Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Copilul Maltratat Kari Killen

    Încărcat de

    Raluca Florea
    46 vizualizări228 pagini
    copilul maltratat

    Titlu original

    50776739 Copilul Maltratat Kari Killen

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    copilul maltratat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    46 vizualizări228 pagini

    Copilul Maltratat Kari Killen

    Încărcat de

    Raluca Florea
    copilul maltratat

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 228
    KARI KILLEN COPILUL MALTRATAT | Traducerea a fost posibilé datorta sprijinuluifinanciar acordat de MUNIN Marketing Unit for Norvegian International Non-fiction BYGDOY ALLE 21 * N.0262 OSLO * NORWAY Copyright: © Toate drepturile acestei editii sunt rezervate Editurii EUROBIT CUPRINS ARGUMENT soe CUVANT INAINTE CAPITOLUL 1 INTRODUCERE : 1s PARTEA T MALTRATAREA $1 RAPORTAREA NOASTRA LA EA... 21 CAPITOLUL 2 CE ESTE MALTRATAREA ?....... 23 CAPITOLUL 3 7 RAPORTAREA FATA DE MALTRATAREA COPILULUT ... 45 PARTEA A ILA CUM PUTEM INTE MALTRATAREA?.... - 65 CAPITOLUL 4 BAZA TEORETICA $1 MODUL DE LUCRU 67 CAPITOLUL 5 COPILUL IN SITUATILE DE MALTRATARE 8! CAPITOLUL 6 PARINTIL IN SITUATIA DE MALTRATARE 109 CAPITOLUL 7 FUNCTIILE DE PARINTE, 143 CAPITOLUL 8 PIERDERE $I CRIZA IN SITUATI DE MALTRATARE ... 161 5 CAPITOLUL 9 INTERACTIUNE A CONJUGALA SAU ROLUL DIVOR- ‘FULUI IN CAZURILE DE MALTRATARE inl CAPITOLUL 10 . ; INTERACTIUNEA SI ATASAMENTUL INTRE PARINTI si.coPtt i 185 CAPITOLUL 11 : ROLUL RETELEI DE RELATIL SOCIALE IN CAZURILE DE MALTRATARE, 195 CAPITOLUL 12 a FACTORI SOCIAL! $I ECONOMICI IN SITUATIIDE MALTRATARE 205 PARTEA A TILA ; STABILIREA RELATHLOR $I PROCESUL DE EVALUARE .cscsosesco 2 CAPITOLUL 13 a : STABILIREA UNEI RELATI CU PARINTII IN ETAPA DE MANIFESTARE A INGRUORARIT a 213 CAPITOLUL 14 COOPERAREA CU PARINTII IN PROCESUL DE io EVALUARE 223 CAPITOLUL 15 STABILIREA UNEI RELATIL CU COPIII MALTRATATI .. 249 CAPITOLUL 16 . OBSERVAREA COPILULULIN INTERACTIUNE CU PARINTH, CU ALTI ADULTI SI CU COPIT 267 CAPITOLUL 17 FOLOSIREA INTALNIRILOR RETELEL IN FAZA DE EVALUARE senses 219 PARTEA A IV-A. JONALA SI : . 287 CAPITOLUL 18/19 COOPERARE $I INTALNIRI INTRE PROFESIONISTI ST SERVICH - 289 PARTEA A V-A MEVODE DE TRATAMENT ocsscos +. 305 CAPITOLUL 20 DIFERITE ABORDARI PENTRU DIFERITE FAMILIL.... 307 CAPITOLUL 21 MOTIVAREA PARINTILOR. 319. CAFITOLUL FOLOSIREA AUTORITATI PROFESIONALE 0331 CAPITOLUL 23 A AJUTA COPIII SA FACA FATA EXPERIENTELOR LOR EMOTIONALE $I COGNITIVE see 347 CAPITOLUL 24 UTILITATEA INTALNIRILOR CU RETEAUA FAMILIEI, IN CADRUL TRATAMENTULUL...... 357 CAPITOLUL 25 IMBUNATATIRE A FUNCTILOR PARENTALE A INGRI- JIRIL $1 INTERACTIUNEA INTRE PARINTI SI COPIL .. 367 CAPITOLUL 26 CRIZE PARENTALE, MARITALE, DE SEPARARE $1 DIVORT. snes 385 CAPITOLUL 27 DEMERSURI PRIVIND RETEAUA........ : 393 CAPITOLUL 28 MUNCA CU PLASAMENTUL COPIILOR ~ SEPARAREA, DEPARINTI $I. ATASAMENTUL FATA DE NOI INGRUITORI = : 407 BIBLIOGRAFIB... sesteuntinesseisissstiee 435 ARGUMENT stare sa le dea ingrijire gi un climat de securitate, se resimt ca 0 provocare. Tot atat de provocatoare apar si situatiile in care autoritifile sociale ,se implica” lund eventuale masurisilite sau hotirari prin care indeparteazA copilul de sub obladuirea parinteasca Muti colaboratori din domeniul administratilor sociale, de ajutor medical precum si pedagogi pentru copii mici, profesori, medici, Psihologi si pediatri, in munca lor de zi cu 2iintalnesc copii victime, supusi unei lipse de ingrjire, unor maltratéri psihice gi fizice si/ori lunor agresiunt sexuale, Dar totodaté ei pot intaini si parinti care ei ingigi au mari probleme de tip psihologic sau social Este vorba de copii gi adulti care daca ubia cunose putina caldurd sufleteascd, securitate, recunostinfé fafé de parinti cu capacitati si Posibilititi limitate pentru a acorda ingrijire. Mai este vorba si de copii a ciror sinatate si dezvoltare sunt ameninfate, Cartea descrie si defineste diferitele forme de lips de ingrijire, expune bazele unei atitudini infelegstoare, pune in lumina atitudini $i metode legate de stabilirea de contact, cerceteazi si trece in revisth lun larg spectru de tratamente gi strategii pentru solutionarea Problemelor. Un punct important al tuturor fazelor este colaborarea dintre toate domeniile si sectoarele S= in care copiti sufera deoarece parintii lor nu sunt in Valoarea pedagogic& a cari se aflé printre altele in cuprinzitorul material de exemplificare care vine s& sprijine si 4 aprofundeze prezentarea cazurilor. O cearte de avut la indemana pentru toate grupurite de specialitate care intdlnese aceasta lips de ingrijire in munca lor zilnica. O carte de baza pentru cei ce studiazA in facultati pedagogice, cu profil social sau medical CUVANT INAINTE gol existent informayiade specialitate din tara noastré, Aceastd carte, déruité cu multd generozitate de autoare, este doar unl din gesturile pe care distinsul profesor de renume international, Kari Killén, ba facut pentru mai buna intelegere a copilului, a nevoilor $i piedicilor care pot apeirea in dezvoltarea lui fy urna unor iralamente abuzive sau de neglifare Domeniu relativ now, impus in ultimii 30 de ani, — desi lucrdiri periinente sunt publicate ined din secolul XIX (Tardieu) ~ yi legat de manele Ini C. H. Kempe mai ales, aceaste miscare apare ca wn simpiom de trezire a umanitiiii, de constientizare a scopului ultim al wri generagit: copilul, care va perpetua omenirea. Dr. Kempe este t acelasi timp, inifiatorul IPSCAN (International Society for Prevention of Child Abuse and Neglect), organizagie care acum, cand ‘acest Incr a devenit posibil, vine $i in spriginu jaritor noastte. Aya ctum este crescut copilul, asa va sti la réndul stu sc creased isd perpetneze spefa umand. , Toi oamenii au dreptut la fericire” este osintagma veche, dar acum ea este pusd in legéiturd cu ceea ce constitnie garantia ei: copilévia fericind, fer de tratamemte rele. Formatit hiro asemenea filosofie si stiintd, autoarea lucrarii »Copilul maltratat” smu putea rdmane indiferenta la ceea ce se ‘ntinnpla cu generayiile de copli din farile fost comuniste. Jatit de ce prima indlnire destinaté tarilor central yi est-eu ropene organizata ta Baile Hercutane, Roménia, intre 24-2 C artea doannei Dr. philos. Kari Killén vine sci acopere un in octombrie 1996, pe tema abuzului si neghijarit copilului, initulatés Copii de azi sunt paringii de dine”, a sirdlucit prin prezenta Dr philos. Kari Killén. Ca efect al carismei sidkiruiri profesionale, participantti ta Conferiné au mumit-o ,.naya retelet de lucru la inivelul fostelor tari comuniste in domeniul protectiei copilului contra formelor de abuz $i neglijare cea primes intilnirea constituit doar inceputul amplet el activity pentru dezvoliarea acestei discipline si filosofii in {arile fost comuniste yi mai ales in Romania, Au urmat colaborarea la initierea trainingului destinat practicienilor in proteetia copilului, sustinerea celei de c treia sesiuni dacesiui training, cooptarea celor mai Buni profesionisti, elutarea de sprijn financiar, menjinerea legaiturti cu tofi cei care se implicaw in realizarea trainingului si poate in primul rnd oferirea cartii domniei sale spre afi tradusc in limba roméind ca material informativ destinat practicienilor din toate profesiile implicate in protectia copilului, profesoritor si studengtlor Aceasié muncé a Dr. philos. Kari Killén pentru tarile fost comuniste reprezinta doar o parte a activiteyii sale binecunoscute pe plan international, Ceva ce a facut pentru Roménia se conjuga cu activitatea domniet sale din Polonia, Estonia, Thailanda, Africa de Sud si alte tari in dezvoltare. Este unul din liderii migcdrii mondiale penira protectia copilului contra formelor de abuz si neglijare printr-o mai bund cunoastere, diagnosticare, tatanent si preventie. Recunoasterea activitatit donmiei sale a fost materializatés in cadrul IPSCAN prin functia de presedinte pe care a detinut-o aici Iinperioada 1992-1996. Actualmente Kari Killén este coordonatoarea departamentului de organizare a Conferinfelor s¢ Congreselor IPSCAN, calitate in care stabileste contacte si pnne bazele unor proiecte de colaborare cu diferite organisme internationale. De pe aceastit pozitie, domnia sa, urmireste, ca si farile noastre, si beneficieze cle sprijn, pentru ca diferenta est-vest, fn vallorizarca si reennoasterea drepturilor copilului st fie stearsé Cartea domniei sale abondeaca fenonrenul abneului $ial neglijarii copilului in contextul social in care trdieste si se dezvolta copilul. Ahordarea familiei, ca mediu de crestere, dar si de aparitie a evenimentelor nedorite in viata copitului, ceupé un loc central in aceastit carte. Lectura ne face sa péitrundem in profunzimea si semnificatia fenomenulut de abuz si neglijare. Pe linga informasii, domnia sa promoveaza 0 atitudine de inelegere $i propune o abordare terapeuticé 1m doar a vietimei, ci $i a agresorului, Late de ce, cartea odata cititts $4 infeleasd, poate conduce la schimbarea atitudinii fat de acest fenomen, la crearea unor sevicii speciale si, in final, la un castig imens pentru intreaga societate. Cici, dace scopulullim al omenitil este copitul, cartea ,Copilul maltratat” devine necesard até pentru dntelegerea Ini, a nevoilor impuse de o dezvoltare normalé, cdt si pentru injelegerea familie’ din perspectiva primei et fiuneti: aceea de a creste noi generati. Prin ectura cirti, parintele, specialistul, studentul sau profesorul vordobindi o nond visiune asupra copiliriel, a fenomenutni complex de abuz $i neglijare, a consecinjelor lui $i, de ce mu, 0 mai bund injelegere a propriei dezvoltari, a personaliteit si destinul sti Desi abrnidena informatiei, specializarea in domeniul abuzului si neglijarii, obliga la un limbaj de specialitate si ar putea face lectura mai dificla, in realitate, cartea se parcurge usor, ea curgéind cu 0 logices usor de sesizat de edtre cititor. Lucrarea ofertio viziune sistematicd: asupra fenomenului de abuz $i neglijare a copilului vétzut in preventie, diagnosticare, tratament si reabilitare precum si asupra factorilor implicayi. Cartea ar putea avea un singur neajuns; acela de a nu te lisa sti 0 vezi pe doamna Kari Killén conferentiind, de anu vedea sélile arhipline cu care reuseste si fie permanent in dialog, atentia vie, inrebirile care curg, cuvimele pe care le géiseste spre a descrefi fruntile, aceaatmosferide umand infelegere, apropiere, inpartasire «a yilimnel sf experiengel ce constituie un everument fara pereche, pe ‘care pufini stn sd-l oreeze precum Kari Killén o face. Multumind doamnei Dr: philos, Kari Killén pentru intreaga et activitate ai eérei beneficiari swntem inacest moment, vé invitéim la a lecturd, care vi ver surprinde prin mmeroase deschideri spirituale 1 profisionale pe care vi le aduce ANA MUNTEAN CAPITOLUL 1 NTRODUCERE sistengii sociali, cei ce Iucreazi in domeniul sinatitii Awe sicei ce educi copii de toate varstele, se confiunta: zilnic cu familii care nu oferd o ingrijire adecvata copiilor lor. Copiti sunt expusi unor tipuri si grade de neglijare diferite, precum si unor comportamente abuzive din punct de vedere emotional, fizic silsau sexual, Alti sunt expusi rizboaielor sau altor tipuri de violent& sociali. La adult care prezinta probleme de personalitate si probleme rmaritale, acestea se datoreazi partial faptului c& ei ingigi au fost expusi in timpul copilariei unor comportamente similare incorecte gi abuzive. Trairea unor comportamente abuzive in copilirie, poate duce la formarea unor copii sau adulti, care s4 nu stie prea multe despre cea ce inseamna siguranfa si recunostinga ~ parinfi care nu sunt capabil s& transmit& propriilor copii ceea ce nu au primit ei insigi si copii care sunt inpericol de afi coplesiti de sarcina cresterii si educdrii generatiei viitoare. iil isi folosesc proprile resurse pentru a supravietui si a face fata cit pot de bine haosului zinc, tipsei de siguranta, indiferentei, respingeri si exploatarii lor de cétre adulfi. Adulti, prea impovarati de proprile lor conflicte, erize gi trebuinte nesatisfacute, sunt incapabili in a reusis& fie nigte print atat de buni precum si-ar dori s& fie 15 Procesul de recunoastere a acestor probleme, atat de citre profesionisti, ct si de societate, in general nu incepe nici pe departe ‘cu momentul in care, pur si simplu, problemele, situatia si suferingele Vielii acestor copii si ale parintlor lor sunt luate in considerare. Termenul de maltratare va fi folosit aici intr-un sens foarte larg, Prin maltratare infelegem faptul c& parintii sau cei ce au copilul in ingrjie, il expun unui comportament abuziv emotional, fizic s/sau sexual, sau il neglijeaza intr-atat incit sindtatea fizicd s/sau emogionall sidezvoltarea acestuia sunt in pericol, Copilul poate fi, de asemenea, in pericol si datorita abuzului de alcool sau droguri al parinfitor, a tarelor psihiatrice serioase precum si datorit& retardarii mentale Ne confruntém cu mai multe probleme, atunci cand incercém si facem faté problemelor maltratari, far aceasta se intdmpl& din mai ‘multe motive. Maltratarea este ascunsa adesea atit de paring, cét si de copii, Parinti ii recunose rareori lor ingisi sau altora faptul c& si-au neglijat sau si-au abuzat copii. Copii de cealalti parte, incearca adesea sa ascunda nefericirea lor. Ei sunt de multe ori surprinzitor de credinciogi parinjilor lor care i-au parasit, Se simt adesea responsabil i vinovati pentru ingrijirea inadecvati la care sunt expusi Copiii transmit mesaje prin care semnalizeazi nevoia de ajutor pe care, in acelasi timp, ei incearc si o ascunda. In cazul situatiilor de abuz sexual incercarile de ascundere a problemei predomina. PROCESUL RECUNOASTERII -O PROVOCARE DUREROASA PENTRU PROFESIONISTI E dureros si te confiungi cu situa fx care copitisufera, iar paringii nu sunt in stare sa le ofere ingrijire si siguranta, Acestea toate ne afecteazi emotional, ar putea evoca in noi sentimente puternic contradictorii, ne-ar putea face sA inchidem ochii, in loc si ne ajute si vedem gradul si dimensiunea maltratéri, Prin faptul ci nu ne confruntim cu realitattle respective, noi p&rasim tn acelagi timp atat copii e&t si parinti, cu toate c& prin aceasta s-ar putea s4 nune simfim mai ugurati. Totugi, ne sium in mijlocul unui proces de recunoastere atdta timp cat sunt uate in seam calitatea si consecintele maltratari Datorita ce mai accentuate a abuzului, apare si nevoia de a clarfica si adesea de a modifica atitudini, precum si dea dezvoita noi cai de lucru, care sunt nu o dat& diferite de cele pe care le-am wandit si in care am crezut inainte iar si in cazul in care maltratarea este evidentd, se poate spune & a transmite parintlor propria ingrijorare a profesionistului este 0 provecare atit pe plan emotional cat si profesional. Aceasta ar putea stami reactii puternice nu numai la parinti, ci si in cadrul mediutui social din care fac parte, in cadrul retelei noastre profesionale precum siin larga societate, Din aceasta cauza ezitém s& transpunem in cuvinte ingrijoratile noastre, si le impartasim unii altora gi, de asemenea, si le impartasim paringior. SCOPUL $I CONTINUTUL CARTIL Scopul mew esemial este de a comribui la sporirea $i indlfarea ae’ etice si profesionale care séiajuie in activitatea legaté de copilul maltratet, Pentru aceasta trebuie sit idemtificdm semnele maliratrii dit dle curdnd posibil, Una din fintele acestei carfi este stk ne ajute a Ie idemifica mai uson In cazul ineapacititii de a observa gi de a infelege maltratarea nu este vorba doar de o lipsi de cunostinfe, dar si de propriile noastre sentinrente care le avein fat& de aceasta, Din aceastii cauza voi incerca sd m& ocup mai pe larg de sentimentele pe care le produce maltratarea, precum si mecanismele pe care le folosim pentru a face fat acestui domeniu, Nu este suficient si fii capabil de a intelege modul in care se dlesfagaar& procesul maltratari in practica, ci si s8-tiinfelegi proprile sentinente gi atitudini legate de acest proces. Este necesar, de asemerea, a infelege care sunt factorii ce duc la maltratarea copilului, care sunt conditiles situatile care ar putea facilta aceasta, Noi trebuie s& infelegem interactiunile din cadrul familiei, resursele acestcia precurn si resursele sistemului din care face parte, Una din cele mai nari provocari, clreia trebuie si-i facem fa, este aceea de a fi in stare si evalufim cazul in care exista resurse suficiente pentru a incepe operata de a clidi in cadrul familiei, precum gi in cadrul refelei din care face parte, astfel incdt, s4 putem contribui la crearea unui loc seeurizant in familie {in cazul in care potenfialul familie: pentru schimbare este limitat, trebuie s4 ne indreptim spre gasirea unui alt foc securizant, care si fie, de preferat, permanent. Pariea cea mai mportanta a c&rti, partea a I/-a.,,Cum putem intelege maltratarea”, ¢ conceputa in intregime pentnia ne ajuta si infelegem dinamica procesului maltratari, Aceastd parte a cArfii are ca scop oferirea unor informatii relevante despre parinfi, copii, viaga maritala gi refeaua in care sunt integrati, Sunt dezbitute si subiectele legate de interactiunea dintre ei, precum side atagamentul care apare intre parinti si copil gi factorii care- afecteaza. Se urméreste descrierea modului in care aceste cunostinfe pot fi aplicate in mod sistematic. ‘Numeroase studii de urmérire au ardtat cf, in ciuda cercetarilor Facute pentru imbunatéirea conditilor in familie, exist ined un procentaj relativ ridicat de famili in care nu s-a putut observa nici 0 Imbundtatire (Cohn & Daro, 1987; Killén, 1988), Nu este ntotdeauna suficient si te ocupi doar de casi. Copiii devin din ce in ce mai tulburati. Inapoierile lor in dezvoltare devin tot mai usor de observat, Modul de, finetionare” al parintilor devine din ce in ce mai anevoios. Din aceasta cauzi, daca vom actiona doar in acest sens, nu numai copilul va fi parasit de noi, dar si parintii ‘Aceasta se poate datora mai multor factori. Familile primese de multe ori ajutor atunci cind e prea tarziv, Lucratorii din cadrul servicillor sociale gi de sAndtate sunt adesea ingrijorafi sau interesaji cu multinainte dea face anumite observa. Lipsa etilor de cooperare ‘cu paringi duce lao puternic& refinere in relatia cu acestia, Din aceasta ‘cauizi am ales si mi ocup de caile de stabilire a relailor side procesul deevaluare comparativa complet. Partea a Tila iit, Stabilirea unei relat si evaluarea”, se ocupi de stabilirea si menfinerea unci reli din stadiul de criz& (ngrjorare), trecdnd prin faza de investigare si evaluate, in care importanfa relations ia evaluarii merg manain mand. Cooperarea intre profesionisti si agenti, precum si coordonarea sunt cesentiale in acest domeniu. Multe fami sunt cunoscute de mai multe institupl. Lipsa coordonatii strategilor ce trebuie folosite, precum si neclarificarea rolurilor, due adesea la itosirea resurselor. Nevoia de cooperare se naste, de asemenea, din complexitatea problemelor si din cesitatea abordiri holistice a aspectelor psiho-sociale, medicale si juridice ale problemelor, intr-o strans& dependenta unele cu altele, 18 Multi dintre noi am simtit c& aceast& cooperare poate fi apisitoare sau am simfit-o ca pe problema de neinvins, Studii minutioase au artatc& pnd si cooperarea interprofesional& poate stanjeni acordarea, unui ajutor adecvat. O sporire a constientizari, legata de desfigurarea anumitor intalniri, de dinamica lor, de contradictii si posibilitati ne fer? o baz pentru dezvoltarea abordarilor multiprofesionale Partea a W-a a cértii: ,,Cooperarea interprofesionala si interagentii se ocupa de aceste procese, probleme in ceea ce priveste conjinutul si cdile de cooperare, Problematica tratamentului ocupa tn speetru la fel de larg ca si varietatea problematicii maltratdrii, Aici trebtie si existe o relajie intre cauz8, deciziile care trebuie luate si tratanentul oferit, La fel de importanta, ca si necesitatea dezvoltirii bazei de date pentru infelegerea fenomenului, ar trebui s& fie si perfectionarea continua a metodelor de tratament, Complexitatea probiemelor determina faptul c& abordarea trebuie s& cuprinda metode de abordare a individului, a familie, a grupului gia sistemului precum si anumiti payi de reducere a factorilor stresanti din punct de vedere socio-economic. Daca aceste metode nu ajuti la imbundtitirea situarie,trebuie s&.ne asumam responsabilitatea de a asigura copilului o situatie noua, securizanta si de preferat permanenta De asemenea ne confruntém cu o serie de dileme etice sau birocratice legate de tratament, dileme provocate de ceea ce poate decurge dintr-un tratament sau plasament familial obligatoriu .Nevoile copilului” sunt mai presus de dorintele parintilor. Descoperirea abuzului sau neglijrli fir8 a avea mijloace de interventie siajutor este de asemenea o alté dilema. Partea a V-a a cartii: , Metode de tratament” descrie un spectra larg de tratamente $i strategii ale rezolvarii, de probleme eure se concentreaza asupra copilului, parintilor si a familiei, precum si a sistemului din care fac parte, Se ocup de asemenea de un numér mare de provociri si dileme cu care ne confruntim in activitatea noastrd practicd, in incereitile noasire de a ajuta at&t copii ct gi prinji, Aceasta parte a cBrfii descrie si modul de folosire a autoritati profesionale, ceea ce implic& faptul c& noi ne asumam responsabilitatea supra observatilor si a judecatilor profesionale pe care le facem, 19 Tratarea cazurilor de maltratare este dependents de procesul de luare a decizilor care se bazeaz’ partial pe aspectul juridic. As dori s& ma axez, in principal, pe procesele psiho-socio-profesionale, si 38 indie doar anumite relaii dintre acestea si procesele bazate in primul rind pe aspectele juridice. Asigurarea drepturilor legale ale parintilor cit gale copiilor este importanta si depinde de calitatea muncii noastre. Dar securitatea legala nu este oferita doar de principiile juridice. Aceasta cere ca atit avocatii cat si judecdtorii si facd tot ce le sta in putint& pentru a creste capacitatea lor de aintelege maltratarea, precum si consecinfele ei, Evaluarile gi deciziile vor deveni mult mai nuantate si adecvate pe misurd ce analiza juridied va fi imbogatita prin infelegerea acestor factori Suntem confruntafi cu 0 nevoie presanta de a construi o rejea de profesionisti intinst si de calitate. Consecintele pe care le implica nerealizarea acestei refele sunt urmatoarele: copii, pe Tangs situatia abuziva la care sunt supusi acasé, vor fi expusi unui abuz din partea sistemului de ajutor”. Evaluarile sau procesele de luare tntarziata a decizilor sau neclaritatea lor pot fi considerate ca fiind abuzuri ale societatit, Poate fi, de asemenea, cazul unor tratamente inadecvate. Numeroase studii minutioase cute recent in ffrile scandinave arata c& noi, ca profesionisti, neglijam adesea copiii. in acest mod contribuim la sporirea violentei si a diferitelor forme de criminalitate, a problemelor emotionale si a bolilor psihice care apar tn cadrul populate ‘Astizi se poate spune c& dispunem de mult mai mute cunostinte legate de maltratare decat au existat in munca ce s-a desfigurat pind cum, Dorese ea mai inti iin principal s& prezint cunostinge care s-au clovedit folositoare din punct de vedere practic. Pentru a evita folosirea, in mod repetat, a termenitor mai complicati ca asistent social, profesionigti din domeniul sinatajii si profesori voi folosi doar termenul de profesionisti. Doar in cazul in care ma voi referi la reprezentantii unei profesii particulare voi specifica termenul Diferitele capitole ale acestei crt sunt strans legate unul de celélalt. Dac& cititorul va urma firul clr, acesta fi va da, sper, o infelegere mai profunda si mai nuantata, Cu atat mai mult va sesiza anumite relat existente intre diferitele metode relatate gi interesele copiilor si ale paringilor. PARTEA I MALTRATAREA SI RAPORTAREA NOASTRA LA EA CAPITOLUL 2 CE ESTE MALTRATAREA? altratarea afecteaz un mare numar de copii era aparare, Me diferite forme de privare. Ea ii afecteazi, de asemenea, si pe adultii, care si-au trait propriile ‘eajunsuri, frustriri sau sperante spulberate ca parinti, Maltratarea este un feromen complex gi intotdeauna generator de durere, care necesit&i o descriere amanuntité Pentru inceput vom da cAteva exemple din clinici de sinatate, sect de copii ale spitalelor, gridinife, coli, clinici psihiatrice pentru copii si adulti$ ofici ale serviciilor sociale. Acestea sunt exemple de maltratari cu care personalul social $i medical, precum si cel educational, se confrunti in activitatea zilnic Exemplul intro seara, cam pe la miezul noptii, un copil fn varsta de 4 ani, Anders, hoinirea pe afara, Parinti sti erau bauti gi se Bateau. Un vecin 4 raporiat situafia unui departament al serviciilor sociale, Familia era deja cumoscutd de cite servicile sociale, Pétinti erau tineri si ambii aveau antecedente in consumul de alcool si droguri, Timp indelungat ‘print ajutor financiar de la servicile sociale gi in mod repetat, au fost ajutati si-si plateascl datorile, Asistentul social s-a straduit si 23 coopereze cu tatal spre a-l convinge s& incerce si-gt oslyjba ard succes ins. Mult timp mi-a lsat impresia ci ar dori si retragere rmunceasca, ins atunci cand a avut ocazia s-o faca, a batut El este probabil cel mai matur dintre cei doi,” Personalul grddinitei pe care 0 frecventa Anders era ingrijorat in legturd cu situatia fui de mult vreme. Dezvoltarea limbajului acestuia era redusa, Era siracicios imbracat 51 de multe ori ajungea la gradinif& tarziu gi infometat. Pe ceilalti copii fi deranja ii agresa mereu Exemplul Personalul unei ,institufii de zi” era ingrijorat in tegaturd cu un baiat de 1,5 ani: Bjorn, Mama este aspra gi respingatoare, iar tatal e foarte distant. Bjorn plénge foarte mult, se agata mereu de personalul din preajma. , Ar vrea si fie tinut in brafe tata ziua.” Orice interactiune dintre ei, (parinti si copil) se face foarte grew si nici parinfii, nici copilul nu arata a fi fericti cdind se intélnese dup3-amiaza, Educatorii au observat adesea julituri, vanatai si mici zgérieturi fird a putea si-si explice de unde apar acestea. Dupa o lungi absent de la gradinit’ copilul prezenta mari dificult’ in a-gi folosi o mana Personalul institutiei a insistat in acest moment la plrin{i pentru a duce copilul la doctor. Radiografia a ardtat trei rupturi ale brafului dintre care una era de data mai recent, iar celelalte doua, mai vecki Exemplul 3: Gro, un sugar in varsta de 5 siptimani, deshidratat gi sleit de puteri a fost admis intr-un spital pentru acordarea unui tratament de urgent. Asistentul social (de teren) era foarte ingrijorat de modut in care mama ar fi capabila s4 ingrijeasca copilul. Mama lui Gro prezint& © inapoiere mental si ea insisi a dus lips& de ingrijire si stimulare Tatal copilului este necunoscut. O alt& persoana, cu serioase antecedente criminale, coabiteza cu mama gi parinfi acesteia de cand Gro avea 3 siptamani, Paringii mamei prezintd, de asemenea, intarziere mentala si au dificultafi in ingrijirea copilulu Exemplul 4: Berit, o fet in varstd de 6 ani i-a povestit educatoarei cA a avut un vis in care taticul ei i-a gidilat ,pasirica”. Educatoarea avusese anterior un numér de observatii care o tulburaser&. Ea este intr-un mod nedefinit diferita de ceilalti copii”. Unii copii se feresc de fetits, inst rliman in acelagi timp foarte preocupati de ea, printr-o curiozitate nelinigtta, agitata. Cénd gi cand ea face anumite comentarii ciudate ca: acum ii voi méngaia carja ta, micul meu prieten”. Se apropie de adulti intr-un mod oarecum distant, dar senzual Exemplut S: Lao clinic& de psihiatrie pentru copii si adolescent, personalul a fost serios ingrijorat de soarta unui baat, Peer, in virst& de 1] ani Ela trait impreund doar cu mama sa de la varsta de 3 ani. Tatal s-a recasitorit si traieste in alta parte a {Arli, Peer a urmat diferite tratamente impotriva anxietati timp de 2 ani, Terapista sa nu crede cc mai este in stare si progreseze in vreun fel. Mama a fost internat pentru anumite perioade intr-un spital psihiatric cu diagnosticul de psihoz’. Peer a fost incredintat bunicilor tui, care gi-au luat responsabilitatea si-! ingrijeasca Exemplul 6: Prcfesorul este serios ingrijorat in legitturd cu ceea ce se intampla cu o dleva a sa in varsti de 12 ani, pe nume Anne, Este inchis& in sine, Pare nefericité. De obicei era foarte isteati la scoala. Cu toate acestes si-a pierdut abilitatea de a se concentra situneori devine distant sietresa, Rareori se intémpla si comunice cate ceva in mod spontan jn legeturd cu familia sa. Locuinta gi starea financiara a familiei sunt bune Orizine are de-a face cu diferite genuri de maltratare in meseria sa va recunoaste aceste exemple. Acestea ne aratd c& existli o nevoie de aclarifica conceptul de maltratare th relatie cu abuzul asupra copilului, de vreme ce aceste dowd descrieri sunt adesea interschimbabile Termenul de abuz asupra copilului a fost folosit prima dat& pentru a desctie ,copilul bitut” (Kempe etal, 1962). Conceptul a fost extins 28 in mod constant. in ziua de azi a ajuns s8 fie folosit pentru toate formele de maltratare, nu doar pentru abuzul fizic, dar si pentru formele de neglijare si buz emofional gi sexual. O astfel de aplicare cextensiva conceptului ii reduce utiltatea, Pentru referinfe in capitolul I am ales s& folosese conceptul de maltratare intr-un ingeles atit de cuprinzitor. Folosind cuvantul maltratare, ne referim la parinti sau persoane care ingrijesc copitul intr-un asemenea mod incat fi produc acestuia vatamari fizice sau emotionale, sau neglijeaza copilul inte- lun asemenea grad incit starea sinatatii sale fizice gisau emotionale precum si dezvoltarea sa, sunt in pericol (Kempe 1979). Voi piistra termenul de abuz. asupra copilului pentru abuzurile serioase gi cele criminate. Copiti expusi maltratirii formeaza un grup foarte eterogen in literatura de specialitate exist o diferentiere uzuala intre patru tipuri de maltratare 1. copii expusi abuzutui izic, 2, copii negtiayi; 3. copii expusi abuzului emotional; 4. copii expusi abuzului sexual Aceste categorii nut exclud una pe ccalalt8. Mai degraba apare intrebarea: care forma este dominanté? Un copil expus abuzului fizic se intdmpla ca adesea sf fi fost expus anterior abuzului emotional (Clausen si Crittendsen 1991, Killén 1994, Kaufinann si Chichetti 1989). Dac& un copil este neglijat 0 perioad& suficient de lunga, exista posibilitatea ca acesta si prezinte un comportament agresiv, care, de asemenea, poate predispune la abuz fizic. Copii expusi abuzului sexual, sunt, de asemenea, abuzati emotional si de multe ofi sunt abuzatifizie (Hobbs si Wyme 1990), Cu toate astea, voi incerca in cele ce urmeaza si descriu fiecare categorie, ca si cum s-ar prezenta in stare pura Categoria copiilor abuc Jn mod deliberat, precum gi pe cei raniti datorita insuficientei supravegheri. Semnele uzuale ale abuzului fizic sunt contuziile si arsurile (Hobbs 1986). Contuziile pot aparea de la ciupituri lovituri, \rantiri ale copilului, Puteti gasi exemple de contuzii pe spatele sau include pe cei care au fost niti 26 fundul copitului, lasate de palme sau obiecte, urme de degete pe obraji, pe picioare sau brate, de la ciupituri, precum gi ochi vineji ca urmare a loviturilor primite. Pe linga aceste rani, care arata folosirea unor obiecte sau a mainilor, pot exista acele contuzii care nu arata foarte diferit de cele pe care copiti si le fac adesea la joacd. Localizarea ‘ani, varsta copililui si explicatia felului in care acestea au apérut, pot incica totusi abuzul, Arsurile provin adesea de la igi. Ele pot fi, de asemenea, produse cu ajutorul incalzitoarelor electrice sau al fierului de cleat ‘Asemenea semne vizibile ae trauumei sunt socante gi trezese furia, protestul si disperarea noastra, Este normal ca noi toti — vecini, profesionisti, si mass-media si ne concentrim atenfia asupra unor asemenea semne vizibile si s& devenim preocupati in privinta lor. Nu reusim de fiecare datd s& observam suferinja, anxietatea, neajutorarea si disperarea copilului, experienfele sale avute cu un adult, care nu ‘mai are control asupra propriilor acte si care este capabil si provoace vvatamiérifizice. Astle, copilul este lasat si se adapteze gi si fed singur fata acestor experiente abuzive care vin din partea celor carese considera ‘char trebui si- protejeze, Aceste experiente se cumuleaza vatmarilor emotionale, care, pe termen lung, pot avea efecte mult mai serioase. Situafia poate fi chiar si mai complicati, datorita faptului, c& vvatimirile cele mai grave nu au in mod necesar nici un semn exterior cum ar i, de exemplu, loviturile la cap Facute unui copil mic, mai ales bebelusilor. Seuturari puternice provocate copiilor de varst& mica pot duce la un efect de biciuire a capului (Dykes 1996), vatimare ‘care ar putea apfrea in alte circumstange cum ar fi accident de masin& (ciocnire frontala). Acest efect poate conduce la singerari ale ‘meningelui, in membrana protectoare a ereierului, sau in interiorul ochiului. Caderile sau loviturile la cap pot conduce la serioase vitimiri ale creizrului chiar dacd acestea nu sunt observate imediat. Este vorba de copilul care a fost trantit de nenumarate ori cu capul de masa pentru c& ,nu se mai opreste din plins”. Aceste lovituri pot avea sefioase consecinte cum ar fi epilepsia, paralizia si intarzierea in dezvoltare. Sechelele pot, de multe or, simu fie evidente decat tarziu, iar aturci sf nu fie asociate cu abu. Alte vita provenite frecvent din abuzul fizic deliberat sunt mainile si picioarele rupte. Razele X pot arita, de asemenea, semne ale unor 7 fracturianterioare. Este posibl ca abuzul se fi perpetuat dintro perioadt ‘cu mult anterioard apariiei sansei ca o persoana sau situate sX permita depistarea acestuia, Dacd un copil are anumite probleme de sinatate, cum ar fio fragiltate a oaselor (osteogeneza imperfecta) (Peterson si Me Alfisen 1989, Carty 1988) iritanta, dar nu neapdrat foarte grea, smanevrarea mai duré a copilului poate avea serioase consecinte care cu usurinf& pot fi considerate ca abuz fizic, cu toate cd aceste cconsecinje nu ar fi fost tat de severe in cazul unui copil sinitos Exista diferit situati care pot fi asociate cu acestetipuri de abuz, in confictele maritale agresiunea care se doreste directionatt spre tunut din soti poate fi adesea canalizata spre copil. In situagile in care copital respins devine turbulent, ef ajunge ,si-i innebuneasca” pe paring. Copilul pare si funetioneze tn familie ca un fel de tap ispasitor”. Parinti, si adesea frati i surorile, igi descarcd frustrarile gi agresivitatea pe copil. Toate acestea sunt probabil mult mai pronunfate in eazul somajului extins sau al altor diffcultaqi. O situatie mult mai complicatd pare s8 apara atunci cind copitul reprezintd o proiectie negativa pentru parinti, Unii dintre acesti copii sunt rejetati in mod extrem ined de la inceput, totul petrecdndu-se cu repetate abuzuri fizic. Spaima trece, vinitile dispar, iar oasele se sudeazd. Suntem uguraf Cu toate acestea copilul trfieste mai departe in incertitudinea si anxietatea unui now abuz, Neincrederea, atmosfera emotional din casi gi atitudinile paringilor sunt inca prezente, iar toate acestea il due pe copitul abuzat fizic intro stare confuza (Rohner si Rohner 1980, Covitz 1986, Garbarino 1986, Flaser 1993). Copitul invata si se perceapa ca un ,copil rau” care nu merit ragoste si ingryire. Se agteapta sA fie respins. Pentra a nu tisea 0 noua respingere, va incerca si se apere folosindu-i toate eforturile Pentru a evita stamirea furiei celor mari. Copilul traieste zilnic in aceastA situatie grotesca, Ia nivele diferite de constientizare, De la o 7 Ia alta copitul se obignuieste cu faptul c& adultul il abuzeaza si jl neglijeaza. In aceasttsituatie foarte dificila copilul dezvolta strategii de supravietuire (veri cap. 5). -au prelucrat diferitele categorisiri ale abuzului fizic. Unele fac iferenta itre ranirite dovedite sau admise a F deliberate si suspiciunea legit de asemenea riniri Altele fac diferenta dintre abucul activ si 28 cel pasiv. Daca parinpiirecunose sau nu faptul e& au cauzat vatimari copilului depinde foarte mult de relajia lor ou asistentul social. Este foarte greu de evaluat daca vatémarea produs& este urmarea unui act delibera: sau este urmarea pasivititi’ st a neprotejarii copilului, Sea Dropus ca modalitate de limitare a conceptului de abuz asupra copilulas Sd se corsidere doar vatémarile produse in mod deliberat. Acest lucru este insi extrem de dificil de evaluat. Gradul de intentie este adesea neclar chiar pirintilor. Alte categorisiri fac diferente intre pedepsele fice disciplinare gi abuzul iti, Unit accentueazd asupra faptului c& scopurile sunt diferite DPisciplinarea doreste si-l educe pe copil, diferent de faptul ch suntem saui nu de acord cu forma folosité. ,,Aratl vergeaua si strici copilul” Un preot norvegian o spune in alt fel: ,Cel ce-si iubeste copilul, i Pedepseye", De cealalti parte, abuzul asupra copilului araté rabufhirile tensiunilor interioare ale parintilor, Cu toate acestea, este greu si facem o diferentiere clara in practical Ceea ce incepe ca o relatie disciplinara poate sfirsi ca abuz, deoarece: decisiy, dn acest moment, este modul in care pitinfi igi vor stapani fensiunile interne, Disciplinarea fizica este deja interzisa prin lege in tunele (ri. Potrivit legit nor vegiene (Legea copilului 1981, paragraful 30): Ni este permisc expunerea copilului ta violema san comportarea fata de acesta in orice alt mod prin care stindtatea lui emotionaki $i fizica ar putea fi perictirate”, ‘Vatimarea fizicd este, cu toate acestea, doar temporard, chiar daca este vorba despreuna serioasd. Spaima, precum si climatul emotional asociat sunt pitrunzatoare si de durata Clausen si Crittenden (1991) au glsit c& abuzul emotional a fost prezent in aproape toate cazurile de abuz fizic si c& abuzul emotional 4 fost cel sare a cauzat cele mai mari daune dezvoltarii copifului Abuzul emotional trebuie s& fie in centrul atentiei noastre. Este important si fim constientic& marimea sau gravitatea vatimitii hue in mod necesar o misura a gradului de patologie a familie Consecinta abuzului fizic depinde gi de anumite elemente de sans, cum ar fi cxzul in care copilul teintit cade pe cimentul unei inediperi de baie in comparatie cu cel in care cade pe carpeta, Existd tendinia de ane concentra atentia asupra vitimacit in sine si mai putin asupra situajiei in care aceasta a avut loc, ceea ce ne departeazi de o evaluate 29 clara situatiei familiale in momentul aparitiei rani, In modul acesta, limitele Familie, precum gi resursele acestea, sunt slab evaluate neglijati Cop Negiijarea copitului reprezinteio ucidere tdicutes sinecruiitoare a spiritului uman, (Daro si Me Carthy - 1991) Nezglijarea emotionalé poate fi mai mult sau mai putin deschisa si poate fi prezenti chiar de la nasterea copilului, ca de pild& prin abuzul de alcool si droguri sau proasta hrinire, Negiijarea emotional ¢ definits ca slaba abilitate a parintilor de a se angaja pozitiv, emotional in cresterea copilului ~ Semnele vizibile ale serioasei neglijéri a copilului sunt multe Copilul poate fi murdar si urét mirositor. Apare ca fiind infometat, alb Ia fad gi adesea nu cstigX greutate, Multi dintre ei chiar slabese Urticaria poate fi att de extinsA incat sa acopere tot corpul copilului Uni copii au fost lasati ore intregi, uneori zile, fird hrand gi fara a fi schimbati, Copilul plinge pentru mancare, céldura sau datorita disconfortului sau a dureri, ceea ce poate fi deranjant si poate stéeni agresivitate. Copilul teste intt-o lume tn care nevoile sale sunt rareori percepute. Nimeni nu se apropie de el si nu-i arat& c& este dorit. In timpul primetor sase, sapte sptémani un copil niscut sinatos poate fi neglijat intr-o asemenea masur& incat va avea nevoia acutt de a fi primitfntr-un spital (Killén Heap, 1991). Dezvoltarea copitutui este serios afectata, Lipsa rispunsurilor sau stimuli poate duce la dezvoltir intarziate psilromotorii side limbaj, precum sila o slaba concentrate, Un copil Ia 12 luni poate arta ca ‘nul de gase luni. Pe masuri ce trece timpul acesti copii vor tneeta si ‘mai plinga si si-si comunice propriile nevoi. Ganguritul lor natural ru se va dezvolta intr-un limbaj normal. Ei nu au sansa si exploreze sist inveye ceva legat de mediul inconjurdtor aflat dincolo de focul in care dorm, Oricum, unii dintre acesti copii pot recupera surprinzitor de repede, atat pe plan fizic cat si pe plan emotional, daca, atunci cit sunt inca bebelusi vor fi admisi intr-un spital sau institufie pentru copii sau in foster home”. Ei manned cu ,Licomie” si rispund prompt 30 lars aduljilor si cisti in greutate, ii dezvolt imbajul si prosperd Daca ingrjirea lor se imbundtifeste doar atunci cand sunt mai mari ei vor recupera din punet de vedere fizic, dar nu chiar aga de mult din punct de vedere emotional. Se poate intimpla ca latura emotional sa fe ‘atimati pentru toaté viata. Din nou, daca ne concentrém doar asupra ‘spectului fizic, ne vom distanfa sau vom nega aspectul invizibil mult nai setios, poate permanent, al vitimarii emotionale, Neglijarea grava nu dauneza doar sferei emotionale a copitulu, ci afecteaza si dezvoltarea sa fizicd. Uneori neglijarea poate avea cotisecinge mult mai serioase deeat abuzul fizic, Cunoastem faptul e& lipsa une: hréniri adecvate afecteaz& intotdeauna dezvoltarea timpurie a creierului, Neglijenfa legatd de cautarea unui tratament medical sau de urmirirea acestuia poate avea serioase consecinte. fn ciuda importantei deosebite a neglifirii, aceasta se bucurd deo atentie redust atat dir partea profesionistilor cat gi a mass-media, in cazul neglijari va trebui parcursi o cale lunga pana se va ajunge in momentul de criza, Asa cum spunea Grittenden (1992) ,printre copiit neglijati nu ramin supravietuitori care si se plangé sau si protesteze”. Asta scoate in evidenta aspectele distructivitati sale. ,Prin faptul c& ucide spiritulcelor care au supravietut fizc, neglijenta nu lasé nici un martor”. Nealijarea poate fi de asemenea mai putin evident& gi nu neapiirat continu. Copitul poate fi ridicat doar dupa ce a tipat suficient de ‘mult, Poate primi hrand, dar mu neaparat suficient sau adecvata intotdemna, Poate aves haine, dar nu neaptrat adecvate, poate prin afectiune si ingrijre din partea patingilor, ins& prea putine. Atunci cAnd neglijarea se intimpla s& ajunga in atentia altor persoane, gradul acesteia ponte fi foarte diferit de eeea ce s-a petrecut ‘nainte. Copilu, se poate imtampla s& primeasca multa atentie, pentru © scurté perioada de timp, ca apoi si fie Fésat de unul singur. Situagia copilulu poate fi foarte asemanatore cu cea a papusii vehi de 5 ani care e lisata si doarmé, Primeste multa ingeijie si atentie atata timp cat ,e noua” dar dupa aceea este lasatd singuri. Se poate intampla ca ‘mai apoi copilul sa fie din nou in centvul atentei, atunci cand paringi insigi au nevoie de copil Numerosi copii neglijati preiau un fel de rol de adult la 0 varsta fraged pentru a compensa ceea ce parintii lor nu le-au oferit, Ei 31 trebuie s& se ingrijeasc& de ei ings gi adesea de proprii piringi. Se intémpla ca acest copil si fie uudat de catre adulti pentru precautiile si comportarea sa matura fr ins ca cineva s& observe faptul c& el € privat de copiliria sa (vezi cap. 5); e poate cea mai importanta daund care s-ar putea si nu fie observata decét mult mai tarziu. Incepem din ce in ce mai mult s& recunoastem o alti forma de neglijare, neglijarea emorional, fra a fi in mod necesar combinata cu cea fizicd, Paringii sunt incapabili s& se angajeze intr-o relatie emotional cu proprial copil si ncearc& s& compenseze aceasta prin satisfacerea nevoilor materiale fntr-un mod exagerat. Egeland (1992) este de pitere cf lipsa unei disponibilizari emoionale reprezint& baza tuturor celorlalte aspecte diundtoare ale abuzului emotional. ins& poate fi dificil s4 observi imediat aceasta neglijare emotionala. 3. Copii expusi abuzului emotional Abuzul emotional este cel mai greu de definit dintre toate formele de maltratare si poate 8 apard in situatii foarte diferite de viata. Pe scurt, poate fi definit ca o atitudine sau actiune cronic& a parinfilor sau altor persoane ingrijitoare, care dauneaz& sau impiedic& dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copitului Abucul emotional nu are de-a face cu intamplarile izolate de respingere care pot f intalnite in marea majoritatea famililor. Fiecare dintre noi poate fi distant giirtat céteodata. In aceste momente trecem cu vederea nevoile copilului si acordam prioritate nevoilor noastre Copitu! va reactiona cu dezamiagire, confizie gi furie. Vom corecta aceasta situafie, alat cat putem si atunci cand exista posibilitatea s4 0 facem, Pir& urmiri in viata copitului. Din contra, uneori este nevoie si de asemenea intémplari pentru a se realiza cu sueces procesul de individualizare. Abuzul emotional este foarte diferit de cele retatate ‘mai sus 51 implicd un model de comportament continuu si stabil fat de copil, comportament ce devine o trasitura dominanta a vietii acestuia (Garbarino 1986, Brassard, Germaine si Hart 1987, Glasser 1993, Me Gee si Wolf 1991). Raul ficut poate trece neobservat Cicatrcile sunt interne, dar pot reflecta daune mai mari decat orice alta forma de abu. 32 Categorizarea diferitor forme de abuz emotional poate fi ficuta pe baza tipului de situatie la care copilul este expus. in Practica unele situatié ru sunt distinete, ins pentru afi mai clara le voi descr mod independent Un tp de abuz este legat de copiti care sunt perceputi in méd ‘negariv de pirini lor, uneor chiar de a nagtere. Sunt expuig in mod continuu la difeite grade de rejetare. Copiiisimt c& ceva nu este tn regulé eu 6 sunt prot’, sau ynebuni", Ei stn ecu eu eer, ridcliza, respingi si vzuti'eao sust a problemelor Acensté forma de abuz poate merge mand in mani cu abuzul fic Uneori abuzul emotional poate fi cel mai puternic, alteori vatimarile fizice potfi cele dominante . Poatef de asemenca observat i ..sindomnul Cemiiresei", Copil este expus sci nu numai unui abuz emotional al pirinfilor, da al fiatilor. Ceilali trai, simtindu-se deja in nesigurantl gi suferind de 0 anxietate cronick datorat& atitudinii paringilor, aleg ca o usurare Posibiltatea de a se alia cu parinfi puternci si periculogi, Ei devinese fratele sau sora ca find ,imposibila” sau ,stupida” si'ea pe cineva care este vinovat de tot ceea ce e ru in familie Abuenl emotional include terorizarea copitului prin amenintair cu pedeapsa, en peirdsirea sau alungarea. Amenintatile i erectea o stare deanxitate, cdreiacopiluluii va f grew sii facd tapi Bowdeby (1973) sustine c& amenintarile separitii sunt probabil mai daunatoare ciecdt adevirata separare Abuzul emotional este dferit de cel fzic prin faptul c& cel abuzat niu este in mod necesar constient e a fost abuzat, dar nici cel os abuzearA nu este in mod necesar constient de abuzul sau. Rohner gi Rohner folosese denumirile de ,respingere parentala si de vabur emiotional” cu acelasi sens: ,Parinti care resping sau iyi supun copii {unui buz emotional sunt adesea cei cdrora nu le plac, nu accept sau sunt impotriva copiilor(...). Respingerea se manifesta th lume in doutk "moduri principale ~ pe de o parte prin indiferenta si neglijare pe de alta parte” Un alt grip de copit care sunt expusi abucului emotional sunt cet auto-servindu-se din stick Beco feta grereen shes. Nolweofrbe sans de ort mug Nua ccapabild si stea ih poal, 88 stranga i sara ‘nan Nin res To oo cra slab. Contactul vizal nu era focalizat si nici mu arata eat de curiozitate aga cum se intimpla Tnc& de la varste mai timp Olofsson (1983) a investigat 72 a i e con proven cy aes iacee. Investigatia a du ‘Gade anager Det 24 dn copia ost conde norma din pnt desde a, mel conporanet, 3 eau hiperet siagresivi, avenu 0 sc&zuth ale es Concern er il tunct de vedere al reationarii sociale. 10% one, i sd Seta pier pal deprivari de interaciunea cu mama, Cu et inteleg : matin interactiunii sia comunicarii In dezvoltarea copiilor sen wg ne dm setna nal mut de sericea acestor, aparent rrscnuifetive,forine de malate. Aves cru vor fi expase eee 10 .llnteractiunea si atagamentul intre copii gi paint in stage de maltratare”, Retardurite isle a compotament meg aesea mid it mand in majrtate formelor Itratare, Jaffe etal. (1980) a comparat baieti expusi al Tulcea aren ostesp vole de sire prin const 98 GH aveau tulburdri comportamentale st inarzieri tn dezvoltare la fel de mari Probleme de invéqare Avaind atat probleme de concentrare a atentiei, ct si intarzieri de deavoltare este inevitabil ca acesti copii s& prezint diferite tipuri si rade de probleme de invitare, Exist multk informatie legata de broblemele deinvitare ale copilr aflatin situaii de mealtratare (Lynch 8H Robens, 1982). Trairle lor fn relate cu alti copii gi adulti sunt caracterstice pozitiei de aparare. Acesta este un factor important atata {imp eat dezvoltim stima de sine si respectulinimteractiune cu ceil Enistf desigur si excepti, Unit copii au resurse interioare atat de ufernice inci sunt capabli si fack abstractie de aspectele negative wi cistrctive ae situatiet de acas ssi se bucure din plin de scoald si de linistea pe care aceasta le-o ofer. Acesti copii sunt asa cum & afirmat Ogden (op. cit.) ,vaceinai"impotriva marilor stresur, Scoala devine un sanctuar si ofera posibilitati compensatoare foarte mari Pentru acei copii eu resurse interioare puternice. Deci, aga cum am ‘mentionat anterior, ea ofer& posibilitatea atasamentului fafa de Persoanele din afara familie. Retardal mental Cercetiri ficute asupra copiilor care au fost expusi abuzului fizic $i ealiaeti (Morse, Zahler i Friedman 1970 precum si Ruichaman gi Olivier 1977) au ardtat o aparitie relativ mare a retardului mental ‘acces cept. O parte a acestuia este de naturd organic®, dar poate 5, de asemenea, si rezultatul interactiunii copil paint. Poate i cauzat atit de leziuni cerebral, subalimentate si de probleme de atagament in timpul alaptarii, precum si de un abuz emotional continu Strategii le supraviequire $i conducere Copii fai in situati de maltratare sunt stabi, confivz si anxiosi insd fac tot ee pot pentrea supraviefui, Muli dintre el investese enorm 9 rezolva propriile probleme pentru supravietuire, Nevoia copilului de a-gi rezolva problemele poate ap§rea foarte nuantat famille abuzive, Multi dintre acesti copii dorese cu toata fiinja si devind independenti. Copiti neglijati care au resurse puternice pot, de exemplu, sf fie foarte rapizi in a deveni autonomi, intr-o oarecare mdsurd. Ei ajung s& inveje st meargd, s& se imbrace de timpuritt, reugese si se hrdneasca de la o varsté destul de mica. Toate aceste lucruri fe face pentru a supravietui. Conceptul de ,pipadii” a fost introdus multi aniin urma, Acesti copii se dezvolté asemeni papidilor, care apar din crapaturile asfaltului, in ciuda vicisitudinilor vieqi. Ei par sa aiba 0 trastur’ comuna si anume aceea de a dezvotta atagamente pentru persoane in afara familiei (Lynch si Roberts 1985). Acest lucru ar trebui si ne motiveze pentru a exploata in continuare interactiunile ce ar putea fi gasite in cadrul relafiei sociale Abilitatea unor copii de a depasi starile de anxietate si dea tolera frustrarea este foarte mare, Cercetérile arata cf copiii proveniti din piringi bolnavi psihic dovedesc o capacitate exceptional de a se conduce si descurca singuri (Garmezy 1987, Antony si Cohler 1989, Ruller 1978), Antony (1976) si Kaufman et al, (1979) au folosit conceptul de ,super copii” pentru a desemina copii deosebit de dotati si creativi proveniti din mame psihotice. Ei au constatat ci acesti Copii au contacte pozitive cu alti adulti sau au cel mai bun prieten” Afi copii mai mari sunt capabili chiar gi de a identifica starea evolutiva boli parintlor lor side a lua legatura cu psihiatrul sau alt adult care ar putea fide ajutor. Pound (1982) a observat c& multi copii ai unor mame deprimate sunt in stare s& le calmeze tocmai inaintea momentelor de declangare a crizei. Uni din ei par a invata foarte devreme c& exist modalititi de a distrage atentia mamelor potential pierdute, ins& alti copii care traiesc cu mame psihotice pot prezenta pierderi importante ale functiilor eului si pot deveni confuzi in legatura cu propria lor existent’, Comar et al. (1979) au investigat copii ai ciror parini au suferit de boli depresive sau maniaco-depresive. Copiti parintilor depresivi pareau a fi mai afectati decat copiiiai ciror pirinti sufereau de boti maniaco-depresive. Resursele interne ale copiilor au jucat probabil un rol foarte important aici Strategiile de supravietuire sunt definite, aici, ca moduri prin care copilul reactioneaza si incearcl s8 acd fafa situatiei de ameningare tn 100 cel mai bun mod posibil.Fiecare copil are nevoia de stipin ¥ de a face sngue fit suai dese anece ere ese grata te autoconducere gy sratega de suproen ne oe Este greu de evaluat, Probabil avem de a face eu un continuum Ls unui din capetele acestuia intélnim copiii care ajung sh dlobindeasca independenta, avind nigte resurse bogate, expectante Pozitive le mediulu precum si rispunsuri adecvate, La celalalt eapar indepfrtat al acestui continu intdlnim copii care luptt eu tones fina si fad fit unor situa inspaimantétoare. Cea ma mare parte 8 energie! si sesurselor copiului este canaizaté tn aceasta direcie astfl ed incerearea dea face fe acestor situa poate duce la stopares Procesului de dezvoltare. Strategiile de ‘Supravietuire pe care copilul le vadezvolta depind de ‘temperamentul, dezvoltarea fizi ‘A $i vVitalitatea copilului. Ele vor depinde si de Sensibilitatea, creativitatea si Capacitatea intelectual a sa. Aceste strategii de supravieiuire pot i ‘mai mult sau mai putin constructive; ele pot fi chiar distructive evaluarea putand fi ficuta in functie de dezvoltarea ulterioara 4 copilului zi de interactiunea lui cu ali. Nu oricine este capabil st supravietuiasca, Unii A ir stpravietisc8 Uni copis-ar putea si eseioneze in-un mod mal Grey $1 Kempe (1976) au dleserixctoud strategit de supraviequire De care le folosese copiilin situate de maltratae:,strategia exaperat de bine adaptata” si cea ,hiperactiva gi distructiva™ me __Cei care apartin primului grup se comporta astfel incat s& indeplineasca doringele gi asteptirile adultilor, Ei sunt adesea |hinersensitili a semnaictetrimise de adult, emnale legate de modul in care copilu ar trebui s& se comporte. Acesti copii folosesc o mare barte din resursele prop pentru a face faa acstoragteptii. Cel oe apartin celulalt grup prezinta un comportament continuu provocator, agresiv,disructiv §hiperactiv. Aceste dou tipui de comportement sunt bine cunoseute eelor care lucreazi in domeniul copilului abuzat ai nega. $i alte experiente si cercetiri confirma $i nuanteash consti 'ui Grey si Kempe. In continuare, voi descrie si sxenpliis rate de supravietuire in lumina observatilor 101 Adaptarea exagerata Acest grup de copii incearca sa-s asume controtul atat asupra lor, cat gia celor din jur, a diferitelor aspecte negative pe care ei, si viata pe care 0 duc, le prezinta, Ei observa mereu atitudinile si starile de spirit ale adultlor si incearcé s& se comporte in aga fel incdt s& evite furia si reactiile viotente ale acestora. Ei cunose faptul c& reactile pirintilor lor sunt imprevizibile, O situatie bund penirs moment, se poate transforma in cateva secunde in agresiune, umilire, remarci ameninfatoare si abuz fizie, Asta este ceea ce incearca copilul si evite prin strdaniile sale de a-si mulfumi parinfi, c@t se poate de mult. El Incearcd si evite acele situatii asupra cirora nu are control E vorba de tipul de copil care ascults zgomotul pagilor cu care pirintele ure scirile pentru a-gi da seama daci acesta este sau nu prost dispus. Este copilul care citeste pe fata adultului ceea ce urmeazit sl se intémple, Jorgensen (1988) si-a descris intr-un mod foarte realist vinta ei de copil abuzat. Ea descria, de asemenea, felul in care juca rolul de clovn pentru a mentine starea de buna dispozitie a tatilui ei In momentele in care abuzul pArea inevitebil tncepea sk se poarte intr-un mod foarte provocator, astfél incat totul si se petreacd cat mai repede sisi se sie sclipatd, Strategii similare au fost abservate si {a copité expusi abuzului sexual (Poulssen 1989), Abilitatea verbal a acestor copii este adesea destul de bine dezvoltata. Ei pot in orice moment s& inceapa a vorbi cu fervoare pentru a distrage atentia, Christensen (op. cit) a denumit aceasta strategie ea stupoare verbal Abilitatea copilulun de a se conforma asteptaritor adultului side a satisface nevoile acestuia se exprima intr-un mod mult mai dramatic, si tulburdtor la copii care au fost abuzafi sexual. Unii dintre acestia pot dezvolta un comportament puternic sexualizat. Prin aceasta ei au invitat si-i multumeasca pe adulti gi s& primeasca din partea lor un rispuns Copii care Folosese ca strategie de aparare adaptarea exagerata” prezinth adesea comportamente gi competente, care sunt mult superioare nivelului de functionare corespunzator varstei si resurselor lor. Ei se vor comporta, probabil, ca iste mici adulgi. Acest to2 Comportament poate fi observat inci de la varsta ia rt ee fe asteptirilor acestora si de abilitatea lor de a indesiay Coe Paringlor. Cel mai mic copil pe care kam vizut folosind wee strategie de supravietuire nu avea nici trei ani ae Exemplu: Am intatnit mama: a, ‘ama si copilulintr-o clinica, impreund ei A . su lucratoare Sociala. Aceasta m-a contactat flind foarte ingrijoratf in legdturd oc relat dintre mami si copil mauve o- Mama nusi vorbeste niciodaté ocbegema ne “st it& copilului, copilul este cel care fi De-a lungul intalnirii, car én i, care a durat o orf, fetita a avut i ! : fetifa a avut mereu grij de mama sa. Nu si-a dezlipit ochii de la ea. Dac mama cauta ea seanti, ‘tifa venea $1 ea acolo ca s-o ajute, Copilul ma urmarea si pe mine int-un mod insistent. Daca faceam 0 migcare brusca fetita ‘eaction® ca si cum mama s-ar fi aflat in pericol, iar ea era gata s-o 5 a a ‘ incheierii interviului, heer Sistringtluruileceapartinenu mame (pungi de pst, i, umbreli, geantd, esarfa, minus) si a ~ hai mama, mzrgem acasa”, eee oh 7 In urns observatilor flute de mine am considerat uit impattirea ‘Scestl grup in alte tei subgrupui:L.) cei care-siindeplinese eu bine F ae din, 2) care adopta un rol de tngrijitor ivi gi retrasi, Primul st ‘uprinde in pris bine dow in caulcitorn exit o orelaje ered ee eye Sievoe ptlorexpatineacopioe Aces grpiconapede iilor descrisi mai sus ca ,super copii”, Urmator r eae

    S-ar putea să vă placă și