Sfatul degetelor

de Elena Farago

Spune degetul cel mare

Ctre-arttor,
Spune degetul cel mare
N-am frm de mncare,
Frate-arttor!
Spune, ctre mijlociul,
Cel arttor,
Spune-arttorul: Frate,
Nu mai sunt deloc bucate,
i de foame mor!
Se apleac mijlociul
Ctre inelar,
i i spune-atta numai:
Ce e de fcut acuma,
Frate inelar?
Lene cat inelarul
Ctre ei, i-apoi,
Cam n sil, le rspunde:
Ce s faci cnd nu-i de
unde?
Vom rbda i noi!
Prinde atunci cel mic s
strige
Mai iste ca ei:
Ce tot plngem i ne
frngem?
Hai la munc s ne
strngem
Toi unii, c nu rmne
Niciodat fr pine
Cel ce vrea s i-o ctige,
Friorii mei!

i pe ru e numai fum.
Vntu-i linitit acum,
Dar nvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii. Cu multe snii,
De pe coast vin ipnd
i se-mping i sar rznd;
Prin zpad fac mtnii;
Vrnd-nevrnd.
Gur fac ca roata morii;
i de-a valma se pornesc,
Cum prin gard se glcevesc
Vrbii guree, cnd norii
Ploi vestesc.
Cei mai mari acum, din sfad,
Stau pe-ncierate pui;
Cei mai mici, de foame-adui,
Se scncesc i plng grmad
Pe la ui.
Colo-n col acum rsare
Un copil, al nu tiu cui,
Largi de-un cot sunt paii lui,
Iar el mic, cci pe crare
Parc nu-i.
Haina-i mturnd pmntul
i-o trte-abia, abia:
Cinci ca el ncap n ea,
S mai bat, soro, vntul
Dac-o vrea!
El e sol precum se vede,
M-sa l-a trimis n sat,
Vezi de-aceea-i ncruntat,
i s-avnt, i se crede
C-i brbat;
Cade-n brnci i se ridic
Dnd pe ceaf puintel
Toat lna unui miel:
O cciul mai voinic
Dect el.

Iarna pe uli

i tot vine, tot noat,

Dar deodat cu ochi vii,
St pe loc - s mi te ii!
Colo, zgomotoasa gloat,
De copii!

A-nceput de ieri s cad

Cte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai rzbunat
Spre apus, dar stau grmad
Peste sat.

El degrab-n jur chitete

Vrun ocol, cci e pierdut,
Dar copiii l-au vzut!
Toat ceata nvlete
Pe-ntrecut.

Nu e soare, dar e bine,

- "Uite-i, m, cciula, frate,

George Cobuc

Mare ct o zi de post Aoleu, ce urs mi-a fost!

Au sub dnsa apte sate
Adpost!

De prin curi, i sar la ei.

Pe la garduri ies femei,
Se urnesc mirai btrnii
Din bordei.

Unii-l iau grbit la vale,

Alii-n glum parte-i in Uite-i, fr pic de vin
S-au jurat s-mbete-n cale
Pe cretin!

- "Ce-i pe drum atta gur?

- "Nu-i nimic. Copii trengari.
- "Ei, auzi! Vedea-i-a mari,
Parc trece-aduntur
De ttari!

Vine-o bab-ncet pe strad

n cojocul rupt al ei
i ncins cu sfori de tei.
St pe loc acum s vad
i ea ce-i.

La Pasti

S-orte ru btrna
Pentru micul Barba-cot.
- "Ai nnebunit de tot Puiul mamii, d-mi tu mna
S te scot!
Cic vrei s stingi cu paie
Focul cnd e-n cli cu fn,
i-apoi zici c eti romn!
Biata bab-a-ntrat n laie
La stpn.
Ca pe-o bufni-o-nconjoar
i-o petrec cu chiu cu vai,
i se in de dnsa scai,
Plin-i strmta ulicioar
De alai.
Nu e chip s-i faci cu buna
S-i pzeasc drumul lor!
Rd i sar ntr-un picior,
Se-nvrtesc i ip-ntruna
Mai cu zor.
Baba i-a uitat nvul:
Bate,-njur, d din mini:
- "Dracilor, suntei pgni?
Maica mea! S stai cu bul
Ca la cini!
i cu bul se-nvrtete
Ca s-i fac-n jur ocol;
Dar abia e locul gol,
i mulimea nvlete
Iari stol.
Astfel tabra se duce
Llind n chip avan:
Baba-n mijloc, cpitan,
Scuip-n sn i face cruce
De Satan.
Ba se rscolesc i cinii

Prin pomi e ciripit si cant,

Vazduhu-i plin de-un rosu soare,
Si salciile-n alba floare
E pace-n cer si pe pamant.
Rasuflul cald al primaverii
Adus-a zilele-nvierii.
Si cat e de frumos in sat!
Crestinii vin tacuti din vale
Si doi de se-ntalnesc in cale
Isi zic: Hristos a inviat!
Si rade-atata sarbatoare
Din chipul lor cel ars de soare.
Si-un vant de-abia clatinitor
Sopteste din vazduh cuvinte:
E glasul celor din morminte,
E zgomotul zburarii lor!
Si pomii fruntile-si scoboara
Ca Duhul Sfant prin aer zboara.
E liniste. Si din altar
Cantarea-n stihuri repetate
Departe pana-n vai strabate
Si clopotele canta rar:
Ah, Doamne! Sa le-auzi din vale
Cum rad a drag si plang a jale!
Biserica, pe deal mai sus,
E plina astazi de lumina,
Ca-ntreaga lume este plina
De-acelasi gand, din cer adus:
In fapta noastra ni e soartea
Si viata este tot, nu moartea.
Pe deal se suie-ncetisor
Neveste tinere si fete,
Batrani cu iarna vietii-n plete;
Si-ncet, in urma tuturor,
Vezi sovaind cate-o batrana
Cu micul ei nepot de mana.
Ah, iar in minte mi-ai venit
Tu, mama micilor copile!

Eu stiu ca si-n aceste zile

Tu plangi pe-al tau copil dorit!

La zambet cerul azi ne cheama

Sunt Pastile! Nu plange, mama!