Valen\ele comunic[rii prin timbru

45

1.2. Porumbelul ... pas[re simbol

Spiritualitatea istoric[ a poporului rom`n re\ine sub forma unei
credin\e arhaice, ipoteza c[ @n cazul dispari\iei unui partener din
cadrul perechii de porumbei, supravie\uitorul nu-]i mai caut[ alt[
pereche, el nu se mai hr[ne]te normal ]i @n mod firesc, pe parcursul
unui an va muri ]i el... Cu aceast[ percep\ie, porumbelul, ginga]a
pas[re cu inconfundabilu-i g`ngurit a devenit @n con]tiin\a popular[
emblema fidelit[\ii... A intrat @n tradi\ie, @n corela\ie cu aceast[
percep\ie, ca la nunt[ mirii s[ m[n`nce @mpreun[ un porumbel... ]i
dac[ este pentru prima oar[ c`nd cei doi servesc la mas[ acest fel
de m`ncare ei vor trece @n eternitate pe parcursul aceluia]i an...

Se estimeaz[ de c[tre cercet[torii @n domeniu c[ universul are o v`rst[ apreciat[ @ntre 8-12
miliarde de ani; via\a pe Terra a ap[rut cu mult mai t`rziu, transformarea materiei organice @n
cea vie a constituit un proces cu durat[ estimat[ de sute de milioane de ani, p`n[ ce au ap[rut
primele organisme unicelulare; ulterior fiin\ele existente au evoluat @n dou[ direc\ii, regnul vegetal
]i regnul animal.
Dup[ c`teva miliarde de ani de evolu\ie a vie\ii exclusiv @n mediul acvatic, au ap[rut reptilele,
mamiferele, p[s[rile. Regiunile ml[]tinoase cu vegeta\ie bogat[ pe uscat - iarb[ pe sol, frunze
]i fructe @n arbori - au determinat unele specii de animale s[ caute s[ ias[ din ap[ pentru a
utiliza aceast[ hran[, ce se g[sea din abunden\[ ]i era u]or de procurat. #n aceast[ situa\ie,
n[zuin\a trecerii la via\a pe uscat a determinat transformarea locomo\iei prin @not @ntr-un sistem
folosind alte aparate, adaptate noii situa\ii. #n acest fel s-a produs modificarea @not[toarelor
pereche @n membre pe care s[ se sprijine ]i care s[-i faciliteze deplasarea pe sol pentru a
ajunge la hrana dorit[. A]a a ap[rut clasa reptilelor.
#n c[utarea extinderii spa\iului vital, de la cel acvatic la cel terestru, a ap[rut ]i tenta\ia trecerii
la via\a arboricol[, cu @ncerc[ri repetate de a se ridica, apoi a se @n[l\a @n aer s[ zboare, s[-]i
apropie mediul aerian. Astfel, treptat membrele anterioare ale reptilelor au @nceput s[ se l[\easc[,
solzii care le acopereau pielea s-au transformat @n pene, ca @n final s[ formeze @mpreun[
instrumentele necesare deplas[rii @n aer - aripile. Ini\ial zborul era st`ngaci, mai mult @ncerc[ri
de ridicare @n spa\iu, dar progresiv, @n timp de zeci de mii, poate milioane de ani aripile s-au
perfec\ionat treptat (conform cunoscutei afirma\ii func\ia creaz[ organul) determin`nd @n urm[
cu 150-200 milioane ani apari\ia clasei p[s[rilor. De altfel dr. Gotfried Mauersberger, @n lucrarea
sa P[s[rile face precizarea c[ istoria p[s[rilor @ncepe cu cca. 200.000.000 ani @n urm[, c`nd
micile ]op`rle - saurus - au @ncercat s[ ocupe un alt spa\iu vital, aerul. Se ]tie c[ prima pas[re
fosil[ - archaepterix - a ap[rut @n era mezozoic[, perioada jurasic[, deci cu aproximativ 30.000.000
ani @n urm[. #n sprijinul acestei regii referitoare la evolu\ie vine ]i identificarea unor asem[n[ri
@ntre indivizii din cele dou[ clase - reptile ]i p[s[ri -, cele mai semnificaive fiind depunerea de
ou[ pentru a se @nmul\i ]i asem[narea organelor de reproduc\ie ]i excre\ie.
De-a lungul timpului, @n raport cu condi\iile de via\[, p[s[rile au evoluat @n mod diferit popul`nd
p[m`ntul cu cele aproximatv 9.000 de specii - respectiv 20.000 de subspecii - unele r[m`n`nd
la sol care de]i au aripi le folosec prea pu\in (g[inile, curcile), altele dezvolt`ndu-se pe l`ng[

46

Andrei Potcoav[

b[l\i ]i duc`nd via\[ migratoare au devenit buni @not[tori dar ]i buni zbur[tori (g`]tele s[lbatice
etc.) ]i @n final un mare num[r au devenit zbur[toare prin excelen\[ (porumbeii, turturelele).
Miliarde de vie\uitoare @naripate, clasificabile @n cele aproximativ 9.000 de specii, constituind
27 de ordine cu 175 de familii, populeaz[ terra, @n cele mai variate habitate, cu ecosisteme
diferite, av`nd caracteristici bine individualizate, se reg[sesc pe toate meridianele ]i paralele
p[m`ntului, at`t @n \inutrile pustii ]i @nghe\ate ale polilor, @n aridele de]erturi sau p[rdurile
luxuriante ale zonelor ecuatoriale.
Varietatea ]i diversitatea lumii mirifice a p[s[rilor @]i g[se]te materializarea concludent[
prin existen\a unui num[r de peste 5200 de specii @n cadrul familiilor p[s[rilor arboricole
Passeriformes - ce cuprinde peste o treieme din totalul zbur[toarelor existente ]i aproximativ
60% din speciile cunoscute ale acestora, dar ]i solitara specie a stru\ului din familia
Struthomiformes.
***
Se cunoa]te faptul c[, la popoarele nomade, preocuparea de c[petenie era v`n[toarea,
activitate ca urmare a c[reia se asigura hrana cotidian[ a colectivit[\ii. Mai t`rziu, la popoarele
sedentare, pe m[sura cre]terii numerice a grupurilor de oameni @n anumite centre, @n raport cu
evolu\ia societ[\ii, a fost necesar s[ se asigure ritmic cerin\ele fiziologice de hran[, f[r[ eforturile
pe care le impunea v`n[toarea ]i culesul din natur[. #n acest context au ap[rut diferite activit[\i
productive, legate de nevoile economico-sociale de asigurare cu anumite produse alimentare
de origine animal[, inclusiv satisfacerea unor dorin\e de agrement, destindere, etc. Se poate
concluziona c[ se impunea creerea unei surse permanent la dispozi\ie @n scopul satisfacerii
necesit[\ii cotidiene de carne ]i produse animaliere, motiv pentru care ac\iunea de domesticire
a animalelor, @nmul\irea ]i cre]terea acestora de c[tre om s-a realizat @n str`ns[ corelare cu
gradul de dezvoltare al societ[\ii umane. Procesul a @nceput @n urm[ cu aproximativ 7000-8000
ani, e]alonat, pentru varii specii de animale ]i p[s[ri. #n acest context, domesticirea porumbeilor
s-a realizat @n urm[ cu aproximativ 5.000 ani, f[r[ o conexiune direct[ cu necesit[\ile omului,
care vie\uia @n pe]teri sau ad[posturi amenajate @ntre st`nci, @n preajma m[rilor, unde de altfel sau n[scut ]i dezvoltat viitoarele mari civiliza\ii ce s-au succedat @n istoria omenirii.
Acelea]i condi\ii de via\[ similare omului primitiv constituiau ]i preferin\ele de via\[ ale
porumbeilor s[lbatici de st`nc[, care @]i alegeau ca habitat zonle st`ncoase de pe \[rmurile
m[rilor, unde tr[iau @n colonii mari, cuib[rind @n grote, pe jos sau @n cr[p[turile dintre st`nci, @n
preajma omului. Este necesar s[ re\inem aceast[ atrac\ie a porumbeilor fa\[ de oameni;
porumbeii s[lbatici de st`nc[ nu au cuib[rit niciodat[ @n pomi, ci numai @n st`nc[rii, cum de
altfel ]i urma]ii acestora, actualii porumbei domestici, c`nd este necesar s[-]i aleag[ singuri
locul pentru cuib[rit opteaz[ pentru zidurile cl[dirilor vechi, turlele bisericilor, podurile caselor
etc. Preferin\ele porumbeilor asem[n[toare omului @n ceea ce prive]te primele condi\ii de via\[,
@n preistorie, au determinat coabitarea lor ]i cuplat cu atrac\ia porumbeilor fa\[ de oameni, dar ]i
admira\ia, chiar pasiunea acestora fa\[ de p[s[ri, au constituit factori favorizan\i pentru derularea
procesului de domesticire care s-a desf[]urat @n mod firesc, f[r[ constr`ngeri, de-a lungul a mii
de ani, omul realiz`nd ac\iuni directe @n ceea ce prive]te gr[birea ]i perfec\ionarea lui. S-au
identificat atest[ri referitoare la existen\a porumbeilor @n compania oamenilor cu mii de ani
@naintea erei noastre, pentru ca ulterior, @n anii 350-400 @. Hr., cre]terea porumbeilor fiind
men\ionat[ ca un proces obi]nuit.
Condi\iile de via\[ ale porumbeilor s[lbatici, cu factori vitregi de mediu - v`nturi puternice,
temperaturii cu varia\ii @n limite largi, @n func\ie de anotimp, intemperii, corelate cu dificult[\ile de
procurare a hranei, inclusiv dezvoltarea aptitudinilor necesare @n procesul de ap[rare de pr[d[tori
au determinat creerea unui organism puternic, rezistent; ca o caracteristic[ ce demonstreaz[
punctual adaptarea, avem posibilitatea s[ constat[m realizarea reproducerii numai @n perioada
sezonului c[lduros, care ofer[ condi\ii prielnice de mediu ]i asigurarea hranei pentru cre]terea
]i dezvoltarea puilor, condi\ii care au determinat ca pas[rea s[ fie capabil[ de performan\e mai
reduse ale zborului - @n ceea ce prive]te viteza ]i parcursul realizat.
Cu o larg[ r[sp`ndire @n @ntreaga lume, cu excep\ia nordului @ndep[rtat ]i a Antarctidei, tr[ind

Valen\ele comunic[rii prin timbru

47

@n principal @n zonele @mp[durite, dar uneori ]i pe terenuri deschise, inclusiv de]erturi, porumbeii,
componen\ii ordinului Columbiformes, reprezenta\i prin g[inu]ele de pustiu - singura familie a
subordinului Plesschetes ]i porumbeii propriu-zi]i apar\in`nd subordinului Columbae - au o
unic[ familie, cu numeroase genuri ]i aproximativ 300 de specii, mai ales arboricole, ce se
@mparte @n rase geografice.
Din punct de vedere al sistematicii, porumbelul pe scara zoologic[ apar\ine regnului animal,
subregnului vertebratelor, @ncr`ng[tura codate, sub@ncreng[tura craniote, sec\ia amiote, clasa
avis, subclasa orniture, supraordinul carinote, ordinul columbiformes, subordinul columbae,
familia columbidae, subfamilia columbinae, genul columba livia.
#n scopul realiz[rii unei prezent[ri coerente a porumbelului este necesar s[ ne oprim pu\in
asupra descrierii sale anatomice, pentru ca ulterior, folosind acest suport s[ fim capabili s[
discut[m formele, rasele ]i utilitatea acestora.
De altfel, anatomia, disciplin[ discriptiv[ a p[r\ilor constitutive ale corpului, ce studiaz[
diferitele organe, pozi\ionarea ]i leg[turile dintre ele, structura forma\iunilor mu]chiulare, ce ne
permite s[ constat[m modul de func\ionare a acestui angrenaj, ansamblul organismului ca o
entitate, av`nd @n componen\[ aparate ]i sisteme bine definite ca structur[ ]i rol, studiu posibil
@n cadrul discipinei denumite genric fiziologia. Corelarea informa\iilor dob`ndite din studiul
celor dou[ discipline creaz[ posibilitatea @n\elegerii fenomenelor ce se petrec @n organismul
porumbelului ]i ofer[ no\iunile necesare unei cre]teri, @ngrijiri, hr[niri ra\ionale a p[s[rii @n func\ie
de perioada de cre]tere, reproducere, efort, repaus, @n scopul asigur[rii organismului
capabilit[\ile necesare performan\elor maxime @n limite normale.
Cu ajutorul acestor no\iuni avem posibilitatea de a aprecia condi\iile pe care trebuie s[ le
@ndeplineasc[ o pas[re @n zbor - conforma\ia corpului, aripilor etc - ]i s[ @n\elegem @n final de ce
se afirm[ c[ porumbelul este o perfect[ ma]in[ de zbor.
1. Alc[tuirea organismului porumbelului.
Corpul este format din miliarde de celule capabile s[ primeasc[ anumite substan\e, s[ le
transforme, s[ foloseasc[ unele dintre ele iar restul s[ le elimine. Celulele de acela]i fel formeaz[
\esuturi - mu]chiular, osos, nervos etc., - fiecare av`nd func\ii precise de @ndeplinit, ca de exemplu,
\esutul osos are rol de sus\inere iar \esutul mu]chiular prin contrac\iile sale realizeaz[ mi]carea.
Mai multe \esuturi grup`ndu-se formeaz[ organe - inim[, stomac, ochi etc. - fiecare cu anumite
func\ii. Mai multe organe interconectate formeaz[ aparatele: digestiv, circulator etc. - cu rol de
coordonarea a activit[\ii mai multor organe sau organismului @n integritatea sa, ca de exemplu
sistemul nervos.
1.1 Aparatul de sus\inere ]i mi]care, numit locomotor, este format din oase, unite prin
ligamente la nivelul articula\iilor ]i m]cate de mu]chi. Prin intermediul s[u porumbelul se
deplaseaz[ @n spa\iu - merge sau zboar[ - se hr[ne]te etc.
1.1.1. Scheletul, totalitatea oaselor organismului
alc[tuind o ]arpant[, sus\ine toate aparatele, organele ]i @n
final tot corpul; el d[ forma corpului ]i este diferit func\ie de
specificul activit[\ii sale:
- la porumbeii sportivi, destina\i zborului de vitez[ ]i
durat[, osatura este dens[, solid[ dar ]i u]oar[, @n
compara\ie cu cea a porumbelului de agrement a c[rui
osatur[ este mai pu\in rezistent[.
- scheletul reflect[ adaptarea la condi\iile de via\[,
necesit[\ile de a str[bate distan\e mari @n zbor cu minim efort.
Pentru acesta copul are o form[ aerodinamic[, fusiform[,
aripile cap[t[ o dezvoltare deosebit[ @n raport cu picioarele,
au o suprafa\[ de sus\inere c`t mai mare pe masa de aer
pentru a folosi cu randament crescut curen\ii de aer;
- oasele prezint[ fenomenul de pneumatizare - @n locul
m[duvei osoase @n ele se afl[ aer, care se @nlocuie]te

48

Andrei Potcoav[

permanent determinat de faptul c[ aceste cavit[\i sunt @n leg[tur[ prin intermediu sacilor aerieni
cu pulmonii. Pneumatizarea confer[ oaselor un plus de rezisten\[, o greutate mic[, situa\ie ce
avantajeaz[ zborul. #ntre oasele pneumatizate se pot enumera majoritatea celor care formeaz[
craniul, vertebrele cervicale ]i dorsale, sternul, humerusul, corocidul scapulum, claviculele ]i
partea vertebral[ a coastelor. Scheletul este compus din coloana vertebral[ (ce are la cap[tul
anterior capul iar la cel posterior coada), coastele, sternul, oasele aripilor ]i picoarelor. Capul
este mic, de form[ mai mult sau mai pu\in conic[, alungit sau sferic, diferit @n func\ie de ras[.
Craniul este alc[tuit din mai multe oase dintre care occipitalul este astfel construit @nc` permite
rotirea larg[ a g`tului. Pe craniu av`nd cre]tet, frunte, fe\e, sunt dispu]i ochii ]i ciocul cu
intermaxilarul - baza anatomic[ a valvei superioare a ciocului are dou[ orificii nazale circumscrise
@mpreun[ cu oasele nazale; ele se leag[ la partea superioar[ de oasele nazale iar la partea
inferioar[ ia parte la formarea boltei palatine @mpreun[ cu oasele palatine ]i cele dou[ maxilare
supeioare ]i asigur[ pere\ii cavit[\ii nazale.
Coloana vertebral[ constituie o tij[ flexibil[, care confer[ sprijin cutiei toracice ]i mai multor
organe; este format[ din oase numite vertebre, legate unele de altele prin articula\ii ce permit
mi]c[ri largi; central prezint[ un gol care prin @nsumare constituie canalul rahidian @n care se
afl[ m[duva spin[rii. Mobilitatea regiunii cervicale, ce face leg[tura @ntre cap ]i trunchi este
indispensabil[ pentru deplasarea centrului de greutate al corpului @n timpul zborului; primele
dou[ vertebre cervicale, atlas ]i axis, sunt stfel construite @nc`t articul`ndu-se cu occipitalul
permit r[sucirea ampl[ a capului. Por\iunea dorsal[ a coloanei, format[ din vertebre toracale
sudate @ntre ele, ofer[ punct de sprijin oaselor de sus\inere a aripilor. De o deosebit[ importan\[
func\ional[ @n angrenajul scheletului este sternul, osul pe care se prind mu]chii care ac\ioneaz[
aripile. Puterea de zbor depinde @n mare m[sur[ de dezvoltarea sternului; la selec\ionarea
porumbeilor sportivi trebuie acordat[ aten\ie dezvolt[rii acestui os. Profilul aerodinamic al
porumbelului este dat de caren[, care trebuie s[ fie suficient de rigid[, dar nu prea @nalt[. Membrul
anterior, toracal, cu cele patru sec\iuni, um[r, bra\, antebra\ ]i v`rf, constituie aripa p[s[rii. #n
cadrul acestui angrenaj o aten\ie deosebit[ trebuie acordat[ coracoidului, os prismatic, care se
articuleaz[ @n unghi cu spata iar la partea inferioar[ cu sternul; el este mai scurt, gros ]i foarte
puternic. #n mod similar, osul furcal sau furca, se afl[ la partea anterioar[ a trunchiului, la baza
aripilor, sub umeri, unde sunt claviculele. La extremitatea inferioar[ furca se leag[ de stern
printr-un ligament membranos form`nd un tot elastic. Oasele furcale - cele dou[ clavicule - sunt
robuste, mult @ndep[rtate c[tre extremitatea superioar[ unde se articuleaz[ cu spata ]i corcoidul
de fiecare parte. Osul furcal, cu rol de arc osos @mpiedic[ apropierea aripilor @n mod exagerat @n
timpul cobor`rii acestora.
Scheletul aripii, transformat pentru @ndeplinirea func\iei de zbor con\ine osul bra\ului mai
scurt dar mai puternic ca la alte p[s[ri; oasele antebra\ului, dep[rtate la partea median[ sunt
articulate str`ns la capete pentru a determina ca aripa s[ loveasc[ aerul cu fa\a inferioar[ ca o
v`sl[, iar oasele carpiene, metacarpiene ]i falangele fiind mai lungi favorizeaz[ aptitudinile de
zbor.
Scheletul membrelor posterioare con\ine ]oldul, coapsa, gamba ]i picorul propriuzis. #n cadrul
acestui angrenaj o centur[ pelvian[ puternic[ este necesar[ @n sta\ionare ]i @n mers, asigur`nd
o fixare rezistent[ a picioarelor de restul corpului; de asemenea, pubisul de forma unor lame
osoase sub\ieri, flexibile formeaz[ o poart[ - furca din spate - mai flexibil[ la femele permi\`nd
trecerea u]oar[ a ou[lelor. Scheletul picoarelor este format din coaps[ - femur - gamb[, cu cele
dou[ oase - tibia ]i fibula (peroneul) - oasele tarsiene ]i metatarsiene. Picioarele au patru degete,
trei principale orientate spre @nainte ]i unul mai pu\in dezvoltat @ndreptat @n spate.
1.1.2. Oasele interconectate formeaz[ articula\ii, care pot fi mobile - ce permit mi]c[ri largi,
de alunecare, rota\ie, flexiune (de exemplu intervertebrele cervicale) - ]i articula\ii fixe, fibroase,
@n cazul c[rora oasele se angreneaz[ form`nd adev[rate suturi - ele confer[ zonei elasticitate
]i implicit un plus de rezisten\[.
1.1.3. Aparatul locomotor realizeaz[ mi]carea prin contrac\ia mu]chilor scheletici. Mu]chii,
forma\i din fibre al[turate @n m[nunchiuri sunt @mbr[cate @ntr-o c[ma][ fibroas[ - fascie - care

Valen\ele comunic[rii prin timbru

49

are rolul de a men\ine mu]chiul astfel ca fibrele lui @n timpul contrac\iei s[ dirijeze for\a de ac\iune
@ntr-o singur[ direc\ie. For\a de contrac\ie este propor\ional[ cu num[rul de fibre mu]chiulare
care compun mu]chiul iar dimensiunea contrac\iei este propor\ional[ cu lungimea fibrelor.
Inser\ia mu]chilor pe oase se realizeaz[ prin tendoane sau p`nze fibroase - aponevroze dup[ pincipiul celor trei grade de p`rghii ob\in`ndu-se randament maxim cu minim de energie
consumat[.
Mu]chii au colora\ie diferit[; unii de un ro]u mai intens - cei de la picioare - sau mai decolora\i
- cei de la aripi, pipt - diferen\iere determinat[ de capacitatea de contrac\ie. Fibrele mu]chiulare
mai decolorate se contract[ repede, brusc, dar pentru durat[ scurt[, comparativ cu fibrele de un
ro]u mai intens care se contract[ mai lent dar mai sus\inut.
Zborul porumbelului este de tip v`slit ]i se realizeaz[ @n principal cu mu]chii pectorali - ce
trag aripa @n jos - ]i mu]chiul supracorcoid - ce trage aripa @n sus. Cei mai mari mu]chi ai
porumbelului sunt cei ce trag aripa @n jos - marii pectorali. Ei realizeaz[ lucrul mecanic cel mai
mare din corp, av`nd rol de propulsie ]i sunt principalii mu]chi de zbor ai porumbelului. Ei sunt
fixa\i pe carena sternal[, pe clavicul[ ]i pe mebrana care leag[ clavicula de stern pe de o parte,
iar pe de alta se leag[ de osul bra\ului printr-un tendon puternic. #n contrac\ia sa marele petocral
superficial trage osul bra\ului @n jos cobor`nd aripa. Este firesc ca acest mu]chi s[ fie cel mai
puternic, deoarece la cobor`re pormbelul face din penele aripii - unite @ntre ele - o v`sl[ puternic[,
care @mpinge aerul ]i deplaseaz[ astfel corpul. Mi]carea de ridicare a aripii va fi efectuat[ cu un
alt mu]chi, numit pectoralul mijlociu profund - supracorcoid - fixat @n unghiul format de stern ]i
carena sternal[, sub marele pectoral, iar cu un tendon lung ]i puternic este fixat de partea
superioar[ a osului bra\uli, opus[ p[r\ii la care se inser[ tendonul marelui pectoral. Deoarece
acest mu]chi, care ridic[ aripa, se afl[ fixat pe osul stern, deci sub ea, tendonul sau pentru a se
prinde deasupra osului humerus trece printr-un jgheab - gutier[ - aflat la locul de unire a celor
trei oase ale centurii scapulare alunec`nd prin acest jgheab ca un scripete. C`nd se contract[
acest mu]chi deplaseaz[ aripa @n sus. Dar la ridicarea aripii, f[r[ efort mu]chiular, particip[ ]i
decontractara aerului care a fost comprimat de arip[ la cobor`rea ei. Determinat de efortul mai
redus de care este nevoie pentru ridicarea aripii, mu]chiul pectoral mijlociu este mai pu\in
dezvoltat dec`t marele pectoral. Deci ace]ti doi mu]chi, marele pectoral ]i pectoralul mijlociu supracorcoidul - func\ioneaz[ alternativ, c`nd se contract[ unul cel[lalt este @n repaos ]i invers.
Este necesar s[ mai preciz[m un detaliu, existen\a membranei patrigral[ - alar[ - de form[
triunghiular[, situat[ @n spa\iul format de oasele bra\ului ]i antebra\ului, format[ din fibre elastice
]i un fascicol mu]chiular la marginea ei anterioar[ care se inser[ la un cap[t la articula\ia um[rului
la extremitatea superioar[ a humerusului ]i cu cel[lalt cap la articula\ia radio-cubito-carpian[.
Prin contrac\ia fibrelor sale mu]chiulare se apropie antebra\ul de bra\. Aceast[ membran[, c`nd
aripa este @ntins[ m[re]te suprafa\a de planare a aripii.
1.2. Aparatul digestiv prezint[ ca adaptare la condi\iile de hr[nire - granivor - ]i modul de
via\[ - zboruri lungi - o serie de particularit[\i, av`nd urm[toarea componen\[:
1.2.1. Gura este constituit[ dintr-o forma\ie cornoas[, care @nvele]te oasle intermaxilarului,
maxila, nazalele ]i mandibula form`nd ciocul, alc[tuit din dou[ valve av`nd la interior cavitatea
bucal[ @n interiorul c[reia se afl[ limba. Traectul digestiv se continu[ cu faringele, esofagul ]i
gu]a - o prelungire a esofagului @n care alimentele sunt depozitate ]i sufer[ sub influen\a unor
fermen\i un @nceput de digestie. Este @mp[r\it[ @n dou[ pungi laterale a c[rei mucoas[ dup[
@nceperea clocirii sufer[ unele modific[ri form`nd lapte inghinal - lapte de porumbel sau lapte
de gu][ - cu care ambii p[rin\i @]i hr[mnesc puii prin regurgitare. Gu]a se afl[ @n leg[tur[ cu
stomacul format din dou[ compartimente succesive - stomacul glandular ]i stomacul mu]chiular,
numit popular pipot[, @n care are loc sf[r`marea gr[un\elor - ce se continu[ cu cele do[ por\iuni
de intestin - sub\ire ]i gros - ]i se termin[ cu cloac[ - o @nc[pere redus[ ca dimensiune, comun[
c[ilor digestive, urinare ]i genitale care se termin[ printr-un orificiu numit anus.
Alimentele @ngurgitate parcurg`nd tractul digestiv sufer[ un proces de modific[ri mecanice umectare ]i m[run\ire - ]i chimice - digestia propriuzis[, urm`nd ca la nivelul intestinului s[ fie
absorbite substan\ele nutritive rezultate ca urmare a digestiei, resturile nedigerate fiind eliminate

50

Andrei Potcoav[

sub form[ de materii fecale.

1.3. Aparatul respirator este format din c[ile respiratorii - n[ri, orificii existente @n valva
superioar[ a ciocului, cavit[\i nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii ]i pl[m`ni inclusiv anumite
anexe numite saci aerieni aerofori. Pe fa\a ventral[ a fiec[rui pl[m`n sunt cinci orificii de leg[tur[
cu sacii aerieni aerofori - rezervoare cu aspect de vezicule formate dintr-o membran[ sub\ire,
extrapulmonar[ a mucoasei bronhiilor. Ei se @ntind @n corp fie sub piele fie p[trund @n anumite
oase, numite din acest motiv ]i pneumatice; uneori p[trund ]i @n r[d[cinile penelor, fie c[ ocup[
loc @ntre grupe de mu]chi sau @ntre diferite organe ]i pre\ii corpului. Porumbelul are nou[ saci
aerofori, patru perechi ]i unul impar; cei pari sunt cei cervicali, toracici, - anterior ]i posterior abdominali, iar cel clavicular este unic.
Cu ajutorul acestui aparat se realizeaz[ schimbul de gaze - re\inera oxigenului necesar
proceselor vitale din organism ]i eliminarea bioxidului de carbon rezultat @n urma proceselor
anterior precizate, - precum ]i pentru asigurarea unei rezerve de aer necesar[ pentru hematoz[
@n momentul decol[rii c`nd cutia toracic[ este imobil[ ca urmare a contrac\iei mu]chiulare;
totodat[ @n zbor, datorit[ acestor saci se realizeaz[ o reducere a greut[\ii specifice a corpului ]i
se asigur[ mobilitatea organelor interne, iar la aterizare constituie factor de echilibru ]i amortizare
a ]ocurilor.
1.4. Aparatul urinar realizeaz[ eliminarea produselor de descompunere rezultate ca urmare
a arderilor din organism, eliminare ce se efectueaz[ prin rinichi ]i uretre.
1.5. Aparatul de reproducere este diferen\iat pentru indivizii masculi ]i femele, fiind compus
din:
- dou[ testicole, c[i de conducere ale spermei ]i organul copulator foarte pu\in dezvoltat,
reprezentat printr-o papil[ genital[ situat[ pe plan]eul proctodeumului, @ntre desciderile @n cloc[
]i @n apropierea orificiului anal. Actul @mpreun[rii const[ @n contactul anusului masculului cu cel
al femelei;
- aparatul genital femel este compus din ovar - organul care produce ovule - ]i un tub, oviductul,
care le conduce spre exterior. Ovarul, cu aspect de ciorchine - o aglomerare de ovisaci, @n diferite
stadii de dezvoltare - care @n momentul atingerii dezvolt[rii maxime a acestora se desprinde, ]i
ovula cade @n oviduct - procesul se nume]te ovula\ie ]i se produc cu 1-2 zile @nainte de
@mperechere. Fecundarea are loc @n @n fudibulum - o p`lnie situat[ @n imediata apropiere a
ovarului - ]i ulterior se formeaz[ oul care este expulzat printr-un act voluntar al porumbi\ei,
numit ponta sau ovipozi\ie.
1.6. Transportul substan\elor hr[nitoare ]i al oxigenului de care au nevoie celulele vii ale
organismului, difuzarea diferitelor substan\e ]i a c[ldurii @n corp precum ]i @ndep[rtarea
substan\elor nefolosite, deseori chiar toxice, rezultate ca urmare a activit[\ii vitale, colectarea
lor de la toate organele ]i transportarea la organele de excre\ie se realizeaz[ prin circula\ia a
dou[ \esuturi lichide - s`ngele ]i limfa - care constituie sistemul circulator sanguin, respectiv
limfatic, ambele form`nd aparatul circulator, numit ]i aparat cardio-vascular.
- Sistemul circulator sanguin este alc[tuit din cord - organul care prin contrac\iile sale @mpinge
s`ngele @n re\eaua de vase - artere, capilare, vene - ]i s`nge, \esut lichid cu func\ii complexe.
- Sistemul circulator limfatic - imunitar - al porumbelului, care se deosebe]te de cel al
mamiferelor prin absen\a unor ganglioni limfatici, bine individualiza\i ]i prin existen\a Bursei lui
Fabricius, organul @n care are loc maturizarea limfocitelor B.
1.7. Sistemul nervos este compus din mai multe organe con\in`nd celule nervoase - neuroni
- din care unele specializate pentru a transmite comenzi - mu]chii s[ se contracte spre a zbura,
a se deplasa pe sol etc. El este format din sistemul nervos central - creierul ]i m[duva spin[rii sistemul nervos periferic ]i sistemul nervos vegetativ - autonom.
Encefalul este format din trunchiul cerebral, creierul mare ]i cel mic, amplasate @n craniu, cu
rolul de a conduce fluidul nervos al sensibilit[\ii - informa\ii, senza\ii - de la m[duv[ spre encefal,
@n cazul nostru prin trunchiul cerebral la creierul mic care este centrul de coordonare a mi]c[rilor
voluntare ale corpului, men\inera tonusului mu]chiular, men\inerea echilibrului. Creierul mare
constituie instan\a suprem[ a sistemului nervos central, sediul activit[\ii nervoase superioare,

Valen\ele comunic[rii prin timbru

51

care const[ @n excita\ia, inhibi\ia, analiza ]i sinteza ac\iunilor.

M[duva spin[rii, un cordon amplasat @n canalul rahidian - vertebral - conduce influxul nervos
]i este sediul centrilor nervo]i pentru actele reflexe medulare precum hr[nirea organelor aflate
@n vecin[tate.
Sistemul nervos central este @nvelit @n trei foi\e protectoare purt`nd numele genric de meninge.
#n cavit[\ile sistemului nervos central se afl[ lichidul cefalo-rahidian, determin`nd ca el s[
pluteasc[ @n acest[ mas[ asigur`nd protec\ie ]i tot odat[ o presiune uniform[ pentru
neutralizarea ]ocurilor produse de pulsa\ia arterial[.
Sistemul nervos periferic realizeaz[ leg[tura p[s[rii cu lumea exterioar[; organele de sim\
culeg informa\iile care prin nervi sunt transmise sistemului nervos central, de unde urmare a
analizei realizate se dau comenzi sub form[ de impulsuri pentru punerea @n func\ie a aparatului
locomotor sau altor organe cu func\ii specifice. #n func\ie de amplasamentul conexiunilor la
sistemul nervos central distingem nervi cranieni ]i nervi rahidieni.
Sistemul nervos vegetativ - autonom - coordoneaz[ func\iile organice - respira\ia, digestia,
inerva\ia cordului, circula\ia sanguin[, reproducerea - fiind format din centri nervo]i - ganglioni
- ]i nervi ce fac leg[tura cu organele cu func\ii vegetative. El este @n str`ns[ corelare cu sistemul
nervos central, dar nu este supus voin\ei p[s[rii. #n raport de func\iile @ndeplinite distingem sistemul
ortosimpatic ]i cel parasimpatic, ele ac\ion`nd anatgonic ]i determin`nd echilibrul de func\ionare
perfect[ al organelor. Consider[m c[ urm[torul exemplu va fi edificator @n ceea ce prive]te
ac\iunea celor dou[ sisteme cu rol de echilibru func\ional al organelor: ortosimpaticul dilat[
pupila, reduce secre\ile salivare, accelereaz[ ritmul cardiac, ridic[ presiunea arterial[ prin
vasocontrac\ii @n opozi\ie cu parasimpaticul care contract[ pupila, m[re]te secre\iile, reduce
ritmul cardiac, scade presiunea arterial[ prin vasodilata\ie.
1.8. Sistemul endocrin secret[ hormoni care sunt prelua\i diresct de s`nge sau limf[, se
difuzeaz[ @n tot corpul ]i ajung la diferite organe asupra c[rora ac\ioneaz[. Unii influen\eaz[
cre]terea, comportamentul sexual, pigmentarea penelor sau diverse procese ca de exemplu
n[p`rlirea. Porumbelul posed[ o serie de glande endocrine @ntre care enumer[m: hipofiza (care
prin hormonii secreta\i ac\ioneaz[ asupra sistemului nervos central ]i a tuturor glandelor
endocrine), epizifa (cu ac\iune hipoglicemic[, re\ine sodiul ]i apa @n organism, realizeaz[
metabilismul lipidelor ]i proteinelor), tiroida (cu influen\[ asupra producerii globulelor ro]ii ]i
func\ionarea corect[ a aparatului cardiovascular), suprarenale (care influen\eaz[ consumul de
glucide, produce vasoconstruc\ie la nivelul vaselor de s`nge din piele ]i rinichi cresc`nd
presiunea sanguin[, realizeaz[ metabolismul glucidelor, lipidelor, proteinelor) ]i sexuale (cu
rol @n reproducere speciei dar ]i cu ac\iune @n apari\ia caracterelor secundare sexuale, a instinctului
sexual, stimularea cre]terii ]i dezvolt[rii organismului.
1.9. Organele de sim\ - analizatorii - au rolul de a transmite p[s[rii informa\ii din mediul
@nconur[tor prin intermediul termina\iilor specifice, numite receptori care le conduce prin nervii
senzitivi la sistemul nervos central unde se transorm[ @n senza\ii. #n acest context unitatea
func\ional[ format[ din organul de sim\, nervul senzitiv ]i centrul nervos aflat @n scoa\a cerebral[
poate fi denumit[ analizor. #n acest sens distingem urm[toarele organe de sim\:
1.9.1. Sim\ul cutanat sau tactil culege impresiile tactile termice - cald, rece - dureroase,
mecanice, de atingere, prin receptori - segmentul periferic al analizorului cutanat se afl[ @n piele,
la nivelul papilelor dermice, care pot fi libere, izolate sau @n contact cu celulele epiteliale speciale,
grupate, form`nd corpuscului specializa\i - recep\ioneaz[ c[ldura, frigul etc.; prin receptorii
analizatorului tactil porumbelul @]i d[ seama de obiectele cu care vine @n contact.
1.9.2. Organul gustului are rolul de a determina alegera semin\elor, a apei etc., ]i are ca
element receptor forma\iunile specializate, numite muguri gustativi, afla\i @n partea posterioar[ a
faringelui ]i limbii. Pentru a se percepe gustul unui corp particulele din acesta trabuie s[ se
dizolve @n saliv[. Este necesar s[ observ[m c[ porumbeii iau @n cioc semin\e pe care nu le
cunosc, le plimb[ @n gur[, le sfarm[ @ntre valvele ciocului ]i dup[ ce acestea s-au umectat pu\in
cu saliv[ se creaz[ condi\ii ca s[ se impresioneze mugurii gustativi ]i dac[ gustul este satisf[c[tor
semin\ele se @nghit.

52

Andrei Potcoav[

1.9.3. Organul olfactiv sau al mirosului are segmentul periferic al analizorului @n mucoasa
olfactiv[, care con\ine celule olfactive ]i c[ptu]e]te partea din fund a cavit[\ii nazale. Ele sunt
excitate numai de substan\e volatile, particule ce se desprind din diferite corpuri ]i plutesc @n aer
p[trunz`nd odat[ cu acesta @n cavit[\ile nazale. La porumbei perceperea mirosului nu se face
prin inspirarea aerului @n n[ri ci prin expirarea aerului din gur[ prin fantele nazale situate @n
cerul gurii. Trebuie s[ remarc[m faptul c[ utiliz`nd sim\ul mirosului sunt puse @n func\iune
anumite reac\ii de orientare sau de ap[rare a porumbeilor.
1.9.4. Organul vederii, ochiul, confer[ porumbelului un sim\ net superior vederii omului,
determinat de construc\ia care-i prezint[ unele diferen\e conferindu-i o acuitate vizual[
deosebit[. Ochiul, analizorul vizual, prin bulbul ocular recepteaz[ pe retin[ imaginile obiectivelor
luminoase sau luminate; ele sunt transformate @n impulsuri nervoase transmise prin nervi optici
p`n[ la scoar\a cerebral[ unde se elaboreaz[ senza\ia de imagine. Aceste informa\ii ajut[ la
men\inerea echilibrului, la activitatea complex[ de orientare a organismului p[s[rii la mediu.
Este capabil de acomodare la @ntuneric, la lumin[, la distan\[, la aprecierea m[rimii ]i formei
obiectelor, a mi]c[rii acestora inclusiv culoarea lor.
Stadiul elementelor componente ale ochiului ne permit s[ apreciem c[ acesta este alc[tuit
ca orice aparat optic performant, dup[ anumite legi fizice, @ntre care se cer amintite unele ca
adaptarea ochiului la gradul de intensitate luminoas[ prin mic]orarea sau m[rirea pupilei,
adaptarea ochiului pentru formarea unei imagine clare prin modificarea curburii corneei
cristalinului etc.
1.9.5. Urechea, organul de auz ]i echilibru este un analizator complex, av`nd ca rol s[
recep\ioneze impresiile sonore ]i de echilibru privind pozi\ia corpului @n spa\iu, deci cu rol, de
orientare. Aceste impresii, @nregistrate separat de anumi\i receptori specializa\i, cu sediul @n
ureche, sunt transmise prin nervul stato-acustic la centrul nervos din scoar\a cerebral[ unde
sunt transformate @n senza\i auditive. Organul este constituit din urechea extern[, medie ]i intern[,
@ntre primele dou[ afl`ndu-se timpanul, cu rolul de a transmite prin vibra\iile sale impresiile
auditive urechii medii, de unde prin fereastra oval[ sunt recep\ionate de perilimfa rampei
vestibulare ]i apoi a celei timpanice de unde ajung la organul lui Corti, unde sunt impresionate
celulele senzoriale legate de nervul stato-acustic, ce le transmit la scoar\a cerebral[ care le
transform[ @n senza\ii auditive.
1.10. Pielea care @nvele]te corpul este sub\ire, fin[, elastic[, mobil[ ]i u]or deta]abil[ de
mu]chi, fiind structurat[ pe trei nivele: epiderma, derma ]i hipoderma. #n stratul superficial al
epidermei se afl[ receptorii cutana\i ce primesc ]i transmit informa\ii de natur[ tactil[, termic[ ]i
dureroas[. #n derm[ se afl[ r[[cinile penelor, vase sanguine ce hr[nesc pielea, fibule nervoase
]i fascicole de mu]chi care prin contrac\ii ridic[ - zb`rlesc - pana sau penele respective. #n
hipoderm[ se afl[ fascicole mu]chiulare subcutanate care mi]c[ pielea ]i penele.
Pielea porumbelului nu are glade sudoripare ]i sebacee, cu excep\ia unor rase care au o
gland[ sebacee modificat[ a]ezat[ la baza cozii, gland[ numit[ uropign[ care produce o
secre\ie gras[ ce se vars[ la suprafa\[ ]i pe care porumbeii o @mpr[]tie pe suprafa\a penelor
pentru ca lubrifiindu-le s[ le protejeze contra apei ]i s[ le confere elasticitatea necesar[.
Remarc[m existen\a acestei glande la porumbeii s[lbatici, porumbeii c[l[tori, la cei cu coada
@ngust[. Pielea @ndepline]te mai multe roluri:
- protec\ia \esuturilor ]i organelor pe care le ap[r[ de ac\iunea direct[ a factorilor de mediu;
- prin receptorii tactili constituie un organ de sim\, receptor al impresiilor tactile termice de
durere, care le genereaz[ reflexe de ap[rare;
- prin rezervoarele de gr[sime are rolul de a p[stra temperatura corpului at`t prin circula\ia
s`ngelui c`t ]i prin p[tura de pene ]i puf.
1.11. Penele sunt forma\iuni speciale ale tegumentului, forma\iuni cornoase produse ale
pielii ce formeaz[ p[tura protectoare ce @mbrac[ porumbelul constituind penajul. Culorile,
nuan\ee cromatice, luciul metalic cu duiverse reflexe sunt calit[\i ce diferen\iaz[ porumbeii.
Penele u]ureaz[ @n zbor alunecarea prin aer ]i au rol de izolator termic ]i protejare a corpului
de intemperii. Penele se constituie din faza embrionar[ prin formarea papilelor dermice - muguri

Valen\ele comunic[rii prin timbru

53

generatori ai penelor. Acestea se p[streaz[ toat[ via\a ]i din ele se vor regenera dup[ fiecare
n[p`rlire anual[ penele noi.
La ecloziune puii sunt acoperi\i cu puf embrionar, care dup[ zece zile este @ncoluit cu fulgi de
pui, care ulterior vor l[sa locul penelor definitive.
Pana este constituit[ dintr-o tij[ axial[, care poart[ o forma\iune l[\it[ numit[ lama penei,
format[ din barbe, fire ale penei care la r`ndul lor se ramific[ @n barbule constituind lama foarte
rezistent[ la ac\iunea curen\ilor de aer. Penele acoper[ tot corpul, f[r[ a fi uniform r[sp`ndite
pe toat[ suprafa\a. #n func\ie de form[, dimensiune, structur[ ]i rolul @ndeplinit penele se pot
clasifica @n:
a) Pene de contur, pene cu tija ]i lama dezvoltate, diferen\iate @n raport cu locul ce-l ocup[ ]i
func\iile ce le @ndeplinesc.
- reminge primar ]i secundar, pene mari de aripi cu care se @mpinge corpul @nainte @n timpul
zborului; remingele primare sunt penele v`rfului aripii, @n num[r de zece, au ca baz[ osoas[
degetele ]i cu importan\[ mare @n zbor. Remingele secundare, penele antebra\ului, sunt @n
num[r de 12. Cele dou[ categorii de reminge, @nfipte @ntr-o mebran[ rezistent[ sunt legate prin
aceasta de oasele aripii.
- remingele ter\iare acoper[ um[rul ]i partea suprioar[ a spatelui;
- aripa suplimentar[ - alula - format[ din 3-4 pene tari ce au ca baz[ osoas[ falanga unu
confer[ remingelor primare o rezisten\[ mai mare @n zbor;
- retrice - penele din coad[, cu rol de a dirija zborul ]i de a-l stabiliza;
- tectrice, penele de acoperire a corpului.
b) Fulgii, pene de acoperire a corpului ]i g`tului.
c) Puful, pene mici ce acoper[ corpul @n anumite zone - baza cozii, abdomen; ele se afl[ sub
penele de acoperire ]i au rol de termoizolare a corpului.
d) Pene @n form[ de fire cu lam[ ramificat[ numai la v`rful penei.
Penele au o anumit[ perioad[ de via\[, dup[ care se schimb[ prin n[p`rlire, proces ce are
loc @n tot timpul anului ]i demonstreaz[ echilibrul func\iilor tuturor aparatelor ]i sistemelor p[s[rii,
inclusiv poten\ialul s[u de regenerare ]i starea sa de s[n[tate. Opera\ia se realizeaz[ @ntr-o
anumit[ ordine, o pan[ va c[dea dup[ ce pana de l`ng[ ea, c[zut[ @nainte, a crescut la jum[tate
din lungimea sa. La adul\i n[p`rlirea @ncepe @n ianuarie cu penele din jurul ciocului, apoi treptat
restul penelor p`n[ @n lunile martie-aprilie. N[p`rlirea puilor de porumbei @ncepe la v`rsta de 67 s[pt[m`ni ]i dureaz[ 5-6 luni. Puii n[scu\i vara n[p`rlesc @n anul ecloziunii, @n timp ce la puii
t`rzii opera\ia se realizeaz[ @n anul urm[tor. Marea n[p`rlire se declan]eaz[ la @nceputul toamnei
]i dureaz[ p`n[ c[tre finele lunii noiembrie; @n mod similar penelor ]i fulgii n[p`rlesc @n fiecare
an, cu precizarea c[ @nlocuirea lor se realizeaz[ lent, din toamn[ p`n[ @n prim[vara urm[toare.
Trebuie s[ remarc[m faptul c[ starea de s[n[tate ]i condi\ia fizic[ a p[s[rii este reflectat[
de calitatea noului penaj.
1.12. Porumbelul ca ]i alte p[s[ri ]i mamifere are o temperatur[ constant[ a corpului chiar
dac[ se modific[ temperatura mediului ambiant, @ncadr`ndu-se @n categoria vie\uitoarelor
homeoterme. Valoarea medie a temperaturii corpului porumbelului este de aproximativ 420C (@ntre 410-430C) ]i @n condi\iile varia\iilor de temperatur[ ale mediului se impune pentru p[strarea
unei valori constante a temperaturii corpului p[s[rii realizarea unui mecanism de termoreglare
printr-un proces de producere continuu a c[ldurii sau de pierdere desf[]urat @n mod normal,
@ntr-un echilibru. Producerea c[ldurii este un proces continuu, legat de consumul de oxigen @n
procesul de ardere ce se produce @n organism, cu intensitate diferit[ @n func\ie de o serie de
factori - temperatura mediului, intensitatea activit[\ii, ponta, zbor, intemperii. C[ldura ce se
produce este propagat[ @n tot organismul din interior spre piele, prin contact direct de la un \esut
la altul, transportat[ de s`nge. Pierderea c[ldurii este permanent[ prin piele, @n raport direct cu
grosimea \esutului adipos. Vara sau @n cazul activit[\ii intense c[ldura se pierde prin respira\ie,
pierderea cre]te prin cre]terea ritmului respira\iei. Penele, o p[tur[ cu conductibilitate termic[
redus[ @mpiedic[ r[cirea corpului; un al mijloc de reducere a pierderii c[ldurii corporale este
zburlirea penelor.

54

Andrei Potcoav[

Concluzion`nd, trebuie s[ not[m c[ men\inerea temperaturii corpului @n limite constante se

relizeaz[ prin reglarea neuro-umoral[ de c[tre centrii nervo]i termoreglatori din hipotalamus,
cu men\iunea c[ scoar\a cerebral[ intervine @n procesul de termoreglare prin elaborarea de
reflexe condi\ionate la stimulii termici.
1.13. Zborul porumbelului este rezultatul unei activit[\i concertate prestate de aparatul
locomotor cu aportul aparatului cardio-vascular ]i contribu\ia aparatului respirator, toate
func\ion`nd sub coordonarea sistemului nervos central ]i al celui endocrin. Zborul este realizat
de mi]carea aripilor ac\ionate de mu]chiul pectoral - care trage aripa @n jos ]i @nainte - ]i mu]chiul
supracorcoid - care ridic[ aripa ]i o apropie de osul bra\ului. La perfec\ionarea mi]c[rilor
contribuie ]i al\i mu]chi care prin contrac\ie apropie bra\ul, @nchid aripa asigur`nd sus\inerea
corpului ]i progresarea spre @nainte, realiz`nd zborul de tip v`slit. Decolarea se realizeaz[
cu picioarele @ndoite, cu aripile deschise ]i ridicate deasupra spatelui @n prim[ faz[ urmat de
@ntindera brusc[ a picioarelor ]i efectuarea unui salt @n sus cuplat cu o batere puternic[ a aerului
cu aripile, opera\ie ce-l ridic[ pe vertical[. Prin batera aripilor se asigur[ sus\inera @n aer sustenta\ia - ]i @naintarea corpului @n zbor ascendent, @nceputul cobor`rii aripilor determin`nd
propulsia, iar finele acestei mi]c[ri @n plan orizontal produce sus\inerea. Prin rota\ia aripilor se
reia mi]carea de ridicare a aripii, moment @n care remingele lovesc cu for\[ aerul ]i @ndoindu-se
las[ s[ scape aerul ]i se realizeaz[ accelera\ia @n zbor pentru ca zborul intens, rapid s[ se
produc[ mul\umit[ ac\iunii de contrac\ie a mu]chiului pectoral care trage aripa @n jos. Mu]chiul
supracoracoid prin contrac\ie ridic[ aripa ]i realizeaz[ propulsia corpului. Aterizarea se produce
ca urmare a reducerii vitezei, @ndrept[rii treptate a corpului ]i a unor b[t[i din aripi @n plan oizontal.
Zborul, generat de legi ale aerodinamicii este corectat de coad[, care constituie un organ
ajut[tor realiz`nd core\ii referitoare la ridicarea ]i cobor`rea corpului; la decolare ]i ridicare
coada este deschis[ @n evantai, la zborul de vitez[ este @nchis[ - asigur`nd forma aerodinamic[.
Curentul de aer ce se formeaz[ pe fe\ele aripii va provoca un v`rtej la extremitate, din care
rezult[ o for\[ suplimentar[ ce este @n corela\ie cu viteza, suprafa\a aripi ]i lungimea ei.
Concluzion`nd avem posibilitatea s[ afirm[m c[ aripa este o unealt[ de zbor iar porumbelul
este un tot ]i de aceasta depinde presta\ia poumbelului.
1.14. Peste veacuri porumbelul c[l[tor a uimit omul prin misterul orient[rii @n lumea
@nconjur[toare cu ac\iuni combinate ale biomecanismelor fiziologice care fundamenteaz[
fenomenul complex al sistemului extraordinar al orient[rii ce dep[]e]te capacitatea omului de
a le explica ]i pentru care se afirm[ c[ s-ar realiza dup[ soare, utiliz`nd sim\ul magnetic ]i
instinctul cuplat cu un comportament inteligent @n corelare cu intui\ia spa\iului ]i timpului.
#n prezent se admit trei tipuri de orientare @n cazul porumbelului: oriantare bazat[ pe repere
topografice familiare; orientare facilitat[ de c[tre un mecanism compas intern, f[r[ repere
topografice; orientare biocoordonat[.
#nceputul secolului al XX-lea a adus @n aten\ie afirma\ia c[ porumbeii se orienteaz[ dup[
soare, ideea ce p[rea a vea o ridicat[ doz[ de fantezie, cu toate c[ s-au realizat diverse
experimente @n domeniu , urmare c[rora s-a putut constata @n complemetaritate ]i percep\ia c[
memorarea reperelor topografice le stimuleaz[ zborul, inclusiv sensul de deplasare sau pozi\ia
soarelui pe cer. Tot cu ocazia experimentelor s-a constatat c[ porumbeii execut[ un zbor spiralat
@n jurul proec\iei soarelui, ac\iune ce reprezint[ o derivat[ dintr-un proces anterior de @nv[\are,
soarele constituind reperul necesar declan][rii orologiului intern de orientare existent @n
organismul p[s[rii. Prin rotire ei urm[resc practic s[ stabileasc[ pozi\ia ]i sensul de deplasare
al soarelui raportat la compasul lor magnetic intern. S-a verificat ]i varianta orient[rii porumbeilor
@n raport de pozi\ia stelelor @n cazul zborurilor de noapte, constat`ndu-se c[ @n aceste condi\ii, @n
deplasarea lor efectuat[ la mai mic[ @n[l\ime, determinant[ este memoria reperelor topografice.
Pentru a se orienta, p[s[rile nocturne, @]i iau informa\ii de la configura\ia principalelor constela\ii,
inclusiv rela\iile lor geometrice, ipotez[ ce nu poate fi acceptat[ @n totalitate @n cazul porumbeilor.
Prin experiment[ri s-a demonstrat importan\a c`mpului magnetic @n orientarea porumbelului,
pun`ndu-se @n eviden\[ @n cazul lor existen\a unui compas magnetic endogen.
#n final se poate concluziona c[ porumbeii dispun de un mecanism intern care le permite s[

Valen\ele comunic[rii prin timbru

55

se orienteze dup[ c`mpul magnetic terestru, utilizarea acestui mecanism nefiind condi\ionat[
de antrenament - @nv[\are -; ei prefer[ orientarea dup[ soare, procedeu care impune efectuarea
zborurilor de antrenament.
Experian\a columbofililor ne permite s[ admitem existen\a unui comportament determinat
de instinct - compex de rela\ii stabilite ]i adecvate condi\iilor de mediu @nconjur[tor, @nn[scute,
proprii unei specii care asigur[ necesit[\ile vitale de dezvoltare ale organismului, de ap[rare,
hr[nire, reproducere, inclusiv de orientare, la care trebuie avut @n vedere ]i motiva\ia ca ]i
component[ a unui act volitiv.
#n final se poate afirma c[ elementul fundamental al orient[rii @n spa\iu @l contituie
comportamentul inteligent al porumbelului @n corela\ie cu reflexele condi\ionate ce se elaboreaz[
cu participarea scoar\ei cerebrale ajung`ndu-se la un grad ridicat de complexitate, demonstrat
de capabilitatea p[s[rii de a-]i adapta comportamentul la situa\ia existent[; @n zbor porumbelul
g`nde]te prin rela\iile sale concrete, directe, cu prezen\a stimulilor externi reprezenta\i de
reperele topografice; el memoreaz[ ]i urmeaz[ apoi regulat anumite trasee, care se transform[
@n adev[rate culoare aeriene de zbor, un rol important av`nd forma\ia reticular[ - o re\ea de fibre
nervoase @nfiltrate printre structurile cerebrale. Creierul percepe evenimetele lumii exterioare
pe un anumit fond, numit tonus de vigilen\[ - aten\ie sporit[, observare atent[ - men\inera lui
fiind realizat[ de forma\ia reticular[, care are rolul de stimuli, de a executa o ac\iune activatoare
asupra cortexului sau o ac\iune de inhibare asupra tonusului mu]chiular. Experien\ele acumulate
de porumbeii adul\i @n urma unor zboruri repetate, recunoa]terea detaliilor de relief ale
parcursurilor anterioare, confruntarea cu diferite pericole - furtun[, ploi, pr[d[tori etc. - le ofer[
posibilitatea unei analize la nivelul pragului intuitiv concret @n noile situa\ii cu care se confrunt[
]i s[ ac\ioneze pentru a se salva, fapt ce constituie argumente incontestabile ale manifest[rii
comportamentului inteligent. Este de altfel un proces ce poate fi definit ca intui\ie a zborului @n
lumea @nconjur[toare, @n\eles ca un proces psihic de @n\elegere nemijlocit[, de deducere porumbeii intuiesc direc\ia unde se afl[ porumbarul, intuiesc timpul, pericolele. Intui\ia
porumbeilor este superioar[, ]i datorit[ acestui proces tabloul zborului c[tre cuibar devine
cunoscut @n mod absolut,intui\ia este procesul fundamental care @l pune pe direc\ia sensului
de zbor, cu alte cuvinte ea @i dicteaz[ @ncotro s[ zboare, constituind una din armele supravie\uirii.
#n corelare cu capacitatea de intui\ie @n spa\iul aerian porumbeii au dezvoltat[ ]i percep\ia de
deducere a timpului ]i exprim`ndu-ne corect, porumbeii au sim\ul intui\iei @n zborul lor @n lumea
@nconjur[toare ]i sim\ul perceperii timpului, f[r[ de care naviga\ia dup[ soare nu ar fi posibil[.
***
Revenind @n lumea porumbeilor trebuie s[ preciz[m c[ ace]tea au @n comun cu g[inu]ele
de step[ penajul des ]i gras precum ]i diferen\e @n ceea ce prive]te scheletul; remarc[m de
asemenea faptul c[ nu exist[ diferen\e @ntre porumbei ]i turturele - exemplarele mai mari sunt
numite de obicei porumbei iar cele mai mici turturele.
Porumbeii sunt p[s[ri arboricole, dolofane, bune zbur[toare; cu capul mic, g`tul ]i picoarele
scurte, cu o zoan[ cornoas[ - numit[ cer[ - la baza ciocului, cu un glas ad`nc, g`nguritor
inconfundabil, se deosebesc de majoritatea p[s[rilor prin modul cum beau ap[ (dac[ majoritatea
p[s[rilor realizeaz[ prelevarea apei @nclin`ndu-]i capul spre spate @n scopul asigur[rii @nghi\irii
acesteia, porumbeii bag[ ciocul p`n[ la narin[ @n lichid ]i apoi o sug). N[rile @n form[ de furc[,
amplasate pe cioc sunt acoperite cu o piele moale cu aspect de glug[; ciocul care constituie
gura este foarte bine dezvoltat ]i are dou[ buzunare laterale.
Porumbeii care s-au adaptat traiului la sol, @n compara\ie cu p[s[rile apar\in`nd altor familii,
care prefer[ copacii, sunt @n general granivore, hrana lor cotidian[ fiind constituit[ din semin\e,
frunze, fructe. Cuib[re]te pe copaci, @n scorburile acestora, @n pere\i st`nco]i ]i numai accidental
pe sol. Femela depune o pont[ care const[ de regul[ din dou[ ou[ albe f[r[ pete - @n cazul
speciilor mai mari numai unul - pe care-l clocesc cu schimbul ambii so\i. Remarc[m faptul c[ @n
cazul unor specii au loc mai multe clociri pe an, situa\ie @n care noul clocit @ncepe @nainte ca cel
anterior s[ se fi terminat. Puii ecloza\i, orbi ]i acoperi\i cu puf s[r[c[cios, g[lbui ca sm`nt`na

56

Andrei Potcoav[

sunt hr[ni\i @n primele zile cu lapte de gu][ - o mas[ br`nzoas[, f[r[micioas[ care se formeaz[
@n buzunarele laterale, perechi, ale gurii foarte dezvoltate la ambii p[rin\i; @n cazul porumbeilor
domestici hr[nirea cu lapte de gu][ dureaz[ p`n[ la cea de-a zecea zi de la eclozare. Este
interesant ]i mecanismul hr[nirii (puii scufund[ ad`nc ciocul @n gura p[rin\ilor, care regurgiteaz[
con\inutul gu]ei direct @n ciocul puilor); @n toat[ aceast[ perioad[ de hr[nire puiul r[m`ne
neacoperit cu pene pe partea anterioar[ a capului ]i pe g`tlej.
#n scopul de a realiza o sistematizare corect[ ornitologii divid familia porumbeilor, unica a
subordinului columbae, @n subfamilii, utiliz`nd criterii privind at`t gabaritul c`t ]i habitatul
acestora. @n aceast[ ipotez[ distingem:
- Porumbei uria]i din arhipelagul Mascarene, Raphus cucullatus, din insula Mauriciu ]i
solitarul, Pezophaps solitaria, din insula Rodriguez - sunt reprezentan\i ai familiei Dididae
Rahidae. Ele constituie specii care au pierdut complet capacitatea de zbor, disp[r`nd ca entitate
@n secolul al XVIII-lea.
- #n regiunile tropicale din Europa, Africa, Asia, Australia, mai ales pe insulele oceanice din
zona respectiv[, tr[iesc porumbei frugivori a c[ror hran[ o constituie @n mod special fructele
c[rnoase. Caracteristicile lor, piciorele mai scurte ]i degetele l[\ite, @n cea mai mare parte
acoperite cu pene, inclusiv un penaj foarte viu colorat ]i @npodobit cu numeroase pete, uneori cu
luciu metalic sunt completate de adaptarea organelor de digestie la un consum foarte mare de
fructe. P[s[ri cu pronun\at caracter sedentar, membrii subfamiliei Duculinae - Ducula,
Myristicivora etc. - se hr[nesc mai ales cu fructele speciilor de Myristica, pe care le @nghit integral,
inclusiv semin\ele cu dimensiuni apreciabile ce str[bat tractul digestiv f[r[ a-l leza, constituind
astfel modalitate de diseminare a semin\elor, deci de perpetuare a speciei respective de arboret.
Stomacul acestei p[s[ri are o musculatur[ relativ slab[, cu 22-23 papile conice cornoase, mai
mult sau mai pu\in ascu\ite situate longitudinal ]i @ndreptate paralel pe pere\ii acestuia, constituind
dispozitivul cu ajutorul c[ruia se desprinde miezul fructelor de s`mbure. #n continuarea stomacului
tractul digestiv este construit dintr-un intestin scurt prev[zut cu cute melare ]i vilozitate abundent[.
Ca o adaptare la mediu ]i hrana preferen\ial[, Duculinalele - p[s[ri relativ mari care aproape
niciodat[ nu se a]eaz[ pe sol - au ciocul lung ]i sub\ire care la locul de inser\ie se poate l[\i mult.
- Porumbeii cu gabarit mic sau mediu, apar\in`nd subfamiliei Ptilinopodinae, sunt dintre
cele mai colorate p[s[ri care vie\uiesc pe Terra; mul\i dintre ei posed[ o plac[ cefalic[ foarte
intens colorat[, cu nuan\e de la ro]u aprins p`n[ la violet. }i @n cazul acestora conforma\ia
aparatului digestiv, cu stomac av`nd tuberculare ]i intestin lung ]i larg cu vilozitate abundent[,
constituie o adaptare a p[s[rii la mediul de via\[ @n propor\ie mare prin modalitatea de realizare
a digestiei hranei care este constituit[ @n special din fructe cu semin\e de mari dimensiuni.
- Porumbeii din subfamilia Terraninae, de culoare verde, cu habitat @n special @n Africa ce se
hr[nesc de preferin\[ cu smochine s[lbatice, prezint[ unele caracteristici de adaptare - penaj
verde sau galben, cioc puternic -, vie\uiesc @n coroanele copacilor foarte @nal\i. Un exemplu tipic
@l constituie porumbelul verde din sud-vestul Africii (Calva vylderi) cu arie de r[sp`ndire ce se
suprapune celei a plantei Ficus petusii, a c[rei fructe de m[rimea bobului de maz[re consituie
hrana sa principal[; fructele se maturizeaz[ @n diferite perioade ale anului, astfel @nc`t aborele
poart[ mereu fructe coapte.
- Subordinul porumbeilor (Columbae) num[r[ peste 200 de specii, @n mare majoritate
arboricole, care se @mpart @n rase geografice. Din genul Columba fac parte numeroase specii:
Columba palumbus, Columba oenas, Columba livia, Columba rupestris, Columba eversmanni,
Columba leucociphala, Columba flavirostris, Columba fesciata ]i Columba trocasbanvryi.
Referindu-se la porumbeii s[lbatici, ornitologul rom`n Dionisie Lintea ar[ta c[ sunt cunoscute
peste 500 de specii. #n regiunea paleoarctic[ avem de-a face aproape numai cu Columbaie; ei
se pot reg[si @n genurile Columba, Streptopelie ]i Oenopopche - la noi @n \ar[ fiind reprezentate
numai primele dou[.
Din genul Columba @n Rom`nia vie\uiesc @n mod obi]nuit urm[toarele specii:
a) porumbelul gulerat sau popesc - Columba palumbus-cu rase r[sp`ndite @n Europa, Asia
de vest ]i nord-vestul Africii. El se stabile]te peste tot unde g[se]te copaci sau garduri vii unde

Valen\ele comunic[rii prin timbru

57

@]i poate amenaja cuibul. #n Rom`nia populeaz[ p[durile de deal ]i munte, gr[dinile din mediul
rural sau parcurile ora]elor, chiar ]i str[zile animate ale acestora dar m[rginite de copaci. Pas[rea
este de talie mai mare dec`t porumbelul domestic, cu o coad[ mai lung[. Partea superioar[ o
corpului, inclusiv capul ]i g`tul au o culoare albastr[-cenu]ie; pe cele dou[ laturi ale g`tului
are c`te o pa[ alb[, @ngust[, m[rginit[ cu un luciu verde-purpuriu, Abdomenul ]i regiunea cloacei
sunt alb-cenu]ii. Aripile ]i coada sunt nuan\ate cenu]iu-ardezie cu o pat[ longitudinal[ alb[.
Are irisul galben, picioare ro]ii iar ciocul ro]u-roz intes.
Iarna se adun[ @n stoluri mari. #n Rom`nia apare la finele lunii februarie, @nceputul lui martie
iar plecarea se realizeaz[ @n octombrie-noiembrie. Cloce]te @n martie-iulie. Se cunosc variet[\i
geografice ale speciei: @n Europa (Columba palumbus palumbus), @n Maroc, Algeria, Tunisia
(Columba palumbus excelsa), @n insulele Madeira(Columba palumbus madensesis), @n insulele
Azore (Columba palumbus azorica), @n Iran (Columba polumbus iranica), @n Turkestan, India
(Columba palumbus casiotis).
b) Porumbelul de scorbur[ sau sau porumbelul s[lbatic (Columba oenas) cu o talie mai
mic[ dec`t cel precedent se poate identifica @n partea de sud a regiunii paleoarctice, fiind frecvent
@n toate p[durile de ]es cu copaci scorburo]i, mai rar la munte ]i foarte numeros @n z[voaiele de
la Dun[re. Pas[re migratoare, sose]te @n zon[ @n februarie-martie ]i pleac[ @n octombrienoiembrie, cu remarca r[m`nerii pe arealul rom`nesc @n iernile bl`nde.
Este de culoare albastr[-brumat[, capul ro]iatic, gu]a ]i pieptul cu un luciu ar[miu iar g`tul
pe p[r\ile laterale are luciu metalic, verzui; pe aripi are dou[ dungi transverasale negre, scurte
]i pe coad[ o band[ @ntunecat[. Ciocul s[u este ro]u-g[lbui la r[d[cin[ ]i galben la v`rf,
picioarele sunt de culoare ro]u intens iar irisul brun. #n func\ie de condi\iile meteorologice cloce]te
de dou[ ori pe an (prin aprilie ]i iunie); se identific[ variet[\i geografice: Columba oenas oenas
- r[sp`ndit @n toat[ Europa, nordul Africii, vestul Siberiei -, Columba oenas yarcandensis (@n
Turkestanul de est, @n zona mun\ilor Tian-]an).
c) Porumbelul de st`nc[, Columba livia este identificabil @n habitatele acoperind areale @ntinse
ale regiunii mediteraniene ]i litoralul vestic al Oceanului Atlantic european, spre nord p`n[ @n
insulele Fere iar spre sud p`n[ @n Sahara, Sudanul egiptean ]i Arabia precum ]i Asia anterioar[
]i central[ p`n[ @n Turkestanul estic, India p`n[ @n Burma ]i Ceylon. #n Rom`nia este semnalat
@n Dobrogea, sub dou[ forme, @n p[durile st`ncoase din regiunea Babadagului ]i ale capului
Dolojman (Columba livia Bonn ]i Columba livia unicolor A. et. Ch. Brehm). Se crede c[ porumbeii
de st`nc[ din coloniile din Dobrogea - Ciamurlia ]i Slavarus[ - sunt @nfiltra\i complet cu s`nge
de porumbel domestic, fapt pentru care se apreciaz[ c[ porumbelul de st`nc[ se @nt`lne]te
destul de rar @n ras[ pur[. Este o pas[re sedentar[, foarte sensibil[, sperioas[, cuib[rind mai
multe perechi @n zone adiacente - @n mai multe cazuri exist`nd posibilitatea de a se vorbi de
colonii @n care se scot anual mai multe r`nduri de pui. Cuibul s[u este rudimentar, alc[tuit din
c`teva crengu\e a]ezate laolalt[ asigur`nd ca ou[le s[ nu se rostogoleasc[ din cuibar. Pas[rea
este identificabil[ dup[ sunetul pe care @l scoate, un gungurit, un uruit foarte asem[n[tor
porumbeilor domestici.
Dup[ deosebirile morfologice s-au stabilit 14 subspecii - variet[\i geografice:
- Columba livia livia - cu o culoare a penajului un albastru de porumbel, cu spinarea alb[,
bine conturat[, la g`t ]i pipt, bogat @n luciu, care tr[ie]te pe coastele britanice, @n partea nordic[
]i sud-vestic[ a Mediteranei, dar pot fi g[si\i ]i @n nordul Siberiei, nordul estic al Chinei ]i @n
mun\ii Altai.
- Columba livia atlantis ]i Columba livia canariensis @nt`lnite @n insulele Azore, Capului verde,
Madeira respectiv insulele Canare sunt caracterizate de un colorit specific penajului;
- Columba livia gaddi @nt`lnit[ @n nordul Africii, @n estul Egiptului, @n Orientul Apropiat - Liban, Siria,
Turcia, Irak ]i sudul Iranului are un penaj de un gri foarte deschis cu spate alb sau cenu]iu deschis;
- Columba livia palestinae, cu gabarit mai mic ]i areal par\ial suprapus cu Columba livia
gaddi, @n regiunea M[rii Moarte, peninsula Sinai ]i cea a Arabiei, cu care s-a @ncruci]at din
acest motiv. Ea are ca specific o colora\ie a penajului mai deschis;
- Columba livia schimperi, cu areal de via\[ @n regiunea Nilului din Egipt, este cel mai mic

58

Andrei Potcoav[

reprezentant al porumbelului de st`nc[;

- Columba livia tarigia identificabil[ @n mun\ii Saharei, mun\ii Ahaggar din sudul Algeriei,
mun\ii Adrarar @n Mali de nord ]i mun\ii Darfur din vestul Sudanului are un penaj albastru deschis
]i spate colorat;
- Columba livia dakhlaea tr[ie]te @n oaza Dakhla ]i @n Kharga @n centrul Egiptului, se
caracterizeaz[ prin culoarea sa de un gri cu ceva mai deschis a penajului dintre to\i porumbeii
de st`nc[; dup[ forma Columba livia schimpers are dimensiunile cele mai mici;
- Columba livia gymnnocyclus ]i Columba livia lividor @nt`lnite pe coastele vestice ale Africii
]i @n Segal - cu o culoare @nchis[ a penajului dar spate alb sau @n Mali ]i nordul Ghanei - mai
deschis[ la culoare dar cu gene ro]ii;
- Columba livia neglecta, r[sp`ndit[ @n orientul mijlocium pornind de la est de Gaddi @n zona
dintre vestul Iranului p`n[ @n nord-vestul Indiei inclusiv \[rile sovietice din Asia Central[. #n
masivul Himalaia vie\uie]te p`n[ la altitudini de cca 4.000 metri. Este o form[ av`nd colorit
specific al penajului, @ntre albastru intermedia indian[ ]i livia cu spatele alb;
-Columba livia intermedia, care dup[ p[rerea unor speciali]ti @n domeniu constituie forma
de origine a @ntregii rase, argument pentru care pledeaz[ coloritul @nchis ]i zona @n care tr[ie]te
- sud-estul Asiei este centrul de origine al celor mai multe rase de porumbei s[lbatici. Cu
dimensiuni mai reduse dec`t forma neglecta, are habitatul @n subcontinentul indian precum ]i @n
Sri Lanka, Nepal, Banglade] ]i centrul Birmaniei. Dup[ subspecia atlantis are penajul de
culoarea cea mai @nchis[ - cu spatele albastru @nchis.
- Columba livia nigricans, pu\in r[sp`ndit[ ]i cunoscut[, cu areal @n China de este p`n[ @n
centrul Mongoliei, este foarte mult influien\at[ de porumbeii de cas[ s[lb[tici\i.
Se consider[ c[ porumbelul dobrogean, numit ]i porumbelul de \arin[, constituie o specie
aparte, Coluba livia domestica, care dup[ opinia ornitologului D. Lin\ia, include rasele: porumbelul
de \arin[, cel mai apropiat de forma nominal[; porumbelul tobo]ar, cu un penaj mai moale ]i
glas asem[n[tor b[t[ilor de tob[, este mai scund, cu un zbor greoi; porumbelul cu peruc[, care
prezint[ un zmoc de pene ca o peruc[ ce se prelunge]te pe laturile g`tului p`n[ la cap[tul
pieptului, care zboar[ cu dificultate ]i @n aceste condi\i nu p[r[se]te curtea; porumbelul p[un,
cu coada rotunjit[ @n evantai asem[n[tor p[unului, g`t @ndoit ca o leb[d[ are o pozi\ie distinct[
@n repaos, sprijinit pe coad[; porumbelul gu]at cu caracteristica de a-]i umfla gu]a ]i @n pozi\ie
vertical[ ]i cu aripile desf[cute are o @nf[\i]are comparabil[ unui individ @mbr[cat @n frac ]i cu
picioarele lungi acoperite cu pene p`n[ la v`rful degetelor; porumbelul g[in[ cu talie ]i coad[
scurt[ @ndoit[ @n sus; porumbelul cu cioc negelit, care are la baza ciocului numeroase excrescen\e
acoperite cu materie cornoas[, picioarele @i sunt gola]e din acesta au rezultat dou[ forme @ntre
care ]i cea a porumbelului c[l[tor. Acesta, instruit, poate fi utilizat ca porumbel curier, av`nd ca
]i caracteristic[ impoartanta capacitate de zbor ]i de revenire la domiciliu determinat @n principal
de sim\ul de orientare (ei pot fi dresa\i s[ efectueze curierat pe anumite direc\ii suprapuse
punctelor cardinale ]i traiectoriilor ce fac leg[tura dintre repere diferite aflate pe acestea).
#n America de Nord au tr[it @n secolul al XIX-lea c`rduri mari de porumbei migratori (Ectopistes
migratorius) cu coad[ lung[, vie\uitori @n colectivit[\i mari pe copaci @nal\i din p[duri, migr`nd
din loc @n loc @n c[utarea hranei. Determinat de dificultatea procur[rii hranei aceast[ specie a
disp[rut.
#n p[durile dschise, turnuri cu tufi]uri ]i @n parcuri se instaleaz[ turturica - Streptopelia turtur
- pas[re svelt[, cu coad[ etajat[. Rasele apar\in`nd acestei entit[\i sunt r[sp`nditre @n Africa de
Nord, Europa ]ia Asia Mic[ unde cloce]te odat[ pe an @n cuiburi amplasate @n arbu]ti sau pomi
scunzi. Pas[re migratoare, toamna p[r[se]te Europa pentru a ierna @n Africa.
Gugu]tiucul - Streptopelia decaocto - cu areal de r[sp`ndire @n Europa central[ ]i de sudest, Asia Mic[, Iarn ]i India. Originar din Asia a fost introdus @n Europa de turci, aria sa de
r[sp`ndire aici suprapun`ndu-se cu efemera @ntindere a imperiului de turci, aria sa de r[sp`ndire
aici suprapun`ndu-se cu efemera @ntindere a imperiului otoman. Caracteristic gugu]tiucului este
faptul c[ depune c`te dou[ ou[, teritoriul de clocit al unei perechi reg[sindu-se @n jurul unei
regiuni comune cu hran[ @ndestul[toare. #n Rom`nia vine din Balcani @n secolul al XIX-lea; are

Valen\ele comunic[rii prin timbru

59

conforma\ie robust[ ]i rezisten\[ aparte, fapt ce face ca din ora]e s[ dispun[ turturica. Gugu]tucii
domestici provin din porumbeii Streptotelia roseogrisia din Nubia, deosebindu-se de gugu]tiucii
provenind din forma decoocta prin glas.
Porumbeii tricoli, care posed[ un cap @ndesat ]i picioare lungi includ formele:
- Porumbelul cu aripi de bronz - Phaps chalcopetra - din Australia cu colora\ie cu luciul
metalic;
- Porumbelul lovitur[ de pumnal - Pilogoenus luzonica - pas[re tandr[ cu o pat[ ro]ie la
partea inferioar[ a pieptului care str[luce]te ]i contrasteaz[ cu restul p[r\ii ventrale @n general
alb[, u]or ro]cat[. Forma este comun[ @n Filipine.
- Oena capensis, o specie terestr[ care cuib[re]te @n m[r[cini]uri, are un zbor suplu ]i rapid.
Pentru a se hr[ni zboar[ @n locurile deschise ale stepei, asociindu-se cu alte p[s[ri cu care
formeaz[ c`rduri ]i caracteristic pentru el este obiceiul ca dup[ amiaz[ s[ vin[ pentru ad[pat la
sursele de ap[.
- Porumbeii pitici - Columbia picui - cu talia unei vr[bii, care tr[ie]te @n perechi @n America de
Sud, @n apropierea colectivit[\ilor umane;
- Ground dova, porumbelul dova, porumbelul vrabie - Columbigallina passerina - comun @n
sudul SUA, are dimensiunile unei vr[bii, cu coad[ scurt[, @n zbor aripile prezent`nd reflexe
ro]ii. Pe linia extremelor, cei mai mari porumbei sunt porumbeii @ncorona\i - Gourinae - cu o
conforma\ie a corpului masiv[, sprijinit @n picioare lungi ]i degete scurte. Aripile lor sunt boante
]i de m[rime medie iar coada rotunjit[ @l ajut[ s[ stea pe sol. Pe cap are o splendid[ podoab[,
un mo\ din pene @n majoritate zdren\[roase, @n form[ de evantai, ce poate fi @n[l\at. #n arealul s[u
de via\[, aflat @n Noua Guinee, tr[ie]te pe sol. #n cadrul acesora, porumbelul comun - Goura
coronata - de culoare albastr[ ca ardezia tr[ie]te @n poduri, @n c`rduri mici, iar porumbelul evantai
- Goura victoria - mai rar, cu penaj albastru ca ardezia ]i parte ventral[ cafenie-castanie, are o
bans[ clar[ auriu-albastr[ ]i picoare ro]ii.
Porumbelul din\at din Samona - Didunculus strigirastris - tr[ie]te, dup[ cum arat[ ]i
denumirea sa, @n Samoa. Cea mai apropiat[ rud[ a disp[ru\ilor dron\i este o pas[re mare cu
aripi pu\in dezvoltate, cioc puternic, @ncovoiat sub form[ de c`rlig. T[i]ul p[r\ii inferioare a
ciocului este crestat pe ambele p[r\i, pe aceasta apar chiar trei din\i, Drontul, sau dodo - Didus
ineptus - este o pas[re de m[rmea unei lebede, cu cioc gros, @ncovoiat, cu tarse scurte ]i gheare
pentru a scormoni. Pas[re exclusiv teran[, dup[ ce a fost descoperit[ de navigatprii olandezi @n
insulele Mascarene din Oceanul Indian, a fost v`nat[ masiv, fapt ce a dus la diapri\ia sa ca
form[ @n 1679.
***
Pe hart[ se poate obseva amplasarea subspeciilor - variet[\ilor geografice ale porumbeilor
de st`nc[; este necesar s[ remarc[m r[rirea popula\iilor de porumbei @n regiunile nordice, unde
se aplic[ metode noi de sem[nat, secerat, inclusiv se realizeaz[ opera\ii de ierbicidare a culturilor,

Aria de r[sp`ndire pe glob a porumbelului de st`nc[

a - Aria de r[sp`ndire; b - Grani\a de r[sp`ndire necunoscut[; c -Limita nordic[ de
extindere (dup[ Dementiev,m 1951)

60

Andrei Potcoav[

precum ]i variabilitatea ]i adaptabilitate porumbelului de st`nc[ s[lbatic ca urmare a influen\ei

mediului ambiant unde tr[ie]te - pe malurile st`ncoase ale m[rii sau apelor curg[toare, @n
regiunile montane @nalte, @n oaze sau st`ncile din de]erturi
***
Din cele cca 200 de specii de animale domestice, porumbelul a fost printre primele care s-a
ata]at de om, domesticirea lui av`nd loc @n antichitatea @ndep[rtat[ cu cca 5000 de ani @n urm[.
Num[rul raselor de porumbei domestici a dep[]it 800, diferit mult una de alte; cu toate acestea
@n prezent se accept[ ideea c[ porumbelul domestic descinde din Columba livia, respectiv,
variet[\ile geografice ale acesteia. Afirma\ia este sus\inut[ de apari\ia unor subspecii - variet[\i
geografice - care se deosebesc prin culoarea penajului ]i prin m[rime; ele se pot forma datorit[
puternicei predispozi\ii spre variabilitate a speciei s[lbatice.
O alt[ dovad[ a descenden\ei comune este ]i existen\a la aproape toate rasele de porumbei
s[lbatici a culorii vinete, burta ]i spinarea alb[, str[lucirea verzuie metalic[ a g`tului, dungi
negre ]i aripi ]i chenar @ntunecat la coad[, care constituie caracterele specifice de culoare ]i
desen ale porumbelului de st`nc[. @n sprijinul sus\inerii originei comune, porumbelul de st`nc[,
pentru toate rasele domestice se pot aduce urm[toarele argumente:
- toate rasele domestice depun acela]i num[r de ou[ - indiferent de m[rime ]i form[ - care
sunt clocite @n perioade identice p`n[ la eclozare;
- toate rasele de cultur[ au acelea]i obiceiuri ca ]i str[mo]ul s[lbatic, @ntre acestea alegerea
locurilor de cuib[rit este definitoriu;
- c`ntecul porumbelului de cas[ este identic cu cel al porumbelului de st`nc[, dar diferit de
cel al altor specii s[lbatice;
- o ultim[, dar foarte important[ argumenta\ie o constituie concluziile la care se ajunge urmare
@mperecherii porumbelului domestic cu unele specii de porumbei s[lbatici, c`nd se ob\ine @n
majoritatea cazurilor ou[ nefecundate; dac[ totu]i rezult[ uneori hibrizi ace]tia sunt nefecunzi,
@n opozi\ie cu aceste situa\ii @ncruci]`nd porumbelul domestic cu forme ale porumbelului de
st`nc[ se ob\in totdeauna numai urma]i buni de pr[sil[, situa\ie ce se reg[se]te @n cazul
@mpedecherii exemplarelor de diferite rase domestice.
***
Domesticirea porumbelului s-a realizat din timpuri imemorabile, de]i referitor la perioada,
locul ]i @mprejur[rile opera\iei nu se cunosc date precise; conform afirma\iilor lui Darwin se ]tie
mai mult despre istoria porumbelului dec`t despre cea a oric[rui animal domesticit.
Arealul porumbelului de st`nc[ este @ntins; el putea fi domesticit oriunde au existat condi\ii
geoclimatice favorabile. Se pare totu]i c[ opera\ia s-a realizat pentru @nceput de c[tre indienii
din Asia central[, @n v[ile fertila ale Indusului, Tigrului ]i Eufratului considerate ]i leag[n al
omenirii, unde legenda plaseaz[ Gr[dina Paradisului ]i se afl[ identificate urme p[strate ale
civiliza\iei asiro-babilonian[ sau egiptean[, @n care apare porumbelul @n ipostaza domestic[,
form[ sub care au fost du]i @n Europa de fenicieni.
Locuin\ele ancestrale ale fiin\elor umane au fost atestate pe aceste meleaguri @n faimoasele
grote de la Shanidar, din nordul Mesopotamiei @n urm[ cu 60 de mii de ani. Locuind @n aceste
condi\ii omul putea s[-]i @mpart[ l[ca]ul cu porumbeii, care au preferat asemenea locuri; se
afirm[ chiar c[ @n acele vremuri str[vechi, pe l`ng[ p[s[rile v`nate omul a capturat porumbeii
pentru ai p[stra din pl[cere @n preajma ad[postului s[u. #n aceste condi\ii porumbeii s-au obi]nuit
cu omul ]i apoi, mai t`rziu, s-au a]ezat @n construc\iile vechi ]i @nalte, inclusiv turnurile bisericilor,
urmare a c[rui fapt porumbelul a @nceput s[ fie privit ca o pas[re sf`nt[ ]i devine obiect de cult,
@ntruchiparea sau simbolul unei zeit[\i - inclusiv @n temple @nchinate unor zeit[\i cu chip de
porumbel ca Astarte, Semiramida, Afrodita, unde a @nceput cre]terea propriuzis[ a porumbeilor.
O legend[ sus\ine c[ zei\a Semiramida a fost crescut[ pe malul Eufratului de c[tre porumbei ]i
ulterior a luat @nf[\i]area unui porumbel.
Conform afirma\iilor ornitologului rom`n D. Lin\ia porumbeii domestici din Europa descind
din forma Columba livia livia, cei din Egipt din Columba livia schimperi iar cei din India din
Columba livia intermedia.

Valen\ele comunic[rii prin timbru

61

Dar s[ parcurgem istoria...

Autorii antici prin scrierile lor ne ajut[ s[ apreciem perioadele parcurse pentru domesticirea
poruimbeilor... Cele mai vechi relicve arheologice referitoare la cere]terea porumbeilor domestici
se @nt`lnesc @n arealele culturii semito-feniciene, @n Asia Central[, unde s-au succedat popula\ii
vechi ca sumerienii, akkadieniim babilonienii, asirienii, caldeenii ]i altele p`n[ la instalarea
definitiv[ a semin\iilor arabe, islamice. De acolo, prin intermediul me]te]ugarilor, porumbeii
domestici au ajuns @n Asiria, apoi @n Siria - unde porumbeii erau ocroti\i; @n zona Babilonului
exista un cult al porumbelului care interzicea consumul lui. Porumbeii domestici\i din Asiria se
r[sp`ndesc @n Fenicia, Palestina, Cipru, Egipt - unde au avut o tripl[ utilizare: obiect de cult,
purt[tori de ]tiri ]i pentru consum - porumbelul figura @n meniul cotidian al faraonilor din dinastia
a IV-a egiptean[, @n mileniul III @naintea erei noastre. O pictur[ mural[ egiptean[, din anul 3000
@.e.n. prezint[ lansarea a patru porumbei mesageri pentru a duce vestea @ncoron[rii lui Ramses
al III-lea. Drumul parcurs de porumbeii domestici a fost spre r[s[rit - din Persia ]i Arabia c[tre
China - sau spre vest - din Siria @n Grecia @n secolul V @.e.n. - dispersarea lor fiind relizat[ de
negustori sau de o]teni cu ocazia variilor r[zboaie.
Romanii au preluat de la popoarele cucerite obiceiul de a cre]te porumbei, utiliz`ndu-i at`t
ca obiect de cult c`t ]i pentru consum (Cato cel B[tr`n -234/149 @.e.n. - se refer[ @n lucrarea sa
despre agricultur[ la faptul c[ @n secolul al II-lea @. Hr., cresc[torii de porumbei @]i vindeau marfa
@n pie\ele localit[\ilor urbane. M. Terentius Varo - 116/27 @. Hr. -, @n lucrarea sa Res rustica, face
precizarea c[ porumbeii se cre]teau ]i pentru agrement, mai ales porumbeii de ornament, care
se vindeau la pre\uri ridicate la Roma, cu aceast[ ocazie realiz`ndu-se ]i o descriere a lor @ntuneca\i la culoare - ]i modul cum erau @ncruci]a\i cu al\ii albi adu]i din alte \[ri ]i crescu\i - se
face precizarea c[ porumbeii erau \inu\i @n partea cl[dirii denumit[ columen, de unde a derivat
]i numele familie columbae.
Se poate afirma cu certitudine c[ str[mo]ul porumbelului roman era cunoscut ]i crescut @n
regiunea Campania, el se apropia ca m[rime de g[in[, valoarea lui fiind deosebit de mare @n
aceast[ ipostaz[ de furnizor de carne. #n afar[ de aceast[ ras[ se cre]teau ]i porumbei de zbor,
care selec\iona\i @n mod foarte riguros erau folosi\i de legiunile romne @n calitate de transmi\[tori
de ]tiri (se cunoa]te faptul c[ la @ncercuirea Modenei de c[tre Marc Aureliu @n anul 44 @.e.n.
porumbeii au fost utiliza\i de Brutus pentru a transmite ]tiri @n tab[ra consulilor; @n mod similar @n
Grecia antic[ victoriile repurtate la jocule olimpice erau anu\ate tot prin porumbei mesageri.
Despre rela\iile dintre om ]i animalele domestice furnizeaz[ informa\ii Codul brahmanilor,
c[r\ile sfinte chineze]ti, Biblia, Coranul. O referin\[ precis[ @n ceea de prive]te rasele vechi de
porumbei g[sim @n Talmadul evreesc, lucrare din sec. V @.e.n. @n care sunt descrise zece rase de
porumbei.
Abdul Fazil, @n descrierea realizat[ @n 1596 a cur\ii marelui mogul Akbar - care a domnit @n
India r[s[ritean[ - scoate @n eviden\[ faptul c[ domnitorul era un mare prieten al porumbeilor; el
primea porumbei at`t ca dar de la conduc[torii altor \[ri, dar @i ]i cump[ra de la negustori cre]tea la curtea sa peste 30.000 de exemplare, fiind prefera\i porumbeii rotitori.
#n Europa, r[sp`ndirea porumbeilor a luat amploare @n Evul Mediu, calea principal[ utilizat[
fiind cea maritim[ - marinarii aduceau porumbei de diferie rase din Orient cu navele lor @n \[rile
din vestul continentului - dar nu este de neglijat aportul la acest fenomen al negustorilor sau
chiar al cuceritorilor - maurii @n Spania - ori a popoarelor migratoare.
At`t primele genera\ii de decenden\i ai porumbeilor domestici, precum]i actualii componen\i
ai diferitelor rase de porumbei create de oameni petru a satisface gusturile ]i dorin\a lor de
ast[zi acelea]i obiceiuri pe care le-au avut porumbeii s[lbatici, de st`nc[: cuib[ritul dac[ nu @n
pe]teri @n locuri @nchise, @n semiobscuritate - poduri de case, turnuri de biserici etc. - ]i niciodat[
pe ramurile copacilor similar porumbeilor gulera\i sau pope]ti - Columba polumbus - ori @n
scorburile copacilor din p[duri, asem[n[tor Columba oenus. Trebuie s[ mai remarc[m o
particularitate proprie speciei Columba livia, fie c[ este vorba de exemplare s[lbatice sau
descenden\ii lor de azi, adic[ indivizi apar\in`nd raselor cultivate @n prezent, ]i anume convie\uirea
@n colonii @n cadrul c[rora perechile odat[ formate nu se mai despart; ele @]i stabilesc un loc pe

62

Andrei Potcoav[

care-l adjudec[, uneori chiar prin lupt[, @l ap[r[ ]i-l p[streaz[ , construind locul unde cuib[resc,
@]i clocesc ou[le ]i cresc puii.
Notabil este ]i faptul c[ porumbeii domestici s[lb[tici\i, care vie\uiesc pe construc\ii @nalte,
turle de biserici etc., se @ntorc la forma de origine. Dezertorii semis[lbatici, frecven\i @n Europa,
@n aglomera\ii urbane, nu pot fi deosebi\i de forma s[lbatic[.
Datorit[ domesticirii s-a modificat lent baza ereditar[ a organismului porumbelului, ceea ce
a dus apoi la schimbarea aspectului exterior fa\[ de cel al speciei s[lbatice. Datorit[ condi\iilor
de via\[, ocrotirii dat[ de om, muta\iile fiziologice ap[rute la organismul p[s[rilor, le-au diminuat
reflexele de ap[rare, le-au dezvoltat corpul, le-au crescut prolificitatea, dar au devenit mai
sensibili la boli ]i varia\iile climei.
#n contextul noilor condi\ii, variabilitatea, selec\ia ]i ereditatea au determinat evolu\ia speciei.
Datorit[ variabilit[\ii speciei au ap[rut @nsu]iri noi, fixarea lor s-a realizat prin selec\ia ]i aplicarea
unor metode adecvate de cre]tere. Omul cresc`nd porumbelul mai mult pentru agrement, a
ajuns s[ formeze o multitudine de rase, muta\ii care @n multe cazuri contituie un dezavantaj, dar
interesul economic fiind minor, a primat dorin\a cresc[torilor pentru diferite forme bizare care-i
satisfac gustul. A]a s-a ajuns @n prezent la peste 800 de rase cunoscute de porumbei, fiecare cu
caracteristici morfologice ]i fiziologice, av`nd asem[n[ri de form[ ]i culoare, de aptitudini ce
se transmit la descenden\i, ]i anume gabarit, forma capului, penaj, colorit ]i arta zborului. Este
important de re\inut c[ men\inerea caracteristicilor raselor se poate asigura numai aplic`nd o
selec\ie sever[ @n condi\iile de mediu, @ntre\inere ]i furajare optime.
Clasificarea porumbeilor domestici se realieaz[ dup[ diferite criterii @ntre care se pot enumera:
- locul de formare: rase autohtone sau de import;
- talie: mic[, mijlocie, mare;
- greutate: u]oare (230-300 gr.), mijlocii (300-500 gr.), grele (peste 500 gr.);
- dimensiunea ciocului: scurt, mijlociu, lung;
- l[\imea cozii: @ngust[, lat[, semilat[;
- principalul caracter morfologic: volta\i, gulera\i, gu]a\i, freza\i;
- scopul cre]terii:
- de agrement: sport, recreativ, pl[cere
- de utilitate sau produc\ie: pentru carne.
Porumbeii de agrement pot fi:
- de zbor, cu rase de rotitori, juc[tori de @n[l\ime, de durat[ sau c[z[tori;
- de ornament sau decor, rase crescute pentru aspect, frumuse\e, forme corporale, structur[,
culoare sau desenul penajului;
- porumbei c[l[tori, zbur[tori de performan\[(vitez[, distan\[).
***
Odinioar[ se credea c[ unii reprezentan\i ai regnului animal - printre care ]i porumbelul - nu au
fiere ]i ca atare carnea lor este at`t de pur[ @nc`t pe vremea c`nd colectivit[\ile erau m[cinate de
cium[ - necru\[toarea molim[ a Evului Mediu - constituia singurul fel de m`ncare ce se servea la
masa capetelor @ncoronate. De altfel, Sf`ntul Ciprian (Thascius Cacillius Cyprianus - teolog cre]tin,
episcop de Cartagena, 210/258) a scris @n lucrarea sa Despre unitatea bisericii c[, Duhul Sf`nt
luase aspect de porumbel, deoarece aceast[ pas[re este simpl[, vesel[ ]i nu are fiere.
Istoria simbolic[ a porumbelului @ncepe cu perioada potopului biblic, c`nd lansate de c[tre
Noe din Arca sa, dup[ ce corbul s-a @ntors f[r[ nici un rezultat, el s-a @ntors cu ramura de m[slin
@n cioc, semn ]i simbol al p[cii ]i m`ntuirii.
Grecii antici considerau porumbelul ca pas[re profetic[ ]i simbol al armoniei - similar cifrei
opt c[reia @i era asimilat[. #n p[durea Dodonei - sanctuar ]i oracol dedicat lui Zeus, sanctuar
care rivaliza ca importan\[ cu cel din Delfi, situat @n ora]ul cu acela]i nume din zona central[ a
Epirului - porumbeii sacri @nconjurau stejarul sf`nt al lui Zeus ]i participau la oracole. Bl`nde\ea
lor fireasc[ a f[cut s[ fie consacra\i ]i Afroditei - zei\a dragostei ]i a frumuse\ii, fica lui Zeus ]i a
nimfei Diana, sau dup[ o alt[ versiune n[scut[ din spuma m[rii ca fiic[ a lui Uranus, c[ruia @i
aduceau mesaje amoroase.

Valen\ele comunic[rii prin timbru

63

#ncep`nd cu perioada cre]tinismului timpuriu, porumbelul a reprezentat sufletul celor drep\i;

@]i lua zborul de pe buzele sfin\ilor muribunzi spre a se @n[l\a @n sferele luminii ]i al r[spl[tirii, @n
rai. El devine simbolul Duhului Sf`nt, al spiritului divin, plan`nd deasupra apelor primordiale. #n
aceast[ ipostaz[, deoarece a cobor`t deasupra lui Ioan c`nd @l boteza pe Iisus el trebuie
reprezentat @n iconografie cu capul @n jos ]i nu zbur`nd spre @n[l\imi; heraldica a re\inut aceast[
modalitate de prezentare ]i a @nf[\i]at @ntotedeauna porumbelul Sf`ntului Duh c[z`nd, adic[
@n faza descendent[ a zborului. #nf[\i]at alb reprezint[ puritatea; catarii, adep\ii unei erezii din
sec. XI-XII, r[sp`ndit[ @n Europa apusean[ - Italia, Fran\a - cu prec[dere @n r`ndul meseria]ilor
]i \[ranilor condamnau lumea natural[, considerat[ ca o crea\ie a diavolului, militau pentru o
via\[ cast[ ]i auster[ @n vederea unirii cu Dumnezeu, l-au adoptat ca atare. #n iconografie se
utilizeaz[ pentru porumbel ]i alte culori semnificative. Astfel, Hugues de Saint-Victor, teolog ]i
simbolog francez din secolul al XII-lea, face urm[toarea afirma\ie: Porumbelul are dou[ aripi,
a]a cum pentru un cre]tin coexist[ dou[ moduri de via\[, via\a activ[ ]i cea contemplativ[.
Penele albastre din aripi @nseamn[ g`ndurile omului, nuan\ele incerte de pe restul corpului,
acele culori schimb[toare care duc g`ndul la o o mare agitat[ simbolizeaz[ oceanul <<patimilor
omene]ti pe care plute]te Biserica>>. #]i pune @ntrebarea: de ce porumbelul are ochii de un
frumos galben auriu? ]i tot el r[spunde: pentru c[ galbenul, culoarea fructelor coapte este
@nsu]i culoarea existen\ei ]i maturit[\ii. Ochii galbeni ai porumbelului sunt privirea plin[ de
@n\elegere pe care Biserica o arunc[ asupra viitorului. #n final o alt[ precizare: Porumbelul are
picioarele ro]ii pentru c[ Biserica @nainteaz[ @n lume cu picioarele @ns`ngerate ale martirilor.
Porumbelul este ]i simbol pentru alchimie. Emblema teologic[ a Sf`ntului Duh poate
desemna sufletul imaculat, singurul @n stare s[ ajung[ la marile taine ermetice. #n desf[]urarea
fazelor succesive a Marii Opere, porumbelul simbolizeaz[ faza albului, care urmeaz[ celei a
tenebrelor, a putrefac\iei simbolizat[ de corb, uneori calea uscat[ - care se face doar @n creuzet
- este reprezentat[ printr-o piatr[ de care este legat de picioare un porumbel.
#n bestiare - culegere medieval[ de povestiri ]i moralit[\i despre animale sau prelucr[ri @n
literatura medieval[ occidental[ a Fiziologului - porumbelul se deosebea de columb[, dar se
asem[na cu turturica. Odinioar[ era o pas[re de sacrificiu, iar Leviticul - a treia carte din
Pentatenh, atribuit[ lui Moise, care con\ine legi rituale ]i continu[ nararea @nt`mpl[rilor prin
care a trecut poporul lui Israel @n Sinai - precizeaz[ acest ritual: Dac[ aduce el din p[s[ri ardere,
de tot Domnului s[ aduc[ jertfa sa din turturele sau din pui de porumbei. Preotul s[ o aduc[ la
jertfelnic, s[-i fr`ng[ g`tul, iar s`ngele s[-l scurg[ pe peretele jertfelnicului. Gu]a ]i penele s[
le scoat[ ]i s[ le arunce l`ng[ jertfelnic, @n partea dinspre r[s[rit, la locul cenu]ii. Apoi s[-i
fr`ng[ aripile, f[r[ a le desprinde de trup, ]i s[ o ard[ preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe
foc, ca ardere de tot, jertf[, mireasm[ pl[cut[ Domnului.
#ntr-un alt pasaj se descrie tot un sacrificiu, dar de doi porumbei sau dou[ turturele, unul ca
jertf[ pentru p[cat ]i altul pentru @mbunarea Domnului. #n acest din urm[ caz, capul nu va fi
smuls de pe trupul p[s[rii, ci doar g`tul va fi fr`nt.
Aces sacrificiu nu este o inova\ie a evreilor. Asirienii t[iau ]i ei @n dou[ un porumbel, spre a
evoca modul cum zeul Marduk @l despicase la @nceputurile lumii pe du]manul s[u. Asirienii mai
spintecau aceste p[s[ri ]i pentru a le examia viscerele ]i a face prevestiri.
Opus Columbei, porumbelul a devenit ]i simbolul p[catului; pentru indieni reprezenta invidia,
figur`nd ca atare pe roata budist[ a lui Vinaya al[turi de porc - ignoran\a - ]i de ]arpe - m`nie.
Porumbelul este prietenul licornei - un animal supranatural ]i de bun augur, ce reprezenta o
prevestire favorabil[; este descris ca un colun sau m[gar s[lbatic, cu corpul @n @ntregime alb,
capul de culoarea purpurei, ocii de un albastru @nchis, av`nd @n mijlocul frun\ii un corn lung
stacojiu la partea superioar[, negru la mijloc ]i alb la baz[, caracterizat prin iu\eala deplas[rii,
cruzimea ]i s[lb[ticia comportamentului. Licorna are ca dujman ereditar elefantul, dar are
sl[biciune pentru p[s[ri; Al Kazuin vorbind despre prietenia ce exist[ @ntre el ]i porumbei - al\i
autori nominaliz`nd turturica; arborele @n care aceste p[s[ri @]i fac cuibul este acela]i sub care
unicornului @i place s[ se odihneasc[, exist`nd percep\ia c[-i place gunguritul porumbelului,
c[ruia la r`ndul lui @i place s[ se a]eze pe capul ei, l[s`ndu-l @n voia sa ]i r[m`n`nd perfect

64

Andrei Potcoav[

nemi]cat[. Unii autori @ncearc[ s[ apropie @n descrierile lor licorna de animalele reale cunoscute,
@n acest sens a existat tendin\a de a-l substitui cu rinocerul, animal unicorn viu, care detest[ elefantul
cu care este permanent @n lupt[, iar leg[tura sa cu porumbelul sau turturica, ar putea fi o percep\ie
av`nd @n vedere obi]nuin\a acestui animal de a purta pe spate p[s[ri ce-l ciugulesc de parazi\i.
***
Porumbelul, simbol ]i subiect @n operele de art[, este legat de numele lui Picasso Pablo
Ruiz, cel mai celebru artist al secolului al XX-lea. Personalitate puternic[, unul dintre cei mai
prolifici arti]ti, manifest`ndu-se multilateral prin utilizarea tuturor mijloacelor artistice de exprimare
@n domeniu - creion, acuarele, vopsele de ulei, c[rbune, metal, ghips etc. - domin[ via\a artistic[
avangardist[ p`n[ @n preajma celui de al doilea r[zboi mondial, fiind unul dintre ini\iatorii
schimb[rilor din domeniul picturii, sculpturii, tip[riturilor.
Dup[ ce str[bate perioada albastr[ caracterizat[ printr-un stil complet original @n care
teme precum dezmo]teni\ii societ[\ii, s[r[cia ]i
disperarea erau zugr[vite cu o u]oar[ triste\e @n
tonuri de albastru, rece, reflect`nd ]i perioda de
s[r[cie disperat[ a vie\ii sale ]i perioada roz - @n
care tonurile de roz iau locul celor albastre, chiar
dac[ mai era abordat[ tema surghinui\ilor, dar @ntr-o
manier[ optimist[, predilecte fiind reprezent[rile de
acroba\i, dansatori ]i modul de via\[ al circurilor,
modalit[\i de exprimare care modific[ percep\ia
publicului fa\[ de opera sa, determin`nd ie]irea
artistului din perioada de s[r[cie a vie\ii sale abordeaz[ o nou[ modalitate de exprimare, care va fi catalogat[ de exege\ii artelor plastice
prin eticheta exclusiv denumit[ curentul cubist. Reprezentarea personajelor s[lbatice, fragtate,
dispuse pe un fond nedefinit vestesc perioada @n care pictura trebuia s[ fie o transcriere a realit[\ii
]i prin lucrarea realizat[ @n 1907 Dimni]oarele din Avignion care constituie prima manifestare
din domeniu, considerat[ temelia mi]c[rii, curentul cubist este lansat, c`]tig`nd tot mai mul\i
adep\i. El distorsoneaz[ realitatea @ntr-o serie de suprafe\e @ntrep[trunse, de culori ]i tonuri
diferite, tema principal[ a domeniului fiind greu de definit, consider`ndu-se c[ trebuie @nceput
cu ceva, o tr[s[tur[ de penlel, un scaun, un col\ de mas[, un personaj @n scopul atingerii
abstractului. Chiar @n cele mai abstracte lucr[ri cubiste sunt identificabile fragmente de obiecte.
Fondul s[u spaniol, nelini]tea care a generat barocul iberic at`t de specific, @l conduc pe noi
drumuri, recepteaz[ influen\e din arta antichit[\ii greco-romane, fiind atras de robuste\ea formelor
particip[ la manifest[rile suprareali]tilor realiz`nd lucr[ri @n care sunt identificabile personaje
deformate, agitate de for\e incontrolabile intuind dezastrele ce
vor veni peste pu\in timp pe scena istoriei. Izbucnirea r[zboiului
civil spaniol, preludiul la al doilea r[zboi mondial, marea
conflagra\ie a secolului al XX-lea, @l determin[ s[ realizeze lucr[ri
@n care @]i manifest[ oroarea @mpotriva ira\ionalului, a violen\ei,
semnificativ fiind Femeia care pl`nge ]i celebrul Guernica,
sugerat de bombardarea barbar[ a ora]ului ]i constituind
indubitabil protestul artistului @mpotriva agresiunii, brutalit[\ii
precum ]i sentimentul s[u de solidaritate cu cei care ap[r[
integritatea ]i frumuse\ea oamenilor, moment ce se va constitui
@n punctul de plecare al evolu\iei sale explicit angajat[.
#m 1948 ia parte la Congresul p[cii din Polonia iar un an mai
t`rziu creaz[ Porumbelul - simbol al p[cii ]i speran\ei. De altfel,
dup[ cum precizeaz[ exege\ii operei sale, cu reprezentarea
porumbelului Picasso a @nceput primii s[i pa]i @n art[, desen`nd
aripile p[s[rii pe lucrprile tat[lui s[u Jose Ruiz Blanco, ]i ulterior

Valen\ele comunic[rii prin timbru

65

consecvent acestei reprezent[ri @n anii r[zboiului marcheaz[

contururi de aripi pe fond @ntunecat, modalitate care creaz[ o
puternic[ impresie; porumbelul ca ]i oamenii intuiesc pericolul,
dar pas[rea avea avantajul de a se putea ridica @n v[zduh de
unde cu ochii s[i rotunzi scruteaz[ realitatea. Ulterior, @n afi]ele
lui Picasso, menite s[ mediatizeze ac\iunile relizte pe plan
mondial @n ap[rarea p[cii,
porumbelul este reprezentat cu
aripile desf[cute av`nt`ndu-se @n
zborul s[u deasupra p[m`ntului,
sau a]ezat pe sol, vigilent la ceea
ce se @nt`mpl[ @n jurul s[u.
Sugestiv, @n acela]i timp
deosebit de expresive sub aspectul ipostazei prezent[rii
poirumbelului, sunt dou[ afi]e realizate @n anii 1949-1950.
- litografia Porumbelul p[cii (54,5/70 cm.), afi]ul
excep\ional, realizare a imprimeriei Mourlot din Paris din 1949,
menit s[ mediatizeze Congresul mondial al partizanilor p[cii
care ]i-a desf[]urat lucr[rile @ntre 20-23 aprilie 1949 la Paris.
Lucrarea este reprezentat[ pe o serie de m[rci po]tale emise
de administra\iile po]tale ale Chinei - @n emisiunea
1952, dedicat[ Congresului pentru pace ]i prietenie
@n Asia ]i zona Oceanului Pacific, ]i de URSS, @n
1981, pe blocul omagial, dedicat anivers[ri a 100
de ani de la na]terea pictorului.
- litografia Porumbel @n zbor (55/70 cm.) este o alt[
realizare @n domeniu, oferit[ publicului @n 1950 ]i
utilizat[ de administra\ia po]tal[ chinez[ @n 1952
pentru a marca Congresul pentru pace ]i prietenie @ntre
\[rile Asiei ]i zonei Oceanului Pacific din anul 1952.
Cea mai cunoscut[ realizare litografic[ a anului
1950 este Porumbelul, materializat[ @n cadrul imprimeriei mourlot din Paris, ocazionat[ de
desf[]urarea celui de al doilea Congres Mondial al partizanilor p[cii de la Londra (13-19
noiembrie 1950).
- Porumbelul c[l[tor (100/66 cm.), realizare prezentat[ pe marca po]tal[ cu nominalul de
500 F, pus[ @n circula\ie de administra\ia po]tal[ a Republicii Coasta de Filde] la data de 4
septembrie 1982, pentru a marca a 100-a aniversare a na]terii lui Picasso.

- Litografia Porumbelul ]i curcubeul, realizare din 1962 este prezentat[ pe valoarea cu

nominalul de 40 F a emisiunii 100 de ani de la na]terea lui Picasso pus[ @n circula\ie la
30.06.1981 de admionistra\ia po]tal[ a Republicii Federa\iei Islamice a Comorelor.
Urmare a studierii crea\iei lui Picasso este obligatoriu ca @n final s[ concluzion[m c[ artistul
parcurge cu dezinvoltur[ perioade diverse - albastr[, roz[, neagr[, Diront, a metamorfozelor, -

Andrei Potcoav[

66

ader`nd la diferite curente ]i particip`nd la elaborarea programelor lor, p[r[sindu-le apoi pentru
altele; artistul fuge de ancorarea @ntr-o formul[, indiferent c`t a crezut @n ea la un moment dat,
determin`nd riscuri pentru posteritate @n cazul @ncerc[rii de a-l fixa, de a-l defini ca apar\in`nd la
un anume curent. De altfel, foarte plastic, criticul Herbert Read face afirma\ia: Diversitatea plastic[
a lui Picasso este pentru critici una dintre cele mai derutante caracteristici. Dar tocmai aceast[
impetuas[ nevoie de nou, de negare a formelor @nghe\ate, de r[scolire a universului uman cu
cele mai diverse mijloace artistice pentru a-i sublinia demnitatea ]i durata constituie secretul
succesului unuia dintre cei mai cota\i arti]ti ai secolului. Curajul toreadorului, al navigatorului
plecat spre orizonturi @ndep[rtate, @nfruntarea for\elor r[ului, geniul nout[\ii se reg[sesc @n
personalitatea ce-a izbucnit ostil[, nelini]titoare, constructiv[, @mbr[c`nd cu o energie unic[,
via\a ]i cerul pe care, metafora porumbelului s[u, @l visa senin, albastru.
***
Administra\ia Po]tal[ a Rom`niei @n a doua jum[tate a secolului al XX-lea a utilizat porumbelul
ca simbol @n realizarea unei multitudini de emisiuni de m[rci po]tale cu tematic[ angajat[. Din
totalul emisiunilor realizate ]i puse @n circula\ie @ntre 25.03.1947 ]i 08.05.1995, un num[r de 15
pot fi @ncadrate ca tematice cu suport politic con\in`nd mesaje at`t ale Statului rom`n c`t ]i ale
conducerii sale politice prin intermediul administra\iei po]tale, pentru mediatizarea unor
evenimente sau anivers[ri ale acestora - congrese, zile festive etc. - cu conota\ie na\ional[ sau
interna\ional[.
O enumerare este posibil[ ]i noi o realiz[m tabelar, punct`nd emisiunile, @nso\ite de unele
date tehnice referitoare la realizarea lor.
N r.
crt.

D enumirea emisiunii

Data punerii
@n circula\ie

N r. catalog
Michel

Tip
imprimare

Machetator

Tiraj
(serii)

A. Murnu

1 mil.

C . Mller

100.000

1.

Pacea

25.03.1947

1027

He

2.

Festivalul mondial al tineretului de la Berlin

01.08.1951

1264/66

He

I. Dumitrana
C . Muller
O. Adler
I. Dumitrana
C . Muller
O. Adle

3.

S[pt[m`na muncii

22.09.1951

1288/90

He

4.

Al IV-lea festival monsial al tineretului ]i

studen\ilor - Bucure]ti

11.07.1953

1435/38

He

5.

Adunarea mondial[ pentru pace - Helsinki

07.05.1955

1514

He

I. Dumitrana

3 mil.

6.

C ursa p[cii

30.05.1957

1649

He

V. Grigorescu

1 mil.

7.

Al IV-lea congres mondial al femeilor- Viena

16.05.1958

1708

He

L. Ro]ianu

1 mil.

8.

Ziua interna\ional[ a femeii

07.03.1960

1839

He

A. Tasgian

1 mil.

9.

Sculpturi de art[ na\ional[

15.04.1961

1942/50

He

Grant, D rug[

100.000

10. ON U

27.11.1961

2037/39

LA

Meschendofer

11. C osmonautica @n slujba p[cii

27.06.1962

2080/93

LA

Meschendofer

3 mil.

12. 30 de ani de activitate a R om`niei la ONU

25.10.1965

4201

TA

Vl. Stoianov

2 mil.

28.06.1974

3220

He

G. Bozianu
S. Popescu

6 mil.

26.03.1975

3261

TA

D . D[nil[

5 mil.

He

O. D[nil[

200.000

13.

25 de ani de la creerea mi]c[rii interna\ionale

]i na\ionale pentru pace

14. C odificarea po]tal[

15.

C onferin\a pentru securitate ]i cooperare @n

Europa, Helsinki'75

30.07.1975

3280/83

16.

60 de ani de la creerea UTC

12.05.1982

1 mil.

1 mil.

3867/71

He

A. D umitrana

250.000

Anul interna\ional al tineretului

10 ani de la semnarea documentului final al
18. C onferin\ei pentru securitate ]i cooperare @n
Europa - H elsinki1975
19. Anul interna\ional al p[cii

15.04.1985

Bl 214

TA

M. M[nescu

150.000

03.06.1985

1041

TA

Vl. Stoianov

22.500

25.07.1986

4287

TA

E. Palade

150.000

20.

Europa '95

08.05.1995

5084/85

TA

D inu Petre

190.000

21.

Al 23-lea C ongres U PU , Bucure]ti 2004

- 02.2004

He

G. U rsache

70.000

17.

Obs.: tip imprimare: He - heliogravur[, TA - Tipar ad`nc, LA - Lambert

Valen\ele comunic[rii prin timbru

67

Anul 1945 aduce @ncheiera ostilit[\ilor @ntre puterile beligerante @n cel de-al doilea r[zboi
mondial determin`nd capitularea necondi\ionat[ a armatelor germane ]i a celor japoneze pe
fronturile din Europa ]i Asia (la 2 septembria 1945, la bordul navei de linie Missouri se semneaz[
capitularea necondi\ionat[ a Japoniei, ac\iune ce marcheaz[ sf`r]itul celui de-al doilea r[zboi
mondial). #n acest context, @ntre 17.07-02.08.1945 se desf[]oar[ tratativele pentru semnarea
Acordului de la Postdam, privind liniile directoare ale organiz[rii postbelice a Germaniei pe
baza principiilor demilitariz[rii, denazeific[rii ]i democratiz[rii acesteia.
Dup[ aproximativ un an, @ntre 29.07 - 15.10.1946 se desf[]oar[ lucr[rile Conferin\ei de Pace
de la Paris, conferin\[ convocat[ de puterile @nving[toare @n cel de-al doilea r[zboi mondial @n
scopul @ncheierii tratatului de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, Rom`nia ]i Ungaria, fo]ti alia\i
ai Germaniei hitleriste ]i discutarea statutului ora]ului Triest. Ulterior acesteia se adopt[ ]i tratatul
de pace cu Rom`nia, con\in`nd 38 de articole ]i ]ase anexe. Dup[ negocieri ]i impuneri se
@ncheie la 10.02.1947, la Paris, de c[tre statele @nving[toare @n cel de-al doilea r[zboi mondial
tratatele de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, Rom`nia ]i Ungaria, document ce cuprindea
clauze cu caracter politic, militar, economic ]i teritorial, inclusiv prevederi referitoare la restituiri
]i repara\ii. #n ceea ce prive]te Rom`nia, este foarte important s[ preciz[m c[ acest document
consfin\ea anularea dictatului de la Viena din 1940 prin care Rom`niei @i era r[pit Nordul
Transilvaniei, teritoriu ce a fost transferat Ungariei, dar i se impunea plata unor desp[gubiri @n
cadrul repara\iilor de r[zboi.
Administra\ia po]tal[ a Rom`niei marcheaz[ acest moment printr-o emisiune denumit[
generic Pacea pus[ @n circula\ie la data de 27.03.1947 - machete ale graficianului A. Murnu,

imprimate prin heliogravur[ pe h`rtie alb[ cu filigran XIV, @ntr-un tiraj de 1 mil. de serii de m[rci
po]tale cu dantelura 14:14 1/2. Emisiunea, cu o grafic[ adecvat[, ingenios conceput[ con\ine
patru timbre av`nd ca element comun, la marginea inferioar[ a acestora, inscrip\ia: PACEA 10 - FEBRUARIE 1947, data la care a avut loc semnarea tratatului de pace de la Paris, ]i
ramura de m[slin - pe care anticii o considerau simbol al p[cii, iar cel ce avea de f[cut o propunere
de @mp[care sau de adresat o rug[minte, conform cutumelor vremii, se @nf[\i]a cu o ramur[ de
m[slin.
Pe trei din cele patru miniaturi po]tale sunt prezentate simboluri ale p[cii, @n variante realizate
cu mult[ delicate\e:
- mesagerul p[cii; @ntr-un tradi\ional car roman este purtat[ o t`n[r[ cu ramura de m[slin @n
m`n[;
- @ngerul p[cii; o frumoas[ alegorie reprezent`nd o t`n[r[ cu aripi de @nger ]i o ramur[ de
m[slin @n m`na st`ng[, @n ipostaza de stindard;
- porumbelul p[cii; @n zbor dezinvolt, cu ramura de m[slin @n cioc.
Al patrulea timbru ne aduce @n aten\ie steagurile celor trei puteri aliate @nving[toare @n cel deal doilea r[zboi mondial asupra Germaniei hitleriste ]i a alia\ilor s[i.
Sintagma porumblul p[cii revine ca laitmotiv @n descrierea miniaturilor po]tale puse @n
circula\ie, @n Rom`nia, @n anii 50: Festivalul mondial al tineretului - Berlin (01.03.1951),
S[pt[m`na muzicii (22.11.1951), Al IV-lea festival mondial al tineretului ]i studen\ilor de la
Bucure]ti (01.07.1953), Ziua interna\ional[ a copilului (01.06.1954), Adunarea mondial[ pentru

68

Andrei Potcoav[

pace, Helsinki (07.05.1955), Cursa p[cii (30.05.1957), Al IV-lea congres mondial al femeilor,
Viena (16.05.1958).
Emblemele festivalurilor mondiale ale tineretului de la Berlin (1951) ]i Bucure]i (1953) av`nd
ca reprezentative grupuri de tineri deasupra c[rora zboar[ sau lanseaz[ porumbei, precum ]i
aceea a s[pt[m`nii muzicii (1951), cu porumbelul redat pe coardele unei lire sau cursa p[cii
(1957), cu porumbelul prezentat pe ghidonul unei biciclete, utilizeaz[ emblematicul porumbel
al p[cii pentru a aduce @n aten\ia contemporaneit[\ii c[ respectivele manifest[ri au pregnant
caracter militant, dar ]i cultural sportiv, care se @nsumeaz[ ]i ac\iunilor pe plan mondial ale
institu\iei Mi]carea mondial[ pentru pace, cu larg[ conota\ie politic[, @n epoc[.

#n mod similar, dar de data aceasta cu pronun\at caracter propagandistic, se @nscriu emisiunile:
Adunarea mondial[ pentru pace, Helsinki (07.05.1955), Al IV-lea congres mondial al femeilor,
Viena (15.05.1958), Ziua interna\ional[ a copilului (01.06.1954), @n care porumbelul p[cii
este utilizat pentru a marca pe m[rci po]tale participarea la lupta pentru pace, care, se constituie
ca o continuitate @n anii 50 activit[\ilor ini\iate de Primul Congres Mondial al P[cii de la Paris
(20-25.04.1949) inclusiv prin aderarea la ideea pacifist[ a unor entit[\i ale societ[\ii umane
(femeia, copilul) prin organiza\iile create la nivel planetar @n perioada urm[toare @ncheierii
celui de-al doiela r[zboi mondial: Federa\ia Democratic[ Interna\ional[ a Femeilor creat[ la
01.12.1945, Fondul ONU pentru Copii, creat la 11.12.1948 ]i declararea zilei de 1 iunie ca Zi
Interna\ional[ a copilului.
Anul 1961 ne aduce @n aten\ie o emisiune de m[rci po]tale, Sculpturi din arta na\ional[,
imprimate prin procedeul tehnic heliogravur[ utiliz`nd machetele arti]tilor plastici N. Grant ]i I.
Drug[, @ntr-un tiraj de 3 mil. de serii. Emisiunea are menirea de a face cunoscut prin intermediul
miniaturilor po]tale operele sculptorilor rom`ni Ion Irimescu, Ion Vlad, Boris Caragea, C. Baraschi,
Ion Jalea, C. Medrea. Dintre lucr[rile
maiestrului Ion Jalea (1887-1983), elev
al lui D. Paciurea ]i Bourdelle,
remarcabil prin echilibrul de esen\[
clasic[ al compozi\iei, prin expresivitatea
]i plasticitatea formelor, a fost aleas[
pentru a fi reprezentat[ lucrarea Pacea,
oper[ de maturitate a artistului, @n care o
femeie matur[ lanseaz[ un porumbel.
La 27 iunie 1962 este pus[ @n
circula\ie emisiunea Cosmonautica @n

Valen\ele comunic[rii prin timbru

69

slujba p[cii, @ntr-un tiraj de 3 milioane exemplare, format[ din patru timbre nedantelate.Imprimate
prin sistemul Lambert, utiliz`nd machetele artistului plastic Harald Meschendorfer. Remarc[m
pe fondul celor patru miniaturi po]tale ]i pe cel al coli\ei, reprezentarea stilizat[ a porumbelului
p[cii, modalitate ce confer[ prin ineditul concep\iei ]i al realiz[rii o unicitate @n politica editorial[
a administra\iei po]tale rom`ne]ti.

#n lucrarea Emisiunile de m[rci po]tale ap[rute @n anii 74, 75, 76 tip[rit[ sub egida editurii
Romperesfilatelia (@n 1977) emisiunea 25 de ani de la creerea mi]c[rii mondiale ]i na\ionale
pentru pace, realizare @ntr-un tiraj de 6 milioane de exemplare cu valoare nominal[ de 2 lei,
utiliz`nd machetele arti]tilor plastici Gh. Bozianu ]i S. Popescu pe care este prezentat[ m`na
unui grafician ce traseaz[ contururile unui porumbel stilizat peste imaginea globului p[m`ntesc,
este adus[ @n aten\ia noastr[ astfel: emisiunea, format[ dintr-o singur[ marc[ a c[rei valoare
nominal[ este de 2 lei, este consacrat[ anivers[rii a 25 de ani de la creerea mi]c[rii mondiale
]i na\ionale pentru ap[rarea p[cii. Problema elimin[rii r[zboaielor din via\a omenirii a preocupat
din cele mai vechi timpuri g`nditorii ca Aristofan, Plutarh, Erasm din Roterdam, Rousseau, Kant.
#n condi\iile necunoa]terii legilor reale de dezvoltare social[, proec\iile privitoare la pace
ve]nic[ elaborate de g`nditorii premarxsi]ti au r[mas @ns[ de domeniul utopiei. Abia dup[
descrierea acestor legi de c[tre clasicii marxism-leninismului a devenit posibil[ elaborarea unei
concep\ii consecvente, ]tiin\ifice respre c[ile realiz[rii p[cii mondiale.
#n condi\iile actuale lupta pentru pace cunoa]te o etap[ superioar[ @n desf[]urarea ei.
Creat[ @n 1949 mi]carea mondial[ a partizanilor p[cii este condus[ de Consiliul Mondial al
Partizanilor P[cii, @nfiin\at @n 1950. Primul Congres Mondial al Partizanilor P[cii a avut loc @n
aprilie 1949 ]i a avut ca organ executiv Comitetul Permanent al Congresului Mondial al
Partizanilor P[cii. Acest comitet a fost compus din 140 membri reprezent`nd 52 de \[ri ]i a avut
ca pre]edinte pe Frederic Joliot-Curie. |ara noastr[ a avut reprezentan\i @n acest organ @nc[ de
la creerea lui. Consiliul Mondial al P[cii, creat la al doilea Congres Mondial al Partizanilor P[cii
care a avt loc @n noiembrie 1950 la Var]ovia, din 1954 are sediul la Viena. #n el intr[ reprezentan\ii
ai tuturor popoarelor lumii, oameni apar\in`nd diferitelor p[turi sociale ale popula\iei, de diferite
convingeri politice ]i filozofice, din diferie partide ]i de diferite convingeri religioase.
Comitetul na\ional pentru ap[rarea p[cii din RSR este afiliat la Consiliul Mondial al P[cii.
|ara noastr[ se pronun\[ cu hot[r`re pentru @ncetarea cursei @narm[rilor, interzicerea ]i
distrugerea armelor nucleare, desfin\area blocurilor militare, retragerea trupelor ]i lichidarea
bazelor str[ine de pe teritoriul altor state, @nf[ptuirea dezarm[rii.
PCR ]i Guvernul RSR militeaz[ pentru @nt[rirea unit[\ii \[rilor socialiste, a mi]c[rii comuniste
]i muncitore]ti, pentru unirea tuturor for\elor p[cii, exprim`ndu-se deplina solidaritate cu lupta

Emisiunea ONU
27.11.1961
a - Porumbelul p[cii
b - Porumbelul lui Pablo Picasso

a)

b)

70

Andrei Potcoav[

de eliberare na\ional[ a popoarelor subjugate. RSR dezvolt[ rela\ii de colaborare cu toate

\[rile, indiferent de or`nduirea social[.
Marele eveniment interna\ional care l-a constituit Conferin\a pentru securitate ]i cooperare
din Europa din iulie 1975 a @nsemnat un pas important @n rezolvarea unor probleme dificile care
privesc cele 75 de state participante ]i a demonstrat posibilitatea elabor[rii unor solu\ii privind
cooperarea @ntre aceste state, finalizat prin actul semnat la 01.08.1975 la Helsinki, reprezent`nd
convingerea statelor privind necesitatea de a se adopta m[suri efective privind renun\area la
folosirea amenin\rii cu for\a @n rela\iile dintre ele precum ]i promovarea dezarm[rii a fost marcat
de po]ta rom`n[ printr-o emisiune de m[rci format[ din patru valori prezentate sub forma unui
bloc de patru timbre, cu un tiraj de 200.000 exemplare ]i o coli\[ nedantelat[ cu un tiraj de
38.500 exemplare. Realizarea prin procedeul tipografic heliogravur[ utilizeaz[ miniaturile
gravorului D. D[nil[; m[rcile po]tale redau desene @n corelare cu tema - at`t activit[\ile
produc[toare de buniri necesare societ[\ii c`t ]i joaca nevinovat[ a copiilor @n climatul lipsit de
stresul amenin\[rilor conflagra\iilor. Sugestive sunt reprezent[rile de pe timbrele cu valoare
nominal[ de 2,75 lei - o ramur[ de m[slin @n fa\a h[r\ii europei ]i zborul gra\ios al unui stol de
porumbei, simbol al p[cii, pe cerul azuriu av`nd @n centru, pe fundal, soarele generator de
energie, suport al vie\ii pe terra.
Anii 80, constituie perioada @n care porumbelul ca simbol al p[cii, este utilizat pentru a
ilustrara apartene\a ]i a tineretului la lupta pentru pace de c[tre administra\ia po]tal[ a Rom`niei
prin punerea @n circula\ie a emisiunilor 60 de ani de la creerea UTC ]i Anul interna\ional al
tineretului.
Marca po]tal[ cu valoare nominal[ de 1 leu, pus[ @n cricula\ie la 17.03.1982, cu un tiraj de
250.000 exemplare - machete Adrian Dumitrache - component[ a emisiunii aniversare 60 de
ani de la creerea UTC, pus[ @n circula\ie la 02.05.1982, ne aduce @n fa\[ un grup de tineri
demonstran\i purt`nd steaguri tricolore ]i ro]ii - simboliz`nd apartenen\a etnic[ ]i politic[ a
acestora - deasupra c[rora zboar[ un porumbel - marc`nd conota\ia existent[ @ntre grupul de
manifestan\i ]i lupta pentru pace c[reia @n subsidiar i se circumscrie ]i organiza\ia politic[ a
tineretului anilor 80.
La data de 15.04.1985 este pus[ @n circula\ie emisiunea Anul interna\ional al tineretului
compus[ din dou[ m[rci po]tale ]i o coli\[ cu valoarea
nominal[ de 10 lei. Printr-un grup de tineri, din care unul
evident negru ]i altul galben, machetatorul M. M[nescu
dore]te s[ scoat[ @n eviden\[ solidaritatea interna\ional[
a tineretuli de diferite rase; evident pe miniatura po]tal[
un un tiraj dde 150.000 exemplare grupul de tineri
lanseaz[ un porumbel, ac\iune ce dore]te s[ sublinieze
apartenen\a, ca factor activ, ]i a tineretului la lupta pentru
pace.

Valen\ele comunic[rii prin timbru

71

#n anul 1995, la data de 8 mai este pus[ @n circula\ie emisunea Europa cu un tiraj de
190.000 exemplare, realizare a adiministra\iei po]tale rom`ne, utiliz`nd machetle graficianului
Dinu Petre la imprimarea prin procedeul tipografic tipar ad`nc. Imagina\ia machetatorului ne
d[ posibilitatea s[ avem @n fa\[ imaginea porumbelului, @n acela]i timp cu un splendid curcubeu
- un alt simbol al p[cii. Pe marca po]tal[ cu valoarea nominal[ de 150 lei Porumbelul p[cii @]i
ia zborul din curcubeul tricolor - ro]u, galben ]i albastru - cu o por\iune din acesta sub forma
unui stegule\ @n cioc. Pe timbrul cu valoarea nominal[ de 4370 lei porumbelul care zboar[
descendent sub curcubeul tricolor, @n ipostaza transport[rii acestuia @n spa\iu, aripile franjurate
ne permit s[ identific[m literele componente ale denumirii b[tr`nului continent, Europa, care
@n viziunea machetatorului se suprapune cu mult dorita comunitate european[ @n care Rom`nia
dore]te s[ se integreze.
***
O alt[ ipostaz[ a prezen\ei porumbelului pe m[rcile po]tale rom`ne]ti este aceea a
mesagerului, simbol adoptat de administra\iile po]tale pentru a ne defini simbolic. #n aceast[
variant[ administra\ia po]tal[ rom`n[ pune @n circula\ie un num[r de ]ase emisiuni.
N r.
crt.

D en um irea em isiun ii

Machetator

Tiraj
(serii)

2457/9

Tip
im prim are
grav

I. D um itrana

1 mil.

D ata pu nerii
@n circula\ie

N r. catalo g
Mich el

1.

Ziua m [rcii

15.09.1965

2.

P orto

10.01.1984

119/24

TA

I. D um itrana

nelim itat

3.

E xpozi\ia filatelic[ B alcanfila IX

17.12.1983

B l. 197

He

A . popescu

200.000

4.
5.
6.

A 24-a edi\ie a J.O. d e var[ Se ul '88 - olimp iad a -

01.09.1988
17.11.1989
02.2004

B l. 247
B l. 258
4582

TA
TA
He

V. S toianov
A . P opescu
G. U rsachi

190.000
100.000
70.000

E xpozi\ia m ondial[ de filatelie Washinton '89

A l 23-lea C ongres U P U , B ucure]ti 2004

OBS: grav - gravur[, TA - tipar ad`nc, He -heliogravur[.

La 15.11.1965 utiliz`ndu-se machetele graficianului I. Dmitrana se realizeaz[ o reu]it[
emisune cu tirajul de 1 milion de exemplare dedicat[ zilei m[rcii po]tale rom`ne]ti, constituit[
din trei timbre ]i o vignet[. Porumbelul apare @n trei pozi\ii caracteristice - st`nd pe sol @n pozo\ie
de veghe, pe valoarea nominal[ de 55 bani, ateriz`nd pe o anten[ TV, pe valoarea nominal[ de
1 leu ]i @n zbor planat, pe valoarea nominal[ de 1,75 lei. Este necesar s[ mai facem @nc[ dou[
preciz[ri: pe toate m[rcile po]tale este prezentat[ goarna pe care o suprapune pe o scrisoare;
marca po]tal[ cu valoare nominal[ de 55 bani are ata]at[ o vignet[ - cu valoarea nominal[ de
45 bani - pe care este reprezentat un surugiu, institu\ia care realizeaz[ transportul efectelor
po]tale @n secolul al XIX-lea ]i sigla Asocia\iei Filateli]tilor din Rom`nia, @n beneficiul c[reia s-a
emis aceasta.
#n anul 1974, la data de 1 ianuarie s-a pus @n circula\ie o emisune de m[rci po]tale porto,
dublu imprimate prin pocedeul tipografic heliogravur[, din care dou[ sunt cu reprezent[ri de
porumbei, ]i nume valorile de 20 [i 40 de bani, machetate de Ion Dumitrana; pe miniatura din
st`nga sunt reprezenta\i doi porumbei, din care unul cu o scrisoare @n cioc pe care este
inscrip\ionat[ valoarea de 20 respectiv 40 bani. Pe marca pereche, amplasat[ @n dreapta primeia
este prezenta capul zeului Mercur ]i goarna po]tal[.
Este necesar s[ facem precizarea c[ m[rcile porto - denumire adoptat[ de administra\ia
po]tal[ rom`n[ pentru m[rcie duble dup[ anul 1948 - sunt destinate s[ asigure completarea
francaturii, la destinater, pentru trimiterile depuse ce nu @ntrunesc plata integral[ a tarifului po]tal
@n vigoare.
#n anul 1975, la data de 26 martie este pus[ @n circula\ie o emisiune dedicat[ introducerii
codific[rii po]tale @n Rom`nia, ac\iune ce se realizeaz[ la data de
01.04.1975. Codificarea po]tal[ const[ @n acordarea unui num[r
fiec[rei localit[\i cu scopul de a se @mbun[t[\i sistemul de distribu\ie
al trimiterilor. Emisiunea este format[ dintr-o marc[ po]tal[ cu
valoarea de 55 bani care reprezint[ pe un fundal albastru - culoarea
simbol a Po]tei Rom`ne la acea dat[ - un porumbel av`nd @n cioc
un plic pe care este indicat codul unei localit[\i.

72

Andrei Potcoav[

La data de 17 decembrie 1983 se pune @n circcula\ie o emisiune compus[ din dou[ timbre ]i
o coli\[ - cu un tiraj de 250.000 respectiv 200.000 exemplare - menite s[ marcheze a IX-a edi\ie
a expozi\iei filatelice tradi\ional[ a \[rilor balcanice, denumit[ generic Balcanfila. Pe man]eta
coli\ei, deasupra unui arbore cu ]ase r[d[cini, reprezent`nd peninsula balcanic[, cu cele ]ase
\[ri componente, machetatorul A. Popescu plaseaz[ un porumbel @n zbor simboliz`nd pacea
ce trebuie s[ domneasc[ @n respectiva arie geografic[, component[ a b[tr`nului continent. Cu
rol de mesager, porumbelul apare pe man]eta coli\ei nedantelate, parte a emisiunii dedicate
celei de a 24-a edi\ie a jocurilor olimpice de var[, Seul 88, pe care avem posibilitatea s[
admir[m defilarea sportivilor rom`ni cu porumbelul @n frunte. Porumbeii @n zbor, desupra m[rcii
po]tale cu nominalul de 10 lei cu o gimnast[ rom`n[ execut`nd o mi]care din exerci\iul s[u, @n
viziunea machetatorului Vl. Stoianov aduce @n \ar[ vestea victoriilor repurtate de c[tre sportivii
rom`ni @n @ndep[rtata \ar[ a soarelui r[sare. Emisunea pus[ @n circul\ie la 01.09.1988 a fost
realizat[ @nt-un tiraj de 190.000 exemplare, pentru imprimare folosindu-se procedeul tipografic
tipar @nalt.
#n luna februarie 2004, Romfilatelia pune @n circula\ie o emisiune filatelic[ compus[ din dou[
m[rci po]tale cu valoarea nominal[ de 31.000 lei fiecare ]i o vignet[, dedicat[ celui de al 23lea congres al Uniunii Po]tale Universale (emisiunea cu un tiraj de 70.000 exemplare a fost
realizat[ utiliz`nd machetele graficianului G.Ursachi).
Primul timbru reproduce sigla UPU, care reprezint[ cinci mesageri simboliz`nd cele cinci
continente; mesagerii @]i trimit scrisori, suger`ndu-se circula\ia po]tal[ pe @ntregul glob.
Uniunea Po]tal[ Universal[ este principalul for de cooperare @ntre operatorii publici po]tali,
av`nd @n prezent 190 de \[ri membre, @ntre care ]i Rom`nia, unul din cei 22 de fondatori din
1874. Emblema UPU are ca surs[ de inspira\ie monumentul Uniunii Po]tale Universale, ridicat
la @nceputul secolului al XX-lea la Berna. Statuia din brinz ]i granit, oper[ a sculptorului francez
Rene de Saint-Marciau, membru al Academiei Franceze de Arte Frumoase, a fost dezvelit la 4
octombrie 1909; reprezentarea simbolic[ a monumentului a fost acceptat[ treptat ca emblem[
distinctiv[ UPU. Logotipul Union postale universale a ap[rut pentru prima dat[ @n 1915 pe
coperta revistei Union Postale; @n 1967 Consiliul Executiv al UPU a adoptat aceast[ emblem[
ca logo oficial al Uniunii.
Congresul UPU se organizeaz[ odat[la cinci ani ]i reprezint[ autoritatea suprem[ a UPU,
reunind plenipoten\iari din toate cele 190 de \[ri membre. UPU ]i Guvernul Rom`niei au stabilit
desf[]urarea celui de al 23-lea Congres UPU @n Rom`nia, @n perioada 15 septembrie - 5
octombrie 2004; este pentru prima dat[ c`nd Congresul UPU a fost organizat @ntr-o \ar[ din
Europa Central[ ]i de Est, ]i @n acest context Palatul Parlamentului din Bucure]ti a g[zduit timp
de trei s[pt[m`ni peste 150 de reprezentan\i ai administra\iilor po]tale din @ntreaga lume precum
]i a altor organisme interna\ionale.
A doua marc[ po]tal[ cu tirajul de 70.000 exemplare este ilusrat[ cu sigla congresului UPU
de la Bucure]ti, care reprezint[ imaginea stilizat[ a uni porumbel voiajor purt`nd @n cioc o
scrisoare, porumbelul aflat @n plin zbor acoperind cu aripile sale tot globul p[m`ntesc, @n
@ncercarea de a transmite @ntregii lumi un mesaj de pace, de liberate ]i @n\elegere. Porumbelul
simbolizeaz[ libertatea de comunicare iar cercul @n care se @nscriu cele dou[ elemente grafice
sugereaz[ ideea de uniune. Plicul purtat @n cioc de acest porumbel @nt[re]te ideea de libertate
a circula\iei ideilor prin intermediul serviciilor po]tale universale. Emblema este o @mbinare a
ideilor de vechi ]i nou, de tradi\ional ]i modern, de prezent ]i viitor. Sublinierea tricolor[ - ro]u,
galben ]i albastru - marcheaz[ faptul c[ evenimentul are loc la Bucure]ti.
***
#n cadrul speciei rasa reprezint[ un grup de indivizi cu aceea]i origine, cu @nsu]iri morfologice
asem[n[toare - aceea]i conforma\ie a corpului, aceea]i colora\ie a penajului, acela]i desen,
adic[ cela]i mod de distribu\ie a culorii - precum ]i acelea]i caractere fiziologice - precocitate,
prolificitate, rezisten\[ etc. Caracterele de ras[, at`t cele morfologice c`t ]i cele fiziologice se
transmit constant la descenden\i, sunt ereditare.
Rasele de porumbei s[lbatici s-au format sub influen\a condi\iilor de mediu ]i ca urmare a

Valen\ele comunic[rii prin timbru

73

selec\iei naturale. Dup[ domesticire rasele de cultur[ au fost formate de oameni, @n func\ie de
dorin\ele acestora prin @ncruci][ri ]i selec\ii atente ]i riguroase. #n cadrul colectivit[\ilor de
porumbei dintr-o cresc[torie datorit[ condi\iilor de mediu, pot ap[rea exemplare dotate cu @nsu]iri
deosebite, caractere noi ap[rute @n mod spontan - muta\ii; @n aceste condi\ii prin aplicarea unei
selec\ii ra\ionale se vor alege pentru reproducere exemplarele @nzestrate cu acele @nsu]iri pe
care le dore]te cresc[torul s[ fie transmise. #n acest mod, @n cursul mai multor genera\ii se va
forma ]i consolida, sub raprtul caracterelor ereditare, un grup de indivizi cu @nsu]iri specifice
acestuia, foarte asem[n[toare constituind componente unitare ale unei rase.
Rela\ia om-porumbel @ntemeiat[ strict pe afec\iune a f[cut ca la baza multiplelor rase, a
dezvolt[rii columbofiliei, s[ stea criterii estetice, dar ]i capriciile cresc[torilor. Datorit[ capacit[\ilor
porumbeilor de a-]i modifica anumite @nsu]iri morfologice, ca aspect exterior, aptitudinile
fiziologice, performan\ele organismului, @n prezent s-a ajuns s[ fie cunoscute ]i recunoscute
peste 800 de rase de porumbei ce pot fi clasificate dup[ mai multe criterii:
- locul de formare: rase autohtone sau de import;
- talie: mic[, mijlocie, mare;
- greutate: u]oare (230-300 gr.), mijlocii (300-500 gr.), grele (peste 500 gr.);
- dimensiunea ciocului: scurt, mijlociu, lung;
- l[\imea cozii: @ngust[, lat[, semilat[;
- principalul caracter morfologic: volta\i, gulera\i, gu]a\i, freza\i;
Dup[ scopul cre]terii porumbeii se @mpart @n trei mari grupe:
a) Porumbeii c[l[tori - numi\i ]i voiajori, mesageri, curieri sau po]ta]i - care se pot diviza @n
dou[ clase ]i anume c[l[tor sport ]i porumbelul c[l[tor standard;
b) Porumbeii de agrement:
- porumbei de zbor din care fac parte rasele de rotitori, juc[tori, porumbeii de zbor de @n[l\ime,
zbor de durat[, c[z[tori;
- porumbei de ornament din care fac parte rase crescute pentru frumuse\ea corpului, culoarea
]i desenul penajului, a]ezarea deosebit[ a acestuia - volta\i, freza\i etc.;
c) Porumbei pentru produc\ia de carne, care grupeaz[ rasele de porumbei mari cu greutate
corporal[ de 700-800 gr. ]i chiar peste 1 kg (Roman, Mondain, Montanban, Cornean, Cioc`rlie
de Coburg, Strosder, King, Maltez.
***
La 15.04.1981administra\ia po]tal[ rom`n[ sub
denumirea columbofilie, pune @n circula\ie o emisiune
compus[ din ]ase m[rci po]tale realizate prin procedeul
tipografic heliogravur[ @ntr-un tiraj de 250.000 exemplare,
utiliz`nd machetele artistului plastic Florin Iv[nu];
emisiunea este realizat[ la solicitarea Asocia\iei
Columbofililor din Rom`nia ]i dore]te s[ mediatizeze
unele dintre cela mai reprezentative rase de porumbei
Porumbel zbur[tor g`t gola] (ciung - chel)
autohtoni din cadrul celor 51 atestate @n prezent - din care
1981, emisiunea Columbofilie. Valoarea
47 rase de zbor, 23 rase de rotitori, 23 rase de juc[tori.
nominal[ - 40 bani (ilustrat[ maxim[ cu obliterare
publicitar[ Vizita\i expozi\ia columbofil[ Buz[u
#n descrierea raselor trebuie avut @n vedere descrierea
17.01.1982)
model, a @nsu]irilor
caracteristicilor morfologice ]i fiziologice specifice, care
@nsumate idealizat definesc standardul. Deci standardul
@n func\ie de ras[ va cuprinde impresia general[ ]i
caracterele de ras[ ale capului, corpului, membrelor,
ar[tate detaliat (cap, ochi, gene, cioc, piept,g`t, spate,
aripi, picioare, coad[, structura ]i desenul penajului); el
trebuie s[ fie caracteristic pentru majoritatea exemplarelor
rasei.
1. Pe marca po]tal[ cu valoarea nominal[ de 40 bani

74

Andrei Potcoav[

este reprezentat porumbelul zbur[tor cu g`t gola], cunoscut ]i sub denumirea porumbel
rom`nesc cu g`t gol, porumbel chel, ciungchel care face parte din grupa porumbeilor zbur[tori
cu cioc mijlociu ]i coad[ lat[ ]i care la origine este o varietate a zbur[torilor ciungi ro]i de
Bucure]ti, cu larg[ r[sp`ndire @n Muntenia.
Zboar[ la @n[l\ime, rapid, de regul[ @n stol timp de 1-2 ore. Este de talie mic[ sau medie cu
constitu\ie propor\ionat[, cu linii alungite - lungime de 31-35 cm ]i greutate de 250-300 gr.
Caracteristic este g`tul de lungime mijlocie, sub\iere, ]i gola] sau chel, ca la g[ina gola][ de
Transilvania - lipsit[ de pene de la b[rbie ]i din dreptul urechilor p`n[ aproape de gu][; are
pielea zb`rcit[ @n zona goal[ de pene, u]or cheratinizat[ ]i este de culoare moro-ro]iatic[ @nchis.
Culoarea penajului este alb-vi]inie, coada ]i remingele primare sunt vinete deschis sau
sein ori albe. Mai rar penajul poate fi galben iar coada
cu sf`rcuri albe.
Capul este rotunjit, cu frunte @nalt[ ]i bombat[, cu
ochii albi cu inele late de culori deschise.
2. Pe marca po]tal[ cu valoarea nominal[ de 55 bani
este reprezentat porumbelul apar\in`nd rasei zbur[tor
orbetean rom`nesc, care face parte din grupa
porumbeilor zbur[tori cu cioc mijlociu ]i coad[ lat[, ras[
creat[ la @nceputul secolului al XX-lea de cresc[torul
bucure]tean Ioan Orbete.
Porumbelul face parte dintr-o ras[ cu dubl[ calitate, de zbor - capabil s[ zboare @n stol 3-5
ore - ]i de culoare. Are capul mic, rotund cu frunte ]i ceaf[ bombate, ochii sunt galbeni ]i
@nconjura\i cu inele duble nu prea c[rnoase de culoare galben albicioase. Cu g`t scurt, gros la
baz[ ce se @ngusteaz[ progresiv spre cap este purtat arcuit ]i face leg[tura capului cu corpul
solid, cu pipt larg rotunjit, bombat; are aripi cu o lungime de 21-23 cm ]i cu o anvergur[ de 6465 cm precum ]i coad[ lung[ (11-13 cm), lat[, plat[. \inut[ orizontal.Penajul p[s[rii este bogat
]i bine str`ns pe corp, av`nd pe cap, g`t ]i gu]e culoare maro-ro]cat deschis, spinarea ]i
capacele aripilor ro]ii ruginii, sf`rcurile negre brumat cu alb sau siv iar coada maro-ro]cat[
terminat[ cu chenar nagru. Ca variante se mai pot identifica orbeteni de crap - cu capacele
aripilor ]i cupionul acoperit cu pene ro]ii mai deschise, m[rginite cu ro]u mai @nchis ceea ce le
d[ un aspect solzat - ]i orbeteni sura\i - cunoscu\i sub denumirea de rasa lui Cerchez, cu
penajul @mpestri\at @n trei culori, baza penelor alb[, zone median[ ro]ie ]i v`rful negru.
#n func\ie de desenul existent deosebim: orbe\ani
simpli, f[r[ left alb la g`t; orbetani lefta\i, cu o pat[ @n form
de semilun[ @n partea anterioar[ a g`tului; orbetani
gulera\i, cu guler alb @n jurul g`tului.
3. Marca cu valoarea nominal[ de 1 leu prezint[
porumbelul zbur[tor de expozi\ie cu coada lat[ ]i cioc
scurt, Castaniu de Craiova, component al unei rase
cunoscute de mult[ vreme la Craiova ]i Bucure]ti. #n
prezent este crescut exclusiv pentru caracteristicile
exterioare - este un porumbel mic, cu \inut[ orizontal[,
picioare scurte dar cu penaj bogat ]i lung, coada extrem
de lat[ ]i \inut[ ridicat[, av`nd o lungime de 29-33 cm ]i cu o greutate de 260-290 gr. Are capul
mic, usc[\iv, aproape rotunjit, cu fruntea @nalt[, vertical[, are cohi galbeni, @nconjura\i cu gene
mari, duble, galbene sau albe, eventual suflate cu ro]u, la unele suse de castaniu aprins. Are
ciocul scurt, conic, gros ]i g`tul relativ lung recurbat asem[n[tor lebedei, ce apare gros din
cauza penajului lung ]i @nfoiat. Aripile au o lungime de 200-22,5 cm, u]or arcuite ]i purtate sub
o coad[ lung[ (12,5-14 cm), lat[, bogat[ @n pene ce este purtat[ @n sus, @n unghi de 33-45 grade,
fie plat[ ca un evantai deschis.
Penajul format din pene lungi este bogat ]i @nfoiat. Culoarea lui, @ncep`nd de la baza ciocului
p`n[ la v`rful cozii este unifrm[, ro]ie-castanie, cu reflexe metalice verzi la penele capului,

Valen\ele comunic[rii prin timbru

75

g`tului, gu]ii, spin[rii, capacelor ]i crupionului. #n final se poate afirma c[ are o culoare intens[
de castan[ pr[jit[ cu luciu.
Rasa prezint[ variet[\i de desen:
- cel descris anterior, castaniu simplu;
- griv pe castaniu, cu desen alb @n fa\a anterioar[ a g`tului; ei pot fi lefta\i - cu o pat[ alb[ @n
form[ de semilun[ @n partea anterioar[ a g`tului sau gulera\i, av`nd un cerc alb @n jurul g`tului.
- castaniu pe p[tl[giniu, la care fondul castaniu este suflat cu negru lucios;
- castaniu pe vi]inu, cu aripile colorate mai ales @n ro]u vi]iniu;
- castaniu cu b[nu\ sau p[r[lu\[, la care aripile sunt acoperite cu pene ro]ii m[rginite cu
ro]u mai intens;
- castaniu pe mahon, o varietate de culoare @nchis[ similar[ castaniilor;
- castaniu solzat, la care se pot deosebi solzi str[lucitori de aceea]i culoare;
- castaniu cu roz, varietate de ro]u mai deschis, lipite de nuan\e vinete - av`nd penajul
vi]iniu, iar v`rful remingelor ]i chenarul cozii albe. #n cadrul acestei variet[\i se pot deosebi roz
pe ro]u - cu coada ro]ie-, roz pe fumuriu - cu coada v`nat[ -, roz pe fluture - av`nd chenar lat
@n coad[. Variet[\ile pe roz pot fi cu desen alb pe g`t, numit roz leftat sau gulerat;
- castaniu pe bojogiu, cu o culoare mai pu\in intens[, f[r[ luciu ]i reflexe metalice de castan[ nepr[jit;
- castaniu pe fumuriu, la care nuan\a v`n[t[ se extinde mult asupra penajului corpului. Aici
se pot identifica exemplare de nuan\[ galben[, floriu pe
castaniu, galben din castaniu, vulpiu din castaniu sau
zmeuriu pe castaniu.
4. #n cadrul emisiunii, marca po]tal[ cu valoarea
nominal[ de 1,50 lei prezint[ un porumbel din grupa celor
de zbor ]i joc, cu cioc mijlociu ]i coad[ @ngust[; porumbelul
juc[tor de Timi]oara, care s-a format @n cursul secolului al
XVIII-lea la Timi]oara. #n prezent se cre]te varietatea
mo\at[, de]i p`n[ @n deceniul al VII-lea din secolul al XIXlea erau mul\i nemo\a\i. Juc[torii timi]oreni par a avea
aceea]i origine ca ]i juc[torii de Komarom, juc[torii de Szekesfehervar, juc[torii b[l\a\i de Arad,
juc[torii pestri\i b[l\a\i de Satu Mare, juc[torii de Kosice ]i al\ii.
Caracteristic pentru ei este un zbor de semi@n[l\ime, @n grup nu prea str`ns cu o durat[ de o
or[ ]i joc rapid - tumbe executate o dat[ sau de dou[ ori @nspre @napoi.
Are un aspect pl[cut, cu o lungime de 28-30 cm ]i cu o greutate corporal[ de 350-370 gr., cu
mo\ semicircular la ceaf[, cu \inut[ m`ndr[, vioaie, @nclinat[ u]or spre coad[, f[r[ a atinge
solul. Capul este rotund, u]or alungit spre cioc, cu fruntea @nalt[, bombat[ iar ceafa acoperit[
cu un mo\ @nalt, mic @n form[ de arc de cerc. Ochi s[i sunt albi-perl[ la porumbeii unicolori,
pestri\i ]i castaniu - culoarea borceagului - la porumbeii albi ]i cordiformi. Genele ochilor, dublate,
sunt netede de culoare ro]ietic[ la porumbeii albi, ro]ii ]i negri - unicolori la porumbeii cordiformi
]i pestri\i pe galben ]i ro]u. G`tul este scurt, @ndesat ]i l[sat pe spate.
Aripile cu o lungime de 20,5-21,5 cm sunt bine dezvoltate, purtate str`ns pe l`ng[ corp ]i
v`rfurile deasupra cozii, prezent`nd o anvergur[ de 59--62 cm.
Coada potrivit de lung[ - 12-12,5 cm - este plat[, str`ns[, @ngust[ format[ din 12 retrice ce
urmeaz[ linia spin[rii. Penajul este @ndesat, neted, lung, purtat str`ns lipit de corp cu culori negru, ro]u, galben, v`n[t, alb ]i ciocolatiu - intense ]i lucioase.
#n general porumbeii sunt unicolori, cu nuan\e intense, uniforme pe @ntreg corpul. Porumbeii vine\i
au o culoare albastru deschis[ cu luciu metalic verzui la g`t ]i dou[ dungi negre @nguste pe aripi.
A doua varietate de culoare - porumbeii cordiformi, b[l\a\i, cu culoarea de baz[ negru, ro]u,
violet, argintiu ]i ciocolatiu.
Uzual[ este forma pestri\[, cu fond negru, ro]u, galben, ciocolatiu ]i albastr[, de regul[
av`nd partea din spate colorat[ iar cea din fa\[ cu capul ]i pieptul @mpestri\ate cu mici pete de
culoare. Coada, remingele primare ]i secundare sunt colorate; penele albe sunt a]ezate alternativ
pe umerii aripilor - form`nd chenare-; linia care separ[ partea pestri\[ de cea colorat[ este

76

Andrei Potcoav[

considerat[ aproximativ vertical[ din dreptul picioarelor. Pe spate ]i abdomen pot exista pene
colorate dar ]i des @npestri\ate. Cresc[torii apreciaz[ pozitiv exemplarele de porumbei juc[tori
de Timi]oara care se deschid la culoare de la cap spre coad[,
capul constituind partea cea mai pu\in @mpestri\at[ iar coada
singura parte a corpului f[r[ pene albe.
5. Porumbelul c[l[tor sport a rezultat din @ncruci]area mai multor
rase, exist`nd @n prezent dou[ variante ]i mai multe linii care au
devenit celebre prin performan\ele lor sportive. #n mod curent,
aceast[ grup[ de porumbei c[l[tori - denumire rom`neasc[ - este
cunoscut[ ca voiajor - denumire francez[ - po]ta] - denumire
german[ - curier sau mesager - denumire folosit[ ]i @n antichitate.
Ras[ este veche, crescut[ de arabi, chinezi; se g[se]te @n prezent ]i @n Europa, creindu-se
caracteristici de a se transmite mesaje, zbur`nd bine, cu rezisten\[ la zbor, care s[ se orienteze
corect ]i s[ fie atras de cuib, @ntoarc`ndu-se acas[ pentru a aduce f[r[ @nt`rziere mesajul ce-l poart[.
Porumbelul c[l[tor este cunoscut sub dou[ forme, sport ]i standard
Varianta sport av`nd genetic la baz[ porumbei utiliza\i pentru transmiterea mesajelor,
poumbei cu calit[\i diferite at`t @n ceea ce prive]te aspectul exterior c`t ]i performan\ele zborului
prin @ncruci]are ]i selec\ii atente s-au creat exemplare cu o vitez[ bun[ de zbor, rezistenete la
efort ]i sim\ bun de orientare care dispuneau de conforma\ie c`t mai apropiat[ de atlet al aerului,
aceea a actualului porumbel c[l[tor de concus, care poart[ ]i denumirea de porumbel c[l[tor,
varianta sport, (denumit[ impropriu clasa sport).
Porumbelul c[l[tor standard este frumos, cu piept larg, cu aptitdini sportive verificate, care
@ndepline]te parametrii anterior stabili\i, parametrii standard. El este rezistent la zborul cu v`ntul
@n fa\[ dar comparativ cu cei inclu]i @n varinata sport au performan\e sportive mai reduse.
#ntre columbofili rom`ni care s-au preocupat de cre]terea rasei rom`ne]ti se pot men\iona
Paul Dumitriu, Vasile Nahorniac, Vasile Oracescu ]i Ludu Vasile din F[g[ra], care @n 1981 la a
XVII-a Olimpiad[ columbofil[ de la Tokio a ob\inut locul I at`t la masculi c`t ]i la femele.
Pas[rea are o conforma\ie corporal[ cu aspect aerodinamic, unul din caracteristicile cele
mai apreciate @n ceea ce prive]te capacitatea de zbor. Capul este propor\ional ca m[rime cu
corpul, are fom[ convex[, u]or turtit la v`rf - cu pronun\at profil aerodinamic, cu frunte dezvoltat[,
ochi expresivi cu sclipiri vii, pupile rotunde cu iris colorat diferit, de regul[ @n dou[ nuan\e dispuse
@n dou[ inele concentrice. Ciocul este puternic, propor\ionat cu capul ]i negru, mat la culoare;
caracteristic este g`tul masiv, bine propor\ionat ]i @mbr[cat cu pene , cu prindere solid[ la corp
printr-o curb[ lin[. Pentru a corespunde scopului, pas[rea are un schelet format din oase cu
structur[ dens[, rezistente ]i u]oare, @n mod special cele care formeaz[ aparatul de zbor - sternul,
carena sternal[, oasele aripilor ]i a celor din centura scapular[.
Spinarea se @nscrie perfect @n forma aerodinamic[ a conforma\iei corpului, cu crupionul continu`nd
armonios leg[tura cu coada, care ca lungime este porpor\ional[ cu capul, l[\imea cozii este c`t a
unei pene cunosc`ndu-se faptul c[ o coad[ lung[ sau lat[ comparativ cu corpul constituie elemente
de disconfort al formei aerodinamice. Corpul porumbelului, de m[rime medie are o greutate de 350500 gr,. diferit[ la exemplarele de sexe diferite.
Aripile, ca organ al zborului, sus\inerii ]i propulsiei sunt bine dezvoltate, cu aspect diferit
pentru exemplarele de vitez[ ]i de fond; cele de vitez[ au bra\ul ]i antebra\ul scurte, goase,
bine @mbr[cate cu pene ]i v`rful lung @n timp ce a
porumbelului de fond este lung[, cu lungimea bra\ului ]i a
antebra\ului aproape egale, acoperite cu reminge secundare
bogate ]i late; remingele principale realizeaz[ o bun[
ventila\ie a corpului @n zbor. Penajul este bogat ]i m[t[sos,
fin, elastic, str`ns lipit de corp ]i pudrat - pudra cu rol de a
u]ura lunecarea penelor @n timpul zborului, de a proteja penel
de uzura generat[ de frecarea cu aerul ]i de a @mpiedica
udarea.

Valen\ele comunic[rii prin timbru

77

6. Marca po]tal[ cu valoarea nominal[ de 3,40 lei a emisiunii Rase de porumbei ne prezint[
porumbelul uria] de Salonta care face parte din grupa porumbeilor gigan\i. Rasa este r[spn`dit[
@n arealul cuprins @ntre Arad ]i Oradea cu centrul preocup[rilor cresc[torilor @n Salonta ]i
localit[\ile limitrofe; este potrivit[ pr[sirii @n mas[ pentru produc\ia de carne, datorit[ prolificit[\ii,
@nsu]irilor bune de cre]tere ale puilor precum ]i dimensiunilor corpului cu lungime total[, de la
v`rful ciocului ]i finele cozii @ntre 45-48 cm ]i greutate @ntre 500-750 gr., diferit @n func\ie de sex.
Are capul mare, dublu mo\at, u]or turtit lateral ]i alungit @n profil, cu ochi mici negri, @nconjura\i
de inele simple de culoare rozalie; ciocul este alb, @ndreptat @n jos, mijlociu ca lungime - 20-22
cm. G`tul de lungime medie este gros, drept ]i par\ial vertical. Aripile sunt drepte, str`ns lipite de
trup, purtate deasupra cozii, cu v`rfurile care o ating sau se @ntretaie; au o lungime de 32-33 cm
]i o anvergur[ a aripilor de 90-96 cm. Coada este lung[ (16,5-19 cm), lat[, purtat[ str`ns ]i @n
continuarea spin[rii; are 12 rectrici.
Pentru frumuse\ea pieselor dorim s[
prezent[m cele trei plicuri prima zi a
emisiunii - COLUMBOFILIE - puse @n
circula\ie la 15.04.1981

Pe cele trei piese sunt prezentate cele ]ase

valori ale emisiunii Columbofilie, obliterate cu
]tampila special[ prima zi a emisiunii av`nd
ca imagine un porumbel @n zbor - vedere @n plan
orizontal. Imaginea plicului ne aduce @n aten\ie
un porumel c[l[tor @n zbor planat @ntr-un peisaj
montan @mp[durit.

Penajul lung, pu\in @nflorat are pe frunte spre baza ciocului un mo\ ridicat @n form[ de mugur,
u]or @ncovoiat spre cioc, iar pe ceaf[ un mo\ mare semicircular u]or destr[mat, ridicat deasupra
cre]tetului. Se prezint[ @n variet[\ile de culoare v`n[t, negru, ro]u, galben sau bujor; culoare
este intens[, plin[, cu luciu ]i desen pag. Capul, b[rbia, partea superioar[ a fe\ei anterioare, a
g`tului, gambele, abdomenul, coada ]i remingele primare sunt albe.
***
#n final este posibil s[ afirm[m c[ administra\ia po]tal[ a Rom`niei, @n ultimii 60 de ani
venind @n sprijinul columbofililor a mediatizat rasele de porumbei rom`ne]ti ]i a utilizat simbolurile
biblice ale p[cii ]i @n\elegerii @ntre oameni, curcubeul, ramura de m[slin ]i porumbelul, realiz`nd
emisiuni de m[rci po]tale cu tematic[ angajat[ lupta pentru ap[rarea p[cii, obiectiv dificil de
atins dar @n acela]i timp de o deosebit[ importan\[ pentru asigurarea perpetu[rii vie\ii ]i omului
@ntr-o societate @n care abilit[\ile sale trebuie utilizate @n acest context numai pentru progresul
acesteia.

78

Andrei Potcoav[