Sunteți pe pagina 1din 5

Vrsta de 6/7 ani a fost acceptat ca vrst optim pentru nceputul colaritii.

n studiile de psihologia
copilului, aceast vrst marcheaz nceputul celei de-a treia copilrii, care se extinde pn la vrsta de
10/11 ani.
Caracteristicile generale ale colarului mic sunt:
socializarea conduitei, integrare familial i colar;
stadiul operaiilor concrete;
stadiul premoral al moralitii hedonismului instrumental;
srguin, eficien versus inferioritate.
Trecerea copilului de la mediul precolar, cu caracteristici diferite de cel colar, la acesta din urm,
reprezint pentru el adaptarea colar. El percepe caracteristicile noului mediu prin raportare la cel
anterior. Acum intr n contact cu noi colegi, cu nvtorul. De aceea, este bine s se realizeze pn la
nceputul colii dezvoltarea capacitii de a intra n relaii acceptabile cu ambiana.

Dezvoltarea fizic a colarului mic


De la aceast vrst se constat anumite diferene ntre fete i biei. Bieii au talia cuprins ntre 114 i
130cm, iar fetele ntre 110 i 129cm. Bieii cntresc ntre 20-29 kg i fetele ntre 19-28 kg. n ultimii ani,
ns, s-a constatat o cretere a masei ponderale i a taliei.
La 6/7 ani dentiia infantil este nlocuit cu cea permanent.
Are loc o cretere mai accelerat a oaselor capului i a musculaturii minilor.
Creterea i structurarea masei cerebrale, n special a lobilor frontali, constituie baza optim a activitilor
de nvare se organizeaz i dezvolt legturile funcionale. Sistemul nervos central i mrete
capacitatea de funcionare, prin intensificarea activitii proceselor corticale implicate n dezvoltarea
limbajului.
Oasele carpiene i metacarpiene tind, n jurul vrstei de 9-10 ani, s ating parametrii unei complete
calcifieri.
Dezvoltarea psihic a colarului mic
Nivelul de organizare al sistemului psihic este dependent de dezvoltarea biologic, n interaciune cu
mediul socio-cultural.

Percepia se dezvolt prin experien, ca o condiie a dezvoltrii capacitii de adaptare; ncepe prin
explorarea configuraiilor ambianei, prin deplasri puin sistematice ale organului vizual. Capacitatea de
centrare se dezvolt n timp. De exemplu, dac elevul de 6/7 ani este solicitat s observe dou linii care fac
parte dintr-o figur (L) i i se cere s aprecieze egalitatea sau inegalitatea lungimii celor dou, se va
constata c punctul de fixare este puin ajustat. La elevul de 8/9 ani, diferena va fi vizibil. Deci,
experiena perceptiv a copilului de 8/9 ani i permite acestuia s exploreze, s dirijeze procesul printr-o
serie de strategii, astfel nct punctele de centrare s prezinte maximum de informaie i minimum de
pierderi.
Capacitatea copilului de 6/7 ani de a percepe detaliile este foarte sczut. ntr-o configuraie complex el
percepe global prile sau relaiile dintre ele, nu analitic. Aceasta explic sincretismul. Dup vrsta de 7 ani
acesta se atenueaz, percepia spaiului i a timpului se dezvolt. Perspicacitatea crete, timpul devine un
stimul ce se impune contiinei copilului. Se dezvolt spiritul de observaie, reprezentrile se lrgesc, dar i
menin caracterul nesistematizat, devenind material pentru procesul imaginativ.
Se manifest capacitatea conservrii nsuirilor specifice obiectului n cadrul relaiei cu alte obiecte, prin
centrri succesive.
Gndirea progreseaz sistematic de la concret-intuitiv, la general i categorial.
Operaiile gndirii devin mobile ca urmare a achiziiei reversibilitii. colarul poate elabora raionamente
de felul: ,,Dac temperatura scade la zero grade, atunci apa nghea. Crete capacitatea de a rezolva
probleme prin strategii variate, datorit procesului de nvmnt.
Mai persist, nc, sincretismul, iluzia momentan n raportarea cantitii.
Se dezvolt operaiile gndirii: analiza, sinteza, comparaia, generalizarea, abstractizarea, clasificarea.

1. Dezvoltarea proceselor si a reprezentrilor senzoriale


La vrsta de 6,7 ani se constat o lrgire a cmpului vizual, att a
celui central, ct si a celui periferic precum si o crestere a preciziei n
diferentierea nuantelor cromatice.
Se nregistreaz progrese ale capacittii de receptionare ale
sunetelor nalte si ale capacittii de autocontrol a propriilor emisiuni
vocale.
Senzatiile lui se subordoneaz noului tip de activitate, nvtarea.
Pe parcursul micii scolaritti perceptia cstig noi dimensiuni,
evolueaz.
Progresele perceptiei spatiului evidentiaz n primul rnd
mbogtirea experientei proprii de viat a copilului. Cresc distantele

pe care le percepe copilul, se produc generalizri ale directiei spatiale,


se ncheag simtul topografic.
Sub influenta experientei scolare creste precizi diferentierii si a
denumirii formelor geometrice, se dezvolt capacitatea de a distinge
formele ca volum, de formele plane.
Perceptia timpului nregistreaz o nou etap de dezvoltare.
ndeosebi la nceputul micii scolaritti se mai nregistreaz unele erori
de apreciere a timpului, mai ales n raport cu microunittile de timp,
ns treptat, ele se diminueaz.
Reprezentrile scolarului mic sunt putin sistematizate, confuze.
Sub actiunea nvtrii ns, ele capt modificri esentiale att n ceea
ce priveste sfera si continutul , ct si in ceea priveste modul de a se
produce si de a functiona. Devine posibil folosirea liber, voluntar a
fondului de reprezentri existent, iar pe o treapt mai nalt copilul
reuseste s descompun reprezentarea n prti componente, n
elemente si caracterisitici cu care poate opera independent de
contextul situatiei. El le include n noi combinatii, crend noi imagini.
2. Dezvoltarea gndirii
n conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea gndirii n stadiul
operatiilor concrete prezint urmtoarele caracterisitici:
-mobilitatea crescut a structurilor mentale permite copilului
luarea n considerare a diversittii punctelor de vedere; faptul se
datoreaz cristalizrii operatiilor mentale care au la baz achizitia
reversibilittii: copilul poate concepe c fiecrei actiuni i corespunde
o actiune invers care permite revenirea la starea anterioar
-n baza operationalittii crescnde a gndirii, pasul spre logicitate
este fcut si prin extinderea capacittii de conservare a invariantilor
-aceast achizitie permite saltul de la gndirea de tip functional la cea
de tip categorial
-se dezvolt operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere,
cauzalitate.
-se dezvolt rationamentul cauzal, copiii ncearc s nteleag, s
examineze lucrurile n termeni cauzali
-ceea ce diferentiaz acest prim stadiu logic de urmtorul este faptul
c operatiile mentale rmn dependente si limitate de continutul pe
care l pot prelucra: materialul concret

-astfel se explic si caracterul catgorial-concret (notional) al gndirii


scolarului mic; n stadiul urmtor se va completa si desvrsi
procesualitatea cognitiv prin aparitia formelor categorial-abstracte
(conceptele).
n cursul micii scolaritti se dezvolt att limbajul oral ct si cel
scris. n ceea ce priveste limbajul oral, una dintre laturile lui
importante este conduita de ascultare. n cursul micii scolaritti se
formeaz capacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneaz de
asmenea progresele limbajului. Lecturile literare fac s creasc
posibilittile de exprimare corect. Se nsuseste fondul principal de
cuvinte al limbii materne care ajunge s numere spre sfrsitul micii
scolaritti la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe
ptrund n limbajul activ al copilului.
Copiii se obisnuiesc ca prin limbajs-si planifice activitatea, s
exprime actiunile ce le au de fcut, ordinea n care vor lucra. Toate
acestea vor influenta nu numai asupra perfectionrii conduitei
verbale, ci si asupra dezvoltrii intelectuale, contribuind la formarea
capacittii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra.
3. Dezvoltarea functiilor mnezic si imaginativ-creativ
Specific vrstei scolare mici este cresterea considerabil a
volumului memoriei. n fondul memoriei ptrunde un marevolum de
informatii. Elevul memoreaz si retine date despre uneltele cu care
lucreaz, despre semnele si simbolurile cu care opereaz, despre noii
termeni pe care i utilizeaz, despre regulile pe care le nvat.
Comparativ cu clasa nti, n clasa a patra se memoreaz de 2,3 ori
mai multe cuvinte.

Gratie cooperrii memoriei cu gndirea, se instaleaz si se


dezvolt formele mediate ale memoriei bazate pe legturile de sens
dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie
posibilittile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza n
alt mod materialul memorat.
Axarea memoriei pe sensuri logice face s creasc de 8 pn la
10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste trinicia si
productivitatea legturilor mnezice.
Intrarea n scolaritate creeaz si functiei imaginative noi
solicitri si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate n
procesul transmiterii cunostintelor solicit participarea activ a
proceselor imaginative. Este mult solicitat imaginatia reproductiv,

copilul fiind pus adesea n situatia de a reconstitui imaginea unor


realitti pe care nu le-a cunoscut niciodat. n strns legtur cu
imaginatia reproductiv se dezvolt imaginatia creatoare.
Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate
de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitti practice si
muzicale, de contactul cu natura si activittile de munc.
Asadar n perioada micii scolaritti, imaginatia se afl n plin
progres att sub raportul continutului ct si al formei. Comparativ cu
vrsta prescolar, ea devine ns mai critic, se apropie mai mult de
realitate, copilul nsusi adoptnd acum fat de propria imaginatie o
atitudine mai circumspect de autocontrol.
GANDIREA/ DEZV FIZICA, PROC SENZOR