CHIRITA IN PROVINTIE

Comedii de Vasile Aleesandri, reprezentate la Iasi, prima in 9 aprilie 1850, cea de a doua
in 8 mai 1852, si publicate in volumul Teatru romanesc.
Repertoriul dramatic, I, Iasi, . Aici se mentioneaza ca ar fi fost editate mai inainte si in
brosura separata, la tipografia Buciumului roman".
La un deceniu dupa debutul de dramaturg, Vasile Aleesandri izbuteste prin aceste doua
piese sa impuna un personaj de o mare pregnanta comica, un tip" care va face ulterior
cariera pe scena romaneasca, detcrminindu-l pe autor sa il reia intr-un cintecel comic si
intr-o farsa, inspirindu-l pe Matei Milo pentru o noua comedie, incitind chiar si pe
comediogralii si regizorii zilelor noastre. Prima piesa, in trei acte, cu o intriga mai simpla
si mai bine rotunjita, ne-o prezinta pe Chirita Rirzoi, venita in capitala Moldovei sa
petreaca cis-legile", impreuna cu cele doua fete, Aristita si Calipsita, carora le cauta soti
din lumea buna, si cu fiul Gulita, un copil capricios si rizgiial, caruia, in ciuda unor
aparente crize de autoritate materna, nu este in stare sa-i refuze nimic.
Intreaga piesa demonstreaza cum, una cite una, pretentiile si ambitiile provincialei
pornita la asediul inaltei societati se destrama in mod iremediabil. Societatea ieseana,
reprezentata prin vaduva Alin, fiica ei Luluta si sardarul Cuculet, director de agie, desi in
aparenta o accepta, in fond o respinge, ridiculizind, cu relativa discretie in cazul adultilor,
cu jucat-naiva ostentatie in cazul copilei, lipsa de maniere, educatia incropita prin
superficial mimetism si putinul sau disccrnamint in alegerea relatiilor.
In ceea ce priveste proiectele matrimoniale, sini si ele sortite unui jalnic fiasco: la bal,
Ielele, prostule si uritele, sint evitate de toti cavalerii", aga Bondicescu si spatarul
Pungcscovici, ale caror amoruri Chirita s-a grabit sa le blagosloveasca, se dovedesc a fi
doi vulgari cartofori de profesie, urmariti si in cele din urma prinsi de agie, iar in final
banul Cirigori Birzoi vine cu nepusa masa" la Iasi si-si umila" sotia si odraslele, ferm
hotarit sa se intoarca la Birzoieni si sa Ie marite pe cele doua duduci cu niste boierasi,
vecini de mosie.
Cea de a doua piesa, a carei actiune se petrece cftiva ani mai tirziu, desi numai in doua
acte, are o dubla intriga, urmarind pe de o parte ascensiunea sociala a familiei Birzoi, cu
obtinerea de catre banul Grigori a functiei de ispravnic al tinutului, pe de alta incercarea
Chiritei de a o marita pe Lulula, ramasa orfana si aflata sub epitropia ei, cu Gulita, in
urma rationamentului ca alit la virsta (desi fata e mai mare cu un an), cit si la zestre cei
doi se potrivesc de minune. Luluta e insa indragostita din copilarie de Leonas care, desi la
inceput izgonit din casa Birzoilor, datorita unor travestiuri cu ajutorul carora o
compromite pe Chirita si afla metodele de chiverniseala ale parintelui ispravnic",
izbuteste sa se logodeasca cu aleasa inimii sale si-l inlocuieste si pe cuconul Grigori in
postul de care acesta a abuzat.
Atit personajele, cit si peripetiile care sustin intriga de dragoste sint schematice si naive,
in unele cazuri aproape neverosimile, ele ncavind decit rolul de a implini consistenta
intrigii legate de personajele principale. Grigori Birzoi, omul de bun simt si de buna

credinta din prima comedie, nu poate rezista probei de foc a puterii, Iransformindu-se
intr-un slujbas lenes si profitor; cit despre cucoana Chirita, ea" a renuntat, se pare, sa mai
patrunda in societatea ieseana, pozind insa in promotoare a noilor obiceiuri si maniere in
oraselul sau de provincie; e, in schimb, ferm hotarita sa atace direct Parisul, pe care e
convinsa ca-l va cuceri cu titlul de baroana si frantuzeasca invatata toute seulette" si
exersata in conversatii savuroase cu preceptorul lui Gulita, monsiu Sarl".
Piesa se incheie cu demisionul" fortat al lui Birzoi, cu logodna celor doi tineri
indragostiti, Luluta si Leonas, dar si cu sindrofia de adio a Chiritei, care a obtinui mult
rivnitul pasaport pentru staturile Bvropii" si porneste cu brio la asaltul Occidentului.
Personajul Chiritei este cel care face sa traiasca amindoua piesele, cunoscind chiar o
anumita evolutie, de la una Ia cealalta.
In Chirita in Iasi boieroaica de la Birzoieni, desi plina de incredere in sine la inceput,
simte incet, incet ca societatea ieseana ii ramine de fapt inaccesibila (scenele in care
povesteste, indignata, cum s-a vazut parastuita" pe scena comica si in care se aseaza,
resemnata, sa Iaca patiserie", cu o basma" plina de cofeturi", la balul Afinoaiei sint
semnificative din acest punct de vedere), si, in final, accepta inevitabilul, in cea de a doua
comedie, siguranta sa a sporit in mod considerabil; devenita campioana noilor moravuri
si maniere mondene, chiar daca, uneori, practicarea lor nu-i produce o reala placere,
incearca sa le impuna tuturor celor din jur (calareste si fumeaza fiindca e la moda, isi
imbraca barbatul nemteste", vrea sa-l stileze pe Ion rindasul, schimba retetarul de la
bucatarie si orele de masa obisnuite din batrini). E convinsa de superioritatea ei fata de
lumea provinciala si nu are nici o indoiala cu privire la impresia pe care o va face in
calatoria europeana.
Prevestind o serie dintre personajele caragialesli de mai lirziu, cucoana Chirita ilustreaza
primejdiile si ridicolele parvenitismului cultural, ale adoptarii grabite si superficiale a
aparentelor celor mai exterioare ale civilizatiei moderne intr-un mediu care nu este
pregatit nici intelec-tualiceste si nici din punct de vedere sufletesc pentru a le intelege si
asimila. Sarja lui Vasile Aleesandri se aplica insa reversului negativ al unui proces social
si intelectual obiectiv si inevitabil, iar provincialismul funciar al personajului este atit de
autentic si se dezvaluie cu atita sincera ingenuitate, incit Chirita nu este, in cele clin urma,
antipatica. Filonul de bun simt terre a terre" al personajului va fi tocmai exploatat in
Cucoana Chirita in voiagiu (1864) si Cucoana Chirita in balon (1874).
Farmecul si rezistenta in timp a pieselor din 1850 si 1852 se datoreaza vervei inepuizabile
a autorului, care imagineaza scena comica dupa scena, apelind atit la procedee exterioare
mai simple (qui pro quo-uri, travestiuri, comicul de miscari si de limbaj), cit si la unele
subtilitati ale studiului de caracter. Dupa cum a indicat inca Alphonse Royer si a
demonstrat apoi cu lux de amanunte Charles Drouhet, cucoana Chirita a avut drept model
personajul comediilor lui Maillot si Aude, Mme Angot, iar piesele care o pun in scena au
asimilat si sugestii din Moliere sau din diferite texte ale teatrului bulevardier francez de la
mijlocul veacului al XlX-lea. Acestea nu reprezinta insa decit o canava, careia Vasile
Aleesandri i-a dat o substanta autentic romaneasca, atit prin detaliile de mediu si intriga,
cit si, mai ales, prin limbaj si mentalitatea pe care acesta o concretizeaza.

Cele doua piese care o au drept protagonista pe cucoana Chinta sustin in cea mai mare
masura reputatia actuala de comediograf a lui Vasile Aleesandri (cu toate ca si alte texte
ar merita si ar putea li revalorificate), Miluta Gheorghiu jucind in travesti (pe urmele
traditiei inaugurate de M. Millo) si Draga Olteanu fiind actorii care au contribuit cel mai
mult la mentinerea lor in repertoriu.
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari
si personaje ce starnesc rasul si care are un final vesel.
Tema operei este critica instituiilor i moravurilor societii feudale.
Subiectul este comic i critic arivismul micilor boieri rurali, care-i dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este
structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii.
Ea primeste un ravas d la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de
ispravnic. Chirita incearca sa il logodeasca pe Gulita cu Luluta, tanara orafana ramasa la
casa Chiritei, insa aceasta il iubeste pe Leonas, un prieten din copilarie. Leonas apare
intr-un moment neplacut pentru Chirita, care il da afara de la mosia Barzoieni. Inainte de
a pleca, acesta ii promite Chiritei ca se va intoarce si ii va face multe sotii.
In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste sa plece la Paris. In
vederea plecarii, cucoana da o petrecere de ramas bun. Cu ocazia petrecerii urma sa il
logodeasca pe Gulita cu Luluta, insa aceasta logotna nu a mai avut loc deoarece Leonas
apare deghizat in actrita iar Luluta care se preface ca a innebunit cere sa fie logodita cu
actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. In urma acestui fapt Chirita si
Barzoi sunt obligati sa accepte casatoria dintre cei doi, deoarece Leonas obtine functia de
ispravnic.
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, folosind un fals jargon frantuzit. Ea
poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul in vechi tabieturi si vrajmas
oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de educatie care
vrea sa para foarte manierat si inteligent.
Comedia este realist prin spiritul critic, prin faptul c eroii, conflictul, subiectul sunt
luate din viaa social. Chiria este tipul arivistului, Brzoi este tipul ispravnicului abuziv,
Leona este tipul tnrului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. Opera
aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. Mijloacele de realizare a comicului
sunt variate :
comicul de limbaj personajele vorbesc o franceza modernizata (Gulitza furculision,
fripturision, trantition), utilizarea calcului lingvistic (Chirita fleurs du coucou) ,
utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit (Chirita nu sunt

ipocondra);
comicul de caracter personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta
(Chirita care se dadea o doamna cu idei noi, are inca obiceiuri orientale);
comicul de nume cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ;
comicul de moravuri ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
Formele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.
Chirita in provintie este o continuare a comediei Chirita in Iasi in care cucoana Chirita
apare ca prototip al boieroaicei provinciale dornice sa parvina in lumea buna a
"capitalei". In a doua sa intrupare cucoana Chirita isi accentueaza frantuzomania, apare
ca o arivista cu teribile fandoseli cosmoplite, de o ingamfere si ignoranta ridicole, vizand
rangul de ispravniceasca nu doar ca titlul de noblete, ci si ca slujba profitabila La prima
sa aparitie, ambitioasa provinciala si clanul ei (Aristita, Calipsita, Gulita) nu izbutesc nici
un moment sa faca racordul cu sistemul de viata al lumii bune. Venita sa-si gaseasca la
Iasi gineri de neam mare, Chirita este privita de protipendada ca un prilej de amuzament.
Daca afectiunea pentru progenituri nu dispare in cea de-a doua comedie, candoarea si
cinstea vor face loc cu repeziciune unor impulsuri ignorabile. Actiunea comediei Chirita
in provintie incepe cu o confruntare nu tocmai vesela intre un grup de tarani si Chirita,
aceasta detinand acum rolul mosieresei haine: "Cu biciul pe spate / V-oi da / V-oi da eu
dreptate/ Asa ..." Rostind aceste amenintari, stapana Barzoienilor provoaca rasul prin
tinuta sa de "amazoana" - rubiconda Grigore Barzoi, care a patimit de boala revolutiei (o
spune iara ocol Chirita "Ada-ti aminte ce groaza-l apucase pe Barzoi ...ca striga si prin
somn c-o venit zavera") reuseste sa ajunga ispravnic.

Chiria n Iai sau Dou fete -o neneac

Este o comedie cu cntece n 3 acte. Actul I este alctuit din cinci scene, actul II din nou
scene i actul III din nou scene. Piesa a fost reprezentat la Teatrul Naional din Iai, n
beneficiul artitilor romni, n 1850.
Personajele vodevilului sunt urmtoarele:
- Cucoana Chiria

- Grigori Brzoi, soul ei

- Aristia, Calipsia, fetele lor
- Pungescu, cocar bucuretean
- Bondici, cocar ieean
- Guli, copilul Chiriei
- Vduva Afin
- Lulua, copila ei
- Srdarul Cucule, director de agie
- Ioana iganca
- Un fecior boieresc
- Un slujitor de barier
- Un surugiu
- Un neam cu org
- Poftii la bal, slugi, surugii, cai de pot
n primul act teatrul reprezint ulia Pcurarii plin de omt; n stnga, n fund, se vede
bariera nchis. La ridicarea cortinei se aud chiote i pocnete surugieti. Bariera se ridic
i ncep a trece n fund vro 16 cai de pot, care trag o trsur veche pus pe tlpi de
sanie. Caii intr n culisele din dreapta, dar trsura rmne troienit n mijlocul scenei. n
coada trsurii sunt aninate o mulime de sipete i de cutii, iar pe deasupra lor ade o
iganc nvelit ntr-o cerg streneroas; ea ine n mn o cutie cu bonete. Pe capr st
un fecior boieresc, innd alt cutie. nuntru se afl cucoana Chiria, Aristia, Calipsia i
Guli Brzoi. ncepe a nsera i a ninge.
n al doilea act teatrul reprezint o odaie mare cu patru ui; una n fund, care d n tind;
una n stnga, pe al doilea plan, care duce n iatacul Chiriei; dou n dreapta, dintre care
una, cea pe ntiul plan, se deschide n apartamentul Aristiei i Calipsiei, iar cea de mai
n fund, n odaia lui Guli. n fa cu ua apartamentului fetelor, este aezat, lng
peretele din stnga, o msu cu o besacte deschis i cu gavanoele de dresuri, pioare
de fcut sprncenele i un bust de carton. n dreapta, lng ua din fund, o mas mare cu
rochii ntinse pe dnsa. Scaune etc.
n al treilea act teatrul reprezint un salon elegant cu trei ui mari n fund, care dau n alt
salon mare de joc. U n stnga, pe al doilea plan, care duce n apartamentul vduvei
Afin. n dreapta, o canapea i scaune aezate n rnd pn n fund. n stnga, pe ntiul
plan, o mas de cri cu toate cele trebuincioase: sfenice cu lumnri aprinse, cri i
celelalte. Prin pereii salonului, candelabre pregtite pentru bal. La ridicarea cortinei,
ambele saloane sunt nc neluminate. La final Brzoi o apuc pe Chiria de mn i o
trage spre ua din fund. Guli, Aristia i Calipsia i urmeaz. Cucule face semn
epistailor ca s duc pe Bondici i pe Pungescu. Poftiii la bal se nchin la familia lui
Brzoi, rznd cu hohot.
In aceasta opera literara scrisa de Vasile Alecsandri este vorba despre o cucoana pe
nume Chirita care plecase de la Barzoeni la Iasi ,pentru a-si marita fetele.Ajunse in
Iasi,Chirita si copilele sale,Aristita si Calipsita au ramas blocate cu trasura in
zapada.Ele au fost ajutate de doi tineri pe nume Pungescu si Bondici.Acestia si-au
schimbat numele in Pungescovici si Bondicescu si au mintit ca sunt spatar si

aga.Cucoana Chirita si-a facut o parere foarte buna despre ei crezand ca sunt de vita
nobila dorindu-si sa ii faca gineri.
Intr-o seara ,toata familia Chiritei a plecat la bal.Cand au ajuns acolo,ei au vazut ca
nu e nimeni si au plecat la teatru.Nu a mai durat mult si oamenii au sosit la bal.O data
cu ei a sosit si sotul cucoanei Chirita,Grigori Barzoi.Aceasta cand a venit si l-a vazut ,a
lesinat.Sotul Chiritei,Barzoi ii tot batea in palma pana cand s-a trezit.Cand s-a
sculat,Barzoi i-a spus ca Pungescovici si Bondicescu sunt niste traclatori care au fugit
din Focsani.Si ca a venit sa-si faca fetele de rasul lumii.Barzoi i-a zis sa mearga sa se
urce in trasura,pentru a merge acasa.Chirita a spus ca trebuie sa-si ia bagajele.Barzoi sa uitat la ea,spunandu-i ca i le-a luat pe toate,apoi au plecat.