Cusaturi populare romdanesti Virginia SmarandescuVirginia Smarandeseu Cusaturi populare roimdnestiGrija si atentia deosebits a partidului gi sta- tului nostru pentru dezoltarea armonioasé a tu. turor sferelor de activitate economicé $i social- culturalé din fara noastré, au stimulat’ puternic avintul de creafie ca si cercetarile in domeniul etnografiei si folclorului nostru. Este stiut faptul cd arta noastré populard este © mostenire scumpa noud, pe care ne-au trans- mis-o inaintasii, fiind imbogatité in rindurl nestir~ site de viefi. Arta popularé s-a dezvoltat 0 data cu dezvol- torea poporului ‘oman, imbogétindu-i patrimoniul in functie de influenta factorilor istotici si social- economici, pastrindu-si insd nestirbita originalita. tea. Prin péstrorea nealteraté si dezvoltarea in continuare a artei noastre populare, in cea ce priveste cusdturile populare, farancile noastre au dot davadé ca isi respecté stramosii, Ele au con- tinuat, din generatie in generatie, datina strébun. de a se imbrdca $i a-si impodebi caso, de a-gi infrumusefa traiul cu tot ce putea sq desfateze ochiul si sufletul, contribuind astfel, instructiv, la crearea si inflorirea artei noastre populare. Cuséturile populare fac porte integranté din tezaurul artei noastre populare. Fiecare motiv pe care il aplicém pe pinzé are o forma, 0 miscare, © culoare aparte. CUVINT INAINTE Creatorul anonim, dupa fantezia sa, adauga sau scoate unele elemente dintr-un motiv sau al- tul, $i ostfel se nasc variantele si bogatia de mo- tive populare, Armonizarea culorilor dovedeste cé femeile Noasire ou un deosebit gust artistic si mult rafi- nament in alegerea celor mai pottivite culori, de Ja rosu oprins, la galbenul cald al razelor de soare sau ab spicelor de griu, de la negru si al- bastru inchis, la albastrul luminos al cerulul. de var’, de la: culoarea visinei putrede fa violetul ‘cpusului de soare etc, Cusaturile populare, desi au fost expuse in decursul timpului diferitelor influente, imbogatin= du-se continuy prin imprumuturi reciproce, na si-au plerdut caracteru! de originalitate. Aceasta dovedeste ¢é arta noastré, popularé nu este un luctu de imprumut, ci o creatie proprie, reflectind spititualitatea, conditille de viaté si de muncd ale peporului, mediul natural in care s-a dezvoltat, “In lucrarea de fat om céutat sé redau citeva ‘motive populare care se pot oplica pe obiecte de imbracamimnte si, pe obiecte textile ce impodo- bese interiorul locuintei néastre. Este de datoria noastré $i a generotiilor ‘oare 55 transmitem mai departe aceasta comoar: care ji €0 atesté originea $1 permanenja noastrd pe aceste meleaguri romanesti. AUTOAREA|, MATERIALE $1 USTENSILE FOLOSITE LA REALIZAREA BRODERIILOR $1 CUSATURILOR ORNAMENTALE Moteriale, Materialele pe care se executd lu- erul de mina grosime, a3. pect si colorit, mergind de la pinza tesuta in raz- boiul manual ~ pind la bogata gamé realizaté in industria textila. Aceste materiale trebuie sé intruneascd o se- tie de calitati, pentru a raspunde cerintelor func- fionale si estetice ale dbiectelor ce se vor con- fectiona si ornamenta cu modele romanesti. Ast- fel, tesdtura trebuie sd fie regulata, in sensul c& firele de urzeala si cele de batdturé sa aibé ace- casi grosime si aceeasi distanta intre ele si sa fie fezistenta la splat. Pe o astfel de pinzd regulatd se vor putea lu- cra_motive roménesti pe fire _numérate (puncte). Tesdturile recomandate pentru cusaturile popu- lore sint cele din bumbac. Pinza tesuta din bumbac foarte subtire este pinzo topita, din care se confectioneazé rochii, bluze, fuste si chiar fete de mosé fantezi. Din bumbac mai gros se fac ii, cdmasi barbatesti, fete de peré, servete, fete de masé etc. Pe pinza fesutd din fire de in foarte subtiri, ‘osa-risa olandd, nu se poate lucra pe fire numé- rate, fiind prea deasé ; pe ea se lucreazd fru- moose motive urmarind desenul facut mai ina- inte pe material, motive ardelenesti in punct de feston sau puncte de broderie (punct in urma ccului, rimuricd ete). Furnituri. Inainte de se incepe lucrul, trebuie 58 se alba in vedere ca motivul ales sa se adop- teze oblectului respectiv $i sd se tind seama cu co fel de fire e necesar sé se brodeze, in raport cu grosimea pinz Firele cu care se lucreazé pot fi-din bumbac, lind, matase si metalice. Cele din bumbac mercerizat sint recomandate, deoarece au un luciu frumos, sint colorate in di- verse culori si nuante, au suplete. Acestea sint cu- noscute in comert sub diferite denumiri : = mulineul se gaseste in jurubite mici (8 m). Un fir gros cuprinde 6 fire subtiri, care se pot d foce in 2-3-4 fire, dupé necesitate. Firul find moale are proprietatea de o nu se rasuci si ace- perd uniform suprofata brodata le din matasd vegetal ou astazi o larg’ intrebuinfare in omamentarea _vestimentatiel ex- terioare. Se brodeazé motive dupa desen, la par- desie, jachete, rochii etc. = 'firele metalice, aurii sou argintii co si flutu- = se intrebuinfeazé in decorarea motivelor, prin umplerea locurilor libere” din motivul respect, pentru a-i do mai mults strélucire, Ustensilole necesare. Ustensilele necesore la executarea motivelor sint: ace de cusut (mai groase sau mci subtir, dupa grosimea fei cu care se coase gi pinzei pe care se brodeazé), foar- fece, degetar, centimetru.: : : Obiectele textile care impodobese locuinta sint rezultatul bunului gust cl gospodinei. Fetele de masé, mileurile aplicate pe mésute, servetelele de pe noptiere, husa de televizor etc., fiecare in parte si toate la un loc, trebuie sa creeze 0 atmosfera odihnitoare, plécuts, intima. Se recomandé ca in ‘aceeasi camera sé aranjém obiecte lucrate in ace leasi culo sau in culori care $6 se armonizeze. Placerea de a avea un obiect ormamentat © cu atit mai more cu cit este lucrat chiar de mina noastra, Aceasta se poate realiza in orele de edihné activa. Lucrul de ming, dupé cum spun specialistii, dupé orele de muncé, linisteste, odih- neste, relaxeazd, deconecteazé. In unele cozurl, se recomandé ca un mijloc terapeuti Pentru tinerele incepatoare, care doresc sé brodeze un obiect textil, se vor da in cele ce ur- ‘meazé citeva indrumari practice. 1. PREGATIREA OBIECTULUI PENTRU ORNAMENT Inainte de a incepe ornamentarea unui object util, trebuie sa se aleagé motivul care se va aplica. Acesta poate fi copiat de pe un obiect lucrat, ori dupa desenul de pe hirtie milimetries din albumul alcatuit in acest scop. Se va luc, spre exemplificare, ornamentarea unei fete de masa pétraté, Dacé dimensiunile obiectului vor fi mai mari decit [atime materialu- lui, vor fi necesare, in acest caz, doué lungimi do material. Se vor uni pe mijlocul patratului - prin cheife, sau prin diferite puncte de emament, ca Il, CITEVA INDICATII PRIVIND REALIZAREA BRODERIILOR $1 CUSATURILOR ORNAMENTALE punctul batrinese plat, cruciulite, drug ete. Obiec- tul trebuie croit numai pe fir drept. Pentru aceasta, se va mdsura pinza dupa dimensiunile necesare ctului, se vor scoate fire in locul fixat si se va tdia pe fir drept. Pentru aceasta, se masoara pinza dupa dimensiunile necesare si se va lucra la ale- gere, feston, tiv cu gaurele sau alte puncte de or- Rament. Aceste terminatii sint descrise detoliat la tehnica punctelor roménesti, Cind marginile sint finisate, se incepe executarea motivului propus. Firele de cusut cu care se realizeazé motivul tre- buie sa fie proportionale cu grosimea materialu- lui pe‘care se lucreazé, iar culorile s se armoni- zere. Trebuie sa se stie c& un patratel din hirtia mi- limetricd pe care sint redate motivele din lucrarea de fo48, corespunde unui punet din pin26, de 2 3-4, fire. 2. APLICAREA MOTIVULU! - DIN FLORI IZOLATE De la gaurele sau feston, spre interiorul obiec- tului, se lasd 0 distanté mai micé sau mai mare, dupa preferinta. Se fixeaz6 linia pe care va fi ase- zat motivul, cu un semn dus cu punctul inaintea acului, pe acelasi numer de fire cu care se va lucra modelul, asa cum se vede in fig. 1, pe toate cele patru laturi ale fetei de masé. Daca motivui ales va fi din flori izolate se va luera in fiecare colt cite © flours, la aceeasi dis- tanta de semn, sau chiar pe linia semnului Gig. 2).Fig. 2 Pentru a avea distanta egal intre florile ce se vor lucra in continuare, se vor numéra punctele dintre cele doua colturi, care se vor impai marul de puncte dintr-o floare, plus distanto din- tre flor’ (fig. 3) Acesta este cel moi simplu procedou de a or namonte corec! un obiect pétrat sou dreptunghiu- ar. 3. UN ALT MOD DE APLICARE ‘A MOTIVULUI PE COLT Dupé ce s-au finisat marginile si s-a morcat, aso cum s-a explicat anterior, linia pe care va fi fixat motivul, se va impérti fafa de masa in patra gale, ducind semne pe firul drept al pinzei mijlocul unei lotusi spre cealalté. Se vor im: Parti si unghiurile drepte in doud parti egale, prin semne duse cu puncte oblice, pina in mijlocul fe- tei de masa (fig. 4). Modelul de pe colt trebuie desenat pe hirtie milimetticé. Pentru a-! realiza se duce c diagonala pe model si, cu ogiinda micé asezaté pe diago- nal, se copiaz5 modelul vézut prin oglinda (fig. 5) si in partes cealaité a liniei Avind modelul case se doreste sa se execute, ca si marimea punctului oles, se incepe lucrul, 7Fig. 4 Fig. 5 ind din semnul de mijioc al unghiului ‘sl ur- ind desenul de pe hittia milimetricd, lucrind in continuare spre mijlocul loturi. Astfel se va pro- ceda in fiecare colt, avind insé grija, co modelul 58 se uneased cit mai frumos la intilnirea din mi locul loturii. Se obtine astfel o fata de masé cu modele simetrice in toate colturile. Dacé se doreste ca motivul sa nu fie intrerupt la jumatateo laturi, se va lucra dupa cum s-a ard- tat, incepind din semnul dat in mijlocul unghiului si urmarind desenul. Se va broda primul colt si se va continua sé se lucreze pind Ia diagonala un- ghiului aléturat. Cu oglinda se va oronja si acest colt, care nu va fi asemanator cu primul. Se con- i ‘acest mod pe toate laturile. Motivul pri- colt vo fi la fel cu cel de la al treilea, ior a colt la fel cu al patrulea. In acest fel dous cite dou colfuri vor avea acelasi motiv. Ornamentarea fetelor de mas& ca si a altor obiecte utile se face si cu modele mici, risipit egol pe toata suprafata materialului. Culorile cele mai intrebuintote in cuséturile ro- ménesti sint: rosu si albastru in toate nuantele, negru, golben $i, in’ mésuré mai micé, verdele. Uneori, pentru ca motivul s@ iasé mai in evidenta, se adaugé fire metalice aurii si argintil, fluturasi si margele. Inainte de a incepe sd se lucreze, e bine sa se incerce culoarea atei, pentru a vedea daca jese a splat. In acest scop, se lucreazd citeva puncte pe o pinzé alba, care se spalé cu apa calda $i spun, Se moi poste incerco, frecind firul pe o bucata de material alb, care, mai inainte, a fost umezit. Dacé aja las urme pe material, inseamna iese la spélat si nu se va mai lucra cu astfel de reIll, TEHNICA EXECUTARI! PUNCTELOR FOLOSITE IN CUSATURILE ROMANESTI 1, PUNCTUL TNAINTEA ACULUI te astfel pentru c& se lucreazd ina- Se lucreaza pe fir drept, poralel cu le din pinz6, si de la dreapta spre stinga. Nu- marul de fire pe care se lucreazd este in functie 1e0 moterialului. Se executé astfel : se scoate acul pe fata lu- crului si se infige dupa 3~4 fire, scotindu-I pe faté, in linie dreapté, dupa ce s-av luat pe el acelasi numar de fire, ca in fig. 6. Pentru a se lucra mai repede se pot lua pe ac mai multe puncte deo- daté, trdgind aja 0 singurd dotd. Acest punct se Fig. 6 poate lucra si pe materiale textile unde nu sé pot numara firele, Punctele se foc dupé ochi, urma- find desenul de pe aceste materiale. Se intrebuin- teazd la conturarea motivelor peste core se va lu- ra punctul feston sau drug. De asemenea, acest punct simplu sté la baza multor puncte din cuséturile roménesti, precum $i la realizarea incretiturilor ornamentale. Cu puncte dese, paralele, lucrate cu culor ferite se obtin chenare, folosite la marginea obi telor sau se umplu unele motive, 2. PUNCTUL TIGHEL CU O SINGURA FATA. Se lucreazé dintr-o singuré miscare. Se scoate cul pe fata si se infige in urma firuiui de ata, in linie orizontalé, la 0 distanté de doud-trei fire si se scoate inaintea lui, la aceeasi distanté. Pe ac va fi marimea a doud puncte, in urma si ina- intea firului de of. Se continua cit este necesar (fig. 6, b). Pe fata lucrului apar puncte mici, drepte si re gulate, iar pe dos puncte duble. Pentru conturul modelelor, cit si _pentru delimitarea culorilor, se Intrebuinteaz até de culoare mai inchisé decit fondul modelului. Acest punct este foarte mult intrebuintat in cusdturile roménestl. Se foloseste pentru a con- tura modelul sou pentru a separa doua culori din acelasi model, De asemenea, se pot lucra modele deosebit de fine numai cu acest punct (fig. 7). ae MG Gy Fig. 7i 3. PUNCTUL OCOL Acest punct se fumeste astfel pentru cd se lucreazé far intrerupere, pe toaté portiunea de lucrat. Se luereazi cu doud fete, atunci cind se Woreste co lucrul s8 ias6 curat si pe dos. Se incepe din ported dreapté a materiolului. Se executd pe fat o linie orizontald, de la dreapto spre stinga. Se infige acul pe dos, Ivind pe el acelasi_numar de fire cal6, de jos in sus. Apoi, iardsi pe faté o Ii zontalé in partea de sus, de la dreapta, spre stin- 9, din nou o vertical de sus in jos. Se continua astfel, pe fa}, orizontalele, iar pe dos, verticalele, pina se lucreazé portiunea dorita (fig. 8). Se revine cu al doilea sir, de lo stinga spre dreapto, completind punctele pe fat si dos fig. 8, b). Fig. 8 4. PUNCTUL ZIGZAG Este un punct de completare in broderiile ro- ménesti, Se lucreazd, in general, pe _marginea obiectelor sau a motivelor. Ca si punctul tighel se executdi din doud migcri si in doud variante, 10 Varianta |. Se lucreazé atit pe fata, cit si pe dos, Ip Hall office, rina micare ste de la slings spre dreapta, Se scoate acul pe faté si se executa, © linie oblicé de la stinga spre dreapta, numérind 3-4 fire verticale $i tot atitea orizontale. Se infige ‘cul pe dos, scotindu-! in partea dreaptd, jos, in linie oblicd, luind pe el acelasi, numar de fire (fig. 9, 0). Se continua astfe! pe toaté intinderea Fig. 9 modelului. Atit pe fot3, cit si pe dos, apar linii oblice, egole si paralele. Cu miscarea a doua, de la dreapta spre stinga, se completeaza oblicele pe fata si pe dos (fig. 9, b). Lucrétura aceasta are aspectul literel V. Cu acest punct, lucrat in culori armonioase, se pot executa terminatfi reusite pe marginea obiectelor (fig. 10). Fig. 10; ’ : Varianta a Il-a. Se lucreazé tot din doud mig- ca la vorianta |, cu deosebirea ca, pe fata, se executd linii oblice, iar pe dos lini verticale. Prima, miscare este de la stinga spre dreapta. Se scoate acul pe fata executind o linie oblicd, de la stinga spre dreapta, numarind 3-4 fire ver- tical si tot atitea orizontal, Se infige acul pe dos, de sus in jos, facind 0 linie verticala pe acelasi numér de fire (fig. 11). Pe fat se formeaza linii oblice, egale si poralele, iar pe dos linii verticale. Se lucreaza astfel pe toatd intinderea modelul Ww" Fig. 11 Cu migcarea a dous, de la dreapta spre stinga, se completeaza, pe faté, linille verticale, iar pe dos, linille oblice (fig. 12). Sé poate luera in doud eulori. Prima miscare cu 0 culoare, iar a doua cu ‘ltd culoare, Fig. 12 Cu acest punct se pot obtine modele deosebit de frumoase pentru morginea obiectelor, in com- Binatie cu alte puncte si in culori diferite (fig. 13). 5. PUNCTUL CRUCIULITA CU O FATA Este punctul cel mai mult intrebuintat in cusé- turile populare. Este format din doud linii oblice, egale, care se intretaie la jumétatea lor. Putem spune cd sint doud diagonale, intr-un patrat ima- ginar. Se executé astfel : se intireste firul de afi, se face o linie oblicd pe fat, de {a stinga sus spre dreapta jos, pe un numar de fire, ior pe dos o linie vertical. Dacd modelul ales ‘ore mai multe cruciulite in acelasi rind, atunci se executé pri- mele oblice, de la stinga spre dreapta, cit este modelul (fig. 14) si apoi ne intoarcem, completind VAAAAAAAALA AAA Fig 14 oblicele, de la dreapta sus spre stinga jos (fig. 15). Pe dos verticalele se dubleazé. In timpul lucrului trebuie avut grijé ca oblicele 58 aiba aceeasi directie si sd fie executate pe ace- lagi numar de fire pe toata intinderea modelului. 1"Fig. 15 tunel se scoate acul deasupra cruciulifel, in stinga sou in dreapta ei, cum cere modelul, in asa fel incit s& nu se schimbe directia oblicelor (fig. 16). Fig. 16 6, PUNCTUL STEA Se numeste astfel prin osemdnarea sa cu o steluta din opt raze. Se lucreazd in doud migeari, una de Ia stinga spre dreapta, iar a doua de la dreopta spre stinga. Steluta are un centru, din core se lucreazd tot timpul spre margine, linii pulioss verticale si orizontale, pe acelasi numar de re, Se executd astfel : se intdreste ofa dupa cum s-a explicat la celelalte puncte. Se scoate acul pe faté, in coltul de jos din stingo, si se infige oblic, spre dreapta, in centrul stelutei, dupa ce $-a so- cotit numdrul de fire pe care se va lucra. Se scoate acul din centru, vertical, Jos, se infige din nou ‘in centru si se scoate ntal, spre dreapta, poi, din nou se infige in centru si se scoote oblic, spre coltul de sus din dreapta ; se infige acul iardsi in centru gi se scoate in sus, vertical; din now se 2 Infige in centru si se scoate oblic, in coltul de sus, stinga ; apoi, din nou se it i se scoate spre stinga, tu gi se scoate oblic in colful de jos, dreapta. Se trece la steluta urmatoare, luctind ca la prima. Se obtine un sir de stelute cu sapte raze, pe fota si pe dos (fig. 17). Pentru a intregi stelufele se va lucra de la dreapta spre stinga, completind oblicele pe fata si dos. (fig. 17, 0). Acest punct se intrebuinteaza {a realizorea di- feritelor garnituri pentru obiecte de imbracéminte, pentru obiecte necesore infrumusetdriinteriorulul casei (ca terminatie in loc de feston sau in loc da tiv.cu gaurele). 7, PUNCTUL LANTISOR Acest punct se lucreazé in linie vertical, de sus in jos. Pe fafa lucrului se formeazé mici puncte le- gote intre ele co verigile lantului, iar pe dos punc- tul tighel.se fine lucrul in mina stin- 95, vertical. Se intdreste oa in mod obisnuit, fr nod. Se infige acul in pinzd, in linie dreopta, de sus in jos, luind pe el 2~3 fire, cit de mare se do- reste punctul, Cu degetul mare de lo, mina stingd se fixeazS ofa cu core se lucreaza, in forma de lot. Se trage acul, avind grijé s& treacd pe dea supra afei (fig. 18). Se formeaza astfel primul lan- fisor. In continuare, se infige acul induntrul bi clei, in locul unde se afla ato si se scoate mai jos peste numarul de fire fixat, in aceldsi mod ca mai inainte, Fig. 18 Lantisorul este foorte mult intrebuintat la cusd- turile romanesti si cu deosebire in motivele de pe le din zona Muscelul Se lucreazé cu fir cai urul $i argintul indo strdlucire deosebité si 0 not de bogatie modelului. 8. PUNCTUL FESTON Se lucreaza la terminatie, inlocuind tivul_ cu gdurele de la morginea obiectului (servetele, fete de musa etc.) si la broderile albe sparte Se lucreaza in puncte verticale, unui ling’ al- tul, formind astfel 0 linie orizontalé cu grosimea cit mérimea punctului. In partea din interior a obiectului, punctele sint unele lingd altele, cu distanta_de un fir intre ele, iar spre margine se formerd niste nodulete. Pentru ca marginea materialului s& fie mal re zistentd este necesor, ca pe locul unde se lucreazé festonul, s& se execute 2-3 rinduri de tighel. Se executd astfel : se intdreste ota, upd cum 5-a mai ardtat. Se observa ca pufctele din feston se aseamana cu cele de lantigor, cu deosebire cd lntigorul se lucreazé in linie verticals, un punct din celdlalt, pe cind festonul se lucreazé in linie orizontalé, punctele find unul linga altul. Se in- fige acul ‘in pinzd, de sus in jos, luind pe el un numar de fire cit se doreste sd fie de lat festonul, si se scoate pe deasupra firului de ot, facind co 31 la léntisor un ochi (fig. 19). Se continud in acest fel_pe toata lungimea de festonat. Trebuie acor- ca punctele 's& fie pe acelasi numér de fire, iar cele doud lini ce marginesc festonul s& fie regulate. : Se lucreaz cu un material mai gros pentru a nu se vedea pinza intre puncte. 9, PUNCTUL GURA PAPUSII Se executd ca si punctul de feston, cu deose- bire c& se lucreazé in forma de cerc sau patrat. in zona Muscelului, gura pépusii rotunda poarté numele de ,,banuf’, Se lucreaza cu fir de aur sou ‘argint in locurile libere din model, inlocuind pa- in metal. Se lucreazé din centru in afard, fiecore im- punsaturé formind 0 raza cercului. Se fixeaza numarul de fire pe care se vo lucra, se infige acul din centru in afard, executind un punet de feston si trecind ocul pe deasupra firului de até. Asa se fiecore punct, din centru spre margine $i inga spre dreapta, executind un cerc per-Fig. 20 In mijlocul corcului se formeazé un orificiu, iar pe margine nodulete, ca la feston, In acelasi mod se vo luera $i gure pépusli de forma patraté, tinind insé seama sé iasé cele pa- tru laturi egale. Daca-se va combina, cu gust, gura papusii cu alte puncte si se vor armonizo culotile, se vor ob- tine garnituri deosebit de frumoase pentru bluze, rochii, cit si pentru obiecte utile din interiorul ea- sei noastre. 10. PUNCTUL DE RAMURICA Este cel mai des folosit in broderiile dupa de- sen. Se gaseste lucrot in motivele de pe oj bundife, gamituri pentru rochii ete, ca $i pe obiectele textile ce ne impodobese locuinta, Se lucreaza de la stinga spre dreapta. Se sceate ocul pe fata lucrului in locul fixat si apoi se infige cu citeva fire spre dreapta, scofindu-| pe fo{d la jumétatea punctului (fig. 21). Se infige ia- Fig. 21 acul spre dreapta, dupa aceeasi distonté ca la primul punct, si se scoate la mijlocul punctului De acum, jumatatea ultimului punct va fi in vi punctului anterior (fig. 22). 4 aoe Fig. 22 Este un punct de ornament, care se executd usor si cu care se pot contura tot felul de linii drepte, oblice, curb etc. 11, PUNCTUL STRAJA (DRUG) Este un punct core, dup cum ill araté $i nu- mele, se intrebuinteazd Io conturarea_modelelor pentru a le fixa forma si marimeo i pentru a le da mai multa greutate. : Se lucreazé foorte mult la cusdturile populare, pentru o separa modelele din altifa iiei, iar alte- ori, modelul care curge ca un iu (riuri) de flori- cele de pe marginea lui. ‘Are aspectul unei linii mai groase sau mai sub- i, dupa numarul de fire pe care se va lucra, Se intrebuinteazd un fir de até mai gros, pentru a nu rémine goluri intre puncte. Se lucreazd astfel : se intdreste ata, scotind - ‘cul in stinga jos, executind spre dreapts, sus, 0 linie oblicd, pe un numér de fire dublu in lungime decit in indltime (doud fire in indltime si patru fire jn lungime). Se infige acul de sus in jos, spre stinga, in linie oblicd, scotindu-1 la dous fire tanta de virful oblicel precedente (fig. 23). eee 7 Fig 3 Se lucreazé astfel cit est. lucrului, cit si pe dos, oblicel nevoie. Atit pe fata sint egale intre elesi paralele, cu deosebire cd oblicele de pe fata lucrului sint inca 0 dota moi lungi decit cele de pe dosul lucrului, Trebuie s& se lucreze cu otentie pent a se obtine © linie cu marginile perfect drepte, 12, PUNCTUL BATRINESC NETED Se numeste astfel pentru c& il foloseau. mai mult strabunicele noastre. Se-executd intr-un singur rind.Se lucreazd ca antisorul, de sus in jos.-Se intdreste ata, scotind ‘cul pe fata gi se face 0 oblicé de jos stinga, spre dreapta sus, numérind in létime un numar dublu de fire-decit in indltime. Se infige acul pe dos $i se scoate in linie verticalé, de sus in jos, Iuind pe el sase fire (dublu decit indltimea oblicei), apoi se face o oblica de la dreapta spre stinga sus pe s0se fire latime 31 sase fire inaltime (lajimea egal cu inaltimea). Se’ executd $i in stinga o vertical, de sus in jos, pe sase fire, Se continua astfel pind se termind modelul (fig. 24). PSO Se formeaza o impletituré de oblice ; cele de la stinga spre dreapta sint moi scurte, iar cele de la dreopta spre stinga mai lungi (fig. 25). Pe dos par doug rinduri poralele de tighel dub. NR Fig. 25 ial mai gros, co implet- tura_s6 ios mai frumoasé. Cu acest punct se executd margini de modele $i se finiseaza marginile obiectelor. 13. PUNCTUL BATRINESC PLAT (NOJITALA IN CRUCE) Se lucreazé mai mult in Transilvanio, pe mar- ginea bentifei de ia git a bluzelor si illor, pe mar- ginea modelelor. Se poate lucra si dupa desen pe materiale dese (ca dimia), impodobind pieptarele, laibarele etc, Se lucreazé intr-un singur tind, de la. sting la dreapta. Se intireste ato $i se face 0 oblicd de la stinga sus spre dreapta jos, avind lungimea du- bla fofa de latime (tei fire latime si sase gime), iar pe dos o vertical de trei fire, de jos in us (fig, 26). Se executé de la dreapta spre stinga © lini cu létimea* si lungimea egole (tr. fire), jor pe dos o vertical de jos in sus, de tr fire. Se continug astfol cit este necesar. ‘Pe fats iese o impletitura de linii oblice. Cele de la stinga spre dreapta sint, in lungime, duble, fata de cel de la dreapta spre stinga (fig. 27). a ‘[iamiiatven Joa &-fa) Fig. 7 [new Z03239 / 5r Este un punct foarte vechi si deosebit de fru- mos cind este lucrat cu material mai gros. Se poate lucra gi cu lind. 14, PUNCTUL DE SALISTE Se numeste astfel pentru cd se lucreazé numai in zona Sibiului si in special in Saliste. Are aspec- tul unei benzi negre, lata de 1-2 cm. La prima vedere seaména cu un siret, de Saliste se lucreazé pe o pinzé foarte cum este sifonul. Pentru cd pe acest gen de pinza se lucreazé foarte greu modele cu puncte pe fire numérote, imaginatia creatoare a tardncii noastre a ndscocit acest punct specific zonei Sa liste, ‘Se lucreazé de lo stinga spre dreapta. Se inta- reste firul si se scoate acul pe fata. Se face de sus in jos © linie verticolé cit létimea modelului, se infige acul in pinzd si se scoate in stinga fi- rului de af, luind pe cc, in linie verticala, 3-4 fire (Fig. 28). Se trece firul de ata in dreopto liniei Fig. 28 verticale care s-a format,.se infige acul in pinza si se iau, in partea de sus o punctului, tot 3-4 Fig. 27 fire (fig. 29). Se formeaz’ din aceste doud impun- turi © linie vertical6, peste care trece, de la go spre dreapta, una mai _micd, oblicd. Se continua astfel pe toaté lungimea _modelul Punctele se lucreaza unul lingd altul, cu distonta intre ele de un fir sou doud, in axa fel co sé nu se vada pinzo. é 15. PUNCTUL BANATEAN IN LINIE DREAPTA Se lucreazé in linie dreapté si ore aspectu! unui model realizat in razboiul de tesut. In tot timpul lucrului trebuie sé se urmareascé modelul care este desenat. Motivele care se preteaza aces- tui punct sint geometrice si au la baza rombul. Punctul bandtean in linie dreapté se asea méné@ cu punctul inaintea acului. Se lucreazé in rinduri orizontale, de la stinga spre dreapta si de Ja dreapta spre stingo, cu distanté intre rinduri de un fir sau doud. Toate punctele din model sint liniute, drepte, pacts, intre ele si paralele cu firele pinzei pe fare se lucreazs, Se intéreste of cotind acul pe foto lucrului $i se infige in pinzd in linle dreopt, Iuind pe al 3-4 fire, cit vo fi mérimea punctului, se lose din nou un numér de fire, dupa cum indica desenul i se iau pe ac tot atites fire cit este de mare dis- tanta dintre elementele desenului. Se lucreaz& ast- fel dupa desen intreaga portiune necesora. Se in. toarce lucrul, cu rindul urmator, de lo dreapta la finga, l@sind un fir intre rindusi (fig. 30). Se con- tinua ostfel pind se realizeazé custura doritd, ca in fig. 31Modelele lucrate cu acest punct ou evantajul 6 sint curate pe dosul lucrului 16. PUNCTUL BANATEAN IN LINIE OBLICA Acest punct este foorte mult folosit in zona Bonatului, ior motivul cusut cu acest punct poarta numele de ,.creasté Si cu acest punct se executd geometrice, care au la baxa rombul. Pe fata’ se fac linii drepte, poralele cu firele de pinza, iar pe dos micilinii oblice. Se executd astfel : se scoate acul pe foté si se introduce in pinzé, in linie orizontala, la © dis- tanta de 3. de firul de até ; se scoate la un fir distant de punctul formet si se scade un fir sau doud de pinzé din virful punctului, Astiel se formeaza, pe fatd, o linie dregpta, ior pe dos, 0 linie oblicd (fig. 32). rumei motive ple Se lucreazé in modul acesta, urmarind dese- nul. Intr-o parte a punctului se scade, iar in cea. lalté parte se creste, punctul rdminind pe acelasi numér de fire. Se moi poate scade sau creste la ‘amindous capetele punctului precedent, asa cum indic& modelul (fig. 33). Ay yi [al Mth ‘hy 4! Fig. 33 Motivele lucrate cu acest punct sint deosebit de frumoase. Atit punctul bandfean in linie oblicé, cit si punctul bandtean in linie dreaptd, poarta si nu- mele ,,la fir" in zona Muscelului 17, PUNCTUL BATRINESC CRET Dupa cum araté denumirea, este un punct foarte vechi. Se lucreazd in puncte verticale si ori- zontale, in scara. Se executd 0 orizontald pe fatd, spre dreapta, pe 3-4 fire, se infige acul de sus in jos in linie verticalé Iuind pe el acelasi numar de fire, Verti- cola se dubleazé sau-se tripleazé pe fata si pe dos, Jasind frul de ota slab, pentru a ies in role. Din’ capétul de jos al ver- ticalei, se face din nou pe fold orizentala, apoi Verticala, care se dublea- 24 sau tripleazé: Se lu creazi in continuare ori zontalele numai pe fat, ior verticalele pe fofa si pe dos ca mai inainfe rou |Pentru a forma un model, de la capatul de jos al scr se executd 0 linie orizontala pe fot, spre dreapta, core se dubleazé sou tripleazé, o verti- cala'de jos in sus pe fata, o orizontalé dublata de la dreopta spre stinga si se continua astfel cit tine modelul (tig. 35). OFS \ ay Se observa c& verticalele se dubleoz6 cind se coboard, ior orizontalele cind se ured: (fig. 36). Modelele lucrate cu acest punct sint in relief, ior punctele araté co niste valuri Fig, 96 18. PUNCTUL BATRINESC (GRAS) In partea de Nord a Argesului in zona Musce- lului si mai precis lo Rucér, se intiIneste aceasta custturd reliefata pe bosatele ji ale. sdtencilor, cusdturd mostenité de fo mosi si stramosi. Tehnica punctului nu mai este cea descrisé anterior. Aici se lucteaza motive care cuprind puncte de tighel, ruciulite, linii oblice etc. Relieful motivului este dat de grosimea afei cu care se lucreazd si de Punctul care este lucrat foarte slab. Se lucreozd 8 cu muline cu firul aga cum se géseste in jurubita (jase fire subtir). Aceste cusdturi se luereazé cu © singurd culoare, strabatute de léntigor cu fir metalic, auriu sau argintiu. Se aplicd fluturasi me- sau se lucreaza gura papusii in locurile libere din model, lile din zona Rucdr din aceasté licrare sint lucrate cu punctul batrinese gras. 19. CRETII Pentru a micsora lérgimea unui material textil (decolteul_unei i! sau bluze cu motive roménesti, volanul de la mineca ile! sau orice volan simplu etc) se vor executa crefi in punctul inaintea acu- Pentru decolteul unei ii sau al unei _bluze, unde se va aplica bentité in jurul gitului, cretii se dau mai jos de margine cu un em. Inginte de a se incepe lucrul, trebuie sé se masoare lungimea materiolului, pentru o sti cit trebuie sa stringa cretul de care este nevoie. De ‘obicei, materialul trebuie sa fie de trei ori mai lung decit lungimea cretului. Doed lungimea mo- terialului este mai micd, punctele pentru creti se vor face egale, atit pe fotd cit si pe dos. Dacé lungimea moterialului este de trei ori mai mare, punctéle de pe fata se vor face o dats 3i jumatate mai mari decit cele de pe dos. Pentru a obtine cretii regulati se duc mai multe finduri de puncte inointea acului, parolele, ase- zate cu exactitate unele deasupro altora, lo di tanté de 0,5 em, ca in fig. 37. La capétul unde se incep éretii se intareste’ bine ata, ior lo celdlalt capat firul de ata se lasé liber. Ata cu core se lucreazé trebuie sé fie putin mai lungé decit lungimea moterialului. Nu se facnoduri pe parcursul lungimii pinzei. Dupa ce s-ou executat 3-5 rinduri, se trag toate capetele de ata deodata in aso mod incit s6 fie toote la fel de in- tinse, Cind s-a obfinut lungimea dorité, se in- noada firele, Se formeazd mici cutigoare egale si paralele. La decolteu, se fixeazé o bentits cu model, lata de un cm. Dacd cretul este mai lat. se pot coase pe el modele cu punctul bandtean in linie dreapts. De o netégéduité frumusete sint file cu ciu- page din zona muntilor Apuseni (vale Ariesului) pe care se aplicd motive pe creti. Acest tip.de ie fe intlneste pind Io volea superioaré o Mureyu- Creasta cocosului. Esto un cret frumos care se executd in special la decoltatul iilor si bluzelor Se lucreazé dupa acelasi procedeu ca $i creti ‘int simpli, cu deosebire c& punctele de pe faté oblice, iar pe dos, orizontale, formind © | frint3. Se due mai multe rinduri de creti,, pentru @ $e stringe frumos pinza (Fig. 38). Pe acest gen de creji nu se aplicé bentité lo git, ci se face un rulou mic din pinz8 pe care se lucreozé drug sou feston (fig. 39) Greful ornamental. Cu gjutorul acestui wunet_ornamental se ixeaz8 lérgimea de la decolteul iei sau blu- De asemenea, se lucreoza in tolie la rochiile cu model romanesc, pentru a stringe lérgimea si Pentru a marca tolid. ‘Acest punct se lucreazé in siruri drepte, de sus in jos si de jos in sus, dublind pe dos verticalele, Se intareste ata si se scoate acul pe fata lu- crului, dupa ce s-a facut pe dos o verticals, de sus in jos, pe patty fire, Se executd pe faté 0 zontalé, de la stinga lo dreapta, pe un numér moi mare de fire (6-8 fire), se infige acul pe dos gi se scoate pe fata in linie verticala, luind acelasi umér de fire ca la prima verticalé. Se executa din nou 0 orizontala de la dreapta spre. stings, eno! pe dos o verticald, continuind cit trebuie sa fie de lat cretul (fig. 40). | La copatul sirului se trage ote intinzind-o bine pentru o forma o cutd. Prin citeva puncte se in- SGreste cuta lo capatul de jos. A doua cutulité se face de jos in sus, pe acelasi numér de fire, du- blind verticolele (fig. 41). deco, oinae fa capatul de sus se proce- 26 co la prima cutulité (se stringe si se inté- ae primo cutulité (se stringe si se intd __Se continua astfel, ir_punctele verticale pe dos Ji etizontgle pe fata, pind se termins de strins Iar- ea. motivului.Daca se executd cretul cu model, se lucreara {a fel, cu deosebire ca liniile verticale de pe dos, unde'se formeaza modelul, sint duble fata de res- tul verticalelor din creti (fig. 42). In fig. 43 se prezinté un model de cret orna- mental, realizat dupé descrierea de mai inainte. , 20. CHEITELE Cheitele sint punctele cu ajutorul cdrora se unesc doud bucati de pinzd. Ele sint folosite la incheiatul iilor, bluzelor (in stil romanesc), cama- silor bérbatesti, cuverturilor, fetelor de masa etc. 20 it it de decorative. Ele se lucreazé cu afd de brodat colorata in nuanta mo- tivelor de pe obiect sau de culatea materialului pe care se lucreaza. Unele cheite sint simple, oltele mai compli- cate, Cele mai multe cheite se lucreazd cu cro- seta, reolizindu-se odevarate dantele Pregatirea materialului textil. Pentru co inche- iotul unui obiect 56 iasé cit mai frumos, se vor pregati marginile materialului prin realizarea unui tiv cu gdurele sou printr-un simplu rulou. Dacé marginea materialului textil este regulatd, se vo lasa os cum se gaseste. Pe o lunga de circa 25-30 cm, impaturita in patru, cu o latime de 2-3 cm, se insdileaza cele doud laturi ale ma- terialului, cu distanté intre ele de 0,3-0,5 em, ci se doreste sd fie de lata cheita. In felul acesta se va luera corect, fra co o margine sau alta sé se increteasca, iar punctele vor fi regulate. Se va arta in continuare, modul cum se lu- ereaks unele chei . Cheita inerucisata. Se lucreaza de la: stings la dreapta, lucrind cite un punct de feston, cind pe © margine pinzei cind pe cealolta. In felul acesta se unese cele dou’ margini. Punctele se fac la tanta de 4-5 fire unul de celélalt, iar din mar- ginea pinzei se iau pe ac 2-3 fire. Se lucrearé astfel pe toaté Iungimea doritd. Punctele sint in- crucigate ca in fig. 44, Fig. 44 Cheita festonaté. Se unesc cele doud bucati de material textil prin puncte de feston, lucrate i grupuri de cite trei (fig. 45). Punctele de feston pot fi egale sau cu punctul din mijloc mai lung decit cele laterale.Fig Se unese cele-doud bucati de pinzé cu grupuri de cite trei puncte, cu distantd intre ele de doua fire. Punctul de la mijloc este lung decit celelalte doud puncte cu 2-4 fire r-0 parte si alta). Pentru a trece la celdlalt grup de puncte, se infige acul in partea de sus a moterialulul si se Fig. 46 scoote intre cele dowd margini, avind grijé ca firul de até sa fie sub ac. La o distanta de 4-5 fire se incepe celdlalt grup, trecind cu firul de até pe deasupra celui de al treilea punct din grupul an- terior (fig. 46). Aceasté cheifé se poate lucra si din doud culori. - 21. TIVUL CU GAURELE Pentru a da rezistenti diferitelor obiecte tex- tile, la marginea lor, pe linga alte modyri de fi- nisare, se poate executa, uneori si tivul cu gdu- rele. Tivul poate avea latimi diferite, de la 0,5 cm Ja 8-10 cm. Létimea tivului se fixeaza in functie de mérimea oblectului 1 de grosimea materialu- Pregatirea materialului pentru tiv. Inainte de © masura tivul, toate marginile trebuie sa fie té- te pe fir drept. In caz contrar, se vor scoate nol fire, indreptind astfel marginile. Executarea giurelelor pe colt ji scoaterea plusuiui de pings pees ie Obiectele pe care se aplicé cusdturi nesti se fac de obicei cu gaurele Ia colf materialul este gros si tivul lat, se va scoate sur- plusul de pinzd de la colturi, deoarece, prin su- Propunerea celor doud laturi, coltul va fi prea gros. Se masoard de la" morgineo obiectului, spre interior, de doud oti léjimea tivului plus 05 cm pe toate laturile. Lo colturi, in masura in care se va lucra, se vor scoate atitea cit de mari trebuie sé fie gdurelele. Se vor executa inainte de insGilarea tivului, pentru a se prinde toate firele si pentru a nu fi mai groase decit restul obiectului. Gaurelele se fac pe cele doud laturi din exterior, perpendiculare pe mar- ginea tivului (fig. 47). Se indoaie apoi (pe 0 latura 0,5 cm) marginea obiectului intre degetul mare si ardtator ; se indooie tivul pind la firul scos, se pliazd din nou materialul $i se insdileazd pe lings ful scos, Se procedeaid in felul ecesto pe toate laturil.TOTTCY Fig. a7 Dupa cum se vede, la colturi, materialul s-0 suprapun de patru ori. Este necesar sa se toie sur- plusul de pinz3, din interiorul coltului, in forma de dreptunghi. La margine $1 peste tiv, colturile se cos cu Punct ascuns. Dupé ce s-au finisat colturile se vor executa in continuore gdurelele si pe laturile obiectului. ‘Modul de executie a géurelelor Gaurele simple. Se lucreazé de la stinga la dreopta, Tivul se tine intins pe degetul ardtdtor de Ja mina stinga i fixat cu degetul cel mare, Se face un nod mic la capatul firului de afd, care se troduce sub tiv, scotind in acelagi timp acul, prin marginea tivului de linga firele scoase, la o dis- tonté de 2-3 fire. Se iau pe ac 4-5 fire, de lo dreapta spre stingo, avind grijé ca acul s8 treacé pe deasupra firului de ata (fig. 48). Se infige acul de sus in jos, in marginea fivului, luind pe el 2-3 fire ; se trage firul si, in felul acesta, se formeazé ‘prima géurieé (fig. 48, a). Giurele duble. Se executé in acelasi mod ca si gdurele simple, dublindu-se in portea opus tivului Dupé co s-a terminat primul rind de géur simple, se intoarce tivul cu marginea in sus $i luereaza aceleasi grupuri de fire, obtinindu-se in acest fel gaurele duble. In partea aceasta nu mai este tiv $i se fixeaza de pinz6, luind pe ac 2-3 fire ig. 49). Giurele in zigzag. Aceste gaurele se lucreazd pe un numér de fire cu sot (4-6). Se lucreazé pri- mul rind de géurele de lings tiv (géurele simple), jar rindul al doilea din partea de sus se lucreazé la fel ca si gaurele duble, cu deosebire cd se va lua pe ac jumatate din numérul grupei ao doua Se infige acul in pinzd, luind 2-3 fire, se trage firul, formindu-se astfel gdurica in zigzag (fig. 50). Se continua pe toata portiunea pe care trebuie sé se execute gaurelele. \ Fig. 48Gaurelele duble si in zigzag se pot lucra si in loc de ajur pe marginea obiectului sau intre mo- tive, dind un aspect frumos obiectului respectiv 22. AJURUL Ajurul se lucreazd pe fond de gdurele duble. Cel mai simplu ojur se lucreaza luind cite doud grupuri de gdurele — si.la mijlocul lor se string printr-un punct de feston (nodulet), de unde se rece apoi lo urmétorul grup si asa mai deporte (fig. 51). erent eee Fig 51 Unele ajururi ‘se lucreazé pe grupuri de géu- rele in gen de fesatura (fig. 52) numite pé In fig. 53 sint prezentate 2 ojurur de gaurele, janjen. Dupa ce s-au strins 3 grupui PP RDSIFPPRRILE ISS ABSALADAL PATA Fig, 53 la mijloc se ia pe oc cite un grup de fire pe fata, altul pe dos, circular, ducind in modul acesta 2 rinduri — si apo se trece la _grupul urmator. jura_54 reprezinta un ojur lucrat cu punct de tesaturé, core se numeste sabac. Un alt ajur, care se numeste sabac cu fire 18 sucite este prezentat in fig. 55. Se numeste astfel Pentru ca este lucrat pe grupuri de fire rasucite i grupuri de tessturd. Se tucreard de sus in jos 51 de jos in sus, in linie oblicé. eSzw ee ic ee aISBN 973-31-0062.5