Transilvaniei (Dictatul de la Viena din 30 august 1940)
La 15 iulie Hitler a trimis o scrisoare lui Carol al II-lea, in care il sfatuieste sa accepte
revendicarile teritoriale ale Ungariei si Bulgariei, si apoi Romania va fi incadrata in politica
de protectie a Germaniei.
La Drobeta Turnu Severin au avut loc negocieri ungaro-romane. Pretentiile exagerate
ale Ungariei au dus la esuarea acestor tratative. Pentru a rezolva aceasta situatie, Hitler avand
interes sa nu extinda razboiul in est si sa protejeze petrolul roman, il cheama pe Mihail
Manolescu la Viena sa semneze cedarea NV Transilvaniei catre Ungaria. In conditiile in care
la granitele romane erau masate trupe ungare, si sub amenintarea ca daca nu accepta, Romania
va fi stearsa de pe harta Europei, guvernul roman accepta situatia propusa (impusa) de Hitler
si cedeaza un teritoriu de 42493 km2 cu o populatie de 1,6 milioane de locuitori, din care 50%
erau romani. Acest dictat nemultumea si Romania si Ungaria. Hitler a realizat acest act cu
scopul mentinerii celor doua state in Axa (Berlin-Roma-Tokyo).
In septembrie, in urma discutiilor de la Craiova cu Bulgaria, Romania a cedat
Cadrilaterul, ce avea 6000 km2 si o populatie de 400000 de locuitori.
Participarea Romaniei la cel de-al II-lea razboi mondial
La 23 noiembrie 1940 guvernul a aderat la Pactul Tripartit (Italia, Germania, Japonia).
55

Istoria Romniei
La 22 iunie 1941 Romania intra in razboi impotriva URSS-ului, alaturi de Germania, Finlanda
si Ungaria. La razboi au participat 47000 de soldati. Pana la sfarsitul lunii iulie sunt eliberate
Basarabia si Bucovina. Evreii din Basarabia si Bucovina au fost deportati. Deportarile au
incetat in 1943. Regimul lui Antonescu nu a adoptat solutii de a-i masacra pe evrei in masa.
Romanii au suferit mari pierderi. Exemplu: in luptele de la Odesa au murit 17729 de oameni.
In aceste conditii, multi oameni politici au actionat in secret pentru a incheia pace cu aliatii
(Anglia, SUA, URSS).
In acest timp, Antonescu si colaboratorii lui au initiat in septembrie tratative cu aliatii,
dar SUA, Anglia si URSS hotarasc ca nici una dintre ele sa nu incheie pace separata.
Discutiile s-au prelungit pana in vara anului 1944.
Actul de la 23 august 1944
In aceste conditii, Romania risca sa fie ocupata de armata sovietica, intrucat aceasta
ajunsese la 20 august pe linia Fagaras, Neamt, Chisinau, Cluj. Si Anglia a incercat sa
organizeze rezistenta pe linia Focsani-Galati.
Fortati de imprejurari, se trece la aplicarea unui plan organizat din timp de
reprezentantii Blocului National Democrat, format din PNC, PNT, PCR si PSD.
In ziua de 23 august, Antonescu cere o audienta la rege, regele ii propune sa incheie
pace cu aliatii SUA, URSS si Anglia, Antonescu refuza si regele il aresteaza. In aceeasi zi sunt
arestati si alti reprezentanti si sustinatori ai guvernului Antonescu. Regele formeaza un nou
guvern, in frunte cu generalul Sanatescu, si da o proclamatie catre tara la radio.
La 23 august, Romania intra sub influenta URSS. Schimbarea politica din Romania a
insemnat o grea incercare pentru Germania, pentru ca pierdea petrolul romanesc si se
prabuseste institutia strategica si militara din Balcani. Romania a contribuit la scurtarea
razboiului cu cateva luni.
Trupele germane din Bucuresti au incercat sa reziste, dar romanii au ripostat cu putere
si la 30 august, cand armata sovietica intra in Bucuresti, acesta fusese deja eliberat.
O delegatie romana, in frunte cu comunistul Lucretiu Patrascanu merge la Moscova sa incheie
un armistitiu cu URSS. Acesta se incheie in noaptea din 12 13 septembrie 1944 si prevedea
urmatoarele:
56

Istoria Romniei
- Romania ceda Basarabia;
- Romania platea 300 de miliarde de lei despagubire in grau si petrol.
Prevederile dictatului de la Viena erau anulate. Romania trebuia sa participe la razboi
cu 12 divizii, dar a participat cu 19 si apoi cu 16. Razboiul se desfasoara si in vest, pentru
eliberarea Transilvaniei. Se remarca luptele de pe Mures.
La

25

octombrie

1944

se

elibereaza

orasele

Carei

si

Sf.

Maria.

Romania a contribuit si la eliberarea oraselor Budapesta, Banska-Bystrica, precum si a


Muntilor Tatra. In acest razboi Romania a pierdut 170000 de militari, iar efortul economic a
costat Romania 1 miliard 200 de milioane de lei.
In al II-lea razboi mondial Romania a pierdut 1 milion de oameni, din care 800000 pe
front.
Romnia sub regimul comunist: impunerea modelului sovietic (1945-1958);
"naionalizarea" comunismului si destinderea intern (1959-1970); regimul Ceausescu, viaa
intelectual, ideologie si politici culturale.
Inceputul dominatiei sovietice
In urma intelegerilor dintre aliati, Romania a fost abandonata sovieticilor. Astfel, la
conferinta de la Moscova, din noiembrie 1944 Stalin si Churchil si-au impartit zonele de
influenta. Astfel, Romania avea 90% influenta sovietica si 10% influenta englezeasca. In
aceste conditii, in Romania se aplica modelul Sovietic, bazat pe partidul comunist roman, care
la 23 august 1944 avea 1000 de membrii, revolutia mare de profesie, cum se intitulau. O
parte din ei formau aripa nationala: Gheorghe Ghiorghiu Dej, Lucretiu Patrascanu si Nicolae
Ceausecu, iar cealalta parte aripa moscovita, din care faceau parte comunisti formati in URSS
Ana Paucar, Vasile Luca.
Comunistii sustineau principiul luptei de clasa si doreau sa instaureze dictatura
proletariatului. Pentru a santaja fortele romane politice in favoarea comunistilor, URSS-ul a
instituit controlul asupra NV-ului Transilvaniei si la 25 octombrie 1944, justificand aceasta
masura prin dorinta de a asigura controlul in spatele frontului. De asemenea, sub acoperirea

57

Istoria Romniei
lozincii totul pentru front, totul pentru victorie, sovieticii au cautat sa ia masuri pentru
slabirea armatei si politicii romanesti.
Lupta comunistilor pentru putere
Pentru ca dupa inlaturarea lui Antonescu, PNT, condus de Iuliu Maniu, refuza sa
formeze guvernul regelui, formeaza un guvern din militari si tehnicieni in frunte cu Sanatescu.
Urmeaza al doilea guvern Sanatescu, dupa care, comunistii, sperand instalarea politica, impun
demiterea lui Sanatescu si se formeaza un guvern in frunte cu generalul Radescu.
Incepand lupta pentru putere, PCR a iesit din Blocul National Democrat (PCR, PCD, PNT) si
a constituit FND (Frontul National Democrat) din PCR, PSD si gruparile desprinse din
partidele istorice (PNT, al lui Anton Alexandru si cel PNL, al lui Gheorghe Tatarascu). La
mijlocul lui ianuarie 1945 Dej si Ana Paucar au facut o vizita la Moscova, unde li se cere
cucerirea intregii puteri politice. Tot acum s-a hotarat ca liderul comunist sa fie Dej.
La 24 februarie 1945 se organizeaza la Bucuresi o demonstratie in care se cere
demiterea lui Radescu, considerat dusman al poporului. Cad morti si raniti. La 28 februarie a
sosit la Bucuresti Vusinski, care cere formarea unui guvern in frunte cu Petru Groza, care era
liderul Frontului Plugarilor, apropiat de comunisti.
La 6 martie 1945 s-a format un guvern FND condus de Patru Groza. Dupa trei zile se
reintroduce administratia romana in NV-ul Transilvaniei. La 23 martie 1945 are lor reforma
agrara si sunt luate mosiile mai mari de 50 de hectare de la 900 de mosieri.
In aprilie 1945, prin interpretarea abuziva a legii pentru sanctionarea criminalilor de
razboi au fost confiscate bunurile unui mare numar de persoane care isi pierd libertatea.
Incurajat de americani, regele intra in greva regala (refuza sa mai contrasemneze acte).
In decembrie 1945 are loc Conferinta de la Moscova a celor trei mari puteri si s-a propus ca in
guvernul lui Groza sa intre cate un reprezentant al partidelor istorice: Emanoil Hatieganul in
PNT si Mihail Romniceanu in PNL. In aceste conditii, Guvernul lui Groza este recunoscut de
occidentali si regele inceteaza greva regala.
La 19 noiembrie 1946 au loc alegeri parlamentare care sunt falsificate de comunisti.
La 10 februarie 1947 semnam pacea de la Paris prin care:

58

Istoria Romniei
- Romani plateste despagubiri de razboi;
- ne revine NV-ul Transilvaniei;
- Basarabia si N Bucovinei raman la URSS;
- trupe sovietice raman in Romania.
La 14 iulie 1947 are loc inscenarea de la satul Tamadau. In felul acesta s-a creat
pretextul interzicerii partidelor istorice si lichidarea opozitiei.
Proclamarea RPR (Republica Populara Romana)
Regele face o vizita in Anglia la 22 decembrie, cu ocazia nuntii reginei Elisabeta si se
asteapta sa primeasca ajutor de la occidentali, dar nu primeste. Dupa ce regele se intoarce in
tara, in ziua de 30 decembrie Dej si Petru Groza se prezinta in fata acestuia si ii cer sa abdice.
Regele accepta sa abdice si tara devine Stat Democrat Popular.
Impunerea deplina a stalinismului
Prima etapa a regimului comunist (1948 - 1965): Liderul comunist din aceasta
perioada este Gheorghe Gheorghiu Dej. In aceasta perioada s-au pus la punct instrumentele
statului totalitar. Astfel, in februarie 1948 are loc unirea Partidului Comunist Roman cu
Partidul Social Democrat Roman si se formeaza Partidul Muncitoresc Roman. Liderii PSD
care nu au fost de acord au fost de acord au fost inchisi.
In 21 23 februarie 1948 are loc primul congres al Partidului muncitoresc roman si
este ales Gheorghe Gheorghiu Dej. Apoi, in ordinea importantei urmeaza Ana Paucar si Vasile
Luca, care fusesera adusi din URSS. La acest congres nu a fost adoptata o viziune proprie
asupra dezvoltarii tarii si s-a copiat modelul sovietic. In aprilie 1948 s-a adoptat constitutia
Republicii Populare Romane, dupa modelul constitutiei din URSS. Din 1956 organul suprem
legislativ era Marea Adunare Nationala compusa din muncitori si tarani dar si intelectuali
precum Sadoveanu.
Controlul statului supra economiei si culturii

59

Istoria Romniei
La 11 iunie 1948 are lor nationalizarea mijloacelor de productie dupa care se trece la
planificarea centralizata a economiei pe baza de planuri cincinale.
In 1955 are loc confiscarea proprietatilor de pana la 50 de hectare prin care este
desfiintata chiaburimea (taranii instariti). Cei care au refuzat au fost inchisi si stramutati pe
alte locuri. In perioada 1949 1962 are loc colectivizarea agriculturii. S-au format mai intai
gospodarii agricole colective si apoi cooperative agricole de productie.
Reforma culturala: pe plan cultural s-a adoptat modelul sovietic (proleculturismul). In
august 1948 se da Legea invatamantului, prin care este eliminata religia din invatamant si
inlocuita cu istoria partidului comunist URSS si geografia URSS. Se preda ideologia marxistleninista si se introduce obligativitatea invatari limbii ruse. Profesorii care nu s-au adaptau, au
fost eliminati. Se introduce cenzura presei. In 1948 se da Legea cultelor religioase prin care
religia greco-catolica este desfiintata si greco-catolicii urmeaza sa se uneasca cu ortodocsii.
Represiuni si rezistente
Impotriva regimului comunist a fost organizata rezistenta fortelor democratice. Astfel,
s-au organizat grupuri armate in munti din care faceau parte medici, studenti, tarani si
muncitori.

Acestia

sperau

sa

primeasca

ajutor

de

al

americani.

Impotriva acestora s-a organizat un aparat represiv care se numea Securitate (in 1948) si care
reprezinta de fapt politia politica. Aceasta urmarea, aresta, executa si ucidea pe detinutii
politici. Are loc deportarea taranilor care se impotriveau colectivizarii. Au fost infiintate
inchisori ale mortii la Pitesti, Adjud, Gherla si Sighet. Au fost organizate lagare de munca
fortata, unde au murit mii de oameni. Exemplu: canalul Dunare Marea Neagra. Intre 1949 si
1952 s-a realizat experimentul de reeducare de la Pitesti, cand prin aplicare unor torturi
fizice insotite de presiuni ideologice individul devenea complicele calailor.
Relatiile externe din timpul regimului lui Dej:
In ianuarie 1949 Romania este membra fondatoare a Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc (CAER), care cuprinde toate statele comuniste din Europa plus Cuba si Mongolia.
In 1953 moare Stalin si se produce o destindere in timpul urmasului sau, Hrusciov,
care ataca puternic cultul personalitatii lui Stalin.

60

Istoria Romniei
In 1955 Romania este membra fondatoare a tratatului militar de la Varsovia, care urma
sa se opuna pactului militar NATO.
In 1956 trupele sovietice intervin impotriva Ungariei, unde se incearca reformarea
regimului Comunist. Actiunea este sustinuta si de regimul lui Dej.
In 1958 trupele sovietice au fost retrase din Romania si comertul roman se indreapta
spre occident.
In 1961 sovieticii incearca sa puna in aplicare planul Valev, dupa numele autorului sau.
Prin acest plan urma sa se creeze o zona economica internationala, formata din URSS,
Romania si Bulgaria. Romania refuza acest lucru si prin urmare se indeparteaza de Uniunea
Sovietica.
In martie 1965 a intervenit pe neasteptate moartea lui Dej. Astfel se incheie o scruta
perioada a reformismului dejist, dar acesta nu a insemnat o abandonare a principiilor
comuniste.
Regimul nationalist comunist
Dupa moarte lui Dej la conducerea partidului vine Nicolae Ceausescu. Acesta a fost
adoptat din 1952 in secretariatul partidului. Dupa ce merge la Moscova sa fie educat, este
numit in mai multe functii:
- sef al tineretului comunist;
- general locotenent;
- sef al directiei politice a armatei;
- secretar al comitetului central al Partidului Muncitoresc Roman;
- membru al biroului politic.
Dupa moartea lui Dej, la propunerea lui Ion Gheorghe Maured, Ceausescu a venit in fruntea
tarii.
Prima etapa a regimului ceausist (1965 - 1971):
61

Istoria Romniei
Ajuns la conducere, Ceausescu s-a proclamat ca deschizator al unei noi politici, desi politica
de destindere incepuse din vremea lui Dej. El a atacat in primul rand pe fostul conducator,
acuzandu-l de abuzuri. Pe plan intern incepe o politica de liberalizare:
- da o noua constitutie in 1965;
- schimba denumirea tarii in RSR (Republica Socialista Romania);
- schimba denumirea partidului in PCR (Partidul Comunist Roman);
- reabiliteaza victimele din perioada lui Dej (Lucretiu Patrascanu);
- invatamantul este organizat pe principii nationale (limba rusa este aproape eliminata din
scoala);
- se introduc limbile occidentale;
- literatura este mai putin cenzurata si cunoaste un avant remarcabil;
- se sprijina initiativa particulara in comert;
- se construiesc locuinte, proprietati particulare.
Pe plan extern se duce o politica independenta fata de Moscova, cultivand sentimentul
de antipatie fata de mari vecini.
In 1967 Romania a reluat relatiile diplomatice cu Republica Federala Germana. De
asemenea, Romania mentine relatiile cu Israelul in timpul razboiului celor 6 zile din 1967.
In 1968 Bucurestiul refuza sa participe la invazia din Cehoslovacia. Ceausescu critica
violent URSS-ul.
In urma acestor masuri Ceausescu se bucura de marea prestigiu si urmeaza vizitele in:
Franta, Anglia, Germania si SUA.
A doua etapa a regimului ceausist (1971 - 1980):
In urma vizitelor facute de Ceausescu in China si Coreea (1971), acesta a lansat
tezele din iulie si se indreapta spre un regim bazat pe cultul personalitatii (se revine la
62

Istoria Romniei
metodele staliniste). Revolutia culturala inaugurata in 1971, dupa modelul chinezesc, pune la
baza culturii ideile comuniste. In acelasi timp, elimina posibilii rivali prin rotirea cadrelor. In
1973 incepe sa puna membrii familiei in posturi de conducere. In 1974 Elena Ceausescu este
promovata in Comitetul Executiv al PCR.
In 1974 Ceausescu devine presedintele RSR.
Perioada 1980 1987:
Regimul lui Ceausescu a intensificat la maximum politica de industrializare. Marile
proiecte precum Casa Poporul, Canalul Bucuresti-Dunare-Marea Neagra au secatuit resursele
economice. Prin urmare sunt contractate mari imprumuturi externe. Pentru achitarea
datoriilor, Ceausescu a extins exporturile si a redus importul. Incepand din 1981 s-au introdus
ratii la alimente. De asemenea, s-a trecut la economisirea energiei, caldurii si a apei calde. Se
sistematizeaza satele (unele sunt desfiintate).
Sfarsitul dictaturii (1987 1989):
In 1985 in frunte URSS-ului vine Mihail Gorbaciov. Acesta in cearca sa modernizeze
comunismul dar Ceausescu refuza. In aceste conditii, la noi se contureaza opozitia si miscarea
de rezistenta. Intelectuali ca Paul Goma, parintele Gheorghe Calciu, Ana Blandiana, Mircea
Dinesc si Aurel Dragos Munteanu au criticat regimul lui Ceausescu. Se remarca de asemenea
celor sase, in 1977 a avut loc o mare greva pe Valea Jiului. In 1987, la 15 noiembrie, la
Brasov, au atacat sediul Partidului. In 1989 s-a accentuat criza regimurilor comuniste si astfel
acestea cad din Ungaria, Polonia, Cahoslovacia si Bulgaria. Dar la doi in noiembrie 1989 are
loc Congresul al 14-lea al PCR care l-a reales pe Ceausescu presedinte. Insa peste o luna avea
sa cada si in Romania regimul Comunist.
Transformri politice, economice si sociale n Romnia dup 1989.
Decembrie 1989
Contextul intern si extern:
Pe

plan

intern

se

accentueaza

- esecului economic;

63

nemultumirile

ca

urmare

a:

Istoria Romniei
- urbanizarii necontrolate;
- rationalizarii alimentelor;
- suprimarii libertatii de gandire;
- cultului familiei Ceausescu;
- daramarii bisericilor;
- incalcarii drepturilor omului;
- formalismului Constitutiei.
Nici contextul international nu mai era favorabil dictatorului:
- sefii de stat occidentali nu mai viziteaza Romania;
- Romania se orienteaza spre tarile slab dezvoltate;
- Romania intra in conflict cu URSS pentru ca Ceausescu a refuzat reformismul lui Gorbaciov
si la Congresul al 14-lea a declarat ca se impune revizuirea patului Ribentrob-Monotov;
- in Polonia, Ungaria, RDG, Bulgaria si Cehoslovacia sunt rasturnate regimurile comuniste.
Caderea regimului lui Ceausescu a fost sustinuta de statele occidentale si de URSS prin
actiuni ale serviciilor secrete.
Timisoara (16 decembrie 1989):
Conflictul incepe de la incercarea de evacuare a episcopului Laslo Tkes. Au loc
ciocniri intre popor si militie. A doua zi aceste ciocniri se transforma in manifestatii
anticomuniste. Ceausescu vorbeste la televiziune despre huligani si agenturi straine.
In 17 decembrie 1989 are loc sedinta Consiliului politic executiv, unde s-au cerut
masuri aspre pana la folosirea armelor de foc. Ceausescu pleaca apoi in Iran. La Timisoara are
loc un adevarat masacru: 40 de cadavre sunt transportate la Bucuresti si treptat evenimentele
se transforma in revolutie.

64

Istoria Romniei
Bucuresti (21 22 decembrie 1989):
La 21 decembrie are loc un miting la Bucuresti, Ceausescu este huiduit. Armata,
militia si securitatea sunt aduse in strada. Se formeaza baricade. Noaptea se trage asupra
multimii. Cad zeci de victime.
In dimineata de 22 decembrie zeci de mii de oameni se indreapta spre Piata Palatului.
La ora 12 cuplul prezidential pleaca cu un elicopter. Manifestantii ocupa televiziunea
si radioul. Astfel, revolutia este televizata in direct.
Noua structura a puterii:
Vidul de putere este repede ocupat. La Comitetul Central (CC) se formeaza Frontul
Salvarii Nationale (FSN). Programul acestuia este dat publicitatii si este citit de Ion Iliescu. In
acesta se precizeaza:
- abandonarea rolului conducator al PCR-ului;
- alegeri libere;
- separarea puterilor in stat;
- restructurarea economiei;
- reorganizarea invatamantului;
- respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor;
- politica externa de integrare in Europa Unita;
- respectarea drepturilor si libertatilor omului.
In primele zile dupa Revolutie au fost eliberati detinutii politici. S-a redus pretul la gaz
si electricitate. S-au inlaturat ratiile alimentare. Dupa un proces sumar Ceausestii au fost
impuscati la 25 decembrie.
Consecintele interne si externe:

65

Istoria Romniei
Pe plan intern se creeaza conditii pentru trecerea la democratie, la pluralism si la
economia descentralizata.
Pe plan extern capatam un imens capital.
Revenirea la democratie
Programul Frontului Salvarii Nationale, prezentat natiunii la 28 decembrie 1989
anunta reaparitia pluralismului politic. Ca urmare, au reaparut partidele politice istorice: PNL,
PNT precum si alte noi partide, cum ar fii: Consiliul Frontului Salvarii Nationale care a
preluat puterea la 22 decembrie 1989 si a devenit FSN (Frontul Salvarii Nationale). Din acesta
se vor desprinde PD si PDSR. In anul 1990 isi fac aparitia sindicatele, care se vor organiza in
federatii si confederatii pentru a avea o mai mare putere in dialogul cu Guvernul.
In martie 1990 are loc un moment tensionat, determinat de unele probleme din judetele
cu populatie maghiara. Invrajbirea etnica a fost determinata de radicalismul unora dintre
maghiari si refuzul oricaror concesii de catre nationalistii romani. Presa a avut si ea un rol
negativ, atat cea interna cat si cea externa, prin prezentarea deformata a realitatilor.
La 20 mai 1990 au loc alegeri parlamentare. FSN-ul are 66% si Ion Iliescu 87%.
Manifestarile anticomuniste dau nastere la fenomenul din Piata Unirii. La 13 iunie politia
intervine in forta. Manifestantii riposteaza violent, sunt incendiate masini ale politiei, sediu
acesteia, SRI-ul si televiziunea. La 14 iunie intervin minerii care isi atribuie rolul de forte de
ordine. La 28 iunie 1990 Parlamentul aproba noul Guvern, condus de Petre Roman. Acesta
intra in conflict cu Parlamentul privind reformele.
In septembrie 1991 Guvernul lui Petre Roman este inlaturat printr-o noua mineriada.
Noul Guvern, in frunte cu Teodor Stolojan, fost ministru de finante cuprinde si personalitati
din PNL. La 21 noiembrie 1991 se da noua constitutie.
Constitutia din 1991:
Este adoptata la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal. Are 7 titluri impartite in capitole,
sectiuni si capitole. Se bazeaza pe urmatoarele principii:
- suveranitatea nationala;

66

Istoria Romniei
- separarea puterilor in stat;
- suprematia legii;
- ocrotirea persoanei;
- descentralizarea administratiei locale;
- forma de stat este republica semiprezidentiala, deoarece presedintele este ales direct, prin
votul natiunii dar parlamentul este cel care voteaza membrii guvernului si legile.
Statul este national, suveran, independent, unitar, iar teritoriul este indivizibil si
inalienabil. Puterile in stat sunt separate:
- puterea legislativa o are Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul);
- puterea executiva o are Guvernul (realizeaza politica interna si externa);
- presedintele este ales pe 4 ani, cel mult doua legislaturi, el are functia de mediere intre
puterile statului sau intre stat si societate.
Drepturi si indatoriri:
Se acorda drepturi la: viata, cetatenie, libera circulatie, constiinta de exprimare,
munca, vot, asociere de proprietate si libertate individuala. Nimeni nu este mai presus de lege.
Indatoriri: fidelitate fata de tara, de constitutie, de legi, contributie financiara si
contributie la apararea tarii.
Constitutia mai precizeaza pluralismul politic, activitatea partidelor politice, rolul
sindicatelor, relatiile internationale. Se mai arata simbolurile nationale: drapelul, imnul, ziua
nationala si limba.
Semnificatie: legea suprema in stat pune bazele unui stat democratic, respecta
principiile declaratiei universale a drepturilor.
Guvernarea PDSR (1992 1996):

67

Istoria Romniei
In 1992 are loc scindarea FSN in PD si in FDSN, acesta din urma devenind PDSR. La
27 martie 1992 au loc noi alegeri. Victoria este a FDSN-ului, dar aceasta nu a mai fost
categorica. Opozitia, formata din Conventia Democratica obtine victoria in marile orase,
inclusiv in Bucuresti. Se formeaza un nou Guvern, in frunte cu Nicolae Vacaroiu, din PDSR
plus PNL plus PSN plus PDAR. Ca presedinte este ales Ion Iliescu.
Noul Guvern adopta strategia reformelor graduale, incetinindu-le. Ca urmare, scade
nivelul de trai, apar miliardarii de carton si urmele coruptiei. In octombrie 1993 se semneaza
acordul de asociere la Uniunea Europeana si se semneaza parteneriatul pentru pace, o
anticamera a NATO.

68