Sunteți pe pagina 1din 8

Sistemul clasic este reprezentat, in principal, de instantele de judecata si are drept scop, in cele mai

multe cazuri, pedepsirea celui care a incalcat o norma.


Sistemul cuprinde instantele de judecata, parchetul, politia, etc. Partile ajung in acest sistem
cand nu reusesc sa isi rezolve problema singure, din diverse motive. Astfel, in solutionarea conflictului
intervin politia, procurorii, judecatorii si o a treia parte hotaraste ce este mai bine pentru cele doua parti. In
sistemul clasic, partile nu sunt intrebate ce parere au, iar cineva ia decizii pentru ele si le obliga apoi sa le
respecte.
Rezolvarea clasic a conflictelor, prin ncredinarea lor organelor de justiie i soluionarea prin
metodele tradiionale de genul nvingtor - nvins (ctig-pierdere) a dus la concluzia c nu reprezint soluia
ideal de natur s ofere o rezolvare adecvat a tuturor dificultilor sociale si economice, dificulti care sau dezvoltat i agravat n lipsa unor reglementri specifice noilor tipuri de conflicte.
a. Procesul fr procedur nseamn c prile nu n litigiul unei soluionri tranate n favoarea uneia
sau celeilalte prin intermediul instanei, ci apeleaz la un mecanism care s permit o soluionare amiabil a
acestuia. Legitimarea acestui mecanism vine din libertatea contractual a prilor care decid astfel s evite un
judector i, deci, regulile clasice de procedur. n aceast categorie intr modurile alternative de soluionare
a litigiilor (ADR), printre care se include i medierea asupra creia vom strui n mod deosebit n studiul de
fa. Judectorul este unul privat, care aplic anumite reguli proprii fiecrui astfel de litigiu, procedura
desfurndu-se de regul ntr-un cadru confidenial.
ADR acronim pentru Alternative Dispute Resolution, adic acel sistem de soluionare a litigiilor n
afara unui proces judiciar. Evoluia tehnologic a determinat chiar apariia unor sisteme speciale de ADR,
cum ar fi ODR Online Dispute Resolution, utilizat mai ales n domeniul comerului electronic (a se vedea,
de exemplu, www.ecodir.org sau www.eclip.org).
Termenul A.D.R. (ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION) incorporeaza procedurile si tehnicile de
solutionare a conflictelor pe cale amiabila. Aceste modalitati alternative de solutionare a conflictelor au
aparut ca o reactie la lipsa de eficienta a modalitatilor traditionale de solutionare a conflictelor.
Practic, modalitatile alternative de solutionare a conflictelor inglobeaza toate metodele de
stingere a conflictelor in afara salii de judecata, metodele A.D.R. fiind alternative la justitie. Acestea nu
ingradesc insa accesul la justitie, in cazul in care solutionarea conflictului nu e posibila pe calea lor, ramane
deschisa posibilitatea initierii sau continuarii unor actiuni judecatoresti.
Metodele alternative de solutionare a disputelor cuprind o categorie de mijloace si proceduri de
asistare pentru prevenirea si rezolvarea conflictelor in afara instantelor de judecata, aceste metode
incluzand : FACILITAREA, NEGOCIEREA, CONCILIEREA, MEDIEREA si ARBITRAJUL sau medelele hibride
MEDIERE ARBITRAJ (MED - ARB).
Conceptul de A.D.R. rezolvarea alternativa a disputelor nu se substituie sistemului judiciar,
ci vine in sprijinul acestuia, ca o solutie complementara, in care partile aflate in conflict cauta sa solutioneze
in afara sistemului judiciar problemele aparute.
Consideram ca este dreptul fundamental al partilor de a alege modalitatea prin care doresc sa isi
rezolve disputele aparute.

REZOLVAREA ALTERNATIVA A DISPUTELOR in afara instantelor de judecata constituie o


alternativa viabila fata de procedurile judiciare in majoritatea statelor si castiga teren din ce in ce mai mult si
in Republica Moldova.
La fel ca i justiia etatic, ADR are ca scop restabilirea ordinii sociale. Ceea ce i este specific ns, e o
anumit funcie de pacificare a conflictelor, deci s-ar putea spune c ntr-un fel contribuie la armonia social:
prile au oportunitatea ca, dincolo de litigiul dintre ele, s menin relaiile anterioare i pe viitor, realiznd
c acel litigiu a fost generat doar de o nenelegere care a fost n final soluionat n mod avantajos pentru toi
cei implicai. Tocmai de aceea, regula este c reglementarea amiabil a disputei nu poate fi obligatorie. Dac
totui nelegerea dintre pri nu se poate realiza, ele i pstreaz dreptul de a se adresa unui judector clasic.
FACILITAREA este metoda alternativa de solutionare a conflictelor prin care o a treia parte special
pregatita, neutra, impartiala, obiectiva fata de membrii grupului si probleme, asista un grup in realizarea
obiectivelor pe care si le-a propus, tinand seama de punctele de vedere ale participantilor.
Facilitatorii sunt profesionisti care au cunostinte si deprinderi aprofundate privind dinamica si
procesele specifice grupurilor precum (cunostinte si abilitati de proces) si cunostinte si deprinderi in
domeniul specific de interes in care grupul asistat isi desfasoara activitatea (cunostinte si abilitati de
continut).
Metoda de asistare poate fi directiva sau deschisa, in functie de criterii obiective impuse de
interese, constrangeri specifice tipului de proces sistat, precum si de stilul facilitatorilor.
NEGOCIEREA este metoda alternativa de solutionare a conflictelor, prin care Partile angajate in conflict
incearca sa ajunga la un acord de rezolvare a neintelegerilor, utilizand tehnici de comunicare, aplicate
intr-un dialog direct.
NEGOCIEREA furnizeaza un cadru n care pot fi discutate si analizate multe probleme, n care
pot fi atinse multe scopuri. Este procesul prin care ncerci sa obtii ceea ce doresti, astfel nct si cei cu
care negociezi sa obtina ceea ce vor. Negociind cu succes :
- ti atingi scopurile
- obtii cooperarea si implicarea celorlalti
- nveti mai multe lucruri despre cum sa te comporti cu oamenii
- stabilesti relatii de buna colaborare sau le mbunatatesti pe cele existente
- valorifici sansa de a da glas solicitarilor tale ntr-un cadru propice satisfacerii acestor
solicitari.
Pentru a ajunge la o solutie acceptabila, negociatorii trebuie sa simta ca discutiile au loc ntr-o
atmosfera de echilibru si sinceritate; cel mai important obiectiv al unei negocieri este acela ca
ntelegerea sa fie perceputa de toti participantii ca fiind corecta si cinstita. Identificarea (nca de la
nceputul unei negocieri) a tipului de situatie n care te gasesti este esentiala capacitatii de a negocia cu
succes.
Negocierea implica doua sau mai multe parti. (Chiar si cnd negociezi cu tine nsuti de
exemplu pentru a decide daca sa mergi la cinema ori sa stai acasa si sa privesti televizorul ti asumi
doua roluri pe loc, respectiv cel de protagonist si antagonist). Partile negociatoare au nevoie de

implicare reciproca pentru a-si atinge rezultatul dorit. Nu are sens negocierea cu cineva daca nu are
ceva ce tu vrei ori tu n-ai nimic de oferit n schimb. Negocierea este un proces de ntlnire a
diferentelor. Daca ajungi la o completa ntelegere cu cealalta parte, este logic ca atunci nu mai e nimic
de negociat.
Partile trebuie sa considere negocierea sau macar sa nceapa astfel ca fiind cea mai buna
cale de rezolvare a diferentierii lor; altfel, vor ajunge la evitare, capitulare sau razboi. Fiecare parte
trebuie sa creada ca exista vreo posibilitate de a o convinge pe cealalta sa-si modifice pozitia initiala si
sa agreeze un compromis mutual acceptabil.
NEGOCIEREA este astfel :
- metoda alternativa de solutionare a disputelor, prin care partile angajate in conflict incearca sa
ajunga la un acord de rezolvare a neintelegerilor, utilizand tehnici de comunicare, aplicate intrun dialog direct;
- etapa si metoda in cadrul procesului de mediere in care partile participante realizeaza acorduri
privind obiective procedurale si de continut, de etapa si de proces; negocierea se utilizeaza in
formularea regulilor de baza dupa care se desfasoara procesul, a continutului si modului de
utilizare a instrumentelor din proces, in stabilirea programului si termenelor sesiunilor de
mediere, a ordinii in care partile iau cuvantul, a prioritatilor acordate in abordarea problemelor,
nevoilor, intereselor, a formularii si continutului acestora , in construirea solutiilor potentiale si
a celei finale, in stabilirea obligatiilor si termenilor referitori la implementarea acordului
mediat, etc. conditiile de relativa egalitate de putere, in care deciziile se pot lua numai prin
intelegere dintre parti.
Negocierea se foloseste in orice domeniu al activitatii umane care cuprinde forme de
comunicare.

CONCILIEREA este o metoda alternativa de solutionare a disputelor prin care partile aflate intro disputa (iminenta sau in derulare) sunt de acord sa utilizeze serviciile unui conciliator profesionist,
care urmeaza sa se intalneasca separat cu Partile in incercarea de a solutiona disputa.
Concilierea e mijlocul prin care prile ajung la un acord de voine prin renunri reciproce. Ea
poate fi fcut gratuit de ctre judectorul cauzei sau de ctre un conciliator de justiie (pe cnd
medierea o face un ter pltit). Din acest punct de vedere, concilierea poate fi:

- judiciar: este cea fcut chiar de judector. Ea este permis i de legislaia noastr Chiar
dac propunerea de conciliere vine de la judector, aceasta nu are un efect obligatoriu pentru pri, ele
rmnnd libere s decid modalitatea n care neleg s sting litigiul;
- para-judiciar: aceasta este ncredinat unui conciliator de justiie, ntre el i organele
judiciare existnd anumite legturi; de aceea, acest conciliator este un auxiliar al justiiei, sistem
nentlnit ns n ara noastr. Procesul-verbal ncheiat de pri i semnat de judector devine titlu
executoriu;
- extra-judiciar: n aceast conciliere, judectorul nu este implicat. La noi se ntlnete n
materia conflictelor de munc, pentru soluionarea conflictelor de interese O astfel de form de
conciliere este prevzut i n materia dreptului internaional public (de exemplu, n art. 38 din
Convenia European a Drepturilor Omului, modificat prin Protocolul nr. 14).
CONCILIEREA nu implica demersuri de natura legala, iar conciliatorul (de cele mai multe ori)
nu este investit cu autoritatea de a face cercetari, de a instrumenta cazul, de a convoca si audia martori,
nu redacteaza decizii si nu emite hotarari.
Concilierea aplica in principal strategia de solutionare a conflictului prin compromis (spre
deosebire de Mediere, in care mediatorul vizeaza construirea prin colaborare a unei solutii optime, care
sa raspunda nevoilor, intereselor tuturor partilor implicate in disputa).
In conciliere partile se gasesc fata in fata foarte rar, si atunci sunt descurajate, discutiile
directe, procedurile fiind indeplinite prin intermediul conciliatorului. In conditiile in care procesul de
conciliere este finalizat cu succes, se elaboreaza un document care cuprinde acordul partilor, purtand
semnaturile acestora.
Prin semnarea acordului de conciliere de catre parti, acestui document i se confera statutul de
contract, din care decurg obligatii pentru partile semnatare si care cade sub incidenta legilor care
reglementeaza contractele.
Tranzacia
Tranzacia este contractul prin care prile previn un proces ce poate s nceap, termin un
proces nceput sau rezolv dificultile ce apar n procesul executrii unei hotrri judectoreti.1331
Cod civil
Aadar, referindu-ne la un proces deja demarat, tranzacia este un contract judiciar, ce este
doar constatat de instan i care este realizat att fr intervenia ei (instana are ns puterea de a
verifica condiiile de admisibilitate i de validitatea ale conveniei prilor), ct i fr intervenia
vreunui ter.
Dup cum se observ, tranzacia este pn la urm o modalitate de conciliere, iar nelegerea
amiabil se materializeaz n concluziile contractului, care produce n acest fel obligaii. Contractul are
un efect extinctiv, cci interzice prilor s aduc din nou acelai litigiu n faa unui judector. De

aceea, sentina dat e neapelabil (definitiv), iar efectele tranzaciei se produc chiar de la ncheierea
ei.
Tranzacia
are
ntre
pri
autoritatea
lucrului
judecat.
(2) Tranzacia nu este susceptibil de executare silit dect dup omologare.
Articolul 32. Tranzacia Legea concurentei
Tranzacia este acordul ncheiat de pri i contrasemnat de mediator, ca urmare a procesului
de mediere, prin care prile consimt asupra soluionrii amiabile a unui litigiu.
(2) Tranzacia trebuie s corespund condiiilor de valabilitate prevzute de prezenta lege, Codul
civil i de alte acte legislative.
Articolul 33. Executarea tranzaciei
Tranzacia este obligatorie pentru pri i se execut benevol n termen de 20 de zile, dac
prile nu au stabilit altfel.
(2) Dac tranzacia ncheiat n cadrul unui proces de mediere, care a avut loc n afara
procesului civil, nu este executat benevol, pentru a fi executat silit, aceasta poate fi, dup caz:
a) confirmat de ctre instana de judecat n condiiile Codului de procedur civil; sau
b) nvestit cu formul executorie de ctre notar, n condiiile stabilite de lege, dac a fost ncheiat
ntre persoane juridice
(3) n cazul n care litigiul a fost soluionat prin mediere n cadrul procesului judiciar, dar
tranzacia nu a fost executat benevol, pentru a fi pasibil de executare silit, la solicitarea pr ii
interesate, tranzacia este confirmat de ctre instana de judecat n condiiile Codului de procedur
civil.
(4) n cazul n care litigiul a fost soluionat prin mediere n cadrul procesului arbitral, dar tranzac ia
nu a fost executat benevol, pentru a fi pasibil de executare silit, la solicitarea pr ii interesate,
tranzacia se aprob prin hotrre arbitral n condiiile legii.
MEDIEREA reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul
unei terte persoane specializate n calitate de MEDIATOR, n conditii de neutralitate,
impartialitate, confidentialitate si avand liberul consimtamant al partilor. (Art. 1 al.1 din LEGEA
NR. 192/2006 privind MEDIEREA I ORGANIZAREA PROFESIEI DE MEDIATOR, modificat i completat
prin LEGEA NR. 370/2009 i prin O.G. NR. 13/2010 pentru transpunerea Directivei Servicii).
MEDIEREA este un proces de solutionare a disputelor prin metode alernative, relativ informal si
structurat, in care unul sau mai multi profesionisti special pregatiti, asista partile in solutionarea
conflictului, avand in vedere nevoile si interesele acestora. Mediatorii nu impun solutii, iar participarea
la proces este voluntara. Medierea reprezint un proces, al carui evoluie depinde n mare masur de
interesele prilor i gradul de receptivitate a acestora.
MEDIEREA este o metod confidenial i privat, prin intermediul creia mediatorii, persoane
independente i cu o pregtire special, ajut prile s-i defineasc mai clar obiectivele, interesele i
le indrum astfel nct s construiasc mpreun variante reciproc avantajoase de soluionare a
conflictului.

MEDIEREA ofer persoanelor oportunitatea de a-i asuma responsabilitatea rezolvrii disputelor


i de a menine permanent controlul asupra deciziilor care le afecteaz viitorul. Se evit astfel folosirea
msurilor abuzive i deteriorarea relaiilor dintre pri, ncurajndu-se dialogul, colaborarea i
respectful reciproc. Instruirea iniial i continu a mediatorilor este un obiectiv de baz pentru
obinerea rezultatelor de succes.
MEDIEREA face parte din marea familie a metodelor alternative de soluionare a disputelor
(Alternative Methods of Dispute Resolution A.D.R. ) i reprezint, aadar, o alternativ viabil la
sistemul juridic clasic menit s degreveze instanele de judecat de numeroase cauze i s asigure
satisfacerea intereselor prilor implicate n conflict.
In cadrul unei proceduri de mediere :
1. Partile stabilesc data si ora procesului de mediere. In instanta, termenele de judecata sunt
impuse si nu tin cont de programul partilor. Sedinta de mediere poate fi reprogramata la fel de usor ca
orice alt tip de intalnire.
2. Nu exista limita de timp pentru sedinta de mediere. Medierile se pot solda si cu intelegeri
partiale situatie in care este posibila programarea unei alte sedinte de mediere la o data ulterioara.
3. Partile, de comun acord, pot alege mediatorul la care sa apeleze. Aceasta facilitate nu exista
in fata instantei de judecata. Alegerea mediatorului de catre parti mareste increderea acestora in
obtinerea rezultatului dorit.
4. Un prim pas spre solutionarea conflictului este prezenta partilor la mediator. Medierea este
facultativa, iar prezenta partilor la mediator denota dorinta acestora de a solutiona neintelegerile.
5. Sala in care are loc sedinta de mediere este intotdeauna mai primitoare si mai discreta fata de
sala de judecata : medierea este confidentiala. In sala de judecata domneste formalismul, trebuie
respectate anumite reguli procedurale stricte, cuvantul se ia intr-o anumita ordine s.a.m.d. Mediatorul
este atent asupra vointei si interesului partilor. La sedinta de mediere este permisa doar prezenta
partilor si a persoanelor agreate de acestea.
6. In cadrul unui proces, solutia este impusa partilor. Mediatorul nu impune nimic, partile
alegand solutia avantajoasa si amiabila pentru conflictul in care se gasesc.
7. Medierea este mai eleganta, fiind uzitata in intreaga lume civilizata. Satisfactiile partilor in
cazul ajungerii la o intelegere sunt cu atat mai mari cu cat se datoreaza vointei si implicarii lor.

8. Prin mediere se pot rezolva toate tipurile de conflict. Pe tot parcursul medierii partile
comunica. Intr-un proces in instanta comunicarea dintre parti este alterata, solutia generand noi
conflicte de cele mai multe ori.
9. Mediatorul nu judeca partile si nu da verdicte. Menirea lui este sa faciliteze dialogul dintre
parti in urma caruia acestea sa genereze optiuni in vederea solutionarii divergentelor existente.
10. Apeland la mediere partile nu renunta la justitia clasica. Daca nu reusesc sa isi solutioneze
prin mediere conflictul, au posibilitatea de a se adresa instantei de judecata, la fel cum o aveau si
inainte de a apela la mediere.
Nota definitorie a activitii de mediere este dat de faptul c prile recurg la mediere n mod
voluntar, iar rezolvarea conflictului este rodul ntalnirii vointei prilor.
n urma procedurii de mediere, daca se ajunge la o intelegere, partile incheie un acord care este
un contract ntre pri n nelesul art. 942 Cod Civil, mai exact un contract de tranzacie conform art.
1704 Cod Civil la care se putea ajunge, evident, i fr intervenia mediatorului.
Acordul de mediere poate fi ncheiat oral sau n scris, nefiind obligatoriu ca nelegerea prilor
prin care se ncheie disputa s se materializeze n forma scris. n multe cazuri acordul, materializat
ntr-un contract, este neaplicabil de exemplu, disputele obinuite de familie, cele de la locul de
munc (cele necontractuale), intraorganizaionale (dispute ntre departamente), interculturale, n coal
(elev-elev, profesor-elev) etc.
Contractul poate fi consemnat, ad probationem, ntr-un document ce are valoare de nscris sub
semntur privat. Pentru a-i da valoare de nscris autentic, prile au la ndemn dou ci, una
extrajudiciar i cealalt judiciar, n funcie de momentul n care a intervenit medierea.
Astfel, potrivit Art. 59 din legea nr. 192 cu toate modificarile si completarile ulterioare, dac
prile ajung la o nelegere ea poate fi supus verificrii notarului public n vederea autentificrii sau,
dup caz prile pot supune nelegerea verificrii de ctre instana de judecat n vederea ncuviinrii,
obinnd n acest fel un titlu executoriu.
Motivarea prilor pentru recurgerea la soluionarea litigiului prin mediere
Prile care recurg la mediere snt scutite de achitarea taxei de stat pentru confirmarea sau nvestirea cu
formul
executorie
a
tranzaciei
n
condiiile
art.
33.
(2) n cazul n care, pn la depunerea cererii de chemare n judecat, prile au participat la procesul de
mediere, dar procesul de mediere a ncetat fr ncheierea tranzaciei, atunci, la depunerea cererii de chemare
n
judecat,
taxa
de
stat
se
reduce
cu
25%.
(3) Prile care recurg la mediere dup depunerea cererii de chemare n judecat beneficiaz de
urmtoarele
faciliti:
a)
ealonarea
achitrii
taxei
de
stat;
b) n cazul finalizrii procesului de mediere prin tranzacia asupra tuturor preteniilor, taxa de stat se

restituie

n
proporie
de:
100%

pentru
mpcarea
n
instana
de
fond;
75%

pentru
mpcarea
n
instana
de
apel;
50%

pentru
mpcarea
n
instana
de
recurs;
c) n cazul finalizrii procesului de mediere cu mpcarea parial a prilor asupra preten iilor
patrimoniale, taxa de stat se reduce i se restituie proporional valorii preteniei solu ionate prin mpcare.
(4) Cererea privind confirmarea tranzaciei se examineaz n regim de urgen, n cel mult 15 zile
lucrtoare
de
la
data
depunerii
acesteia.
(5) Prile beneficiaz de facilitile prevzute n prezentul articol, n modul stabilit de Legea taxei de stat
nr.
1216-XII
din
3
decembrie
1992
i
Codul
de
procedur
civil.
Articolul
40. Medierea
garantat
de
stat
n cadrul procesului de mediere, o parte sau ambele pri au dreptul de a beneficia de serviciile garantate
de stat ale unui mediator n modul prevzut de lege.

S-ar putea să vă placă și