Sunteți pe pagina 1din 47

PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN

ANALIZA FENOMENELOR
SOCIO-JURIDICE

Lect. Dr. Antonio SANDU


UNIVERSITATEA „Mihail Kogălniceanu” IAŞI
antonio1907@yahoo.com

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
UNIVERSITATEA
“MIHAIL KOGĂLNICEANU” DIN IAŞI

 Sesiune ştiinţifică anuală


 a XVIII-a ediţie
 Provocările societăţii post-comuniste.
 Dimensiuni politico-juridice, instituţionale
şi culturale
 21-22 MAI 2010, IAŞI

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Deschideri postmoderne

Postmodernitatea are ca fundament axiologic


imperativul libertăţii, văzută atât ca atitudine
creatoare, cât şi ca respingere a imperiului formei,
a oricăror cadre structurale.
Postmodernitatea impune renunţarea la
subordonarea filosofiei faţă de formă
ca expresie a suprasensibilului, şi proliferarea
lumilor posibile în detrimentul lumii reale.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Având ca fundament ontic expresia „Dumnezeu a
murit” centrul metafizic al postmodernităţii
migrează de la absolut la uman: De la o interogare
metafizică şi o căutare artistică a lui „Ceea ce este”,
postmodernul face virajul ontic, spre „Ceea ce este
pentru noi” sau „Ce semnificaţie are pentru noi
ceea ce este pentru noi”. Contextual, „ceea ce
este” devine cantitate neglijabilă, în faţa lui „ceea
ce se reprezintă”, respectiv ceea ce putem
configura.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Postmodernismul înlocuieşte onticul cu
axiologicul şi îşi fundamentează misiunea prin
praxis.

Postmodernismul este un curent cultural


ideologic iar postmodernitatea, paradigma
societală, desemnând procesele social-economice
contemporane.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Jean Francois Lyotard
http://www.educared
.org.ar

Caracteristica postmodernismului ca paradigmă


culturală este deconstrucţia.

Epistemologia construcţionistă (Gergen) este prin


structura sa parte integrantă din paradigma
postmoderna, de viziunea lyotardiană conform
căreia imaginea noastră despre realitatea socială
este o naraţiune, un consens discursiv.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Construcţionismul social: despre negocierea
interpretărilor

Complementar deconstrucţiei postmoderne,


construcţionismul păstrează de la aceasta
caracterul antirealist, pluralitatea
experienţelor şi interpretărilor într-o lume
plurală sau chiar într-o pluralitate de lumi,
date de corelarea sensului cu voinţa
interpretativă.
Nu există un sens unic care să corespundă unui
adevăr unic, ci o pluralitate de sensuri, fiecare
dintre ele putând fi validat într-un cadru
interpretativ dat.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Epistemologia construcţionistă are în
vedere apariţia paradigmelor ştiinţifice,
sociale, juridice, culturale, etc., ca pe o
serie succesivă şi continuă de
“negocieri” a interpretărilor oferite
datelor provenite dinspre realitatea
empirică, sau din alte spaţii ale
cunoaşterii, cum ar fi teoretizări,
modele, interpretări alternative etc.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Construcţionismul este preocupat în
principal cu explicarea proceselor prin
care oamenii ajung să descrie, să explice
şi să ia act de lumea în care trăiesc şi
care îi include (Gergen 2005), şi să
construiască structuri cognitiv-
comportamentale pornind de la
interpretările realizate.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Discursul juridic ca formă particulară de
discurs şi ca atare poate fi înţeles în
manieră
construcţionistă ca analiză textuală.
Analiza sistemului juridic trebuie să ţină
cont de caracterul său de construcţie
interpretativă colectivă care generează
consens social (Devlin, 1957).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Frederick Schauer (2005) consideră
conceptul de lege ca suferind modificări în
timp, în funcţie de evoluţia societăţii şi de
contextul cultural în care este interpretat.
Teoria sa intitulată “Beneficial Moral
Consequences Thesis” porneşte de la critica
atât a viziunii conform căreia moralitatea este
o condiţie necesară a legalităţii (Fuller, 1959),
cât şi a celei a independenţei faţă de morală
a legii (Hart).
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Legea este o instituţie construită social
(Schauer 2005), şi nu are valoare
ontologică în sine, adică nu există înafara
sistemului social în care a apărut. Analiza
sistemului juridic trebuie să ţină cont de
caracterul său de construcţie
interpretativă colectivă. Setul de
interpretări colective existente la nivelul
unei societăţi constituie “cultura” acelei
societăţi, şi ca atare grila interpretativă a
sistemului său normativ.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
De la hermeneutica juridică la filosofia dreptului

Administrarea justiţiei este în esenţa ei un


proces de interpretare a unei „realităţi faptice”
numită speţă printr-o grilă hermeneutică
dată de cadrul legal pe de-o parte şi de negocierea
interpretărilor cu privire la speţă şi intervenită între
părţile implicate în administrarea actului de justiţie
pe de cealaltă parte.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Specialistul trebuie să înţeleagă cadrul uman în
care normele juridice funcţionează, să le
individualizeze, şi să le înţeleagă prin
raportare la normele şi valorile individului pe
de o parte, şi ale socialului pe de cealaltă
parte.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 În acest sens Scoffield (2002) este de
părere că în mod netemeinic consensul
social este invocat ca “justificare a
edictării unor interdicţii rigide”, cu referire
la clonare, reproducere medical asistată.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Construcţionismul social aplicat în studiul
fenomenului juridic

Analiza sistemului juridic trebuie să ţină cont


de caracterul său de construcţie interpretativă
colectivă. Setul de interpretări colective
existente la nivelul unei societăţi, constituie
“cultura” societăţii respective.
Sunt posibile o multitudine de interpretări
asupra modului de construcţie socială a
instituţiilor juridice, fiecare specifică unei
anumite culturi, ideologii şi perioade istorice.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Interpretarea faptului juridic cu
instrumentele hermeneuticii sociale se
originează în opera lui Gadamer (2001),
care consideră că pentru a exprima
înţelesul unui text (inclusiv a unui text
de lege) trebuie să-l traducem întâi în
propriul nostru limbaj interior.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Gregory Leyh (1988) pornind de la
afirmaţiile lui Gadamer propune o
hermeneutică constituţională pe care
trebuie să o realizeze magistratul,
adecvând în decizia sa interesul
individului cu direcţiile generale ale
societăţii în spiritul trasat de fondatorii
Constituţiei.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Gheorghe Scripcaru, Valeriu Ciucă şi
Călin Scripcaru propun un model de
hermeneutică socială din perspectiva
medicinei legale, criminologiei,
psihanalizei şi sociologiei juridice. Autorii
consideră că orientarea hermeneuticii
juridice către perspectiva psihanalitică se
originează în filosofia lui Derrida.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Realitatea ca discurs la Foucault

Foucault analizează „discursurile ştiinţifice”


pe care noi astăzi le înţelegem ca a fi
economie, biologie sau filologie, ştiinţele
juridice, urmărind distincţia şi în acelaşi
timp substituţia dintre “cuvinte şi lucruri”,
adică dintre semnificant şi semnificat. “
Discursul faucoultian” este interesat de
puterea care este generată de discurs şi de
relaţiile de putere produse de acesta
(Creţu, 2004).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Michael Foucault, “A supraveghea
şi a pedepsi”
http://www.librarie.net

Din punct de vedere al filosofiei sociale, politice şi


juridice, cel mai important text al lui Foucault îl
considerăm „A supraveghea şi a pedepsi” volum în
care acesta tratează problema puterii şi
instituirea acesteia în spaţiul social.
Faţă de marginalitate şi de devianţă şi corelate cu
acestea, mecanismele punitive, consideră
Foucault, introduc corpul în relaţiile de putere,
(coercitivă şi instituţională), în calitatea sa de
“reprezentant în lumea fizică a persoanei căreia îi
aparţine, şi căreia i se substituie.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Foucault plasează “tehnologia puterii” (a
exercitării puterii) ca principiu al umanizării
penalităţii.
Normalitatea şi anormalitatea devenind obiect
al justiţiei penale, aceasta îşi multiplică
funcţiile încetând să pedepsească pur şi
simplu, ci mai degrabă având un efect de
diagnostic şi terapeutică socială (Creţu,
2005.215).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Michael Foucault
http://www.psico-
web.com

Foucault identifică trei filosofii penale ale


modernităţii, în funcţie de implicarea
corpului în exercitarea pedepsei:
 Monarhică,
 Contractualistă,
 A supravegherii generalizate.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Supliciul şi tortura
http://iangarrickmason.fi
les.wordpress.com

Prima dintre acestea (aparţinând premodernităţii şi


modernităţii timpurii) este văzută de Foucault provenind
din dreptul monarhic (medieval). Puterea are rol de
reglementare şi este exterioară indivizilor. Vina faţă de
victimă este dublată de cea faţă de suveran ca
reprezentant al legii. În cadrul acestui tip de discurs prin
identificarea vinovăţiei faţă de un individ cu infracţiunea
privind ordinea publică, statului şi suveranului se produce
etatizarea puterii juridice, fapt care dă naştere funcţiei
procurorului ca reprezentant al regelui (Foucoult
2005,216).
Supliciul şi tortura nu reprezentau expresii ale violenţei „ci
tehnici codificate ale puterii” prin care puterea era
întreţinută şi prin care se produce adevăr.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Întrucât dreptul monarhic presupunea adevărul ca
temei al pedepsei. Obţinerea acestuia necesită o
modalitate specifică de cunoaştere care lua forma
anchetei.
Ancheta înlocuia iniţial procedura “duelului judiciar”
din Evul Mediu.
Ancheta se impune aşadar ca instrument de cunoaştere
şi în acelaşi timp ca tehnologie a puterii.
Adevărul este în această viziune unic şi transcendent,
aflarea acestuia garantând exercitarea dreptăţii.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Filosofia contractualistă introduce o reformă a
pedepsei prin limitarea arbitrariului şi înlocuirea
puterii absolute cu proprietatea absolută. (Creţu,
2005 : 218).
Încălcarea legii nu mai este o ofensă adusă
suveranului ci societăţii în ansamblu. Filosofia penală nu
mai este exclusiv retributivă, ci în special preventivă.
Infracţiunea este redefinită sub forma pericolului
social.
Rolul pedepsei este de a apăra societatea şi nu de a
răzbuna suveranul.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Pedeapsa fizică este înlocuită treptat de pedeapsa
simbolică şi de reprezentarea pedepsei. „Exemplul nu
mai este un ritual ce se face cunoscut ci un semn care
împiedică. Filosofia penală nu mai este direct retributivă
ci este în special preventivă. Această filosofie penală
duce la codificarea infracţiunilor şi individualizarea
pedepsei în funcţie de riscul social.
Sancţiunea provine doar în urma unei cercetări ce se
realizează în maniera unei cunoaşteri ştiinţifice.
Această filosofie penală este bazată pe principiile
umanismul realist (Foucault).
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
O a treia filosofie penală este plasată de Foucault
în jurul instituţiei închisorii. Obiectivul acestei
filosofii penale este controlul asupra faptelor dar
mai ales a posibilităţii şi virtualităţii faptei.

În opinia lui Foucault introducerea noţiunii de


periculozitate şi controlul virtualităţii faptei
extinde pedeapsa înafara controlului legalităţii
(Foucoult, 1995).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Disciplinarea implică mai degrabă un control
social activ, penalizarea faptelor fiind o consecinţă
a acestuia.

Principiul de nevinovat până la proba contrarie


se transformă într-un calculul probabilistic al
riscului infracţional, generând în opinia lui
Foucoult un model de stat al supravegherii
generalizate.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Thomas Kuhn
http://4.bp.blogspot.com

Foucault vede societatea postmodernă ca una a


supravegherii generalizate difuzată în întregul
corp social.

În viziunea filosofului nu are loc o transformare


a conştiinţei sociale, ci a stilurilor puterii care
se transformă din juridică în normativă
(Foucault 1995).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Filosofia socială a lui Foucault este una holistă,
autorul sesizând însă amestecul discursurilor de tip
individualist cu cele de tip general şi globalizant.
Analiza foucaultiană deschide drumul înţelegerii
realităţii sociale ca pe un construct, ca pe o
interpretare în care “semnele sunt măşti”
(Nietzsche) cu rolul de a impune
un interpretant nu de a stabili un sens.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Foucault deschide drumul subiectivizării
realităţii (juridice) şi a înţelegerii acesteia ca o
negociere a interpretării în cadrul unei
metapovestiri.
Subiectivizarea ideilor despre putere (cea juridică
în speţă), transferă pedeapsa de la nivelul
concret al agresiunii fizice, la recluziunea
socială a celui pedepsit.
Subtilizarea treptată a manifestării puterii, aduce
o nouă filosofie penală, anume aceea a
pedepsei simbolice.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
“Filosofiile” peneale contemporane.
Paradigma justiţiei restaurative

 Răspunsul la întrebarea “de ce sunt


pedepsiţi infractorii?” caracterizează
“constructul” care stă la baza filosofiilor
penale. În funcţie de acesta ele se
încadrează în: paradigma justiţiei utilitariste,
paradigma justiţiei retributive, paradigma
justiţiei orientate spre drepturile omului, şi
paradigma justiţiei restaurative.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Paradigma justiţiei utilitariste

 Oamenii sunt motivaţi de dorinţa de a


maximiza fericirea şi minimiza durerea.
(Hirsh& Ashworth, 1992). Aceeaşi ipoteză
utilitaristă stă la baza politicii “statului
bunăstării sociale”. Modelul utilitarist
consideră pedeapsa având rolul de control
(prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.
Această paradigmă poate fi corelată cu cea a
controlului virtualităţii faptei propusă de
Foucault (2005).
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Paradigma justiţiei retributive

 Rolul pedepsei este de a “retribui”


(sancţiona) o faptă cu caracter antisocial.
Principiul se originează în “legea
talionului” (Groza, 2006), dar şi în modelul
contractualist.
 În accepţiunea modernă, statul are rolul
de a “retribui” o faptă cu caracter
antisocial cu o pedeapsă pe măsura
gravităţii şi pericolului social.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Paradigma justiţiei orientate spre
drepturile omului

 Aplicarea pedepsei se realizează nu numai


proporţional cu gravitatea faptei şi al
pericolului social generat de aceasta, dar şi de
persoana infractorului. Statul este
moralmente (co)responsabil de săvârşirea
infracţiunii, şi deci îi revine obligaţia de a
acţiona pentru a preveni alte perturbări ale
ordinii sociale (Groza, 2006), inclusiv prin
încălcarea drepturilor infractorului.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Paradigma justiţiei restaurative

 O nouă filosofie penală se conturează în


perioada actuală, sub forma înlocuirii
pedepsei înţeleasă ca “retribuţie
negativă” cu principiul “restaurării”
Status-quo-ului existent înaintea săvârşirii
faptei penale (Balahur, 2001). Noul model
poartă denumirea de “paradigma justiţiei
restaurative”.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Paradigma justiţiei restaurative stă la
baza sistemelor penale alternative la
privarea de libertate.
 Această abordare porneşte de la
interpretarea naturii sociale a dreptului
conform căreia răspunsul societăţii la
crimă trebuie dat în respectul drepturilor
omului, dar nu în manieră punitivă ci
restaurativă (Groza, 2006).
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Abordarea restaurativă (a drepturilor şi
avantajelor) este mai aducătoare de
satisfacţii pentru victimă, întrucât
consideră De Haan (1990) şi Seymour şi
colaboratorii (2002), promovează
modalităţi efective de securizare a
libertăţilor sau bunurilor victimei prin
compensaţii şi mediere (Groza, 2006).

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Justiţia restaurativă este considerată cea
mai generatoare de satisfacţie şi
securitate pentru victimă (Barrow G, 2002;
Groza, 2006).
 Această paradigmă reduce riscul de
recidivă pentru infractorii aflaţi la debutul
carierei infracţionale.
 Reduce costurile statului cu adminstrarea
sistemului penitenciar.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Paradigma justiţiei rectificative

 Paradigma justiţiei rectificative (Bucurenciu,


2006) o considerăm o variantă extinsă a
justiţiei restaurative, care extinde modelul
“restaurării status-quo-ului” nu doar asupra
inechităţilor şi prejudiciilor produse în urma
infracţiunilor, ci şi a celor produse de alte
evenimente sociale, fără caracter penal, sau
a căror caracter penal s-a prescris.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Modelul justiţiei apreciative

 Acest model vine să completeze modelul


justiţiei restaurative, în domeniul reabilitării
sociale a infractorilor, atât a celor care
beneficiază de pedepse neprivative de
libertate, cât şi a celor aflaţi în penitenciar
(prin sistemele de asistenţă socială din
penitenciar, şi respectiv în perioada post-
penitenciară, prin serviciul consilierilor de
probaţiune şi reintegrare socială.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 Modelul “justiţiei apreciative” porneşte de la modelul
“Anchetei apreciative” (Cooperrider, 2005), prin
analiza comportamentelor de “succes social” , şi în
general a comportamentelor afirmative ale
individului, grupului, comunităţii şi organizaţiei.
Această paradigmă o vedem inclusă în cadrul justiţiei
afirmative, o justiţie menită să vină în întâmpinarea
nevoilor membrilor societăţii prin acţiuni afirmative,
de protejare a drepturilor omului.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
 La nivelul CSM s-a constituit “Grupul de reflecţie
apreciativă”, care îşi propune ca prin intermediul
metodologiei apreciative, (Cooperrider, 2005;
Cojocaru, 2005) să investigheze activitatea
instanţelor. Pe viitor vom urmări rapoartele
acestui Grup de reflecţie apreciativă, pentru a
evidenţia această prioritate românească în
domeniul justiţiei apreciative ca formă a justiţiei
restaurative.
dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Bibliografie
 Balahur, Doina (2001). Fundamente socio-juridice ale probaţiunii Iaşi : Editura
Bit.
 Bucurenciu, M. (2006). Dreptatea rectificativă în context intergeneraţional,
Editura Lumen, Iaşi
 Creţu, Gabriela, (2004), Discursul lui Foucault, Editura Cronica, Iaşi.
 De Haan, W. (1990), The Politics of Redress Crime, Punishment and Penal
Abolition, Unwin Publishing House, london, UK.
 Derrida, Jaques, (1997), Diseminarea, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti.
 Derrida, Jaques, (2001), Writing and Difference, Editura Routlege, U.K
 Devlin, Paul (1954)m iThe Enforcement of Morals, Oxford University Press, UK
 Foucoult, Michel, (1995), A supraveghea şi a pedepsi, Ed. Humanitas, Bucureşti.
 Fuller, Lon L., (1958), Positivism and Fidelity to Law – A Reply to Professor
Hart,’ Harvard Law Review, vol 71 (1958), pp 630-72; H.L.A. Hart, ‘Positivism
and the Separation of Law and Morals,’ Harvard Law Review, vol 71 (1958), pp
593-629.
 Gadamer, Hans-Georg (2001), Adevăr şi metodă, Editura Teora,
Bucureşti.
 Gergen, Kenneth J. (1978), Towards a generative theory in Journal
of Personality and Social Psychology. Vol 36(11), Nov 1978, 1344-
1360.
 Gergen, Kenneth,
dr. Antonio SANDU
(1985),
PERSPECTIVE
www.umk.ro
Social Constructionism
POSTMODERNE movementProvocarile
ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE in modern
societatii post-comuniste
21-22 MAI 2010 IASI UMK
psychology, in American Psychologist, vol 40, no 3 March 1985, USA.
Bibliografie
 Gergen, K. (1990) Affect and organization in postmodern society. In S. Srivastva & D.L.
Cooperrider (eds.), Appreciative Management and Leadership (pp.153-174). San Francisco,
Jossey-Bass.
 Gergen, Kenneth, (2005), Social Construction in Context, Sage Publications, Londra, Marea
Britanie.
 Gergen, Kenneth J. , Thatchenkery , Tojo Joseph (1996), Organization Science as Social
Construction: Postmodern Potentials in The Journal of Applied Behavioral Science, Vol. 32,
No. 4, 356-377
 Germine, Thomas, J., (1995), The Quantum Metapysics of David Bohm, consultat pe
www.goertzel.org/dynapsyc/1995/tgermine.html.
 Ghideanu, Tudor, (2003), Kant şi postmodernismul, în vol. Ghideanu, Tudor (coord.), (2003),
Integrare europeană prin educaţie multiculturală, Editura Lumen, Iaşi.
 Groza, D. (2008), Drepturile victimei. Recuperarea din uitare. Editura Lumen. Iaşi.
 Hacking, Ian. (1997), The Social Construction of What?, Harvard University Press.
 Huzum, Eugen, (2002), Postmodernitate – postmodernism: distincţii necesare, în: Revista
Ekpirosis nr. 1 nov. 2002, Editura Lumen, Iaşi. Wort, A. Principled Sentencing, Edinburgh
University Press, Edinburgh, UK.
 Von Hirsh, A., Ash
 Iliescu, Adrian Paul (1989) Filosofia limbajului şi limbajul filosofiei, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK
Bibliografie
 Leih, Gregory, (1988), Toward a Constitutional Hermeneutics in American
Journal of Political Science, vol. 32, no.2 editat de Midwest Political Science,
Association.
 Pârvu, Ilie, (1990), Arhitectura existenţei, vol I, Editura Humanitas, Bucureşti.
 Popper, Karl, (1998), Mitul contextului, Editura Trei Bucureşti.
 Sandu, Antonio, (2005), Tehnici în Asistenţa Socială, Editura Lumen, Iaşi.
 Schauer, Frederick (2005), The Social Construction Of The Concept Of Law: A
Reply To Julie Dickson, în Oxford Journal of Legal Studies, UK.
 Scoffield, H. Canadian Favour Limited Use of Clones for Emergencies only.
Survey Finds, in The globe and Mail 2002, Vsancouver
 Scripcaru, Gheorghe, Ciucă, Valerius, Scripcaru, Călin, (2005), Psihanaliza
hermeneutică, juridică. O pledoarie pentru iubirea necondiţionată, Editura
Fundaţiei AXIS, Iaşi.
 Seymour A, (2002) Restorative Justice, in Seymour, A., Murray M., Sigmon J,
Hook, M., Edmunds Ch, Gaboury M, Coleman G, National Victim Assistance
Academy Textbook, sixt Edition, Washington, USA.
 Silion, Bogdan George, (2002), Fiinţă şi limbaj, în: Revista Ekpirosis nr. 1,
Editura Lumen, Iaşi.

dr. Antonio SANDU PERSPECTIVE POSTMODERNE ÎN ANALIZA FENOMENELOR SOCIO-JURIDICE Provocarile societatii post-comuniste
www.umk.ro 21-22 MAI 2010 IASI UMK