Sunteți pe pagina 1din 79

STAREA DE RAU, PIERDEREA CUNOSTINTEI, CRIZA

COMITIALA LA ADULT

7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:


a. Mixomul
b. Hipersensibilitate sinocarotidiana
c. Isteria

Complement simplu:

d. Furtul de artera subclaviculara


e. Hipotensiunea arteriala

1. Sincopa se refera la:


a. O criza comitiala

8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de

b. O pierdere lunga a cunostintei

sincopa/lipotimie

c. O pierdere completa a cunostintei

a. Caracterul brutal/progresiv

d. O pierdere incompleta a cunostintei

b. Prodromul

e. Coma

c. Durata
d. Faza postcritica prelungita

2. Lipotimia se refera la:

e. Argumente pentru o cardiopatie de fond

a. O pierdere lunga a cunostintei


b. O pierdere completa a cunostintei

9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:

c. O pierdere incompleta a cunostintei

a. Caracterul brutal

d. O criza comitiala

b. Caracterul progresiv

e. Coma

c. Caracterul complet
d. Caracterul incomplet

3. Obstacol in ejectia sau umpleea inimii stangi ce poate duce la

e. Absenta anginei

sincopa/lipotimie este:
a. Hipertensiunea Pulmonara

10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:

b. Tamponada

a. Pierderea de urina

c. Mixomul

b. Muscarea limbii

d. Tahicardia Ventriculara

c. Revenirea lenta

e. Stenoza Pulmonara

d. Revenirea rapida
e. Durata lunga a sincopei

4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:


a. Tamponada

11. Durata pierderii cunostintei:

b. Mixomul

a. Are valoare diagnostica

c. Sincopa vaso-vagala

b. Nu are valoare diagnostica

d. Disautonomia neurovegetativa

c. E subestimata

e. Sincopa reflexa la efort

d. Orienteaza catre sincopa vasovagala


e. Orienteaza catre o cauza neurologica

5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de


sincopa/lipotimie:

12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:

a. Fibrilatie ventriculara

a. Masurarea TA doar in ortostatism

b. Flutter atrial

b. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificari

c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

c. Bilantul leziunilor in urma caderii

d. BAV 2 si 3

d. Ecografie doppler

e. BSA

e. CT cerebral

6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:

13. ECG in diagnosticul sincopei NU:

a. Hipotensiunea arteriala

a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3

b. AIT in teritoriul vertebrobrobazilar

b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxistic

c. Disautonomia neurovegetativa

c. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS)

d. Fibrilatia atriala cu conducere rapida

d. Identifica un posibil Sd. Brugada

e. Fibrilatia Ventriculara

e. Identifica ca mecanism idirect salve de TV

14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa:

20. Sincopa vasovagala tipica:

a. Diskaliemie

a. Necesita ECG pentru confirmare

b. Intoxicatie cu CO

b. Necesita Ecocardiografie pentru confirmare

c. Hipercalcemie

c. Nu necesita nici o explorare

d. Hipocalcemie

d. Necesita Tilt-test pentru confirmare

e. Intoxicatie digitalica

e. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare

15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:

21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:

a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de

a. Holter 24 ore

conducere dovedita sau suspectata pe anomalii indirecte ECG sau

b. Holter subcutanat

pe prezenta unei cardiopatii subiacente

c. Explorare electrofiziologica

b. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme

d. Angiografie

necunoscute

e. CT cerebral

c. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala


tipica fara anomalie ECG

Complement Multiplu:

d. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii


neurologice
e. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta

22. Starea de rau se refera la:


a. Sincopa
b. Lipotimie

16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:


a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara)
b. O cardiopatie dilatativa

c. Coma
d. Crize comitiale
e. Drop-atack

c. O cardiopatie hipertrofica
d. O cardiopatie de conducere
e. O disfunctie ventriculara stanga

23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de


conducere:
a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)

17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare


ecografica:
a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscut
b. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatii

b. Torsada varfurilor
c. Disfunctia sinusala
d. BSA
e. BAV 2 si 3

c. Sincopa vasovagala evidenta


d. Sincopa din intoxicatia digitalica
e. Sincopa cu debut brutal

24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in


umplerea sau ejectia inimii stangi:
a. Stenoza aortica stransa

18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii


subiacente in caz de sincopa cu exceptia:
a. Test de ischemie
b. Coronarografie

b. Stenoza pulmonara
c. Tamponada
d. Mixom
e. CMHO

c. Ecocardiografie
d. ECG
e. Tilt-test

25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in


ejectia sau umplerea inimii drepte:
a. Tromboza de proteza valvulara mecanica

19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa


vasovagala poate fi diagnosticata prin:
a. Masaj sinocarotidian
b. Inregistrare Holter pe 24 ore

b. CMHO
c. Tamponada
d. Stenoza pulmonara
e. TEP masiv

c. Ecografie Doppler a vaselor gatului


d. Explorare electrofiziologica
e. Tilt-test

26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa:


a. Tahcardia ventriculara

b. Torsada varfurilor

33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:

c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

a. Disautonomia neuro-vegetativa

d. Fibrilatia ventriculara

b. Isteria

e. Flutterul atrial

c. Sincopa reflexa de efort


d. Drop-attack

27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:

e. Hipersensibilitate Sino-carotidiana

a. Mixom
b. Hipotensiune arteriala

34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:

c. Hipertensiune arteriala

a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)

d. Disautonomia neurovegetativa

b. Fibrilatia atriala cu conducere lenta

e. Furt de artera subclaviculara

c. Fibrilatia ventriculara
d. Tahicardia ventriculara

28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:

e. Torsada varfurilor

a. Sincopa vaso-vagala
b. Disautonomia neuro-vegetativa

35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:

c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana

a. Disautonomia neuro-vegetativa

d. Sincopa reflexa de efort

b. Drop attack

e. TEP masiv

c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana
d. Isterie

29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in

e. Mixom

umplerea sau ejectia inimii stangi CU EXCEPTIA:


a. Mixom

36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in

b. Stenoza pulmonara

ejectia sau umplerea inimii drepte:

c. Stenoza aortica stransa

a. TEP masiv

d. Tromboza de valva mecanica

b. Hipertensiune pulmonara

e. Disfunctia sinusala

c. Hipertensiune arteriala
d. Stenoza pulmonara

30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de

e. Stenoza aortica

conducere CU EXCEPTIA:
a. Tahicardie Ventriculara

37. NU sunt cauze neurologice de sincopa:

b. Fibrilatie Ventriculara

a. Vertij

c. BSA

b. Tulburari de echilibru

d. BAV1

c. Isterie

e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW)

d. Cadere fara pierdere a cunostintei


e. Drop-attack

31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:


a. Disautonomie neuro-vegetativa

38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:

b. Sincopa vaso-vagala

a. Hipoglicemie

c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana

b. Hiperglicemie

d. AIT in teritoriul vertebro-bazilar

c. Intoxicatie cu CO

e. Hipertensiune pulmonara

d. Etilism acut
e. Hipercalcemie

32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:


a. Epilepsie

39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa:

b. Vertij

a. Isterie

c. AIT in teriotoriul vertebro-bazilar

b. Narcolepsie

d. Tulburari de echilibru

c. Atac de panica

e. Drop-attack

d. Drop-attack
e. Catalepsie

40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de

d. Pierderea de urina

conducere:

e. Faza postcritica prelungita

a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte


b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe

47. Fac parte din examenul clinic:

c. Caracterul progresiv

a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga

d. Caracterul brutal

b. Masajul sinocarotidian de prima intentie

e. Caracterul complet

c. Identificarea unei cardiopatii subiacente


d. Bilantul leziunilor traumatice

41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:

e. Ecocardiografia

a. Caracterul brutal
b. Caracterul lent

48. Masajul sino-carotidian se face:

c. Caracterul complet

a. De prima intentie

d. Caracterul incomplet

b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian

e. Prodromul

c. Sub control tensional


d. Sub control ECG

42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:

e. Sub control Ecografic

a. Faza postcritica prelungita

49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:

b. Revenirea lenta

a. Bilantul leziunilor traumatice

c. Muscarea limbii

b. Ecocardiografie

d. Pierderea de urina

c. Masajul sinocarotidian

e. Durata lunga a crizei

d. Masurarea TA
e. Tilt-Test

43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:


a. Caracterul complet

50. Masurarea tensiunii arteriale se face:

b. Durata lunga

a. In clinostatism

c. Muscarea limbii

b. In ortostatism

d. Pierderea de urina

c. La mana stanga

e. Revenirea lenta

d. La mana dreapta
e. Dupa verificarea absentei suflului carotidian

44. Evoca o sincopa vaso-vagala:


a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte

51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:

b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe

a. BAV 1

c. Caracterul progresiv

b. BAV 2

d. Caracterul brutal

c. BAV 3

e. Caracterul complet

d. BRS
e. Bloc alternant

45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de


durata unei crize de pierdere a cunostintei:

52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al

a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagala

sincopei:

b. Orienteaza catre sincopa de origine neurologica

a. Sd. Brugada

c. Orienteaza catre sincopa de origine metabolica

b. Sd. QT lung

d. Orienteaza catre sincopa de origine aritmica

c. Displazia aritmogena de ventricul drept

e. Nu are valoare diagnostica

d. WPW
e. BAV2/3

46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza


neurologica CU EXCEPTIA:

53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic

a. Durata lunga a crizei

urmatoarele:

b. Caracterul incomplet

a. BAV 1

c. Muscarea limbii

b. BAV 2

c. BRS

c. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa

d. Bloc Alternant

a tratamentului

e. Bloc bi/tri fascicular

d. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a


tratamentului

54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:

e. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica

a. Cardiopatie ischemica
b. Cardiopatie hipertrofica

60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei

c. Cardiopatie dilatativa

in urmatoarele cazuri:

d. Cardiopatie infectioasa

a. Hipotensiune ortostatica

e. FE < 45%

b. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscute


c. Cardiopatie suspecta

55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza

d. Sincopa de cauza aritmica suspecta

directa:

e. Sincopa vasovagala evidenta

a. Disfunctia sinusala
b. BAV 2 si 3

61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:

c. Salve TV

a. Anomalii de kinetica segmentara

d. ESV

b. CMD

e. Bloc alternant

c. CMH
d. FE < 45%

56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:

e. Indice Sokolow > 35mm

a. Hipocalcemie
b. Hipercalcemie

62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:

c. Alcoolemie

a. ECG

d. Diskaliemie

b. EEG

e. Markeri de necroza miocardica

c. Holter 24h
d. Explorare electrofiziologica

57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:

e. Tilt-test

a. Intoxicatie digitalica
b. Hipocalcemie

63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:

c. Hipercalcemie

a. Putin eficienta

d. Diskaliemie

b. Foarte eficienta

e. Hiposodiemie

c. Elimina sincopa vasovagala daca e negativ


d. Elimina aritmia daca e negativ

58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:

e. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ

a. Orice hipotensiune ortostatica


b. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de

64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua

tratament

intentie:

c. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism

a. Ecografia cardiaca

necunoscute

b. Ecografia vaselor gatului

d. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala

c. EEG

tipica fara anomalii ECG

d. ECG

e. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta

e. CT cerebral

59. NU necesita spitalizare:

65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau

a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism

de conducere neconfirmata ECG necesita cautarea:

necunoscute

a. Anomaliilor de conducere atriala

b. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala

b. Anomaliilor de conducere nodala

tipica fara anomalii ECG

c. Anomaliilor de conducere hisiana


d. Anomaliilor de conducere infrahisiana

e. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari

a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la

ventriculare

altul

66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:

b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment

a. Sincopa de etiologie necunoscuta

la altul

b. Sincopa de cauza aritmica dovedita

c. Atriograma de morfologie normala

c. Sincopa de cauza aritmica nedovedita

d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata

d. Sincopa vasovagala tipica

e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie

e. Sincopa asociata tulburarilor neurologice


3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:
67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea

a. Efort

electrofiziologica in diagnosticul sincopei:

b. Simpatomimetice

a. ESV

c. Sindrom carcinoid

b. Cardiopatia

d. Hipocalcemie

c. Anomalii evidente de conducere

e. Feocromocitom

d. Anomalii de kinetica
e. Faza critica prelungita

4. NU este tulburare de ritm atriala:


a. Tahicardia sinusala

Raspunsuri:

b. Tahicardia atriala

Complement simplu:

c. Extrasistola atriala

1 c. 2 c. 3 c. 4 d. 5 b. 6 d. 7 c. 8 c. 9 b. 10 c. 11

d. Fibrilatia atriala

b. 12 c. 13 e. 14 d. 15 c. 16 d. 17 c. 18 e. 19 e.

e. Flutterul atrial

20 c. 21 b.
5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:
Complement Multiplu

a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata

22 a, b. 23 c, d, e. 24 a, d, e. 25 c, d, e. 26 a, b, e. 27 b,

de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

d, e. 28 b, c, e. 29 b, e. 30 a, b, d, e. 31 b, d, e. !!!32 b,

b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale

d, e. (nu as pune e) 33 b, d. 34 b, c. 35 a, c, e. 36 a, b, d.

neurmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

37 a, b, c, d. 38 a, c, d. 39 a, c. 40 a, d. 41 a, b, e. 42

c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de

a,b. 43 a, b, c, d. 44 b, c. 45 a, b, c, d. 46 a, b, c, d. 47 c,

ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce

d. 48 b, c, d. 49 b, e. 50 a, b, c, d. 51 b, c. 52 a, b, c, d.

d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata

53 a, c, d, e. 54 a, b, c. 55 a, b, c. 56 b, c, d, e. 57 b, e.

de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

58 b, c, e. 59 b, c. 60 b, c, d. 61 a, b, c, d. 62 b, c, d, e.

e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de

63 a, e. 64 b, c, e. 65 b, c, d, e. !!!66 a, c, e. de ce nu si b?

ventriculograma, fara exceptii

67 d, e.
6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:
PALPITATII

a. Un circuit de reintrare in atrii


b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat

Complement simplu:

c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura


d. Oscilatia liniei de baza

1. Termenul de palpitatii se refera la:

e. Aspect de acoperis de uzina

a. Perceperea unui ritm cardiac normal


b. Perceperea unui ritm cardiac anormal
c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal

7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:


a. Lipsa activitatii atriale organizate

d. Evidentierea ECG a unor extrasistole

b. Lipsa activitatii atriale regulate

e. Evidentierea ECG a unei tahicardii

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura


d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura

2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:

e. Multiple reintrari in cele doua atrii

8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:

a. Macroreintrare in atriul drept

a. Efortul

b. Macroreintrare in atriul stang

b. Etilismul acut

c. Tahicardie regulata

c. Revarsatul pericardic

d. Aspect de acoperis de uzina

d. Cordul pulmonar

e. Aspect de dinti de fierastrau

e. Digitalice

9. Caracterizeaza flutterul atrial:

16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU

a. Tahicardie neregulata

EXCEPTIA:

b. Microreintrare in cadrul atriului drept

a. Este o tahicardie regulata

c. Activitate atriala neorganizata si neregulata

b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala

d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil

c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS

e. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF

sau n urmatoarele 80ms


d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS

10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:

e. QRS sunt inguste

a. 220 bpm
b. 320 bpm

17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:

c. 420 bpm

a. QRS largi

d. 300 bpm

b. Tahicardie neregulata

e. 250 bpm

c. Atriograme retrograde la distanta de QRS


d. Reintrare in nodul atrioventricular

11. Tahisistolia:

e. Atriograme pozitive in DII

a. Are un focar de autmatism intraatrial


b. Are multiple microreintrari in cele doua atrii

18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:

c. Are activitate atriala neorganizata dar regulata

a. Atriogramele se suprapun QRS

d. Prezinta oscilatia liniei de baza

b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta

e. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3

c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta


d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara

12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:

e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian

a. Focar de automatism intraatrial


b. Tahicardie neregulata

19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:

c. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3

a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta

d. Activitate atriala organizata si regulata

b. QRS sunt inguste

e. Macroreintrare in cadrul atriului stang

c. Tahicardia este regulata


d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS

13. NU caracterizeaza tahisistolia:

e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR

a. Focar de automatism intra-atrial


b. Tahicardie cel mai adesea regulata

20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura

a. Ventriculograma precoce

d. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriograme

b. Ventriculograma larga

e. Fara activitate organizata si regulata

c. Neprecedate de unda P
d. Ventriculograma tardiva

14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:

e. Izolate sau repetate

a. Cardiopatii valvulare
b. Cardiopatii dilatative

21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:

c. Cardiopatii infectioase

a. Izolate

d. Cardiopatii ischemice

b. Dublete

e. Cardiopatii congenitale

c. Triplete
d. Tetraplete

15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:

e. Bi/Tri geminate

22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:

d. Tahicardie Bouveret

a. Fibrilatia atriala

e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent

b. Fibrilatia ventriculara
c. ESA

29. In diagnosticul palpitatiilor:

d. ESV

a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace

e. Tahicardia Bouveret

intense si puternice, fara a fi rapida sau ectopica


b. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o

23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia

fibrilatie ventriculara

ventriculara:

c. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventa

a. Cardiopatia ischemica

d. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercate

b. Efortul

e. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a

c. Temperatura

ritmului cardiac la pacienti neurotonici

d. Digitalicele
e. Hormoni tiroidieni

30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:


a. Poate fi brusc

24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU

b. Poate fi progresiv

EXCEPTIA:

c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili

a. BRD si ESV cu aspect de BRS

d. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utili

b. BRD si supradenivelare ST

e. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin

c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice

manevre vagale

d. Risc de TV sustinuta
e. Cauza necunoscuta

31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:


a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de

25. Caracterizeaza sindromul Brugada:

criza

a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu

b. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESV

b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu

c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow >

c. Mutatie identificata pe canalul de calciu

35mm, bloc stang)

d. Mutatie identificata pe canalul de clor

d. Poate gasi semne de anomalii ritmice maligne

e. Cauza necunoscuta

e. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul


tanar fara afectare cardiaca

26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:


a. BRD si ESV cu aspect de BRS

32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca

b. Risc de torsada varfurilor

natura palpitatiilor este cunoscuta NU este adevarat

c. Mutatia pe canalul de sodiu

a. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu

d. Mutatia pe canalul de potasiu

exceptia riscului embolic

e. Cordul morfologic sanatos

b. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin


obtinerea unei inregistrari in criza

27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:

c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui

a. QTc > 200 ms

imediat tratament antiaritmic pentru prevenirea acceselor

b. QTc > 450ms

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori

c. QTc > 350ms

necesara spitalizarea

d. QTc > 400ms

e. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi

e. QTc > 300ms

considerata ca forma de tratament

28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:

33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt

a. Displazie aritmogena de VD

documentate, sunt rare si bine tolerate si nu exista argument

b. Sindrom Brugada

pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:

c. Sindrom QT lung

a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizare

b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea

d. ECG anormal in afara prezentei ESV

cardiopatiei ecografic si a disfunctiei tiroidiene

e. Explorarea potentialelor tardive negativa

c. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea


regimului igieno-dietetic

39. Este caracteristic ESV maligne:

d. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea

a. Lipsa lipotimiei sau sincopei

diagnosticului

b. Stimulare ventriculara negativa

e. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru

c. ESV care dispar la effort

alte episoade

d. ESV monomorfe pe Holter


e. Fenomenul R/T

34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:


a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin

40. Este FALS despre ESV maligne:

Holter

a. Sunt numeroase pe holter

b. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al

b. Sunt polimorfe

tratamentului antiaritmic

c. Prezinta fenomene sustinute

c. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic

d. Explorarea potentialelor tardive negativa

d. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin

e. Exista o disfunctie sistolica a VS

ecografie si a distiroidiei
e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de

Complement multiplu:

cardiopatia subiacenta si de natura palpitatiilor


41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:
35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile
in diagnosticul palpitatiilor:
a. Ecografia cardiaca
b. ECG de effort
c. Explorarea electrofiziologica

a. Este regulata
b. Este neregulata
c. Frecventa fixa sub 200/min
d. Frecventa fixa sub 250/min
e. Frecventa variabila

d. Angiografia ventriculara stanga


e. Scintigrafia ventriculara dreapta

42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:


a. Tahicardie regulata

36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in


diagnosticul palpitatiilor:
a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara
sustinuta

b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente


c. QRS inguste
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni

b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa


c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina
d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida
e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina

43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU


EXCEPTIA:
a. Effort
b. Febra

37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii


maligne NU cuprinde:
a. Administrarea de amiodarona

c. Hipotiroidism
d. Vasoconstrictoare
e. Simpatomimetice

b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator
e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale

44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul


atrial
a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
b. Tahicardie regulata

38. NU este caracteristic ESV benigne:


a. Lipsa cardiopatiei subiacente
b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale
c. ESV care dispar la effort

c. Aspect de acoperis de uzina


d. Frecventa variabila de la un moment la altul
e. QRS fine

45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:

b. Tahicardie regulata

a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si

c. Tahicardie neregulata

urmatoare

d. Aspect de acoperis de uzina

b. QRS neprecedat de unda P

e. Aspect de dinti de fierastrau

c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de


ventriculograma cu exceptia ESA foarte precoce

51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:

d. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod

urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA

variabil

e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata

b. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau

de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce

organic
c. Activitate atriala neorganizata si neregulata

46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:

d. Atriograma negativa in DII, DIII si aVF

a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente

e. Tahicardie regulata

b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala


c. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA

52. Caracterizeaza tahisistolia:

foarte precoce

a. Focar de automatism intra-atrial

d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA

b. Tahicardie cel mai adesea regulata

foarte precoce

c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau

e. Oscilatia liniei de baza

organic
d. Activitate atriala neorganizata si neregulata

47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:

e. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF

a. Multiple reintrari in cele doua atrii


b. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2

53. Este FALS despre tahisistolie:

supraadaugat

a. Macroreintrare in atriul drept

c. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de

b. Macroreintrare in atriul stang

tahicardie) sau organic

c. Multiple microreintrari in cele doua atrii

d. Oscilatia liniei de baza

d. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau

e. Activitate atriala organizata si neregulata

organic
e. Tahicardie cel mai adesea regulata

48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt


FALSE:

54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:

a. Macroreintrare in cadrul atriului drept

a. Cardiopatia ischemica

b. Macroreintrare in cadrul atriului stang

b. Cardiopatia hipertrofica

c. Tahicardie regulata

c. Cardiopatia infectioasa

d. Tahicardie neregulata

d. Cardiopatia restrictiva

e. Activitate atriala organizata si neregulata

e. Cardiopatia valvulara

49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia

55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm

atriala:

atrial:

a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau

a. Efortul

organic

b. Intoxicatia digitalica

b. Focar de automatism intra-atrial

c. Etilismul acut

c. Multiple microreintrari in cele doua atrii

d. Sd. QT lung

d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori variabil

e. Sd. Brugada

e. Tahicardie regulata
56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:
50. Este caractreistic flutterului atrial:

a. Displazie aritmogena de VD

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1 uneori in mod

b. Sindrom Brugada

variabil

c. Sindrom QT lung

d. Cardiopatii congenitale

a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata

e. Pot fi idiopatice

b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata


c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata

57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-

d. Intre 100 si 250 / min

nodala:

e. Intre 120 si 250 / min

a. QRS inguste
b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta

64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:

c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta

a. Poate fi sustinuta

d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS

b. Poate fi nesustinuta

e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara


d. Tahicardie cu QRS largi > 140 msec

58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe

e. Tahicardie regulata

fascicul Kent:
a. QRS largi

65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a

b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His

extrasistolelor si tahicardiilor ventriculare:

c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent

a. Cardiopatia ischemica

d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

b. Temperatura

e. Atriograme la distanta de QRS

c. Digitalicele
d. Hormonii tiroidieni

59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin

e. Efortul

reintrare intranodala si cea prin reintrare pe fascicul Kent:


a. Tahicardie regulata

66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei

b. Atriograma suprapusa QRS

ventriculare:

c. Atriograma la distanta de QRS

a. Efortul

d. QRS inguste

b. Sindrom Brugada

e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF

c. Sindrom QT lung
d. Hormonii tiroidieni

60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:

e. Feocromocitom

a. Efortul
b. Stressul

67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:

c. Simpatomimeticele

a. BRD si ESV cu aspect de BRS

d. Postoperator unei chirurgii cardiace

b. Unda epsilon

e. Sunt in general idiopatice

c. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului


ST in V1 V2 V3

61. Sunt caracteristici ale ESV:

d. Risc de torsada a varfurilor

a. Ventriculograma precoce, ingusta

e. Cauza necunoscuta

b. Ventriculograma neprecedata de unda P


c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)

68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU

d. Pot fi in salve

EXCEPTIA:

e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV

a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2


V3

62. Este FALS despre ESV:

b. Risc de torsada varfurilor

a. Ventriculograma precedata de unda P

c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu

b. Ventriculograma precoce

d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu

c. Ventriculograma larga

e. Risc de insuficienta cardiaca dreapta

d. Nu sunt niciodata izolate


e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV

69. Este adevarat despre sindromul Brugada:


a. Cordul este morfologic sanatos

63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:

b. BRD si ESV cu aspect de BRS

c. Unda epsilon
d. Risc de torsada a varfurilor

76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:

e. Mutatie pe canalul de sodiu

a. Anomalii minore tip ESA, ESV


b. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm,

70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:

BRS)

a. Risc de torsada a varfurilor

c. Alungirea QT

b. Risc de fibrilatie ventriculara

d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare

c. Risc de moarte subita

e. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD)

d. Unda epsilon
e. Mutatie pe canalul de potasiu

77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:


a. ESA

71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:

b. ESV

a. Cordul este morfologic sanatos

c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari

b. Risc de torsada varfurilor

a segmentului ST in dom)

c. Risc de moarte subita

d. Fibrilatie ventriculara

d. Mutatie pe canalul de sodiu

e. Sindrom QT lung

e. Mutatie pe canalul de potasiu


78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este
72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu

adevarat:

corespund acestora:

a. E prescrisa frecvent

a. Eretismul cardiac

b. E prescrisa rar

b. Tahicardia sinusala

c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare

c. Tahisistolia

si scurte

d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic

d. Elimina aritmiile maligne daca e normala

e. Extrasistolele atriale

e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne

73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:

79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si

a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde

nu exista argumente pentru o cardiopatie sau aritmie maligna:

palpitatiilor

a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie

b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei

b. Vom verifica functia tiroidiana

c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire

c. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventie

d. Estimarea tolerantei

d. Vom aminti regulile igieno-dietetice

e. Existenta unor tratamente bradicardizante

e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter

74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta

80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita

semnelor:

unor inregistrari sunt adevarate urmatoarele:

a. De cardiopatie subiacenta

a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu

b. De stimulare adrenergica

exceptia riscului embolic

c. De distiroidie

b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se

d. De feocromocitom

estimeze raportul risc/beneficiu al unui tratament antiaritmic de

e. De embolie

fond
c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu

75. Din explorarile complementare de prima intentie in

radiofrecventa

diagnosticul palpitatiilor NU fac parte:

d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara

a. ECG

monitorizarea holter in ambulatoriu

b. Ecografia cardiaca

e. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare

c. ECG de efort

depinde de natura dar nu si de toleranta palpitatiilor

d. Explorarea electrofiziologica
e. Scintigrafia ventriculara dreapta

81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor

e. Cuplaj scurt

curpind:
a. ECG

Raspunsuri:

b. ECG de efort

Complement simplu:

c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina


d. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozina
e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida

1 b. 2 b. 3 d. 4 a. 5 c. 6 d. 7 d. 8 b. 9 d. 10 d.
11 a. 12 d. 13 e. 14 c. 15 e. 16 d. 17 d. 18 d. 19
e. 20 d. 21 d. 22 b. 23 e. 24 b. 25 a. 26 e. 27 b. 28

82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:


a. Angiografia ventriculara dreapta

c. 29 a. 30 c. 31 c. 32 c. 33 b. 34 e. 35 d. 36 e.
37 b. 38 d. 39 e. 40 d.

b. CT ventricular drept
c. RMN ventricular drept

Complement multiplu:

d. Scintigrafia de ventricul drept

41 a, e. 42 b, c. 43 c, d. 44 a, c, d, e. 45 a, c. 46 a, b, d,

e. Ecografia vaselor gatului

e. 47 a, d. 48 a, b, c, e. 49 b, c, d, e. 50 a, b, d, e. 51 a, e.
52 a, b, c. 53 a, b, c. 54 a, b, d, e. 55 a, c. 56 a, b, c. 57

83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:

a, d, e. 58 d, e. 59 a, d, e. 60 a, b, c, d. 61 b, c, d. 62 a,

a. Administrarea de amiodarona

d. 63 b, d. 64 a, b, c, e. 65 a, b, e. 66 d, e. 67 a, b, e. 68

b. Administrarea de ajmalina

a, b, c, d. 69 a, e. 70 a, d, e. 71 a, b, c, e. 72 a, d. 73 a,

c. Administrarea de betablocante

b, c, d. 74 a, c, e. 75 b, c, d, e. 76 a, c, d. 77 c, d. 78 a, c,

d. Implantarea unui defibrilator

e. 79 a, b, d, e. 80 a, b, c. 81 b, c, e. 82 b, e. 83 a, c, d.

e. Implantarea unui holter subcutanat

84 a, b, c. 85 a, b, c, d. 86 c, d. 87 a, c, d, e.

84. Este caracteristic ESV maligne:

ELECTROCARDIOGRAMA: INDICATII SI

a. Lipotimia

INTERPRETARI

b. Sincopa
c. Moartea subita

Complement simplu

d. ESV monomorfe pe Holter


e. Cuplaj tardiv

1. ECG se va derula cu:


a. 20 mm/s

85. NU caracterizeaza ESV benigne:


a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva
b. Cuplajul scurt
c. Cardiopatie de fond

b. 22 mm/s
c. 25 mm/s
d. 28 mm/s
e. 30 mm/s

d. ESV polimorfe
e. ESV care dispar la effort

2. Este adevarat despre ECG:


a. 1 mm = 0,05 s

86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:


a. Fenomenul R/T
b. ESV polimorfe
c. Stimulare ventriculara negativa

b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,2 mV
d. 1 mm = 0,04 mV
e. 1 mm = 0,05 mV

d. Explorarea potentialelor tardive negativa


e. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala

3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA:


a. Derularea se face cu 25 mm/s

87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU


EXCEPTIA:
a. Lipotimie, sincopa, moarte subita
b. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala
c. ESV care dispar la effort
d. Bi/Tri geminism

b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,1 mV
d. Intervalul PR normal este de 140-240 ms
e. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade

4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea

c. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRS

frecventei pe ECG:

d. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata

a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS

de torsade ale varfurilor pe sindrom QT lung

si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine

e. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de

numarul de batai pe minut

captura

b. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS


si se va impartila 300 pentru a se obtine numarul de batai pe

9. Este adevarat despre unda P:

minut

a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII,

c. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS

bifazica si pozitiva in V1

si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine

b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica

numarul de batai pe minut

si negativa in V1

d. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS

c. Este negativa in derivatiile inferioare

si se va imparti la 300 pentru a se obtine numarul de batai pe

d. Este negativa in AVR

minut

e. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si

e. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde

pozitiva in V1

P si se va imparti la 300 pentru a obtine numarul de batai pe

10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA:

minut

a. PR nomal este de 120-200 ms


b. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocate

5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA:

c. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui

a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizate

blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR

b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare

d. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusa

c. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi

e. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa

morfologie
d. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectrica

11. Scurtarea PR apare in:

e. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal

a. WPW
b. QT lung

6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala:

c. BAV 1

a. Depolarizari atriale intre 400-600/min

d. BAV 2 Mobitz 1

b. Depolarizari atriale de 300/min

e. BAV 2 Mobitz 2

c. Morfologie regulata a undei P


d. Morfologie neregulata a undei P

12. In pericardita acuta apare:

e. Fara revenire la linia izoelectrica

a. Subdenivelare ST
b. Supradenivelare ST

7. Caracterizeaza ritmul jonctional:

c. Subdenivelare PQ

a. In bradicardia jonctionala QRS sunt inguste

d. Supradenivelare PQ

b. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-

e. QRS largi

220/min)
c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile

13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU

inferioare

EXCEPTIA:

d. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular

a. Hipertrofie ventriculara dreapta

unda P QRS

b. Infarct lateral

e. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P

c. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD

QRS

d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD


e. BPOC

8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU


EXCEPTIA:

14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade:

a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulate

a. Hipertrofie ventriculara dreapta

b. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si

b. Infarct inferior

anarhice

c. Infarct lateral

d. Infarct posterior

a. Sindrom coronarian acut

e. Cord verticalizat

b. Pericardita acuta
c. Spasm coronarian

15. Este adevarat despre QRS:

d. Anevrism ventricular stang

a. Exista bloc complet daca QRS > 100 ms

e. Sindrom de repolarizare precoce

b. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow


> 35 mm

22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza

c. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mm

unei subdenivelari de ST CU EXCEPTIA:

d. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din R

a. Bloc de ramura

e. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms

b. Preexcitatie ventriculara WPW


c. Tulburari metabolice

16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA:

d. Tulburari digitalice

a. Sindrom coronarian acut

e. Sindrom Brugada

b. Spasm coronarian
c. Sindrom de repolarizare precoce

23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de

d. Tulburari metabolice

repolarizare CU EXCEPTIA:

e. Sindrom Brugada

a. Pericardita
b. Diselectrolitemii

17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut:

c. Bloc de ramura

a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrina

d. Antiaritmice

b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar

e. Ischemie

c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda


d. Evolutie spre unda Q

24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:

e. Evolutie spre subdenivelarea ST

a. Ischemie
b. Diselectrolitemii

18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU

c. Hipertrofie ventriculara

EXCEPTIA:

d. Bloc de ramura

a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina

e. Preexcitatie

b. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditei


c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda

25. QTc este normal:

d. Subdenivelare a PQ
e. Microvoltaj

a. < 400 ms
b. < 420 ms

19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:

c. < 440 ms

a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina

d. < 460 ms

b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar

e. < 480 ms

c. Supradenivelare convexa in sus


d. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigante

26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA:

e. Teriotoriul vascular interesat este deseori important


a. Ischemie
20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce

b. Hiperkaliemie

NU este caracterizat de:

c. Antiaritmice

a. Supradenivelare moderata

d. Sindrom Romano-Ward

b. Supradenivelare fixa

e. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen

c. Supradenivelare evolutiva
d. Supradenivelare cu debut in punctul J

Complement multiplu

e. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4


27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG:
21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST:

a. Derularea se face cu 25 mm/s

b. Derularea se face cu 30 mm/s

b. Depolarizari atriale intre 300-400/min

c. 1 mm = 0,04 s

c. Depolarizari atriale intre 200-300/min

d. 1 mm = 40 ms

d. Depolarizari atriale intre 250-300/min

e. 1 mm = 0,1 mV

e. Depolarizari atriale intre 250-350/min

28. Este FALS despre ECG:

34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA:

a. Derularea se face cu 25 mm/s

a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabila

b. 1 mm = 0,04 s

b. Depolarizari atriale perfect individualizate

c. 1 mm = 0,1 mV

c. Depolarizari atriale anarhice

d. 1 mm = 0,04 mV

d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica

e. Derularea se face cu 30 mm/s

e. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica

29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate

35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial:

urmatoarele:

a. Depolarizari atriale de 300/min

a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele

b. Depolarizari atriale neregulate

doua QRS

c. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastrau

b. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele

d. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectrica

doua QRS

e. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica

c. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi


impartit la 300 pentru a afla frecventa

36. NU caracterizeaza flutterul atrial:

d. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va

a. Depolarizari atriale de 200/min

impartii 300 pentru a obtine frecventa

b. Depolarizari atriale de 250/min

e. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30

c. Depolarizari atriale de 300/min

pentru a obtine frecventa

d. Depolarizari atriale de 350/min


e. Depolarizari atriale de 400/min

30. La interpretarea ECG se vor defini:


a. Regularitatea sau neregularitatea ritmului

37. Bradicardia jonctionala poate sa apara:

b. Frecventa ventriculara medie

a. In cazul unui bloc sinusal

c. Frecventa atriala medie

b. In cazul unei paralizii sinusale

d. Tahicardia sau bradicardia

c. In cazul unui bloc atrioventricular

e. Se va specifica existenta extrasistolelor

d. In cazul unui bloc de ram drept


e. In cazul unui bloc de ram stang

31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG:


a. Depolarizari atriale perfect individualizate

38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul

b. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioare

jonctional:

c. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologie

a. In paralizia sinusala P b. In paralizia sinusala P>QRS

d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica

c. In BAV P>QRS

e. Depolarizari atriale cu morfologii distincte

d. In BAV P<QRS
e. In tahicardia jonctionala P e negativ in derivatiile inferioare

32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA:


a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizate

39. In tahicardia jonctionala:

b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare

a. QRS sunt largi

c. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioare

b. QRS sunt inguste

d. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioare

c. QRS sunt rapide

e. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie

d. QRS sunt neregulate

izoelectrica

e. QRS precede unda P in derivatiile inferioare

33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

40. NU caracterizeaza tahicardia jonctionala:

a. Depolarizari atriale intre 400-600/min

a. QRS inguste

b. QRS largi

a. Pozitiva in derivatiile inferioare

c. QRS la o frecventa de 140-220/min

b. Negativa in derivatiile inferioare

d. Unde P retrograde in derivatiile superioare

c. Pozitiva in aVR

e. Unde P care preced QRS in derivatiile inferioare

d. P >2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreapta


e. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga

41. Sunt caracteristici ale tahicardiei ventriculare:


a. QRS inguste

48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P:

b. QRS largi

a. P>120 ms in DIII

c. Unde P disociate de QRS

b. P bifazica in V1

d. Unde P asociate QRS

c. P pozitiva in V1

e. Complexe de fuziune

d. P negativa in V1
e. P >2,5 mV in DIII

42. Urmatoarele sunt caracteristice tahicardiei ventriculare CU


EXCEPTIA:

49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P:

a. QRS largi si regulate

a. P> 2,5mV in DII

b. QRS largi si neregulate

b. P bifazica in V1

c. QRS inguste si regulate

c. P pozitiva in V1

d. QRS inguste si neregulate

d. P negativa in V1

e. QRS precedate de unda P in derivatiile inferioare

e. P > 120 ms in DII

43. NU caracterizeaza fibrilatia ventriculara:

50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR:

a. QRS largi si regulate

a. PR normal este de 120-200 ms

b. Complexe de fuziune

b. PR normal este de 140-200 ms

c. Complexe de captura

c. PR normal este de 160- 200 ms

d. Unde P retrograde in derivatiile inferioare

d. PR normal este constant de la un ciclu la altul

e. Centriculograme anarhice si rapide

e. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul

44. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:

51. NU este adevarat depre alungirea PR:

a. Atriograme precoce fata de intervalele PP sinusale

a. PR >200 ms in BAV1

b. Atriograme tardive fata de intervalele PP sinusale

b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt conduse

c. Morfologie similara cu unda P

c. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PR

d. Intotdeauna urmate de QRS

d. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PR

e. Niciodata urmate de QRS

e. Nu sunt unde P blocate in BAV1

45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:

52. Sunt caracteristici ale BAV 2:

a. Atriograma precoce fata de intervalele PP

a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR

b. Morfologie diferita de unda P

b. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PR

c. Unda P poate fi urmata sau nu de QRS

c. Nu exista unde P blocate

d. Atriograma precoce fata de intervalele RR

d. Toate undele P sunt blocate

e. QRS, daca urmeaza, de morfologie diferita

e. Scapare ventriculara lenta

46. Urmatoarele sunt FALSE despre extrasistolele ventriculare:

53. PR NU este scurtat in:

a. Ventriculograma precoce fata de intervalele RR

a. WPW

b. Ventriculograma precoce fata de intervalele PP

b. Brugada

c. Morfologie diferita QRS larg

c. Pericardita acuta

d. Morfologie diferita QRS ingust

d. BAV 1

e. Neprecedate de unda P

e. BAV 3

47. Sunt caracteristici ale undei P:

54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la:

a. Infarct lateral

61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a

b. Infarct inferior

indicelui Sokolow:

c. Brevilin

a. SV1 + RV4

d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD

b. SV1 + RV5

e. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD

c. SV1 + RV6
d. SV2 + RV4

55. Axa la 120 grade NU apare la:

e. SV2 + RV5

a. Hipertrofie ventriculara dreapta


b. Hipertrofie ventriculara stanga

62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund

c. Infarct lateral

hipertrofiei ventriculare stangi:

d. Infarct inferior

a. 25 mm

e. Brevilin

b. 30 mm
c. 31 mm

56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la:

d. 35 mm

a. BPOC

e. 40 mm

b. Infarct lateral
c. Hipertrofie ventriculara stanga

63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:

d. Hipertrofie ventriculara dreapta

a. Endocardita

e. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD

b. Revarsat pericardic
c. Hipocalcemie

57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade:

d. Mixedem

a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD

e. Mixom

b. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD


c. Infarct lateral

64. Unda Q este fiziologica in:

d. Infarct posterior

a. aVL

e. Infarct inferior

b. aVR
c. aVF

58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:

d. V4

a. -15

e. V5

b. 20
c. 70

65. Unda Q reprezinta necroza daca:

d. 120

a. Amplitudinea Q > 30% din cea a undei R

e. 30

b. Durata >30 ms
c. Este repartizata pe un teritoriu coronarian

59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un

d. Lipsesc tulburari secundare de repolarizare

bloc incomplet:

e. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare

a. 80 ms
b. 100 ms

66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora:

c. 110 ms

a. Hipertrofiei ventriculare stangi

d. 115 ms

b. Unui infarct bazal

e. 120 ms

c. Unui infarct anterior


d. Unui BRS

60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU

e. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang

caracterizeaza un bloc complet:


a. 80 ms

67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3:

b. 100 ms

a. Hipertrofie ventriculara stanga

c. 125 ms

b. Infarct bazal

d. 130 ms

c. BRD

e. 90 ms

d. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang

e. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept

d. Tulburari metabolice
e. Tulburari digitalice

68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora:


a. Sindrom coronarian acut

75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de

b. Pericardita acuta

modificari difuze de repolraizare:

c. Sindrom de repolarizare precoce

a. Pericardita

d. Anevrism ventricular drept

b. Ischemia

e. Spasm coronarian

c. Diselectrolitemii
d. Bloc de ramura

69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut:

e. Preexcitatie

a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrina


b. ST convex in sus cu subdenivelare in oglinda

76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare:

c. Fara evolutie spre unda Q

a. Perocardita

d. Subdenivelare a PQ

b. Diselectrolitemii

e. Microvoltaj

c. Medicamentoase

70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta:

d. Ischemice

a. Supradenivelare difuza

e. Hipertrofie ventriculara

b. Subdenivelare difuza
c. Convex in sus

77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom

d. Rezistent la trinitrina

Romano-Ward:

e. Evolotie spre unda Q in miopericardita

a. 415 ms
b. 425 ms

71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt

c. 435 ms

caracteristice anginei Prinzmetal:

d. 451 ms

a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascular

e. 455 ms

b. Supradenivelare concava in sus


c. Inglobeaza unde T gigante

78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung:

d. Este corectat cu trinitrina

a. Antiaritmice

e. Este rezistent la trinitrina

b. Hipokaliemie
c. Hipocalcemie

72. In anevrismul de ventricul stang:

d. Macrolide

a. Supradenivelarea ST este discreta

e. Antihistaminice

b. Supradenivelarea ST este fixa


c. Supradenivelarea ST este evolutiva

Raspunsuri

d. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul J

Complement simplu:

e. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4

1 C. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 E. 7 E. 8 D. 9 D. 10
C. 11 A. 12 C, as pune si B. 13 C. 14 B. 15 C. 16 D.

73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de

17 E. 18 C. 19 A. 20 C. 21 A. 22 E. 23 C. 24 B.

ST:

25 C. 26 B.

a. Blocul de ramura
b. Hipertrofia ventriculara

Complement multiplu:

c. WPW

27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A,

d. Brugada

C, D. 32 A, C, D, E. 33 B, C, D, E. 34 B, D. 35 A, C, E.

e. Anevrismul ventricular stang

36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40 B, D,
E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D,

74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST:

E. 45 A, B, C. 46 B, D. 47 A, D, E. 48 B, D. 49 D, E.

a. Bloc de ramura

50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54 A, D.

b. Hipertrofia ventriculara

55 B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D,

c. WPW

E. 60 A, B, E. 61 A, D, E. 62 D, E. 63 B, D. 64 B, E. 65

A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C, E. 69 A, C, D,

b. Debut progresiv

E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E.

c. Sfarsit progresiv

75 A, B, C. 76 A, B, C. 77 D, E. 78 A, B, D, E.

d. Uneori neresimtite
e. Debut si sfarsit brusc

FIBRILATIA ATRIALA
7. Este FALS despre aspectul ECG al FiA:
Complement simplu:

a. Tahicardie neregulata cu QRS largi, in forma obisnuita

1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:

b. Absenta activitatii atriale organizate

a. Este tulburarea cea mai putin frecventa

c. Ritm ventricular neregulat

b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale


c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard

d. Oscilatia liniei de baza


e. QRS nu sunt inguste daca se suparpune un bloc de ramura

heterogen datorita fibrozei


d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale
e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac

8. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul FiA CU


EXCEPTIA:
a. T3, T4, TSH

2. Este FALS despre fibrilatia atriala:

b. Radiografie pulmonara

a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm

c. Eco Doppler cardiaca transtoracica

b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-

d. Eco Doppler cardiaca transesofagiana

atriale

e. Holter ECG obligatoriu in primele 24 h

c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard


omogen datorita fibrozei

9. In FiA Ecografia transesofagiana este recomandata in mod

d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei

special pentru a:

atriale

a. Investiga nivelul de fibroza atriala

e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac

b. Investiga existenta unui cord pulmonar de origine embolica


c. Investiga existenta revarsatului pericardic

3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:


a. HTA

d. Investiga existenta trombului atrial


e. Investiga existenta valvulopatiei aortice

b. Revarsat pericardic
c. Valvulopatii

10. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente CU

d. Cordul pulmonar cronic

EXCEPTIA:

e. Feocromocitom

a. Cardiopatie
b. Hipertensiune

4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:

c. Varsta >75 ani

a. Hipertiroidism

d. Diabet

b. Feocromocitom

e. Sex

c. Etilismul acut
d. CPA embolie pulmonara
e. FiA idiopatica

11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de:


a. Caracterul permanent
b. Caracterul paroxistic

5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale:

c. Cardiopatia de fond

a. Astenie

d. Varsta

b. Lipotimie

e. Sex

c. Sincopa la ritm d. Angor


e. Ortopnee

12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU


EXCEPTIA:

6. In diagnosticul FiA sunt caracteristici ale palpitatiilor CU

a. HTA valoreaza 1 punct

EXCEPTIA:

b. Diabetul valoreaza 2 puncte

a. Neregulate

c. AVC valoreaza 2 puncte


d. Cardiopatia valoreaza 1 punct

e. Varsta valoreaza 1 punct

d. Medicamentoasa cu digitalice
e. Medicamentoasa si electrica

13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU


EXCEPTIA:

19. NU se practica reducerea imediata a FiA in:

a. Pierderea sistolei atriale

a. FiA paroxistica trecuta in permanenta in ultimele 48 72 ore

b. Tahicardie care scurteaza umplerea ventriculara

b. FiA complicata cu soc cardiogenic

c. Cresterea consumului miocardic de oxigen

c. FiA necomplicata, pe cord sanatos datand de mai putin de 24-

d. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii

48 ore

sustinute

d. FiA la un pacient deja corect anticoagulat

e. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond

e. FiA complicata cu EPA refractar

14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in

20. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA NU depinde de:

urmatoarele forme CU EXCEPTIA:

a. Eficacitatea tratamentelor precedente

a. Dispnee

b. Prezenta unei cardiopatii de baza

b. Astenie

c. Varsta

c. Sincope

d. Sex

d. Insuficienta cardiaca globala

e. Prezenta cardiopatiei la tineri

e. EPA
21. Este corect despre tratamentul cu anticoagulante in FiA:
15. Este adevarat despre complicatiile FiA:

a. CHADS > 2: AVK cu INR intre 1 si 2

a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVC

b. CHADS = 1: AVK cu INR intre 1 si 2

b. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina

c. CHADS = 0: Nimic

insuficienta cardiaca

d. CHADS = 0: AVK cu INR intre 2 si 3

c. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa

e. CHADS > 2: Aspirina la pacient necompliant

primul acces
d. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu

Complement multiplu:

antiaritmice
e. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu
determina complicatii

22. Urmatoarele sunt adevarate despre FiA:


a. FiA corespunde unor multiple circuite de microreintrare intraatriale

16. Este FALS despre tratamentul FiA:


a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2
b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA
este simptomatica
d. Tratament simptomatic pentru complicatii
e. In urgenta se administreaza digitalice

17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea


urmatoarelor CU EXCEPTIA:
a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generala
b. Oprirea digitalicelor
c. Absenta administrarii de amiodarona
d. Persistenta FiA
e. Kaliemiei

b. Circuitele de reintrare se datoreaza fibrozei


c. Fibroza se explica prin imbatranire sau prin cresterea presiunii
in atrii
d. Trecerea in FiA inseamna pierderea sistolei atriale care asigura
40% din debitul cardiac
e. FiA este o tulburare de ritm cu prevalenta medie

23. Urmatoarele sunt FALSE despre FiA:


a. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o zi
b. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de 48
ore
c. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o
saptamana
d. FiA persistenta: accesul nu se reduce decat cu cardioversie
e. FiA persistenta: nu se poate sau nu se doreste conversia

18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este:


a. Medicamentoasa cu amiodarona
b. Medicamentoasa cu flecainida
c. Soc electric extern

24. NU sunt cauze extracardiace de FiA:


a. Hipertiroidism
b. Cord pulmonar cronic

c. Cord pulmonar acut

31. In diagnosticul FiA despre Ecografia Doppler cardiaca

d. Feocromocitom

transesofagiana sunt adevarate urmatoarele:

e. Etilism acut

a. Permite sa ne asiguram de absenta trombului atrial


b. Permite sa ne asiguram de absenta trombului ventricular

25. Urmatoarele sunt cauze de FiA:

c. Se recomanda in caz de embolie arteriala

a. Valvulopatii

d. Se recomanda daca se doreste cardioversia imediata

b. Coronaropatii

e. Se recomanda la pacientii obezi

c. Chirurgie cardiaca
d. Feocromocitom

32. FiA confera risc independent de:

e. Etilism cronic

a. Mortalitate globala
b. AVC ischemic

26. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale palpitatiilor in

c. AVC hemoragic

diagnosticul FiA:

d. AIT

a. Neregulate

e. Mortalitate asociata cardiomiopatiei

b. Regulate
c. Debut progresiv

33. Urmatoarele sunt adevarate despre metoda de calcul a

d. Sfarsit progresiv

CHADS2:

e. Uneori neresimtite

a. Cardiopatie = 1 punct
b. HTA = 2 puncte

27. Fibrilatia atriala se poate manifesta prin:

c. AVC = 1 punct

a. Astenie

d. Varsta >75 de ani = 1 punct

b. Lipotimie

e. Sex feminin = 1 punct

c. Sincope daca raspunsul ventricular > 150/min


d. Sincope daca se suprapune unei boli ritmice

34. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente:

e. Ortopnee

a. Cardiopatie
b. HTA

28. NU caracterizeaza ECG din fibrilatia atriala:

c. Varsta >75 ani

a. QRS inguste, exceptie in blocul de ramura

d. Diabet

b. Absenta activitatii atriale organizate fara oscilatia liniei de

e. Sex

baza
c. Ritm ventricular neregulat

35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt

d. Ritm ventricular regulat

urmatoarele CU EXCEPTIA:

e. QRS largi in forma obisnuita

a. Pierderea sistolei atriale


b. Scaderea presiunii in artera pulmonara

29. Diagnosticul diferential al FiA se face cu:

c. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardiei

a. BRD

d. Efort de pompare redus datorita fibrozei

b. BRS

e. Cresterea consumului miocardic de oxigen

c. Flutter
d. Tahicardie atriala

36. Sunt complicatii ale FiA:

e. Tahicardie jonctionala

a. AVC ischemic
b. Insuficienta cardiaca

30. Urmatoarele investigatii sunt utile in diagnosticul FiA:

c. Boala aritmica ventriculara

a. T3, T4, TSH

d. Complicatii iatrogene

b. Ecografie Doppler cardiaca transtoracica

e. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic

c. Coronarografie
d. Scintigrafia atriilor

37. Tratamentul FiA consta in:

e. Holter ECG in toate cazurile

a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori


favorizanti
b. Tratamentul simptomatic al complicatiilor

c. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS

44. Urmatoarele sunt adevarate despre tratamentul anticoagulant

>2

in FiA:

d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgenta

a. CHADS2 > 2: AVK cu INR intre 2 si 3

e. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA

b. CHADS2 = 1: AVK cu INR intre 1 si 2

nu este simptomatica datorita riscului pe termen lung

c. CHADS2 = 1 Aspirina 250 mg/zi in caz de risc hemoragic


d. CHADS2 = 0: Aspirina 250 mg/zi

38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la:

e. CHADS2 = 0: Nimic

a. < 70 in repaus
b. < 80 in repaus

Raspunsuri:

c. < 90 in repaus

Complement simplu:

d. < 110 la efort

1 C. 2 C. 3 E. 4 D. 5 C. 6 E. 7 A. 8 E. 9 D. 10

e. < 120 la efort

E. 11 C. 12 B. 13 E. 14 C. 15 C. 16 A. 17 C. 18 E.
19 A. 20 D. 21 C.

39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt:

Complement multiplu:

a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de

22 A, B, C. 23 A, B, E. 24 B, C. 25 A, B, C, D. 26 A,

24-48 ore

C, D, E. 27. A, B, D, E. 28 B, D, E. 29 C, D. 30 A, B. 31

b. FiA la un pacient deja corect anticoagulat

A, C, D, E. 32 A, B. 33 A, D. 34 A, B, C, D. 35 B, D. 36

c. FiA complicata cu soc cardiogenic

A, B, D. 37 A, B, D. 38 B, D. 39 A, B, C. 40 A, C, D.

d. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmica

41 A, E. 42 A, C, E. 43 B, C, D, E. 44 A, C, D, E

e. FiA complicata cu CPA


TULBURARI DE CONDUCERE INTRACARDIACA
40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt:
a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodarona
b. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedarona

Complement simplu:
1. Este mecanism al anomaliilor functiei sinusale:

c. Electrica: soc electric extern

a. Tulburare suprahisiana

d. Combinata: soc dupa doza de incarcare

b. Tulburare infrahisiana

e. Combinata: Amiodarona plus Flecainida

c. Tulburare intre NS si miocardul atrial


d. Tulburare tronculara

41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA:

e. Anomalii ale automatismului NAV

a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un an


b. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelor
c. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatie

2. NU este adevarat despre aspectul ECG in anomaliile functiei


sinusale:

d. Amiodarona este interzisa la subiectul tanar

a. Bradicardie cu P

e. Cea mai buna metoda preventiva este tratamentul cu

b. Posibilitate de unda P retrograda

amiodarona

c. Posibilitatea diferentierii intre disfunctie sinusala si BSA


d. Poate asocia flutter atrial

42. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA depinde de:

e. Poate asocia incompetenta cronotropa

a. Varsta
b. Sex

3. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale:

c. Eficacitatea tratamentelor precedente

a. Se instituie tratamente batmotrop negative

d. Frecventa episoadelor de FiA

b. Se opresc tratamentele dronotrope negative

e. Prezenta unei cardiopatii de baza

c. Se instituie tratamente inotrop pozitive


d. Se opresc tratamentele cronotrop negative

43. In FiA cu cardiopatie tratamentul antiaritmic NU se face cu:

e. Se opresc tratamentele inotrop negative

a. Amiodarona
b. Dronedarona

4. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale

c. Flecainida

CU EXCEPTIA:

d. Sotalol

a. Se va incerca corectarea cauzei

e. Disopiramida

b. Necesita implantarea unui stimulator cardiac daca bradicaria

e. Apar doar prin evolutie de la BAV1 sau 2, nu exista

este simptomatica

congenitale

c. Se vor opri tratamentele cronotrop negative


d. Se va implanta stimulator cardiac in caz de incompetenta

10. NU este etiologie a BAV:

cronotropa atat simptomatica cat si asimptomatica

a. Boala Lenegre

e. Pauzele sinusale mai mari de 3 secunde necesita stimulator

b. Boala Wilson

cardiac

c. Miopatia Steinert
d. Boala Lyme

5. Urmatoarele elemente fac parte din conducerea

e. Boala Chagas

atrioventriculara CU EXCEPTIA:
a. NAV

11. Este etiologie a BAV:

b. Trunchiul fasciculului His

a. Hipercalcemia

c. Ramuri drepte si stangi

b. Hipokaliemia

d. Hemiramuri stangi

c. Chimioterapie

e. Hemiramuri drepte

d. Radioterapie
e. Miocardite bacteriene

6. Este FALS despre prognosticul unui BAV:


a. Depinde de toleranta

12. Este FALS despre prognosticul BAV:

b. Depinde de etiologie

a. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand e vorba de

c. Depinde de sediul tulburarii de conducere

un BAV 2 tip Wenckebach

d. Blocurile nodale si tronculare au un prognostic benign

b. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand este vorba

e. Blocurile infrahisiene au prognostic malign

de un BAV 3 paroxistic
c. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand BAV se

7. Este adevarat despre BAV 1:

asociaza unei tulburari de conducere intraventriculara

a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje pana la

d. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul

blocajul undei P

blocului este hisian

b. Interval PR intre 180-200 ms fara unde P blocate

e. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul

c. Sediul blocajului se poate determina prin explorarea

blocului este infrahisian

fasciculului His
d. BAV 1 este intotdeauna benign si nu evolueaza catre stop

13. NU caracterizeaza aspectul ECG al BRD:

cardiac

a. QRS > 120 ms in blocul incomplet

e. Este deseori simptomatic

b. Aspect RSR in V1
c. Anomalii de repolarizare in V1 V2 V3

8. Este FALS despre BAV 2:

d. Modificare a axei frontale daca se asociaza hemibloc

a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje

e. Aspect S1Q3 in DI ???

responsabila de blocarea uneia sau mai multor unde P in mod


intermitent

14. Este caracteristic BRD:

b. In BAV 2 de tip Wenckebach blocarea unei undei P apare

a. Aspect rSR in V1

dupa scurtarea progresiva a intervalelor PR

b. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide < 30 ms

c. In BAV 2 de tip Mobitx undele P sunt blocate in mod

c. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3

intermitent in timp ce intervalele PR sunt constante

d. Aspect S1Q3 in aVL ???

d. Sediul blocului este frecvent nodal in Wenckbach

e. QRS > 120 ms in blocul incomplet

e. Sediul bloculi este frecvent distal in Mobitz


15. NU este etiologie a BRD:
9. Este adevarat despre BAV 3:

a. Idiopatica

a. Blocaj intermitent al undelor P fara nici o relatie intre P si PR

b. Embolie pulmonara

b. Raport P/R > 1

c. Valvulopatie pulmonara

c. Sediul blocului este frecvent distal

d. Defect septal atrial

d. Nu exista forme asimptomatice

e. Endocardita

16. Este FALS despre BRS:

22. Caracterizeaza aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:

a. QRS > 100 ms in blocul incomplet

a. Bradicardie cu P>R

b. Aspect RR in V5 V6

b. Posibilitate de unda P retrograda

c. Aspect QR in V1 V2

c. Morfologie diferita a undei P in DS si BSA

d. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide > 50 ms

d. Asociaza frecvent incompetenta inotropa

e. Daca exista BRS nu se poate diagnostica ECG infarctul

e. Poate asocia flutter atrial

anterior
23. NU corespunde tratamentului anomaliilor functiei sinusale:
17. Este adevarat despre BRS:

a. Oprirea tratamentelor cronotrop pozitive

a. Apare des pe cord sanatos

b. Corectarea unei eventuale cauze

b. Rareori asimptomatic

c. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de pauze sinusale <

c. Poate degenera in BAV 2 in prezenta unui BAV 1

3 secunde

d. In caz de BRS + BAV1 se poate implanta un stimulator

d. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de bradicardie

cardiac profilactic

simptomatica

e. Apare exclusiv pe fondul unei cardiopatii

e. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de incompetenta


cronotropa simptomatica

18. Caracterizeaza hemiblocul anterosuperior stang:


a. QRS larg 100-120 ms

24. Fac parte din etajele conducerii atrioventriculare:

b. Fara modificare evidenta a axului frontal exceptand anomalii

a. NAV

asociate

b. Trunchiul fasciculului His

c. Rareori la varstinici

c. Ramuri drepte si stangi

d. Aspect Q1R3 putand simula o sechela de infarct inferior

d. Hemiramuri stangi

e. Conduita de urmate este diagnosticarea unei cardiopatii

e. Hemiramuri drepte

19. NU caracterizeaza hemiblocul posteroinferior stang:

25. NU este adevarat despre prognosticul tulburarilor de

a. QRS ingust < 120 ms

conducere atrioventriculara:

b. Complica orice cardiopatie deci este foarte frecvent

a. Depinde de toleranta dar nu de etiologie

c. Asimptomatic atunci cand e izolat

b. Depinde de etiologie dar nu de toleranta

d. Expune la risc de BAV 3

c. Blocurile nodale au prognostic benign

e. Deseori traduce o tulburare de conducere difuza si severa

d. Blocurile tronculare au prognostic benign


e. Blocurile infrahisiene au prognostic benign

20. Este FALS despre blocul trifascicular:


a. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBAS cu un BAV 1

26. Este adevarat despre BAV1:

sau 2

a. Incetinirea conducerii poate fi nodala

b. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBPS cu un BAV 1

b. Incetinirea conducerii poate fi hisiana

sau 2

c. Incetinirea conducerii poate fi infrahisiana

c. Nu apare in evolutia normala a unor cardiopatii

d. Undele P sunt blocate dupa alungire progresiva a PR

d. Apare pe fond de cardiopatie evoluata

e. Undele P sunt blocate dupa scurtare progresiva a PR

e. Se recomanda implantarea unui stimulator cardiac


27. Sunt afirmatii FALSE despre BAV1:
Complement multiplu:

a. Intervalul PR este alungit la 160-200 ms dar nu apar unde P


blocate

21. Sunt mecanisme pentru anomalii ale functiei sinusale:


a. Tulburari de conducere intre miocardul atrial si NAV
b. Tulburari de conucere intre NS si NAV
c. Tulburari de conducere intre NS si miocardul atrial
d. Anomalii ale automatismului NS

b. Sediul blocului poate fi specificat prin explorare a fasciculului


His
c. BAV1 este rar simptomatic cu exceptia alungirii majore a PR
d. Stopul cardiac poate fi o consecinta evolutiva a BAV1
e. Blocul distal este deseori benign

e. Anomalii ale automatismului NAV


28. Este adevarat despre subtipurile BAV2:

a. BAV 2 tip Wenckebach este caracterizat de blocarea undei P

d. Complicatie a ablatiei

dupa scurtarea progresiva a intervalului PR

e. Traumatism in cursul unui cateterism

b. BAV 2 tip Mobitz este caracterizat de blocajul intermitent al


undei P in timp ce intervalele PR sunt constante

35. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRS:

c. BAV 2 tip Mobitz este frecvent nodal

a. QRS > 100 ms in blocul incomplet

d. BAV 2 Mobitz este frecvent distal

b. Aspect RRin V5 V6

e. BAV 2 tip Wenckebach este frecvent distal

c. Aspect QR in V1 V2
d. Supradenivelare ST si unde T negative in V5 V6

29. NU caracterizeaza BAV 2:

e. Modificare axiala dreapta importanta >120

a. Incetinirea conducerii la nivel nodal


b. Incetinirea conducerii la nivel hisian

36. Este FALS despre HBAS:

c. Incetinirea conducerii la nivel infrahisian

a. QRS ingust < 120 ms

d. Este deseori simptomatic

b. Aspect Q1S3

e. Spre deosebire de BAV 1, BAV 2 nu evolueaza in BAV 3

c. Rotatie axiala stanga


d. Deseori simptomatic

30. Este FALS despre BAV 3:

e. Frecvent la tanar

a. Blocaj permanent al conducerii atrioventriculare


b. Unde P disociate de undele R cu raport P/R > 1

37. Este adevarat despre HBPS:

c. Undele R corespund unui ritm de scapare rapid (>40/min) si

a. QRS ingust < 120 ms

neregulat

b. Aspect S1Q3

d. Pot determina sincope Adams-Stokes

c. Rotatie axiala dreapta >120

e. Pot determina stop cardiac

d. Nu se complica cu BAV3
e. Hemiramura anterioara este cantitativ mai importanta decat

31. Urmatoarele sunt etiologii ale BAV:

cea posterioara

a. Boala Lyme
b. Boala Chagas

38. Caracterizeaza blocul de ramura alternant:

c. Boala Lenegre

a. Alternanta de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD

d. Boala Wilson

b. Alternanta QRS de tip HBAS cu HBPS

e. Hemocromatoza

c. Orice cardiopatie evoluata poate fi cauza


d. Se trateaza cu antiaritmice

32. Urmatoarele NU sunt etiologii ale BAV:

e. Se trateaza prin implant de stimulator cardiac

a. Hipokaliemie
b. Cardiopatie ischemica

39. NU caracterizeaza blocul trifascicular:

c. Chimioterapie

a. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 3

d. Boala Wilson

b. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 2

e. Spondilartrita anchilozanta

c. Este asocierea BRS + HBPS + BAV 1


d. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 1

33. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRD:

e. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 2

a. QRS > 120 ms in blocul incomplet


b. Aspect RSR in V1

Raspunsuri:

c. Unda S larga si profunda in DII, aVR, V1 si V2

Complement simplu:

d. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3

1 C. 2 C. 3 D. 4 D. 5 E. 6 D. 7 C. 8 B. 9 C. 10

e. Fara modificare evidenta a axei frontale cu exceptia

B. 11 D. 12 A. 13 A. 14 D. 15 E. 16 C. 17 D. 18

anomaliilor asociate

E. 19 B. 20 C.
Complement multiplu:

34. NU este etiologie pentru BRD:

21 C, D. 22 B, E. 23 A, C. 24 A, B, C, D. 25 A, B, D,

a. Idiopatica

E. 26 A, B, C. 27 A, E. 28 B, D. 29 D, E. 30 B, C. 31

b. Cord pulmonar acut

A, B, C, E. 32 A, C, D. 33 B, E. 34 C, D, E. 35 A, B, D.

c. Defect septal ventricular

36 D, E. 37 A, B, C. 38 A, C, E. 39 A, C.

b. Cea mai afectata pozitie este cea mitrala


MONITORIZAREA PURTATORILOR DE VALVE SI DE
PROTEZE VASCULARE

c. Apar deseori sub anticoagulante chiar cu INR in valoarea tinta


d. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema
urgenta

Complement simplu:

e. Ecografia gaseste un gradient mediu crescut

1. Este FALS despre protezele mecanice:

7. Urmatoarele afirmatii despre accidentele hemoragice sub AVK

a. Sunt formate dintr-un inel implantat pe orificiul valvular si un

la cei cu proteze valvulare sunt FALSE:

element mobil

a. Vizeaza in principal purtatorii de valve mecanice

b. Au o durata de 8-15 ani

b. Incidenta lor este de la 0,5 la 0,8% pe pacient/an

c. Protezele Starr-Edwards sunt destul de stenozante

c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale

d. Protezele Bjork-Shiley sunt putin stenozante

d. In timpul unui accident hemoragic se va avea in vedere

e. Protezele Saint Jude Medical au un profil hemodinamic

intotdeauna diagnosticarea etiologiei subiacente

excelent

e. Principalul diagnostic de eliminat este neoplazia

2. NU este bioproteza:

8. Este adevarat despre hemoliza extracorpusculara mecanica CU

a. Heterogrefa

EXCEPTIA:

b. Homogrefa

a. Se prezinta ca o anemie minima sau moderata

c. Autogrefa

b. E caracterizata de prezenta schizocitelor

d. Bioprotezele stentless

c. Hemoliza este fiziologica (LDH < 2N) la pacientii cu valve

e. Valvele cu aripioare duble

biologice
d. Formele evolutive trbeuie sa duca la cautarea unei dezinsertii,

3. Urmatoarea afirmatie referitoare la bioproteze este adevarata:

tromboze sau endocardite

a. Cu anticoagulare au o durata de viata nelimitata

e. La bilantul biologic se va gasi hiperbilirubinemie predominant

b. Homogrefele sunt valve umane prelevate chiar de la pacientul

libera, haptoglobina scazuta si LDH ridicata

in cauza
c. Bioprotezele stentless se insera direct pe inelul valvular

9. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor

d. Autogrefele proaspete sunt conservate la 4 grade in solutie de

cu proteze valvulare CU EXCEPTIA:

antibiotice

a. Examen cardiovascular complet

e. Heterogrefele sunt cele mai rar utilizate

b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi annual


c. Consultatie stomatologica anuala

4. NU este indicatie pentru valve mecanice:

d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva cu

a. Hiperparatiroidie

indicatii de preventie a endocarditei infectioase

b. Pacient < 65 ani

e. Inmanarea si verificarea carnetului de supraveghere a

c. Pacient deja sub anticoagulant

tratamentului anticoagulant

d. Dorinta de sarcina
e. Dorinta pacientului

10. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de


valve mecanice:

5. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele

a. FiA

valvulare:

b. AS > 50 mm

a. Cele precoce se datoreaza in special stafilococului

c. FEVS < 35%

b. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie

d. AIT

c. Cele tardive sunt cel mai frecvente pe mitrala

e. Stare de hipocoagulabilitate

d. Cele precoce au o mortalitate scazuta comparativ cu cele


tardive

Complement multiplu

e. Principalul diagnostic diferential pentru cele precoce este


tromboza de valva

11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre protezele

6. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:

valvulare mecanice:

a. Este rara, < 1% pe pacient/an

a. Valvele Starr-Edwards sunt cele mai noi

b. Valvele Bjork-Shiley au un disc basculant pana la 60 de grade

17. Caracterizeaza degenerescenta bioprotezelor:

fata de planul inelului

a. Imbatranirea tesutului biologic al valvei duce la rigidizarea

c. Valvele Star-Edwards sunt foarte putin stenozante

acestuia

d. Valvele Saint Jude Medical au un excelent profil hemodinamic

b. Procesul de calcificare determina imposibilitatea rupturii

e. Valvele Bjork-Shiley sunt mai putin stenozante decat valvele

protezei dar si defect de deschidere

Starr-Edwards

c. Riscul de degenerescenta este de 10% la 8 ani si de 80% la 15


ani

12. Este adevarat despre bioprotezele valvulare:

d. Degenerescenta este mai frecventa la subiectii sub 30 de ani

a. Durata lor este limitata la 8-15 ani

care prezinta o anomalie a metabolismului fosfocalcic

b. Heterogrefele sunt cel mai frecvent utilizate

e. Tabloul este frecvent subacut cu aparitia progresiva a unei

c. Homogrefele sunt valve prelevate chiar de la pacientul in

regurgitari

cauza
d. Bioprotezele stentless nu au armatura

18. Este adevarat despre dezinsertiile de proteza valvulara:

e. Homogrefele proaspete se conserva in azot lichid

a. Sunt in general precoce


b. Diagnosticul este evocat de suflul de regurgitare

13. Sunt indicatii pentru bioproteze:

c. Suflul de regurgitare este diastolic pentru mitrala si sistolic

a. Subiecti > 70 ani

pentru aortica

b. Imposibilitatea de a urma tratament cu AVK

d. Rareori se prezinta acompaniata de hemoliza

c. Hiperparatiroidia

e. Tratamentul formelor septice este chirurgical

d. Absenta contraindicatiilor pentru AVK


e. Dorinta pacientului

19. NU caracterizeaza hemoliza extracorpusculara mecanica:


a. Este ilustrata prin aparitia unei anemii minime sau moderate

14. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele

b. Anemia este caracterizata biologic de hiperbilirubinemie cu

valvulare:

prediminanta formei legate

a. Cele precoce sunt datorate in 50-60% din cazuri bacililor gram

c. Se evidentiaza schizocite pe frotiu

negativi

d. Hemoliza este fiziologica daca LDH > 2N

b. Cele precoce necesita terapie agresiva apoi o noua interventie

e. Formele evolutive trebuie sa conduca la cautarea unei

de urgenta

dezinsertii, tromboze sau endocardite

c. Mortalitatea in cele precoce este de 60-70%


d. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie

20. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor

e. In cele tardive localizarea aortica este de 5 ori mai frecventa

cu proteze valvulare:
a. Examen cardiovascular complet

15. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:

b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi anual

a. Este o complicatie rara b. Ecografia cardiaca gaseste un

c. Consultatie stomatologica anuala

gradient mediu crescut si uneori o imagine mobila pediculata

d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva

atasata valvei

e. Consultatie ORL anuala

c. Apar de obicei la pacienti cu INR peste valoarea tinta


d. Diagnosticul diferential este in principal dezinsertia de proteza

21. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de

e. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema

valve mecanice:

urgenta

a. AVC
b. AIT

16. Este adevarat despre accidentele hemoragice sub AVK la

c. FiA

pacientii cu proteze valvulare:

d. TV

a. Vizeaza in principal purtatorii de bioproteze

e. ESV

b. Incidenta este de 0,6-1% pe pacient/an


c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale

22. Caracterizeaza monitorizarea morfologica a pacientului cu

d. Vizeaza pacientii sub anticoagulante

proteza valvulara:

e. Se va avea intotdeauna in vedere diagnosticarea etiologiei

a. Examenul ecografic realizat intre a 6-a si a 12-a saptamana

subiacente

postoperator serveste de referinta pentru examenele ulterioare

b. Ecografie Doppler la 2 luni, 4 luni, 8 luni apoi o data pe an

a. Dilatare a ventriculului stang

c. ETE in mod sistematic pentru bioprotezele mitrale

b. Supraincarcare volumetrica diastolica

d. Panoramic dentar annual

c. Hipertrofie compensatoare a VS

e. Radiografie a sinusurilor anuala

d. Hipertrofie compensatoare a VD
e. EPA

Raspunsuri:
Complement simplu:

6. Sunt elemente in auscultatia insuficientei aortice CU

1 B. 2 E. 3 C. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 C. 9 B. 10

EXCEPTIA:

E.

a. Suflu telediastolic fin cu maxim in focarul aortic

Complement multiplu:

b. Pistol-shot mezosistolic

11 B, D, E. 12 A, B, D. 13 A, B, E. 14 B, C, E. 15 C, D.

c. Suflu diastolic Flint

16 B, C, D, E. 17 A, D, E. 18 A, B, E. 19 B, D. 20 A, C,

d. Galop protodiastolic

D, E. 21 A, B, C. 22 A, D, E.

e. Suflu protodiastolic aspirativ aortic

INSUFICIENTA AORTICA

7. NU caracterizeaza hiperpulsatilitatea arteriala:


a. Semnul Musset

Complement simplu:

b. Marirea presiunii arteriale diferentiale


c. Semnul Faget

1. Este etiologie a insuficientei aortice congenitale:

d. Semnul Quincke

a. Boala anuloectazianta

e. Hippus pupilar

b. Bicuspidia aortica
c. Sifilis

8. Metoda ecografica PISA masoara in diagnosticul insuficientei

d. Takayasu

aortice urmatoarele CU EXCEPTIA:

e. Crohn

a. Timpul de semi-descensiune
b. Viteza protodiastolica in istmul aortic

2. Cea mai frecventa etiologie a insuficientei aortice cronice la

c. Largime jetului la origine

pacientii intre 40-60 ani din tarile industrializate este:

d. Suprafata orificiului regurgitant

a. Endocardita subacuta

e. Volumul regurgitat la fiecare diastola

b. Reumatismul
c. HTA severa

9. Intra in bilantul preoperator CU EXCEPTIA:

d. Boala degenerativa sau distrofica

a. Coronarografie la femeile la menopauza

e. Aortita sifilitica

b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice


c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice

3. Urmatoarele sunt cauze de aortite CU EXCEPTIA:

d. Arteriografie in caz de dilatare a aortei descendente

a. Boala Takayasu

e. Consultatie de anestezie

b. Boala Crohn
c. Sindrom Laubry-Pezzi

10. Prognosticul de supravietuire al unui pacient asimptomatic cu

d. Sifilis

insuficienta aortica este:

e. Spondilartrita anchilozanta

a. 70% la 10 ani
b. 75% la 15 ani

4. Urmatoarele sunt caracteristici ale leziunilor valvulare din EI

c. 80% la 5 ani

acuta cu insuficienta aortica acuta CU EXCEPTIA:

d. 90% la 5 ani

a. Leziuni complexe

e. 50% la 10 ani

b. Leziuni vegetative

11. Sunt complicatii ale insuficientei aortice CU EXCEPTIA:

c. Perforatii ale sigmoidelor

a. Pericardita

d. Abcese ale sinusurilor valsalva

b. Insuficienta cardiaca

e. Abcese ale septului interventricular

c. Tulburari de ritm supraventriculare


d. Tulburari de ritm ventriculare

5. Este consecinta a insuficientei aortice acute:

e. Moarte subita

12. NU este criteriu pentru interventia Bentall in insuficienta

a. Pistol-shot mezosistolic

aortica:

b. Suflu telediastolic in focarul aortic

a. DTSVS > 50 mm

c. Suflu diastolic Flint in focarul aortic

b. DTDVS > 70 mm

d. Galop protodiastolic

c. Aorta descendenta dilatata > 50 mm

e. Galop telediastolic

d. Aorta ascendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan

19. Sunt semne de hiperpulsatilitate arteriala in insuficienta

e. FEVS < 50%

aortica:
a. Marirea presiunii arteriale diferentiale

Complement multiplu:

b. Semnul Musset
c. Semnul De Bakey

13. Este adevarat despre boala degenerativa sau distrofica a

d. Semnul Faget

valvei aortice:

e. Hippus pupilar

a. Cea mai frecventa etiologie in tarile neindustrializate


b. Afecteaza mai frecvent pacientii intre 40 si 60 de ani

20. Caracterizeaza ECG in insuficienta aortica:

c. Insuficienta aortica impreuna cu dilatarea aortei descendente

a. SV1 + RV5 > 35mm

constituie boala anuloectazianta

b. Inversarea undelor T in V5 V6

d. Se poate incadra in cadrul bolii Marfan

c. SV1 + RV4 > 35 mm

e. Consta in afectarea distrofica a valvei aortice

d. Subdenivelare orizontala ST
e. Deviatie axiala dreapta

14. Sunt etiologii pentru aortite:


a. Sindrom Laubry-Pezzi

21. Este adevarat despre ecografia Doppler transtioracica in

b. Boala Crohn

insuficienta aortica:

c. LES

a. Poate diagnostica insuficienta dar nu si etiologia

d. Sindrom Marfan

b. Poate determina rasunetul insuficientei dilatare de ventricul

e. Boala Takayasu

stang
c. Poate diagnostica alte valvulopatii coexistente

15. Insuficienta aortica acuta prin disectie aortica apare pe

d. Poate aprecia existenta regurgitarii dar nu o poate masura

urmatoarele terenuri:

e. In caz de suspiciune de endocardita se va recomanda ecografia

a. HTA

transesofagiana

b. Sindrom Marfan
c. Sindrom Laubry-Pezzi

22. Caracterizeaza biantul preoperator in insuficienta aortica:

d. Lupus

a. Coronarografie sistematic inaintea interventiei

e. Sifilis

b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice


c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice

16. Sunt consecinte ale regurgitarii aortice:

d. Scintigrafie pentru calcularea fractiei de regurgitare

a. Dilatare a ventriculului stang

e. Consultatie de anestezie

b. Dilatare a atriului stang


c. Supraincarcare volumetrica diastolica a VS

23. Sunt complicatii ale insuficientei aortice:

d. Hipertrofie compensatoare a VS

a. Tulburari de ritm supraventriculare

e. Dilatare compensatoare a VS

b. Tulburari de ritm ventriculare


c. Endocardita

17. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei aortice:

d. Pericardita

a. Dispnee

e. Moarte subita

b. Fatigabilitate la effort
c. Angor functional

24. Tratamentul medical in insuficienta aortica consta in:

d. Sincopa

a. Diuretice in caz de semne congestive

e. Lipotimie

b. Inhibitori calcici cu actiune periferica


c. IEC

18. Sunt caracteristici auscultatorii ale insuficientei aortice:

d. Betablocante in boala Marfan

e. ARA II

b. Infarctul miocardic lateral


c. Infarctul miocardic bazal

25. Se indica tratamentul medical in insuficienta aortica

d. Infarctul miocardic posterior

asimptomatica daca:

e. Infarctul miocardic anterior

a. DTSVS = 20 mm/m2 SC

5. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei mitrale

b. DTDVS = 80 mm

cronice:

c. FEVS = 55%

a. Determina insuficienta cardiaca dreapta

d. Aorta descendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan

b. Ventriculul stang se rigidizeaza

e. FEVS = 50%

c. In timpul sistolei sangele ajunge in mod retrograd in atriul


drept

Raspunsuri:

d. Ventriculul stang se hipertrofiaza compensator

Complement simplu:

e. Regurgitarea atriala determina hipertrofie atriala

1 B. 2 D. 3 C. 4 B. 5 E. 6 A. 7 C. 8 B. 9 D. 10
E. 11 A. 12 C.

6. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei mitrale

Complement multiplu:

CU EXCEPTIA:

13 B, D, E. 14 B, C, E. 15 A, B. 16 A, C, D. 17 A, B, C.

a. Dispnee

18 A, D. 19 A, B, E. 20 A, B. 21 B, C, E. 22 B, C, E. 23

b. Durere toracica

A, B, C, E. 24 A, B, C, D. 25 A, C, E.

c. Edeme ale membrelor inferioare


d. Hepatalgii
e. Splenomegalie

INSUFICIENTA MITRALA
7. NU sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
Complement simplu:

a. Soc in dom
b. Suflu protodiastolic maximal in focrul mitral

1. Este adevarat despre insuficienta mitrala cronica

c. Semne de HTAP

reumatismala:

d. Turgescenta jugulara

a. Cea mai frecventa, afecteaza barbatii varstnici

e. Click mezosistolic specific bolii Barlow

b. Este frecvent asociate unei stenoze si altor valvulopatii


c. Afecteaza frecvent femeia tanara

8. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul

d. Consta in defect de coaptare a valvelor prin tractiunea

insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:

cordajelor

a. Arc mediu stang convex

e. Valvele sunt fine, pelucide

b. Micsorare a arcului inferior stang


c. Dedublare a conturului arcului inferior drept

2. NU caracterizeaza boala Barlow:

d. Calcificari valvulare

a. Afecteaza femeia tanara

e. Revarsat pleural bilateral

b. Degenerescenta mixoida a valvelor


c. Valvele prolabeaza in atriul stang

9. Este adevarat despre ecografia Doppler color in diagnosticul

d. Cordaje ingrosate

insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:

e. Valve ingrosate

a. Determina profunzimea regurgitarii mitrale


b. Determina directia jetului regurgitant in venele pulmonare

3. Sunt etiologii ale insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:

c. Masoara presiunea arteriala pulmonara sistolica pornind de la

a. Sindrom Marfan

jetul insuficientei tricuspide

b. Boala Takayasu

d. Masoara largimea jetului la origine

c. CMHO

e. Determina zona de convergenta, volumul regurgitant si fractia

d. Sindrom Elher-Danlos

de regurgitare

e. Mixom al atriului stang


10. NU caracterizeaza cateterismul cardiac stang in diagnosticul
4. Este etiologie a insuficientei mitrale acute:

insuficientei mitrale:

a. Infarctul miocardic inferior

a. Cuantifica regurgitarea mitrala

b. Cuantifica dilatarea atriului stang

d. Ventriculul stang se dialata dar nu se hipertrofiaza

c. Masoara volumul si fractia de ejectie ventriculare stangi

compensator

d. Masoara presiunea telediastolica in ventriculul stang

e. Atriul stang se dialata

e. Cauta unda V pulmonara


17. Sunt semne functionale care pot apare in diagnosticul
11. Are indicatie chirurgicala insuficienta mitrala cronica

insuficientei mitrale:

organica severa asimptomatica cu:

a. Palpitatii

a. FEVS = 65%

b. Hepatalgii

b. DTSVS = 50 mm

c. Splenomegalie

c. PAPs 45 mmHg in repaus

d. Turgescenta jugulara

d. FEVS = 60%

e. Hemoptizii

e. DTSVS = 35 mm
18. Sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:
Complement multiplu:

a. Soc in dom
b. Pistol-shot mezosistolic

12. Caracterizeaza insuficienta mitrala cronica degenerativa:

c. Galop protodiastolic

a. Este cea mai frecventa

d. Suflu holosistolic in jet de vapori

b. Afecteaza varstnicii

e. Z2 pulmonar intarit

c. Valvele sunt ingrosate, redundante


d. Cordajele sunt ingrosate, retractate

19. Caracterizeaza insuficienta mitrala prin ruptura de cordaj:

e. Comisurile fuzioneaza

a. Pocnitura in piept asociata unei dureri scurte


b. Semne de lupus

13. Este caracteristic insuficientei mitrale cronice reumatismale:

c. Efort in antecedente

a. Valve ingrosate, calcificate

d. Dispnee

b. Comisuri fuzionate

e. EPA

c. Asociaza frecvent o stenoza mitrala


d. Degenerescenta mixoida a valvelor

20. Sunt elemente ECG in diagnosticul insuficientei mitrale:

e. Cordaje alungite

a. P > 0,12 s
b. P bifida in V1

14. Sunt cauze de insuficienta mitrala acuta:

c. P bifazica in DII

a. Infarctul inferior

d. Indice Sokolow > 35mm

b. Infarctul anterior

e. Fibrilatie sau flutter atrial

c. Traumatism toracic
d. Ruptura de cordaj

21. Ecografia cardiaca bidimensionala si TM evidentiaza in

e. Fibroza ischemica a pilierului valvei mitrale mici

diagnosticul insuficientei mitrale:


a. Dimensiunea cavitatilor drepte

15. Este adevarat despre clasificarea Carpentier:

b. Suprafata regurgitarii mitrale

a. Tip 1 insuficienta mitrala functionala

c. FEVS

b. Tip 2 Insuficienta mitrala restrictiva

d. Largimea jetului la origine

c. Tip 3 Joc valvular limitat cu o inchidere insuficienta in

e. Morfologia aparatului valvular si subvalvular

sistola
d. Tip 1 Amplitudinea miscarilor valvelor este crescuta

22. Caracterizeaza cateterismul stang in diagnosticul insuficientei

e. Tip 2 Prolaps valvular

mitrale:
a. Masoara PAP

16. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia insuficientei

b. Cuantifica regurgitarea mitrala

mitrale acute:

c. Masoara dilatarea AS

a. Presiunea capilara pulmonara creste brutal

d. Cauta unda V pulmonara

b. Apare EPA

e. Masoara FEVS

c. Apare insuficienta caradiaca dreapta

23. Sunt complicatii ale insuficientei mitrale:

3. Este aevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:

a. Firbrilatia atriala

a. Suprafata normala este de aproximatov 4 cm2

b. Blocuri nodale

b. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2

c. Endocardita bacteriana

c. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2/m2

d. Insuficienta cardiaca dreapta

d. Stenoza constituie un obstacol fata de ejectia in ventriculul

e. Insuficienta cardiaca stanga

stang
e. Stenoza provoaca o crestere a presarcinii

24. Caracterizeaza tratamentul medical al insuficientei mitrale:


a. Angioplastie coronariana in cele ischemice

4. NU este adevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:

b. Tratamentul insuficientei cardiace

a. Apare hipertrofie ventriculara stanga compensatoare

c. Tratamentul fibrilatiei atriale

b. Apare un gradient intre ventriculul stang si aorta

d. Profilaxia endocarditei

c. Pentru un debit cardiac scazut o stenoza stransa antreneaza un

e. Plastie mitrala cand aparatul subvalvular nu e lezat

gradient mediu VS/Ao de 40-50 mmHg


d. Debitul cardiac creste insuficient la efort

25. Implica tratamentul medical al insuficientei mitrale cronice

e. Angorul se explica prin debit insuficient la efort

organice severe asimptomatice:


a. DTSVS = 40 mm

5. Sunt posibile semne functionale in diagnosticul stenozei

b. FEVS = 55%

aortice CU EXCEPTIA:

c. PAPs = 55 mmHg

a. Angor

d. FiA

b. Sincopa precedata de senzatie de val in fata ochilor

e. DTSVS = 45 mm

c. Dispnee
d. Lipotimie

Raspunsuri:

e. Palpitatii

Complement simplu:
1 B. 2 D. 3 B. 4 A. 5 A. 6 E. 7 B. 8 B. 9 C. 10

6. Caracterizeaza ausculatia stenozei aortice:

E. 11 B.

a. Suflu protodiastolic fin, dulce, aspirativ, maxim in focarul

Complement multilplu:

aortic

12 A, B. 13 A, B, C. 14 A, C, D, E. 15 A, C, E. 16 A,

b. Pistol-shot mezosistolic

B. 17 A, B, E. 18 A, D, E. 19 A, C, D, E. 20 A, D, E. 21

c. Galop protodiastolic

A, C, E. 22 B, C, E. 23 A, C, D, E. 24 A, B, C, D. 25 A,

d. Zgomot 2 abolit

E.

e. Suflu diastolic Flint in focarul mitral

STENOZA AORTICA

7. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul stenozei


aortice:

Complement simplu:

a. Inima de volum normal


b. Calcificare a inelului mitral

1. Este etiologie a stenozei aortice CU EXCEPTIA:

c. Dilatarea ventriculului stang largirea arcului inferior stang

a. Boala Monckeberg

d. Dilatarea atriului stang arc mediu stang convex si dedublarea

b. Bicuspidia aortica

contrurului arcului inferior drept

c. Sindrom Laubry-Pezzi

e. Cardiomegalie cu index cardiotoracic peste 0,5

d. RAA
e. Stenoza subvalvulara congenitala

8. Sunt elemente ale diagnosticului ecografic in stenoza aortica


CU EXCEPTIA:

2. Este adevarat despre boala Monckeberg:

a. FEVS este mult timp conservata

a. Sunt prezente calcificari ale valvelor

b. Calculeaza suprafata aortica prin ecuatia de continuitate

b. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie

c. Calculeaza volumul regurgitat diastolic

c. Asociata frecvent unei dilatoari a aortei ascendente

d. Observa dilatarea aortei initiale

d. Este congenitala

e. Observa afectarea reumatismala a valvei

e. Afecteaza cu precadere subiectii tineri intre 20-30 ani

9. Sunt complicatii ale stenozei aortice CU EXCEPTIA:

d. Palpitatii

a. Insuficienta cardiaca

e. Lipotimie

b. Moarte subita
c. Tulburari de conducere de grad inalt

16. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in stenoza aortica:

d. Tulburari de ritm supraventriculare sau venriculare

a. Zgomot 2 abolit

e. Disectia aortei ascendente

b. Galop protodiastolic
c. Pistol-Shot

10. Sunt indicatii de protezare a stenozei aortice in urma probei

d. Suflu holosistolic in jet de vapori in focarul aortic

ECG de efort CU EXCEPTIA:

e. Suflu mezosistolic ejectional in focarul aortic

a. Aparitia simptomelor
b. Crestere < 20 mmHg a TAs la efort

17. Caracterizeaza ECG in stenoza aortica:

c. Supradenivelare ST marcata > 2mm

a. Indice Sokolow > 35

d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive

b. P > 0,12 s

e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT

c. Inversarea undelor T in V5 si V6
d. Deviatie axiala stanga

Complement multiplu:

e. BRS incomplet

11. NU este caracteristic bolii Monckeberg:

18. Sunt semne radiografice caracteristice stenozei aortice:

a. Este cauza cea mai frecventa la pacientii de varsta medie

a. Dilatare a aortei initiale

b. Cauza cea mai frecventa la subiectii tineri 20-30 ani

b. Calcificari frecvente ale inelului aortic

c. Cauza cea mai frecventa la subiectii peste 75 ani

c. Dilatarea atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a

d. Calcificari valvulare

contrurului arcului inferior drept

e. Calcificari ale inelului aortic

d. Dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a


arcului inferior stang

12. Este adevarat despre stenoza aortica datorita RAA:

e. Index cardiotoracic peste 0,5

a. De obicei asociata cu o insuficienta


b. Comisuri fuzionate

19. Ecografia in stenoza aortica NU indica:

c. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie 50-60 ani

a. FEVS mult timp conservata

d. Asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente

b. Suprafata orificiului regurgitant

e. In diminuare in ultimii 20 de ani

c. Dilatare a aortei initiale


d. Calculul suprafetei aortice

13. Urmatoarele valori corespund stenozei aortice stranse:

e. Cartografia fluxului regurgitant in Doppler

a. 3 cm2
b. 0,9 cm2

20. ETE se recomanda in stenoza aortica daca se constata:

c. 0,9 cm2/m2

a. Suspiciune de endocardita

d. 0,5 cm2

b. Slaba ecogenitate

e. 0,5 cm2/m2

c. Polivalvulopatie
d. Suspiciune de afectare TBC

14. Sunt consecinte in amonte ale stenozei aortice:

e. Bilant preoperator

a. Edem pulmonar
b. Angor

21. Cateterismul cardiac permite in stenoza aortica:

c. Debit cardiac insuficient la efort

a. Masurarea gradientului presiunii sistolice intre VS si Aorta

d. Dilatarea urechiusei stangi

initiala

e. Hipertrofie ventriculara stanga compensatoare

b. Masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin


c. Evaluarea functiei ventriculare stangi si a cineticii segmentare

15. Sunt semne functionale ale stenozei aortice:

d. Dilatarea aortei ascendente prin angiografie suprasigmoidiana

a. Claudicatie

e. Calcularea PISA

b. Angor
c. Dispnee

22. Este adevarat despre prognosticul stenozei aortice:

a. Supravietuire medie timp de 10 ani in caz de angor

e. Este independent de complianta la tratament

b. Supravietuire medie 3 ani in caz de sincopa


c. Supravietuire medie 1 an in caz de insuficienta cardiaca

3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa

d. Supravietuire medie 5 ani in caz de sincopa

administrare de heparina:

e. Supravietuire medie 5 ani in caz de angor

a. Tratament simptomatic
b. Se va verifica TCA

23. Sunt indicatii chirurgicale pentru stenoza aortica stransa

c. Se va verifica activitatea anti Xa

asimptomatica:

d. Se va opri administrarea de heparina

a. FEVS = 65%

e. Se va adapta tratamentul

b. FEVS = 55%
c. Calcificari aortice moderate

4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2:

d. Vmax aortica > 0,3m/sec/an

a. > 100 000 tr/ml

e. FEVS = 50%

b. Progresiva

24. Urmatoarele modificari la testul de efort al unui pacient cu

c. Benigna

stenoza aortica stransa asimptomatica sunt indicatii chirurgicale:

d. Asimptomatica

a. Aparitia simptomelor

e. Rara

b. Cresterea TA cu 30 mmHg
c. Supradenivelare ST marcata > 2mm

5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA:

d. Aritmie ventriculara TV > 4 ESV consecutive

a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei

e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT

b. Dozarea zilnica a trombocitelor


c. Confirmarea biologica a alergiei

Raspunsuri:

d. Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune

Complement simplu:

e. Administrare de antitrombina

1 C. 2 A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 D. 7 A. 8 C. 9 E. 10
C.

6. Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA:

Complement multiplu:

a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW

11 A, B. 12 A, B, E. 13 B, D, E. 14 A, D, E. 15 B, C, D.

b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW

16 B, C, D. 17 A, E. 18 A, B. 19 B, E. 20 A, B, C, E. 21

c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient

A, B, C, D. 22 B, E. 23 C, D. 24 A, D, E.

cu TIH tip 2
d. Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2

ACCIDENTE ALE ANTICOAGULANTELOR

e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima


luna de tratament

Complement simplu:
7. Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:
1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii

a. 0,5% hemoragii mortale/pacient/an

majore dupa administrarea de trombolitice:

b. Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR

a. Continuarea trombolizei

intre 2 si 3

b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este

c. Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei

controlata

d. Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei

c. Umplere vasculara

e. Este crescut in insuficienta cardiaca

d. Transfuzie

8. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii

e. Tratamentul leziunii hemoragice

majore dupa administrarea de AVK:


a. Diminuare a AVK

2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu

b. Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara

heparina:

c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie

a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ

d. Fractia PPSB uman

b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata

e. Vitamina K p.o.

c. Nu este influentat de varsta, doar de doza


d. Este crescut in insuficienta cardiaca

Complement multiplu

9. Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a

b. Simptomatologia tipului 2 se prezinta prin embolii si

administrarii de trombolitice:

tromboze in ciuda unui tratament anticoagulant eficient

a. Tratament simptomatic

c. Se va cauta confirmarea caracterului imunoalergic al

b. Contrinuarea trombolizei

trombocitopeniei

c. Oprirea altor anticoagulante

d. Daca se confirma TIH tip 2 se va reduce doza de heparina

d. Tratamentul leziunii hemoragice

imediat

e. Administrare de acid tranexamic

e. Daca se confirma TIH tip 2 se va continua tratmentul cu


AVK numai daca trombocitele sunt peste 80000/mm3

10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu


heparina:

16. Este adevarat despre preventia TIH:

a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ

a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW

b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata

b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW

c. Creste cu durata tratamentului

c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient

d. Creste cu varsta

cu TIH tip 1

e. Este crescut in insuficienta cardiaca

d. Continuarea cu AVK se va face din ziua a 7-a


e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima

11. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore

luna de tratament

dupa administrarea de heparina:


a. Tratament simptomatic

17. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu

b. Se va verifica TCA

AVK:

c. Se va verifica activitatea anti Xa

a. Creste cu varsta

d. Se va opri administrarea de heparina

b. Frecvent legat de supradozare

e. Se va antagoniza cu sulfat de protamina

c. 0,5% hemoragii grave/pacient/an


d. Este crescut in insuficienta renala

12. Este adevarat despre TIH tip 1:

e. Nu depinde de monitorizarea regulata a INR

a. Apare intre a 5-a si a 20-a zi


b. Apare prin mecanism de agregare plachetara

18. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile minore dupa

c. Este frecventa (10-20%)

administrare de AVK:

d. Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple

a. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK

e. Se prezinta cu o scadere < 100 000 tr/ml

b. Tratament simptomatic
c. Vitamine K p.o. daca INR > 6

13. Caracterizeaza TIH de tip 2:

d. Se va verifica TCA

a. Scadere < 40% din cifra de plecare a trombocitelor

e. Se va obtine un aviz cardiologic

b. Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna


c. Grava

19. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile majore dupa

d. Tromboze arteriovenoase multiple

administrare de AVK:

e. Apare intre a 2-a si a 5-a zi

a. Spitalizare
b. Tratamentul sangerarii prin gest hemostatic

14. Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1:

c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie

a. Continuarea heparinei

d. Vitamina K p.o. sau i.v.

b. Confirmarea biologica a alergiei

e. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK

c. Dozarea zilnica a trombocitelor


d. Antitrombina

Raspunsuri:

e. Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune

Complement simplu:
1 A. 2 B. 3 D. 4 E. 5 B. 6 E. 7 A. 8 A.

15. Este adevarat despre TIH:

Complement multiplu:

a. Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina

9 A, B. 10 B, C, D. 11 A, B, C. 12 B, C. 13 B, C, D. 14

nefractionata

A, C. 15 A, B, C. 16 A, B. 17 B, D. 18 A, C, E. 19 A,
B, C, D

7. Caracterizeaza suflurile functionale la copil:


SUFLUL CARDIAC LA COPIL

a. 8 din 10 sunt benigne


b. Sunt cel mai adesea in focarul pulmonar

Complement simplu:

c. Nu iradiaza sau iradiaza foarte putin


d. Pentru a fi declarat benign suflul trebuie sa implineasca cel

1. Caracterizeaza sulfurile functionale CU EXCEPTIA:

putin 6 din cele 8 caracteristici

a. Cel mai adesea au sediu pulmonar

e. In cazul in care suflul este declarat benign nu este necesara

b. Invariabil cu ciclul respirator

nici o examinare complementara

c. Timbru dulce, niciodata aspru


d. Z1 si Z2 normale

8. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mare:

e. Apar izolate, fara alta simptomatologie

a. Cianoza

2. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mic:

b. Palpitatii

a. Cianoza

c. Sincope

b. Palpitatii

d. Edeme periferice

c. Dispnee de efort

e. Hepatomegalie

d. Sincope
e. Durere toracica

9. Caracterizeaza comunicarea interatriala in diagnosticul


suflurilor cardiace la copil:

3. Caracterizeaza comunicarea interventriculara:

a. Este cea mai frecventa

a. Suflu in focarul pulmonar

b. Suflu in focarul pulmonar

b. Dedublarea Z2

c. Sufilu holosistolic mezocardic iradiat in spite

c. Suflu holosistolic mezocardic iradia in spite

d. Dedublare Z2

d. Suflu subclavicular stang

e. Scaderea presiunii arteriale diastolice

e. Puls accentuat
10. Caracterizeaza tetralogia Fallot:
4. NU caracterizeaza coarctatia aortei:

a. Comunicare interventriculara

a. Diminuarea pulsurilor femurale

b. Stenoza pulmonara

b. Abolirea pulsurilor femurale

c. Hipertrofie ventriculara dreapta

c. Suflu sistolic subclavicular stang

d. Dextropozitia aortei

d. HTA la membrele superioare

e. Sunt stanga-dreapta

e. Dextropozitia aortei
11. Este adevarat despre ecografia cardiaca in explorarea
5. Este FALS despre radiografia pulmonara in examenul

suflurilor la copil:

complementar al suflurilor la copil:

a. In mod M poate reflecta functia sistolica a ventriculului stang

a. Se face din fata, in picioare

b. In mod 2D poate determina directia sunturilor

b. Se face in expir profund

c. In mod Doppler poate masura presiunea arteriala pulmonara

c. Deceleaza cardiomegalia

sistolica

d. Analizeaza cele 3 arcuri stangi si cele 2 arcuri drepte

d. In mod M poate masura FEVS

e. Analizeaza vascularizatia pulmonara

e. In mod 2D poate analiza anatomia cardiaca

6. ECG in explorarile suflului cardiac la copil NU poate

Raspunsuri:

determina:

Complement simplu:

a. Frecventa cardiaca

1 B. 2 A. 3 C. 4 E. 5 B. 6 E.

b. Tulburari de conducere sau de ritm

Complement multiplu:

c. Tulburari de supraincarcare ventriculara stanga sau dreapta

7 B, C, E. 8 B, C. 9 B, D. 10 A, B, C, D. 11 A, C, E.

d. Tulburari de repolarizare
e. Tulburari de cinetica

Complement multiplu:

DUREREA TORACICA ACUTA SI CRONICA

e. Pleurezie

Complement simplu:

7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza


urmatoarele CU EXCEPTIA:

1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele

a. Tumora rahidiana

CU EXCEPTIA:

b. Tumora timica

a. Sindrom coronarian acut

c. Tumora pleurala

b. Embolie pulmonara

d. Tumora bronho-pulmonara

c. Disectie aortica

e. Tumora ORL

d. Endocardita

8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare

e. Pneumotorax

sugereaza infarctul CU EXCEPTIA:


a. Puls paradoxal

2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor

b. Soc cardiogen

CU EXCEPTIA:

c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta

a. Tip constrictiv

d. Abolirea pulsului periferic

b. Durata de cateva minute

e. Suflu de insuficienta mitrala

c. Mod de aparitie legat de effort


d. Sediul cervical

9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele

e. Iradieri intermitente din epigastru in gat

cauze CU EXCEPTIA:
a. Embolie pulmonara

3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile

b. Pneumotorax compresiv

durerii toracicie:

c. Pericardita cu tamponada

a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita

d. Pneumopatie hipoxemianta

b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil

e. EPA din infarct

c. Iradierea in falci sugereaza reflux

10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii

d. Activarea la palpare sugereaza angor

din durerea toracica:

e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

a. V8
b. V9

4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele

c. V10

CU EXCEPTIA:

d. VE

a. Durere anginoasa

e. V4R

b. Durere pericardica
c. Durere pleurala

11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este

d. Durere intestinala

FALSA:

e. Durere atipica

a. Se face in 18 derivatii
b. Se repeta dupa testul cu trinitrina

5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU

c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta

EXCEPTIA:

d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine

a. Dispnee

coronariana

b. Palpitatii

e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat

c. Lipotimie
d. Edem unilateral al membrelor inferioare

12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt

e. Claudicatie a membrelor inferioare

caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA:


a. Semn in oglinda

6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:

b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular

a. Pericardita

c. Subdenivelare concava in sus

b. Infarct

d. Evolutie spre unda Q

c. Pneumopatie

e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina

d. Flebita

13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea

19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata:

toracica:

a. Va fi suspectata in sindromul Marfan

a. Subdenivelare difuza

b. Se confirma prin CT de urgenta

b. Supradenivelare concava in sus

c. Administrare imediata de anticoagulante

c. Fara evolutie spre unda Q

d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de

d. Subdenivelare a PQ

mortalitate spontana e de 1% pe ora

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST


pe ECG

14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST


la pacientul cu durere toracica este:

20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia

a. Oglinda unei subdenivelari

pulmonara:

b. Angor instabil cu leziunie percritica

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

c. Tulburari metabolice

b. Anticoagularea este contraindicata

d. WPW

c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner

e. Hipertrofie ventriculara

d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin EcoDoppler

15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in

e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de

diagnosticul durerii toracice:

fibrinoliza

a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de


infarct miocardic

21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in

b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii

vedere si, CU EXCEPTIA:

troponinei I negativa durerea trebuie sa depaseasca 15 minute

a. Colica hepatica

c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore

b. Abcesul subfrenic

d. Mioglobina creste in embolia pulmonara

c. Pielonefrita

e. Troponina nu creste in anemie acuta

d. Pancreatita cronica
e. Colopatia functionala

16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele


situatii CU EXCEPTIA:

22. NU determina durere toracica de tip parietal:

a. Anemie cronica

a. Sindrom Tietze

b. Miopericardita virala

b. Hernie discala

c. Tahicardie extrema

c. Tasare vertebrala

d. Bradicardie extrema

d. Leziune vertebrala lombara

e. Soc

e. Tumora vertebrala

17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in

Complement multiplu:

durerea toracica NU este se recomanda:


a. Bilant hemostaza si discreazie

23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii

b. CRP

cu durere toracica sunt:

c. Bilant bacteriologic

a. Sindroame coronariene acute

d. Ionograma

b. Edemul pulmonar

e. Cuantificarea proteinuriei

c. Disectia aortica
d. Endocardita

18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:

e. Pneumotorax

a. Pneumoperitoneu
b. Litiaza veziculara

24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice

c. Sindrom alveolo-interstitial

sunt adevarate:

d. Nivele hidroaerice digestive

a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita

e. Cardiomegalie

b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil


c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil

d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala

31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire:

e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva

a. Semnul in oglinda este patognomonic


b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice

c. Supradenivelare convexa in sus

sunt FALSE:

d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST

a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux


c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm

32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute:

esofagian

a. Subdenivelare difuza

d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala

b. Supradenivelare concava in sus

e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct

c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita


d. Microvoltaj

26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt

e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina

generale:
a. Astenie

33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal:

b. Sincopa

a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

c. Lipotimie

b. Supradenivelare giganta

d. Anorexie

c. Supradenivelare concava in sus

e. Disfagie

d. Supradenivelare cu unde T gigante


e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina

27. In durerea toracica febra poate sugera:


a. Embolie pulmonara

34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular

b. Sindrom Marfan

stang:

c. Infarct

a. Supradenivelare moderata

d. Spondiloiscita

b. Supradenivelare evolutiva

e. Pleurezie

c. Supradenivelare asociata undei Q


d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4

28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in

e. Supradenivelare corectata cu trinitrina

durerea toracica:
a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada

35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de

b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala

repolarizare precoce:

c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada

a. Supradenivelare moderata

d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta

b. Supradenivelare fixa

e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

c. Supradenivelare a punctului J
d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3

29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica:

e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba

a. Se face in 18 derivatii
b. Este dificil de interpretat in caz de BRD

36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare

c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana

secundara:

d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta

a. WPW

e. Se repeta dupa testul cu trinitrina

b. Hipertrofie ventriculara
c. Sindrom Brugada

30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea

d. Bloc de ramura

toracica:

e. Hemibloc

a. V8
b. V9

37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in

c. V10

diagnosticul durerii toracice:

d. VE

a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza

e. VT

miocardica

b. Troponina poate creste in embolie pulmonara

b. Iradiere de la o pancreatita acuta

c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul

c. Reflux gastro-esofagian

durerii

d. Diskinezie biliara

d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a

e. Spasm esofagian

produce necroza miocardica


e. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de

44. NU determina dureri toracice parietale:

infarct miocardic

a. Hernia discala
b. Leziunea vertebrala ventrala

38. Troponina poate fi crescuta in:

c. Abcesul subfrenic

a. Anemie cronica

d. Sindrom Tietze

b. Hipoxemie acuta

e. Tasare vertebrala

c. Soc
d. Tahicardie extrema

45. Este adevarat despre durerile toracice functionale:

e. Bradicardie extrema

a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni


b. Include durerea pleurala

39. Este adevarat despre D-Dimeri:

c. Include precordialgia submamara pongitiva

a. Sunt foarte sensibili

d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica

b. Sunt foarte specifici

e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral

c. Se recomanda in suspiciunea de flebita


d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara

46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu

e. Au numeroase rezultate fals-pozitive

durere toracica sunt adevarate:


a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia

40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice:

coronarianului stabil cu ECG si enzime normale

a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei

b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca

pericardice

exista anomalii minime ale ECG

b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei

c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu

descendente

simptomatologie de efort si modificari ECG minime

c. Poate aprecia cinetica segmentara

d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata

d. Poate aprecia cinetica globala

e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie

e. Nu se foloseste in urgenta

investigata in cel mai scurt timp

41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica:

Raspunsuri:

a. E suspectata daca ECG precritic e normal

Complement simplu:

b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner

1 D. 2 E. 3 E. 4 D. 5 A. 6 D. 7 B. 8 D. 9 C. 10

c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita

C. 11 D. 12 C. 13 A. 14. B. 15 C. 16 A. 17 E. 18

formarea de trombi la nivelul disectiei

D. 19 A. 20 B. 21 D. 22 D.

d. Tipul A se trareaza chirurgical

Complement multiplu:

e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular

23 A, C, E. 24 A, B, C. 25 D, E. 26 A, D. 27 A, C, D,
E. 28 B, D. 29 A, D, E. 30 C, E. 31 A, D. 32 C, E. 33

42. NU este adevarat despre embolia pulmonara:

A, B, D, E. 34 B, E. 35 A, B, C. 36 A, B, C, D. 37 B, C.

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

38 B, C, D, E. 39 A, C, D, E. 40 A, C, D. 41 A, C. 42

b. Anticoagularea este contraindicata

B, C. 43 A, B, C, E. 44 B, C. 45 C, D, E. 46 A, B, E.

c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc

ANGINA PECTORALA SI INFARCTUL MIOCARDIC

hemodinamic
d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul

Complement simplu:

e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara


1. Caracterizeaza angorul stabil:
43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta:

a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila

a. Iradiere de la o pielonefrita

b. MVO2 depinde de legea Laplace

c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza

d. Sensibilitate medie

d. Angorul stabil nu determina modificari ECG

e. Specificitate buna

e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor


8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie:
2. NU este etiologie pentru angina pectorala:

a. Angor atipic

a. Sifilis

b. Angor jenant

b. Takayashu

c. Angor refractar la tratament medical

c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

d. Disfunctie ventriculara stanga

d. Cardiopatie dilatativa

e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

e. Spasm coronarian
9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:
3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina:

a. Angor de repaus mai ales nocturn

a. Durerea anginoasa este tipic de effort

b. Angor la ore fixe

b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal

c. Asociat cu sindrom Raynaud

c. Este calmata foarte rapid de trinitrina

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor

d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica

e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin

e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos


10. NU se administreaza in tratamentul angorului:
4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari

a. Aspirina

ateroscleroase difuze:

b. Statine

a. Claudicatie

c. IEC

b. Impotenta

d. Clopidogrel

c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor

e. Diuretice

d. Episoade de AVC
e. Episoade de AIT

11. Este adevarat despre tratamentul angorului:


a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi

5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala:

b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil

a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor

c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil

b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o

d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete

disfunctie ventriculara dreapta

cu administrare sublinguala

c. Diagnosticul este inainte de toate clinic

e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare

d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil

intrastent de 30% la 6 ani

e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test


de ischemie

12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii


pentru revascularizarea chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA:

6. Este FALS despre testul de ischemie:

a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie

a. Este diagnostic in caz de durere atipica

ventriculara stanga

b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor

b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun

instituite

c. Esec al angioplastiei

c. FMT = 220 varsta

d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular >

d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie

40%

pentru test

e. Valvulopatie

e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm


se inscrie in parametri normali

13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in


angina pectorala este FALSA:

7. Este adevarat despre scintigrafia de efort:

a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un

a. Efortul nu este realizabil

test de ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul de

b. Nu are valoare localizatoare

aparitie al simptomelor

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9

tratamentul medical

si V3R V4R VE

c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a

e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza

doua intentie angio-RMN pentru a evita riscul coronarografiei

care se adanceste in paralel cu regresia supradenivelarii

d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie


percutana + stent a majoritatii leziunilor monotronculare

18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu derivatii

e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie

modificate este corecta:

percutana + stent a majoritatii leziunilor bitronculare

a. Anteroseptal V1V2V3
b. Lateral jos V6 V7

14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala:

c. Inferior DI DII aVL

a. Controlul factorilor de risc

d. Inferolaterobazal V5V6V7V8

b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului

e. Lateral inalt V3R V4R

c. Depistarea complicatiilor
d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie

19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica

e. Control coronarografic sistematic

este FALSA:
a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24

15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA:

b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3

a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de

c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4

novo, in mod prelungit sau ca agravare recenta

d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore

b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin

e. Varful troponinei I este la 12 ore

coronarian
c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la

20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu

placile vechi

supradenivelare permanenta de ST:

d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin

a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie

determina activarea coagularii si constituirea unui tromb

pulmonara

e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa

b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie

concomitenta

aortica
c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct

16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian

chiar daca tabloul ECG este tipic

cu supradenivelare permanenta de ST:

d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc

a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie

e. Este necesara chiar daca nu este urgenta

b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie


c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza

21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare

contractia

permanenta de ST:

d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la

a. Se va face in UITC

amputarea functiei contractile si dilatare ventruiculara

b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST +

e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung

examinat in primele 24 ore

deoarece ajuta la mentinerea unui volum de ejectie sistolica

c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul

constant

estimat de la primul contact medical la angioplastie este > 90 min


d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact

17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare

la angioplastie e suficient de scurt < 90 min

permanenta de ST:

e. Trinitrina de prima intentie

a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei


supradenivelari ST este suficienta pentru diagnosticul de infarct

22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare

pe cale de constituire

permanenta de ST:

b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului suflu

a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul

carotidian

fibrinolizei

c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda

b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc

c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore

c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular

la inceput si apoi la fiecare 24 de ore

este FEVS d. Sindromul Dressler apare in a doua saptamana si

d. Ecografia cardiaca se va face precoce ziua 0-1

este deseori refractar

e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore

e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate

23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA:

trada un anevrism ventricular

a. Fibrilatie ventriculara
b. Ritm idioventricular lent

29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare

c. Extrasistole ventriculare

permanenta de ST:

d. Fibrilatie atriala

a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom

e. Flutter atrial

b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat


supradenivelarea de ST

24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita

c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel

cardiostimulare:

mai predispus la necroza

a. Bloc nodal

d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare

b. BAV infrahisian cu scapare lenta

tritronculara

c. Asociere Bloc stang / Bloc drept

e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita

d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang

infarctul transmural si nu necesita reperfuzie in urgenta

e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang


30. Este FALS despre durerea in SCA ST-:
25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului:

a. Subintranta

a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75%

b. Evolutie paroxistica

b. In socul cardiogen se recomanda dopamina

c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate

c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile

d. Intermitenta

mecanice responsabile de soc

e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG

d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA


e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in

31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU

EPA daca este disponibil

EXCEPTIA:
a. ECG

26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul

b. Troponina / CPK

Killip corespund:

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

a. Stadiul I 10%

d. Coronarografia

b. Stadiul II 30%

e. Angio RMN

c. Stadiul III 40%


d. Stadiul III 50%

32. Corespunde tratamentului SCA ST-:

e. Stadiul IV 70%

a. Aspirina 75 325 g/zi


b. LMWH

27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU

c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

EXCEPTIA:

d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii

a. Ruptura septala

e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea

b. Ruptura peretelui liber

pragului de 12 ore

c. Disocierea electromecanica
d. Insuficienta mitrala

33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA:

e. Insuficienta ventriculara dreapta

a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier


b. Infarct subendocardic

28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

c. SCA ST+

a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse

d. Insuficienta cardiaca

sau iterative

e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm

b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu


IEC inca din faza acuta

34. Este FALS despre managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce

e. CMHO

deseori un anevrism ventricular


b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an

40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil:

c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor

a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea

ventriculare maligne

acestuia

d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de

b. Durerea raspunde rapid la trinitrina

angioplastie in acut

c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal

e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se

d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale

face pentru a confirma estimarea ecografica

e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale

35. Corespunde tratamentului postinfarct:

41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea

a. Aspirina 75 325 mg/zi

aterosclerotica difuza a pacientului cu angor stabil:

b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ

a. Eritem al membrelor inferioare

c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore

b. Impotenta

d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie

c. Edem al membrelor inferioare

confirmata

d. AVC

e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de

e. AIT

disfunctie de VD sau tulburari de ritm


Complement multiplu

42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie


subiacenta la pacientul cu angor instabil:

36. MVO2 depinde de:

a. Xantoame

a. Tensiunea parietala a miocardului

b. Xantelasme

b. Tensiunea parietala a coronarelor

c. Galop

c. Distensibilitatea coronarelor

d. IVS

d. Frecventa cardiaca

e. IVD

e. Ritmul cardiac
43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la
37. Este adevarat despre angorul stabil:

pacientul cu angor stabil sunt adevarate:

a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort,

a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic

tranzitorie si reversibila

b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de

b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza

infarct, hipertrofie sau tulburari de conducere

c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de

c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in

relaxare si de contractie

sus

d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata

d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct

e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub

e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea

forma unui SCA

diagnosticului

38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil:

44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt:

a. Spasm coronar

a. Efort posibil sau nu

b. Sifilis

b. Durere paroxistica sau nu

c. Boala Takayashu

c. ECG bazal perturbat sau nu

d. Valvulopatie mitrala

d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie

e. Malformatii congenitale

e. Nevoia unei valori de localizare

39. Angorul functional poate apare datorita:

45. Sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie:

a. Bradicardiei

a. Conducerea la >85% din FMT fara anomalii

b. Tahicardiei

b. Absenta angorului la <85% FMT

c. Anemiei

c. Absenta subdenivelarii Descendente a ST la <85% FMT

d. Hipokaliemiei

d. Absenta subdenivelarii orizontale de mai mult de 2mm a ST la

c. Exista disfunctie ventriculara stanga

<85% FMT

d. Exista disfunctie ventriculara dreapta

e. Absenta defectului de contractie sub dobutamina

e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de


ischemie

46. NU este contraindicatie a testului de ischemie:


a. Infarctul miocardic care dateaza de mai mult de 5 zile

53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal:

b. Insuficienta cardiaca severa

a. Angor de repaus la ore fixe

c. Tulburarile de ritm atrial

b. Migrena

d. Stenoza aortica stransa simptomatica

c. Sindrom Raynaud

e. Cardiomiopatia obstructiva simptomatica

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor


e. Angor mai ales la orele pranzului

47. Este adevarat despre ECG de efort:


a. Efort realizabil

54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil:

b. Are valoare localizatoare

a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

exista stent in angorul cronic stabil

d. Sensibilitate medie

b. Se recomanda IEC

e. Specificitate excelenta

c. Se recomanda statine in mod sistematic


d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de

48. Este FALS despre scintigrafia de efort:

30% la 6 luni

a. Efortul nu este realizabil

e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de

b. Are valoare localizatoare

10% la 6 luni

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal


d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil:

e. Specificitate medie

a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de


ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul simptomelor

49. Este adevarat despre scintigrafia cu dipiridamol/persantina

b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea

a. Efortul este realizabil

generala a bolnavului si de antecedentele acestuia

b. Nu are valoare localizatoare

c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

scintigrafie in locul coronarografiei

d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a

e. Specificitate excelenta

majoritatii leziunilor monotronculare


e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a

50. Este adevarat despre ecografia de efort:

majoritatii leziunilor bitronculare

a. Efortul este realizabil


b. Are valoare localizatoare

56. Este adevarat despre SCA:

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG

d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei

e. Specificitate buna

placi ateromatoase cel mai adesea veche


c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele

51. Este fals despre ecografia cu dobutamina:

determina activarea coagularii si formarea trombului

a. Efortul nu este realizabil

d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv

b. Are valoare localizatoare

e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete

c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal


d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+

e. Specificitate medie

a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu


tromboza coronara acuta

52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca:

b. Procesul initial poate fi o embolie

a. Angorul e jenant

c. Procesul initial poate fi o disectie coronara

b. Angorul e refractar

d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie

e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung

c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil


d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului

58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+:

cardiogenic, infarctului inferior si infarctului de VD

a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute

e. Se recomanda heparina standard sau LMWH

b. Este trinitrorezistenta
c. Poate fi absenta

64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale

d. Este calmata la stoparea efortului

infarctului sunt adevarate:

e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual

a. Moartea subita survine in principal in perioada


intraspitaliceasca

59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu

b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600

SCA ST+:

jouli

a. Inainte de toate se va aprecia toleranta

c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu

b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului

lidocaina, betablocante si amiodarona

c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in

d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de

oglinda

300 jouli

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9

e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de

si V3R V4R VE

asociere a unei insuficiente cardiace

e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este


suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire

65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS:


a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina

60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si

b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker

derivatiile ECG modificate sunt corecte:

c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ

a. Inferior DII DIII aVF

d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de

b. Apical V4 V5

cardiostimulare

c. Lateral jos V5 V6

e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are

d. Bazal V7 V8 V9

indicatie de cardiostimulare

e. Anteroseptal V2 V3 V4
61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si

66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale

derivatiile ECG modificate NU sunt corecte:

infarctului:

a. Inferolaterobazal V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF

a. Insuficienta ventriculara dreapta

b. Inferior extins la ventriculul drept DII DIII aVF V3R V4R

b. Insuficienta mitrala

VE

c. Disocierea electromecanica

c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL

d. Pericardita precoce

d. Anterior intins V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL

e. Insuficienta cardiaca ischemica

e. Ventricular drept V7 V8 V9
67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip:
62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza

a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile

miocardica:

pulmonare

a. LDH are varful la 24 ore

b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze

b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a

c. In stadiul III pacientul se afla in EPA

c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8

d. In stadiul II mortalitatea este de 44%

d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a

e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100%

e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore


68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt
63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+:

adevarate urmatoarele:

a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie

a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9

este > 90 minute

b. Se vor evita derivatii nitrati

b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact

c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA

angioplastie este < 90 min

consecutiv insuficientei inimii drepte

d. Se administreaza dobutamina

d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA

e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei

e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce


pacientul a fost stabilizat

69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:


a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza

75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-:

acuta cu IEC

a. Se recomanda betablocante

b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS

b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

> 30%

c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut

c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare

d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes

d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza

e. Aspirina 75-325g/zi

anevrism ventricular
e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala

76. Sunt complicatii ale SCA ST-:


a. Infarct subepicardic

70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-:

b. SCA ST+

a. Angor de repaus

c. Insuficienta cardiaca

b. Angor paroxistic

d. Tulburari ventriculare de ritm

c. Angor refractar

e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului

d. Angor crescendo
e. Angor de novo

77. Este FALS despre examinarile complementare in

71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-:

managementul postinfarctului:

a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce

b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta

deseori un anevrism ventricular

c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza

b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in

doar a acestora fara a se ajunge la necroza transmurala

primul an

d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei

c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a

dezvoltari a placii pentru a ocluziona intreg lumenul

evalua sechela la distanta

e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie

d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile


maligne

72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-:

e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS

a. Tipic subintranta

estimat ecografic

b. Trinitrorezistenta
c. Intermitenta

78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel:

d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza

a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv

e. Evolutie paroxistica

b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv


c. Cel putin 6 luni pentru stent activ

73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in

d. Cel putin 12 luni pentru stent activ

SCA ST-:

e. Cel putin 24 luni pentru stent activ

a. Hipoxemie
b. Hipotensiune

Raspunsuri:

c. Hipertensiune

Complement simplu:

d. Tahicardie

1 B. 2 D. 3 B. 4 C. 5 C. 6 D. 7 C. 8 A. 9 D. 10

e. Bradicardie

E. 11 C. 12 D. 13 C. 14 E. 15 C. 16 -D. 17 C. 18 A.
19 B. 20 C. 21 A. 22 C. 23 B. 24 A. 25 D. 26 B.

74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare

27 C. 28 D. 29 B. 30 E. 31 E. 32 B. 33 A. 34 B.

in SCA ST-:

35 A.

a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase

Complement multiplu:

b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate

36 A, D. 37 A, B, D, E. 38 A, B, C, E. 39 A, B, C, E. 40

c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct

A, B, C. 41 A, C. 42 C, D, E. 43 B, D, E. 44 A, C, E. 45

transmural

A, E. 46 A, C. 47 A, D. 48 A, E. 49 C, E. 50 A, B, C,

D. 51 C, E. 52 A, B, C, E. 53 A, B, C. 54 A, B, C. 55 A,

c. Eliminare hepatica

B, D, E. 56 A, C, D, E. 57 A, B, C. 58 A, D, E. 59 A, C,

d. Traverseaza bariera placentara, se recomanda LMWH la

D, E. 60 A, C, D. 61 C, E. 62 B, C, D. 63 A, B, E. 64 C,

gravide

D, E. 65 B, E. 66 A, B, D. 67 A, B, D. 68 B, D, E. 69 B,

e. Excretie urinara

D. 70 A, D, E. 71 A, B, E. 72 A, C, E. 73 A, C, D, E. 74
A, B, D. 75 B, E. 76 B, C, D. 77 B, C. 78 A, D

6. NU corespunde indicatiilor heparinei nefractionate:


a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru

PRESCRIEREA SI SUPRAVEGHEREA UNUI


TRATAMENT ANTITROMBOTIC

preventia bolii tromboembolice venoase cu risc moderat


b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii
tromboembolice venoase

Complement simplu:

c. Calciparina s.c. 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatia


atriala

1. Este FALS despre urmatoarele trombolitice:

d. TCA tinta este 2-3 pentru SCA fara supradenivelare

a. Alteplaza se foloseste in caz de AVC ischemic < 3 ore

persistenta de ST

b. Tenecteplaza este de origine bacteriana

e. Calciparina s.c pentru AVC ischemic de origine embolica

c. Streptokinaza nu este specifica pentru fibrina trombului

cardiaca

d. Alteplaza se administreaza in bolus iv de 10mg in 1-2 min


urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia pulmonara

7. Este adevarat despre posologia fondaparinux:

e. Tenecteplaza se administreaza 10 U in 2 blousuri la interval de

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP

30 min in infarctul miocardic

b. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice


venoase

2. Sunt indicatii pentru trombolitice CU EXCEPTIA:

c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore

d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei

b. EP cu soc hemodinamic

pulmonare necomplicate

c. Tromboza ocluziva de proteza valvulara

e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare

d. AVC ischemic in faza acuta

permanenta a ST

e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera


8. Sunt contraindicatii absolute pentru adminsitrarea de heparine:
3. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU

a. Chirurgie recenta

EXCEPTIA:

b. Asocierea cu AINS

a. Hemoragie cerebro-meningeala

c. Injectii intramusculare

b. Malformatie vasculara sau tumora cerebrala

d. Pericardita

c. Traumatism cranian < 1 luna

e. Disectia aortica

d. Sarcina
e. Traumatism < 21 de zile

9. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului cu heparine:


a. Dozarea trombocitelor se face de 3 ori pe saptamana

4. Este FALS despre heparine:

b. TCA se face la 4 ore dupa a doua injectie in tratamentul cu

a. Cele nefractionate au greutate moleculara mare

heparina nefractionata

b. LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a

c. Heparinemia trebuie sa fie intre 0,6 0,8 UI/ml in tratamentul

polimerilor fragmentati de heparina nefractionata

cu heparina nefractionata

c. Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere

d. TCA se face la 4 ore dupa debutul tratamentului preventiv cu

partiala a efectului anti-Xa

LMWH

d. Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa

e. Anti-Xa se face la 4 ore dupa a doua injectie cu fondaparinux

e. Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate


10. Este adevarat in practica despre tranzitia AVK-heparina CU
5. Caracterizeaza farmacocinetica heparinelor nefractionate CU

EXCEPTIA:

EXCEPTIA:

a. TCA normal cu INR prea scazut determina oprirea heparinei

a. Inactivata p.o.

b. TCA prea scazut determina Cresterea heparinei si diminuarea

b. Timp de injumatatire de 60 minute in i.v.

la nevoie a AVK

c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina

17. NU diminueaza fixarea proteica a AVK:

d. TCA normal determina cresterea AVK

a. AINS

e. TCA prea crescut determina diminuarea heparinei

b. Sulfamide
c. Fibrati

11. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor

d. Miconazol

factori CU EXCEPTIA:

e. Corticoizi

a. II
b. VI

18. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu AVK CU

c. X

EXCEPTIA:

d. IX

a. Hemoragii

e. Proteina C si S

b. Reactii alergice la indanediona


c. Ulceratii bucale

12. Care din urmatorii timpi de actiune sunt caracteristici AVK:

d. Calcificari epifizale

a. Warfarin 36-72 ore

e. Insuficienta hepatica

b. Acenocumarol 36-72 ore


c. Fluindione 2-3 zile

19. NU este molecula anticoagulanta:

d. Acenocumarol 2-3 zile

a. Danaparoida

e. Fluindione 24-48 ore

b. Dabitragan
c. Griseofluvina

13. NU caracterizeaza durata tratamentului AVK in functie de

d. Bivalirudina

boala:

e. Lepirudina

a. TVP distala izolata 6 saptamani


b. TVP proximala 3 luni

20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

c. TVP idiopatica cel putin 6 luni

a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina

d. TVP + cancer pe viata sau pana la remisia completa a

b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza

cancerului

c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin

e. TVP recidivanta cel putin 1 an apoi reevaluare

difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace

14. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de

e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor

valve mecanice:
a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica

21. NU este indicatie pentru clopidogrel:

b. Antecedente de AVC

a. Alergie la aspirina

c. Contrast spontan intens in atriul stang

b. SCA ST-

d. SM asociata

c. ACOMI

e. FEVS < 35%

d. Angioplastie coronara complexa


e. AVC

15. NU este contraindicatie a tratamentului cu AVK:


a. Alaptarea

22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU

b. Sarcina in al treilea trimestru

EXCEPTIA:

c. Sarcina in primul trimestru

a. Reactii alergice

d. Endocardita

b. Hepatita

e. AVC hemoragic recent

c. Trombopenii
d. Gastrite

16. Inhiba catabolismul hepatic al AVK:

e. Hemoragii

a. Carbamazepina
b. Fenitoina

Complement multiplu:

c. Meprobamat
d. Alcool

23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice:

e. Ketoconazol

a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica

b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului

d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica

e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul

d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului


e. Streptokinaza e de origine bacteriana

29. Este adevarat despre heparine:


a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa

24. Corespunde posologiei tromboliticelor:

fragmentarea polimerilor de heparina nefractionata

a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in

b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a

infarctul miocardic

efectului anti-Xa

b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de

c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1

90mg in 2 ore in embolia pulmonara

d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3

c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore

e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul

d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5


mg/kg/60 min in infarctul miocardic

30. Caracterizeaza farmacocinetica LMWH:

e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o

a. Inactivata p.o.

perfuzie de 90mg in 2 ore in infarctul miocardic

b. Fixare proteica si tisulara puternica


c. Timp de injumatatire de 2-4 ore s.c.

25. Este adevarat despre trombolitice:

d. Eliminare hepatica

a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia

e. Excretie urinara

vaselor repermeabilizate
b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul

31. Urmatoarele rapoarte la UI pentru heparine sunt adevarate

scade sub 1 g/l

a. Dalteparina 1mg = 100-200 UI

c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat

b. Tinzaparina 1ml = 20000 UI

streptokinazei spre a evita reactiile alergice

c. Heparinat de calciu 1ml = 15000 UI

d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v.

d. Heparinat de sodiu 1ml = 5000 UI

e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de

e. Nandroparina 1ml = 10000 UI

100 mg/6h
32. Este adevarat despre posologia heparinei nefractionate:
26. Sunt indicatii pentru trombolitice:

a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore

preventia bolii tromboembolice venoase cu risc moderat

b. Embolia pulmonara grava cu soc hemodinamic

b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii

c. Tromboza ocluziva a protezei valvulare la pacienti cu risc

tromboembolice venoase

operator scazut

c. Calciparina i.v. 5000 UI pentru AVC ischemic

d. Tratamentul fibrinolitic al AVC ischemic in primele 6 ore

d. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatie atriala

e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera

e. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru embolie pulmonara

27. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU

33. Este FALS despre posologia fondaparinux:

EXCEPTIA:

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP

a. Disectie aortica

b. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice

b. Insuficienta hepatocelulara severa

venoase

c. AIT < 6 luni

c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST

d. Sarcina

d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei

e. Traumatism < 21 de zile

pulmonare necomplicate
e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare

28. Este adevarat despre heparine:

permanenta a ST

a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa


fragmentarea polimerilor de heparina nefractionata

34. Sunt contraindicatii absolute ale heparinelor:

b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a

a. Chirurgie recenta

efectului anti-Xa

b. Asocierea cu AINS

c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1

c. Disectie aortica

d. Injectii intramusculare

41. Urmatoarele indicatii si durate de tratament pentru AVK sunt

e. Injectii intraarticulare

adevarate:
a. 6 saptamani in TVP proximala

35. Sunt contraindicatii relative ale heparinelor:

b. 3 luni in EP cu factor de risc tranzitoriu reversibil

a. Hemoragii recente

c. Cel putin 6 luni pentru TVP idiopatica

b. HTA severa

d. Pe viata la TVP + cancer

c. EI

e. Cel putin 6 luni, apoi reevaluare la TVP recidivanta

d. Pericardita
e. Trombopenie

42. Urmatoarele valori tinta ale INR corespund patologiei:


a. 2,5-3,5 pentru FiA + bioproteza

36. Inainte de tratamentul cu heparina se vor cauta urmatoarele:

b. 2,5 in FiA cu CHADS2 > 2

a. Anomalie a hemostazei

c. 2 in FiA cu CHADS2 = 1

b. Insuficienta cardiaca

d. 2-3 in FiA + SM

c. Insuficienta renala

e. 2,5-3,5 in FiA + proteza valvulara mecanica

d. Insuficienta hepatica
e. Anomalie a coagularii

43. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de


valve mecanice:

37. Urmatoarele atitudini corespund testului TCA in tranzitia

a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica

AVK-heparina:

b. FiA

a. INR prea crescut indiferent de TCA determina oprirea

c. Inlocuire valvulara mecanica in pozitie pulmonara

heparinei

d. SM asociata

b. TCA prea scazut determina cresterea heparinei si diminuarea

e. AIT in antecedente

la nevoie a AVK
c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina

44. Sunt contraindicatii ale AVK:

d. TCA normal determina cresterea AVK

a. Alaptarea

e. TCA prea crescut determina cresterea heparinei

b. Endocardita
c. Pericardita

38. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor

d. Chirurgie generala recenta

factori:

e. Insuficienta cardiaca severa

a. III
b. VI

45. Diminueaza fixarea proteica a AVK:

c. X

a. AINS

d. IX

b. Miconazol

e. Proteina C si S

c. Carbunele activat
d. Meprobamat

39. Caracterizeaza farmacodinamica AVK:

e. Ketoconazol

a. Absorbtie digestiva slaba


b. Fixare proteica puternica de ordinul a 95%

46. Induc catabolismul hepatic al AVK:

c. Fixarea proteica nu este susceptibila la modificare prin

a. Allopurinol

competitie medicamentoasa

b. Cimetidina

d. Metabolism hepatic

c. Carbamazepina

e. Ciclul enterohepatic nu este influentat in cursul unei colestaze

d. Fenitoina
e. Griseofulvina

40. Caracterizeaza durata de actiune a AVK:


a. Warfarin 36-72 ore

47. Reduc sinteza factorilor vitaminei K dependenti:

b. Acenocumarol 36-72 ore

a. AINS

c. Fluindione 2-3 zile

b. Fenitoina

d. Acenocumarol 2-3 zile

c. Amiodarona

e. Fluindione 24-48 ore

d. Miconazol

e. Ketoconazol

d. AAA
e. AVC

48. Sunt efecte proprii cumarinicelor:


a. Greata

Raspunsuri:

b. Alopecie

Complement simplu:

c. Eritem

1 B. 2 A. 3 D. 4 C. 5 D. 6 C. 7 E. 8 C. 9 B. 10

d. Urticarie

B. 11 B. 12 A. 13 E. 14 A. 15 D. 16 E. 17 E. 18 E.

e. Prurit

19 C. 20 A. 21 D. 22 B.
Complement multiplu:

49. Corespunde monitorizarii INR la pacientii tratati cu AVK:

23 A, C, E. 24 A, B. 25 A, C. 26 B, E. 27 B, C, D. 28

a. 48-96 de ore dupa orice modificare a posologiei

A, C, D, E. 29 A, C, D, E. 30 A, D, E. 31 B, D. 32 A, B.

b. La fiecare 24 de ore in zona terapeutica

33 A, C, D. 34 D, E. 35 B, C, D. 36 A, C, D, E. 37 A,

c. Saptamanal pana la stabilizare la doua recoltari succesive

C, D. 38 C, D, E. 39 B, D. 40 C, D. 41 B, C, D. 42 B, D,

d. Cel putin o data la 2 luni in perioada stabila

E. 43 B, C, D, E. 44 A, C. 45 A, B. 46 C, D, E. 47 A, C.

e. In functie de caz in cursul hemoragiei

48 A, B, D. 49 A, C, E. 50 A, B, E. 51 A, E. 52 A, B, C,
D. 53 A, C, E. 54 A, B.

50. Sunt molecule anticoagulante:


a. Danaparoida

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA LA ADULT

b. Bivalirudina
c. Griseofulvina

Complement simplu:

d. Colestiramina
e. Lepirudina

1. NU este adevarat despre stadializarea HTA:


a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1

51. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2

a. Aspirina are efect ireversibil

c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1

b. Clopidogrelul blocheaza calea ciclooxigenazei

d. TAs >180 corespunde HTA gr 3

c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin

e. TAd >110 corespunde HTA gr 3

difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace

2. Este adevarat despre riscul HTA:

e. Aspirina se recomanda in doze de 75-325 mg/zi p.o.

a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 ori


b. Risc AVC crescut de 7 ori

52. Aspirina este indicata in urmatoarele cazuri:

c. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 ori

a. Faza acuta a SCA

d. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 ori

b. AIT

e. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a

c. AVC

aortei crescut de 3 ori

d. Pericardita
e. Endocardita

3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este


FALSA:

53. Clopidogrelul este indicat in:

a. HTA necomplicata este total asimptomatica

a. AVC

b. MAPA trezire de 130/80 este HTA

b. AIT

c. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale

c. ACOMI

humerale cu manseta, cel putin doua masuratori la un minut una

d. AAA

de cealalta

e. SCA ST-

d. HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si
MAPA <125/80

54. Sunt indicatii ale anti-GPIIb/IIIa:

e. Se va lua tensiunea si in picioare la pacientii in varsta si

a. SCA ST- cu risc crescut

diabetici

b. SCA ST+ in caz de tromb masiv


c. ACOMI

4. In aprecierea riscului cardio-vascular global al HTA NU sunt

e. Reducerea consumului de lipide nesaturate

considerati factori de risc cardio-vasculari:


a. Varsta > 50 de ani la femeie

11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca

b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani

element ce confera risc crescut:

c. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IM

a. HTA grad 3

d. LDL >1,60g/l

b. >2 factori de risc cardio-vascular

e. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie

c. Afectare paraclinica de organ tinta


d. Diabet

5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA:

e. Sindrom metabolic

a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 ani


b. HDL > 1mmol/l

12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU

c. AVC precoce < 50 ani

EXCEPTIA:

d. IM inainte de 65 ani la mama

a. Diuretice

e. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat

b. Betablocante

6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA:

c. IEC

a. HVS

d. Nitrati

b. Placa carotidiana

e. ARA II

c. PWV > 12m/s


d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi

13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta

e. Clearance creatinina >60 ml/min

nu se atinge in termen de:


a. 2 saptamani

7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA:

b. 3 saptamani

a. Infarct miocardic

c. O luna

b. AIT

d. O luna si 2 saptamani

c. Nefropatie diabetica

e. Doua luni

d. Proteinurie >250 mg/24h


e. Exsudat retinian

14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele


CU EXCEPTIA:

8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA:

a. ARA II

a. ECG de repaus

b. Betablocante ala IC

b. ETT

c. Inhibitori calcici

c. Eco-Doppler al arterelor carotide

d. Diuretice tiazidice

d. Fund de ochi

e. Antialdosteronice

e. Glicemie plasmatica postprandiala


15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:
9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul

a. IEC

HTA:

b. ARA II daca nu tolereaza IEC

a. Bandeleta urinara

c. Betablocante

b. Index glezna/brat

d. Antialdosteronice

c. Fund de ochi

e. Diuretice tiazidice

d. Cuantificarea proteinuriei
e. Eco-Doppler al arterelor carotide

16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:


a. Diuretice tiazidice

10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru

b. Antialdosteronice

pacientii cu HTA CU EXCEPTIA:

c. Betcblocante

a. Normalizarea greutatii

d. Anticalcice

b. Diminuarea consumului de ceai

e. IEC

c. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zi


d. Activitate fizica regulata

17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:

a. Diuretice tiazidice

a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala

b. IEC

b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala

c. Anticalcice

c. Activarea secretiei de renina

d. Betablocante

d. Activarea secretiei de angiotensina

e. Antialdosteronice

e. Scaderea nivelului aldosteronului

18. HTA rezistenta este:

24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:

a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament

a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator

antihipertensiv dintre care un diuretic tiazidic

b. EPA flash repetitiv este semn evocator

b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament

c. Tratamentul de electie este angioplastia

antihipertensiv dintre care un diuretic antialdosteronic

d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face

c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament

scintigrafic

antihipertensiv de tip tripla terapie: antialdosteronic + IEC +

e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere

betablocant
d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament

25. NU este adevarat despre feocromocitom:

antihipertensiv dintre care un IEC

a. Benign in 90% din cazuri

e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament

b. Secreta catecolamine

antihipertensiv dintre care un ARA II

c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush


cutanat in puseul de HTA

19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:

d. Tratamentul este chirurgical

a. HTA secundara elucidata

e. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe

b. Nerespectarea tratamentului

24h

c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice


d. Suprasarcina volemica

26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:

e. Apnee in somn

a. Eliminarea de potasiu este masiva


b. Creste secretia de renina

20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:

c. Acidoza metabolica este evocatoare

a. HTA la subiectul tanar

d. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelor

b. HTA la subiectul varstnic

e. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice

c. HTA rezistenta

tratament interferent (IEC, diuretice) cu exceptia IRA II

d. HTA cu aparitie rapida


e. HTA cu agravare rapida

27. Este FALS despre hipercorticism:


a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina

21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU

b. Boala Cushing este o cauza

EXCEPTIA:

c. Cushing paraneoplazic nu este cauza

a. Vasoconstrictoare nazale

d. Obezitatea este semn evocator

b. AINS

e. Miastenia este semn evocator

c. Corticoizi
d. Estroprogestative

28. NU este cauza de HTA secundara:

e. Cefalosporine

a. Acromegalia
b. Coarctatia de aorta

22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:

c. Hipercalcemia

a. Glomerulonefrite acute

d. Hipotiroidism

b. Glomerulonefrite cronice

e. Tumori carcinoide

c. Nefropatii interstitiale acute


d. Nefropatii interstitiale cronice

29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna:

e. Hipoplazie renala unilaterala

a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110


b. Apar de obicei la pacienti normotensivi

23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:

c. Sunt insotite de suferinta viscerala

d. Sunt urgente hipertensive

e. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea

e. Sunt insotite de retinopatie severa

riscului

30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv

36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat:

CU EXCEPTIA:

a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealalta

a. Aprecierea starii de hidratare

b. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientului

b. Identificarea unei cauze ca efectul de rebound

c. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minute

c. Identificarea unei HTA secundare

d. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minute

d. Enzime cardiace

e. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici

e. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii


37. Urmatoarele definitii sunt adevarate:
31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv:

a. HTA automasurata = 135/85 mmHg

a. Hidratare abundenta

b. MAPA trezire = 130/80 mmHg

b. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de

c. MAPA somn = 120/70 mmHg

malignitate

d. MAPA 24h = 135/85 mmHg

c. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electrica

e. HTA de halat alb >140/90 mmHg

d. Regim desodat
e. Se administreaza diuretice doar in EPA

38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular:

Complement multiplu

a. Varsta > 60 ani la femeie


b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani

32. Sunt date caracteritice definitiei HTA:

c. Diabet

a. TAs > 130 mmHg

d. LDL < 1,60 g/l

b. TAs > 135 mmHg

e. HDL > 1 mmol/l

c. TAs > 140 mmHg


d. TAd > 90 mmHg

39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul

e. TAd > 100 mmHg

pacientului hipertensiv:
a. Existenta unui sindrom metabolic

33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA:

b. Existenta angorului in ultimele 2 luni

a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul III

c. Sedentaritatea

b. TAd 100-109 in HTA gradul II

d. Existenta dispneei de efort

c. TAs 140-159 in HTA gradul I

e. Consumul excesiv de alcool

d. TAd > 110 mmHg in HTA gradul III


e. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II

40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA:


a. Angor

34. Este FALS despre HTA ca factor de risc:

b. AIT

a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 ori

c. Proteinurie

b. Creste riscul de AVC de 6 ori

d. Edem gambier

c. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 ori

e. Nefropatie diabetica

d. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 ori


e. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor

41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA:

membrelor inferioare si aortei de 2 ori

a. HVS
b. PWV > 12 m/s

35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA:

c. Clearance creatinina > 60 ml/min

a. HTA este esentiala in 90% din cazuri

d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi

b. HTA necomplicata este total asimptomatica

e. Grosimea intima-medie > 0,6 mm

c. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari


independenti

42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA:

d. Pulsul presiunii nu este factor de risc

a. Acid uric seric


b. Microalbuminurie

c. Bandeleta urinara

a. ARA II

d. Fund de ochi

b. IEC

e. Glicemie plasmatica postprandiala

c. Diuretice tiazidice
d. Antialdosteronice

43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA:

e. Betablocante

a. Estimarea debitului de filtrare glomerulara


b. Kaliemie fara garou

50. In HTA cu HVS se recomanda:

c. Microalbuminurie

a. ARA II

d. Viteza undei de puls

b. IEC

e. Glicemie plasmatica postprandiala

c. Diuretice tiazidice
d. Betablocante

44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul

e. Inhibitori calcici

HTA:
a. Diminuarea consumului de ceai

51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda:

b. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi)

a. IEC

c. Activitate fizica regulata

b. Diuretice tiazidice

d. Reducerea consumului de lipide nesaturate

c. Betablocante ale IC

e. Favorizarea respectarii tratamentului

d. Antialdosteronice
e. Inhibitori calcici

45. Este adevarat despre tratamentul HTA:


a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de

52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda:

respectare riguroasa a regulilor igieno dietetice

a. ARA II

b. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut

b. IEC

c. Poate debuta cu monoterape sau biterapie

c. Betablocante

d. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in

d. Anticalcice bradicardizante

primul an chiar daca TA nu este scazuta foarte eficient

e. Diuretice tiazidice

e. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si


seara, pentru a creste complianta terapeutica

53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda:


a. IEC

46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA:

b. Diuretice tiazidice

a. Diuretice

c. Antialdosteronice

b. Betablocante

d. Betablocante

c. IEC

e. Inhibitori calcici

d. Alfablocante
e. ARA II

54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda:

47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda:

a. IEC

a. Diuretice tiazidice

b. ARA II

b. IEC

c. Anticalcice

c. Antialdosteronice

d. Metildopa

d. ARA II

e. Betablocante

e. Betablocante
48. In HTA cu DID se recomanda:

55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:

a. IEC

a. Anticalcice

b. Betablocante

b. IEC

c. ARA II daca nu sunt tolerati IEC

c. ARA II

d. Diuretice tiazidice

d. Diuretice tiazidice

e. Inhibitori calcici

e. Antialdosteronice

49. In HTA cu DNID NU se recomanda:

56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:

a. IEC

d. Se poate datora unei suprasarcini volemice

b. ARA II

e. Apare in caz de apnee in somn

c. Anticalcice
d. Antialdosteronice

63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii:

e. Diuretice tiazidice

a. HTA la tanar
b. HTA insotita de sindrom metabolic

57. In HTA din sarcina se recomanda:

c. HTA rezistenta

a. Inhibitori calcici

d. HTA maligna

b. Betablocante

e. HTA cu agravare rapida

c. IEC
d. Diuretice tiazidice

64. HTA iatrogena se poate datora:

e. Metildopa

a. Simpatoliticelor
b. AINS

58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:

c. Corticoizi

a. Diuretice tiazidice

d. Estroprogestative

b. IEC

e. Cefalosporine

c. ARA II
d. Anticalcice

65. HTA de cauza toxica se poate datora:

e. Antialdosteronice

a. Alcoolului
b. Marijuanei

59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:

c. Cocainei

a. Betablocante

d. Amfetaminelor

b. IEC

e. Heroinei

c. ARA II
d. Diuretice

66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara:

e. Anticalcice

a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice

60. In HTA la varstnic NU se recomanda:

c. Nefropatii interstitiale acute

a. IEC

d. Nefropatii interstitiale cronice

b. ARA II

e. Tuberculoza renala

c. Anticalcice
d. Antialdosteronice

67. NU caracterizeaza HTA renovasculara:

e. Betablocante

a. Disectia posttraumatica este o cauza rara


b. EPA flash repetitiv este semn evocator

61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:

c. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazuta

a. Diuretice tiazidice

d. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CT

b. Antialdosteronice

e. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa

c. Inhibitori calcici

IEC

d. Betablocante

68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom:

e. ARA II

a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBG


b. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocante

62. Este adevarat despre HTA rezistenta:

c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu flush

a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic

cutanat in puseul de HTA

asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic tiazidic

d. Feocromocitomul este o tumora cromatofina

b. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic

e. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri

asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic


antialdosteronic

69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului

c. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic

primar:

asociat cu terapie antihipertensiva dintre care un diuretic de ansa

a. Creste productia de aldosteron

b. Creste absorbtia de glicirzina

76. Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele:

c. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP

a. Eclampsia

d. Eliminare masiva de potasiu

b. IRA prin nefroangioscleroza maligna

e. Natremia ramane normala

c. Distructie renala unilaterala prin hidronefroza


d. Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica

70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:

e. Retinopatie severa

a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazuta


b. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescuta

Raspunsuri:

c. Este evocatoare hipokaliemia severa

Complement simplu:

d. Este evocatoare alcaloza metabolica

1 C. 2 B. 3 B. 4 A. 5 D. 6 E. 7 D. 8 A. 9 A. 10

e. Este evocatoare kaliureza importanta

E. 11 B. 12 D. 13 C. 14 C. 15 E. 16 D. 17 B. 18
A. 19 A. 20 B. 21 E. 22 C. 23 E. 24 A. 25 C. 26

71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului:

A. 27 C. 28 D. 29 A. 30 E. 31 B.

a. Secretia de cortizol inhiba secretia de renina

Complement multiplu:

b. Boala Cushing este o cauza

32 C, D. 33 B, C, D, E. 34 B, C. 35 D, E. 36 B, D, E. 37

c. Cushing paraneolpazic este o cauza

A, C, E. 38 A, B, C. 39 A, C, E. 40 A, B, C, E. 41 A,

d. Obezitatea nu este evocatoare

B, D. 42 A, C. 43 C, D, E. 44 B, D. 45 A, B, C. 46 A,

e. Vergeturile sunt evocatoare

B, C, E. 47 B, C, D, E. 48 A, C. 49 C, D, E. 50 A, C. 51
A, B, C, D. 52 A, B, E. 53 B, E. 54 A, B, D, E. 55 B, D.

72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara:

56 A, B. 57 A, B, E. 58 A, E. 59 A, B, D. 60 A, B, D,

a. Acromegalia

E. 61 A, C. 62 A, D, E. 63 A, C, D, E. 64 B, C, D. 65

b. Gigantismul

A, C, D. 66 A, B, D, E. 67 C, D. 68 A, B, D, E. 69 A, D,

c. Hiperparatiroidia

E. 70 A, C, D, E. 71 A, D. 72 A, C, D. 73 A, D, E. 74

d. Coarctatia de aorta

B, C. 75 A, C, D. 76 A, B, D, E.

e. Tetralogia Fallot
INSUFICIENTA CARDIACA LA ADULT
73. Este adevarat despre HTA maligna:
a. TAs > 180 mmHg

Complement simplu:

b. TAd > 100 mmHg


c. Apare la pacient normotensiv

1. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei cardiace la

d. Insotita de suferinta viscerala

adult:

e. Insotita de retinopatie severa

a. Hipertrofia ventriculara stanga reduce tensiunea parietala


b. Dilatarea ventriculara stanga corespunde legii Laplace

74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv:

c. Vasodilatatia prin intermediul angiotensinei II este mecanism

a. Aprecierea starii de hidratare

compensator periferic

b. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensiv

d. Factorul natriuretic atrial determina cresterea secretiei de

c. Fund de ochi in urgenta la toti pacientii

aldosteron

d. Se vor face enzimele cardiace

e. Bradicardia este mecanism compensator cardiac

e. Se va face un bilant hepatic complet


2. Urmatoarele sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:
75. Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv:

a. Tirotoxicoza

a. Spitalizare in caz de HTA maligna

b. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita

b. In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA

c. Cord pulmonar cronic

c. De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa

d. Boala Steinert

electrica

e. Boala Paget

d. De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante


e. Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece

3. NU este etiologie a insuficientei ventriculare prin tulburari ale

pacientii pot dezvolta hipovolemie

functiei pompa:
a. Insuficienta mitrala acuta

b. Insuficienta aortica acuta

e. NT-proBNP 2500 pg/ml Nu contribuie la diagnostic

c. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita


d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita

10. Este FALS despre ecografia cardiaca transtoracica in

e. CMHO

diagnosticul insuficientei cardiace la adult:


a. Cuantifica insuficienta cardiaca

4. Urmatoarele manifestari corespund clasei NYHA:

b. FEVS < 40% inseamna IC sistolica

a. Clasa I Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante

c. Nu poate diagnostica etiologia

b. Clasa III Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite

d. Poate diagnostica complicatii ca regurgitarea mitrala, HTAP

c. Clasa IV Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante

e. Examen cheie de monitorizare a evolutiei

d. Clasa II Fara dispnee sau oboseala in timpul activitatilor


obisnuite

11. Sunt examene practicate in diagnosticul insuficientei cardiace

e. Clasa II Limitare franca a activitatilor

la adult CU EXCEPTIA:
a. Ventriculografie cu technetiu 99m

5. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU

b. Coronarografie sistematic la cei cu insuficienta sistolica

EXCEPTIA:

c. VO2 de varf sau VO2 max in bilantul pretransplant

a. Astenie

d. Holter de tensiune arteriala

b. Lentoare psihomotorie

e. Oximetrie nocturna

c. Dureri abdominale
d. Oligurie

12. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU

e. Angor

EXCEPTIA:
a. Oprirea tratamentului

6. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta cardiaca:

b. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta

a. Tahicardie

c. Puseu de hipertensiune

b. Galop protodiastolic

d. Astm bronsic

c. Suflu protosistolic endoapexian

e. Tratament tahicardizant sau inotrop pozitiv

d. Zgomot 2 accentuat in pulmonar daca se asociaza HTAP


e. Zgomot 4 contemporan cu sistola atriala

13. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta


cardiaca:

7. Caracterizeaza ECG in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. FEVS prabusita

a. Tahicardie sinusala

b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace

b. Semne de hipertrofie ventriculara dreapta

c. Disfunctia VD

c. Semne de hipertrofie ventriculara stanga

d. QRS larg

d. Extrasistole ventriculare

e. BNP crescut

e. Tahicardie ventriculara
14. Fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta
8. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul

cardiaca CU EXCEPTIA:

insuficientei cardiace CU EXCEPTIA:

a. Regim hiposodat < 4 mg/zi in caz de insuficienta cardiaca

a. Serologie HIV

avansata

b. Ionogrma sanguina

b. Vaccinare antigripala

c. Volum globular mediu

c. Restrictie hidrica < 500-700 ml/zi in caz de hiponatremie de

d. TTGO

dilutie

e. HbA1c la coronarieni

d. Oprirea consumului de alcool


e. Corectia factorilor de risc cardio-vascular

9. Urmatoarele valori ale BNP si NT-proBNP corespund origini


dispneei:

15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul

a. BNP 124 pg/ml Dispnee de origine pulmonara

farmacologic al insuficientei cardiace:

b. NT-proBNP 1800 pg/ml Nu contribuie la diagnostic

a. Diureticele care economisesc potasiul au indicatie in

c. BNP 432 pg/ml Nu contribuie la diagnostic

insuficienta renala

d. NT-proBNP 432 pg/ml Dispnee de origine cardiaca

b. Carvedilolul si Bisoprololul sunt singurele betablocante

c. Calcifiere a pulmonarei

autorizate in IC

d. Revarsate pleurale

c. IEC se instituie progresiv duopa instituirea tratamentului cu

e. Atelectazii

betablocante
d. Antiaritmicele de clasa I au indicatie in fibrilatia atriala

21. Este FALS despre tratamentul insuficientei cardiace

permanenta

diastolice:

e. Inhibitorii de calciu se recomanda in locul IEC daca acestea

a. Insista asupra reducerii ponderale

provoaca tuse

b. Este identic cu cel al insuficientei sistolice


c. Nu se recomanda derivatii nitrati datorita supraincarcarii

16. Urmatoarele recomandari referitoare la tratament NU

pulmonare

corespund claselor NYHA:

d. Insista asupra controlului HTA

a. Clasa I Betablocante post infarct miocardic

e. Insita asupra restaurarii ritmului sinusal

b. Clasa II Diuretice de ansa in caz de congestie


c. Clasa III Antialdosteronic doar in stare de post infarct

22. NU se recomanda in edemul pulmonar acut cu TAs > 100

miocardic recent

mmHg:

d. Clasa III Digitalice

a. Dobutamina

e. Clasa IV Diuretice i.v. daca exista semne congestive

b. Furosemid
c. Oxigenoterapie

17. Sunt afirmatii FALSE referitor la tratamentul nefarmacologic

d. Derivati nitrati

al insuficientei cardiace:

e. Anticoagulante

a. DTDVS > 30 mm/m2, FEVS < 35% si QRS >120 ms in ritm


sinusal reprezinta indicatie pentru pacemaker tricameral

23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in

b. TV sau FV in faza acuta reprezinta indicatie pentru defibrilator

insuficienta cardiaca este adevarata:

implantabil

a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de

c. Pacienti coronarieni NYHA II sau III cu FEVS d. Puseul

zile

refractar la tratament farmacologic este indicatie pentru

b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare

contrapulsatie aortica

palier

e. VO2 max < 14 ml/kgc/min este indicatie de transplant

c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la


2 saptamani

18. NU este contraindicatie pentru transplantul cardiac in

d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la

insuficienta cardiaca la adult:

fiecare saptamana

a. Varsta > 55 60 ani la barbat

e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni

b. HTAP precapilara fixata


c. Stare psihiatrica incompatibila

Complement multiplu:

d. Neoplazie
e. Infectie activa HIV

24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta


cardiaca la adult:

19. Este etiologie a insuficientei cardiace diastolice CU

a. Tahicardie

EXCEPTIA:

b. Bradicardie

a. Cardiopatia ischemica

c. Dilatarea ventriculului stang

b. Inima senila

d. Hipertrofia ventriculului stang

c. Cardiopatii restrictive

e. Activarea secretiei de arginina vasopresina

d. CMHO
e. Cardiopatie dilatativa

25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii


perfierice in insuficienta cardiaca sunt adevarate:

20. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul

a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si

insuficientei cardiace diastolice:

cresterea perfuziei glomerulare

a. Cardiomegalie

b. Activarea secretiei de arginina vasopresina determina

b. Calcifiere a tricuspidei

vasconstrictie si reducere a diurezei

c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie

a. Presiunea arteriala se penseaza

d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie

b. Deviere a socului apexian in jos la dreapta

e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie

c. Galop telediastolic
d. Galop protodiastolic

26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi

e. Sibilante unilaterale in caz de pseudoastm cardiac

prin alterarea functiei musculare:


a. Virusul Coxasackie

33. Urmatoarele elemente radiologice sunt caracteristice

b. CMHO

insuficientei cardiace:

c. Acromegalia

a. Cardiomegalie daca ICT > 0,4

d. Boala Paget

b. Cardiomegalie daca ICT < 0,5

e. Boala Steinert

c. Bronhograma aeriana
d. Revarsat pleural bilateral

27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin

e. Opacitati vagi, perihilare, confluente

tulburari ale functiei pompa:


a. Stenoza aortica

34. Urmatoarele explorari biologice sunt efectuate sistematic in

b. Stenoza mitrala

diagnosticul insuficientei cardiace:

c. Coarctatie de aorta

a. Determinarea clearance-ului creatininei

d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita

b. Volumul globula mediu

e. CMHO

c. Serologie HIV la tineri


d. HbA1c la coronarieni

28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut:

e. TTGO

a. Anemie cronica
b. Boala Paget

35. Este adevarat despre valorile BNP si NT-proBNP:

c. Boala Steinert

a. Daca BNP = 150 pg/ml dispneea este foarte probabil de

d. Boala Chagas

origine pulmonara

e. Carenta de vitamina B1

b. Daca NT-proBNP = 401 pg/ml dispneea este foarte probabil

29. Sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:

de origine cardiaca

a. Stenoza mitrala stransa

c. Daca NT-proBNP = 399 pg/ml dispneea este foarte probabil de

b. Stenoza aortica

origine pulmonara

c. Coarctatie de aorta

d. Daca BNP = 301 dispneea este foarte probabil de origine

d. Cord pulmonar cronic postembolic

cardiaca

e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva

e. Daca BNP = 300 contribuie foarte putin la diagnosticarea


originii dispneei

30. Urmatoarele corelatii corespund stadializarii NYHA:


a. Clasa III Fara jena in repaus

36. Este FALS despre ecografica cardiaca transtoracica in

b. Clasa II Fara jena in repaus

diagnosticul insuficientei cardiace:

c. Clasa IV Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite

a. Este un examen fundamental

d. Clasa I Dispnee doar ca urmare a eforturilor importante

b. FEVS > 50% este normala

e. Clasa II Limitare franca a activitatilor

c. Poate diagnostica HTAP


d. Nu poate cuantifica fractia de scurtare

31. In diagnosticul insuficientei cardiace urmatoarele sunt semne

e. Poate diagnostica valvulopatii

periferice de debit scazut:


a. Astenie

37. Este adevarat despre investigatiile din diagnosticul

b. Dureri toracice

insuficientei cardiace:

c. Varsaturi

a. Diagnosticarea scintigrafica a ischemiei se face cu technetiu 99

d. Lentoare psihomotorie

m.

e. Disurie

b. In caz de slaba probabilitate de cardiopatie ischemica la tanar


se recomanda coroscanare

32. Caracterizeaza examenul clinic in insuficienta cardiaca:

c. VO2 max este masurat sistematic in bilantul pretransplant

d. Oximetria nocturna se foloseste pentru diagnosticarea apneei

c. Vor fi introduse in caz de decompensare

in somn

d. Singurele molecule autorizate sunt carvedilol si bisoprolol

e. Cateterismul drept masoare debitul cardiac prin termodilutie

e. Nu afecteaza mortalitatea cardio-vasculara

38. Sunt factori de decompensare ai insuficientei cardiace:

44. Este adevarat despre derivatii nitrati in tratamentul IC:

a. Tratament tahicardizant

a. Nu influenteaza prognosticul

b. Pneumopatie

b. Reprezinta tratament preventiv pentru EPA

c. AVC

c. Determina reducerea postsarcinii

d. AIT

d. Determina reducerea presarcinii

e. Boala Paget

e. Se folosesc in caz de IC avansata care ramane simptomatica


sub IEC, betablocante si diuretice

39. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta


cardiaca:

45. Este adevarat despre tratamentul IC:

a. VO2 max < 14 ml/kgc/min

a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar

b. Disfunctia VD

b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie

c. Cardiopatie ischemica

atriala paroxistica

d. Tulburari ventriculare de ritm

c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea

e. Hiponatremie

d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul


e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul

40. NU fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in

IV

insuficienta cardiaca:
a. Regim sarac in sare < 4mg/zi in forma putin evoluata

46. NU caracterizeaza indicatiile terapeutice in functie de clasa

b. Restrictie hidrica <1 l/zi in caz de hiponatremie de dilutie

NYHA:

c. Oprirea consumului de alcool

a. Clasa I Betablocantele insuficientei cardiace

d. Activitate fizica moderata dar regulata

b. Clasa II Antialdosteronic in caz de stare post IM recent

e. Vaccinare antipneumococica

c. Clasa IV Diuretice i.v. in caz de semne congestive


d. Clasa III Diuretice ale ansei in caz de semne congestive

41. Este adevarat despre diuretice in tratamentul insuficientei

e. Clasa III Antialdosteronic in caz de stare post IM recent

cardiace:
a. Se folosesc in tratamentul simptomatic al supraincarcarii saline

47. Urmatoarele afirmatii depsre tratamentul nefarmacologic al

b. Se recomanda diuretice ale ansei in caz de EPA

IC sunt FALSE:

c. Se recomanda diuretice ale ansei in tratamentul de fond

a. Resincronizarea ventriculara prin implantarea unui pacemaker

d. Se recomanda diuretice care economisesc potasiul in

tricameral este indicata la un pacient NYHA II-III cu DTDVS >

insuficienta renala

20 mm/m2 si FEVS<40%

e. Diureticele care economisesc potasiul reduc mortalitatea in IC

b. TV sustinuta spontana simptomatica pe cardiopatie este

din stadiile III-IV

indicatie de defibrilator implantabil


c. Pacientii de clasa NYHA II-III cu FEVS < 30% masurata la

42. NU caracterizeaza tratamentul cu IEC in insuficienta

cel putin 1 luna dupa IM au indicatie de defibrilator implantabil

cardiaca:

d. Socul cardiogenic refractar nu are indicatie de contrapulsatie

a. Reprezinta tratamentul de referinta chiar si pentru clasa I

aortica

b. Determina vasoconstrictie arteriala si venoasa

e. Transplantul cardiac are o rata de supravietuire le 1 and de

c. Se introduc in doze mici si se cresc progresiv

80%

d. In caz de intoleranta (tuse) vor fi inlocuiti cu inhibitori calcici


e. Previn remodelarea ventriculara

48. Sunt contraindicatii pentru transplantul cardiac in IC:


a. Neoplazie

43. Este adevarat despre betablocante in tratamentul insuficientei

b. Varsta > 55 ani la barbati

cardiace:

c. HTAP precapilara fixata

a. Reduc mortile subite

d. Pneumopatie

b. Reduc jena functionala

e. Stare psihiatrica incompatibila

49. NU sunt complicatii ale transplantului cardiac in IC:

C, E. 49 B, C. 50 B, C, D. 51 A, B, C. 52 B, C. 53 A, B,

a. Insuficienta renala

E.

b. Embolie
c. Puseu ischemic

PRESCRIEREA SI SUPRAVEGHEREA DIURETICELOR

d. Limfom
e. Alterarea grefonului prin ateroscleroza

Complement simplu:

50. Sunt etiologii are insuficientei cardiace diastolice:

1. Caracterizeaza diureticele de ansa:

a. HTAP

a. Cresc natriureza in TCD

b. CMHO

b. Blocheaza reabsorbtia Na in TCD

c. Pericardita constrictiva

c. Inhiba actiunea ADH asupra tubului colector

d. Cardiopatii restrictive

d. Au efect anticalciuric

e. Stenoza mitrala

e. Au efect anti-ADH

51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica:

2. NU este contraindicatie pentru diureticele de ansa:

a. FEVS > 40%

a. Obstacol pe caile urinare

b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie

b. Hiponatremie < 130 mmol/l c. Creatinina > 200 micromoli/l

c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace

d. Encefalopatie hepatica

sistolice

e. Alaptare

d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara


e. Are semne clinice specifice revasatul pleural

3. Sunt indicatii pentru diureticele tiazidice:


a. Diabet insipid nefrogen

52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100

b. Insuficienta cardiaca

mmHg CU EXCEPTIA:

c. Hipercalcemie

a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3

d. Miastenie

l/24h

e. Carenta in acid folic

b. Fara derivati nitrati


c. Dobutamina

4. NU este efect secundar al diureticelor tiazidice:

d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta

a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa

e. Oxigenoterapie nazala

b. Cresterea uricemiei
c. Cresterea glicemiei

53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC:

d. Ototoxicitate

a. ECG cel putin o data pe an

e. Leucopenie

b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila


c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni

5. Caracterizeaza farmacocinetica diureticelor care economisesc

d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni

potasiu:

e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili

a. Relatia doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala


severa

Raspunsuri:

b. Insuficient in cazul insuficientei renale

Complement simplu:

c. Eficient in 30 de min p.o.

1 A. 2 C. 3 D. 4 B. 5 E. 6 C. 7 E. 8 D. 9 B. 10

d. Eficient intr-o ora p.o.

C. 11 D. 12 E. 13 B. 14 A. 15 B. 16 C. 17 B. 18

e. Eficient in 24h p.o.

A. 19 E. 20 D. 21 C. 22 A. 23 B.
Complement multiplu:

6. Sunt indicatii ale inhibitorilor anhidrazei carbonice CU

24 A, C, D, E. 25 B, D. 26 A, C, E. 27 B, D. 28 A, B, E.

EXCEPTIA:

29 A, D, E.30 A, B. 31 A, C, D. 32 A, C, D. 33 C, D, E.

a. Glaucom acut

34 A, B, C, D. 35 C, E. 36 B, D. 37 B, C, D, E. 38 B, C,

b. Edeme cerebrale posttraumatice

E. 39 A, C. 40 A, B. 41 A, B, E. 42 B, D. 43 A, B, D.

c. Rau de munte

44 A, C, D, E. 45 A, C, D, E. 46 A, E. 47 A, D. 48 A,

d. Insuficienta hepatica sau renala

e. Cord pulmonar cronic cu hipercapnie simptomatica

1. Este FALS conform PNNS:


a. Fructe si legume la fiecare masa

Complement multiplu:

b. Materii grase adaugate se va limita consumul


c. Produse zaharoase de 3 ori pe zi

7. Sunt contraindicatii ale diureticelor de ansa:

d. Bauturi apa dupa dorinta

a. Obstacol pe caile urinare

e. Carne, peste, oua 1-2 ori pe zi

b. Alaptare
c. Insuficienta renala

2. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:

d. Carenta in acid folic

a. Scaderea densitatii calorice in hipercolesterolemie

e. Hiperkaliemie

b. Cresterea activitatii fizice in reflux


c. Scaderea aportul de apa in diabetul de tip 2

8. Caracterizeaza posologia diureticelor de ansa:

d. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic

a. 20-40 mg p.o. la varstnic in 1-2 prize pe zi

e. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie

b. 120-240 mg i.v. in edemul pulmonar acut


c. Doza unica in EPA

3. Urmatoarele recomandari sunt FALSE:

d. Adaugare de potasiu inca de la initierea tratamentului

a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic

e. Monitorizare a ionogramei si creatininei

b. Cresterea activitatii fizice in diabetul de tip 2


c. Lupta contra subnutritiei in reflux

9. Sunt proprietati ale diureticelor tiazidice:

d. Scaderea aportului de alcool in hipertrigliceridemie

a. Blocheaza absorbtia de Na si Cl la nivelul TCD

e. Scaderea aportului proteic in sindromul nefrotic

b. Blocheaza reabsorbtia Na in Ansa Henle


c. Au efect anticalciuric

4. Sunt cauze de edeme unilaterale CU EXCEPTIA:

d. Au efect calciuric

a. Insuficienta cardiaca

e. Au efect anti-ADH

b. Tromboflebita
c. Metastaza ganglionara

10. Sunt efecte secundare ale diureticelor care economisesc

d. Filarioza

potasiul:

e. Erizipel

a. Cefalee
b. Somnolenta

5. Sunt cauze de edeme bilaterale CU EXCEPTIA:

c. Anemie megaloblastica

a. Insuficienta renala

d. Leucopenie

b. Insuficienta hepatocelulalra

e. Trombopenie

c. Inhibitori calcici
d. Erizipel

11. Este adevarat despre inhibitorii anhidrazei carbonice:

e. Edeme ciclice idiopatice

a. Sunt utili in glaucomul acut


b. Determina acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si

Complement multiplu:

hipocapnie
c. Determina o crestere a secretiei LCR

6. Sunt cauze de edeme unilaterale:

d. Determina hipoglicemie

a. Filarioza

e. Sunt contraindicati in caz de insuficienta cardiaca

b. Edeme ciclice idiopatice

Raspunsuri:

c. Tromboflebita

Complement simplu:

d. Insuficienta hepatocelulara

1 A. 2 C. 3 A. 4 D. 5 E. 6 D.

e. Sindrom nefrotic

Complement multiplu:
7 A, B. 8 A, D, E. 9 A, C, E. 10 A, B, C. 11 A, B.

7. Sunt cauze de edeme bilaterale:


a. Tromboflebita

PRESCRIEREA UNUI REGIM DIETETIC SI EDEMELE

b. Insuficienta renala
c. Insuficienta cardiaca

Complement simplu:

d. Insuficienta hepatocelulara

e. Filarioza

e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative

8. Este adevarat despre recomandarile PNNS:

3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:

a. Se va limita consumul materiilor grase adaugate

a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet

b. Se va limita consumul de sare

b. Apare o suprasarcina volemica cronica

c. Carne, peste, oua de 3 ori pe zi

c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor

d. Lapte si produse lactate la fiecare masa

d. Scade presiunea de umplere

e. Fructe si legume cel putin 5 pe zi

e. Creste debitul sistemic

9. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:

4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase

a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic

CU EXCEPTIA:

b. Scaderea densitatii calorice in reflux

a. Fals panaritiu Osler

c. Cresterea activitatii fizice in reflux

b. Placi Janeway

d. Scaderea aportului de apa in hepatopatia alcoolica

c. Noduli Roth

e. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic

d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei


e. Splenomegalie

10. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:


a. Cresterea activitatii fizice in hepatopatia alcoolica

5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul

b. Scaderea aportului de alcool in hipercolesterolemie

endocarditei infectioase:

c. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii

d. Scaderea aportului de proteine in sindromul nefrotic

b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella)

e. Cresterea activtatii fizice in HTA

c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza


proteinelor

Raspunsuri:

d. Proteinurie pe 24h

Complement simplu:

e. Markeri imunologici de forme subacute

1 C. 2 D. 3 C. 4 A. 5 D.
Complement multiplu:

6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in

6 A, C. 7 B, C, D. 8 A, B, E. 9 A, B, E. 10 D, E.

diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:


a. Caracterul pediculat al vegetatiilor

ENDOCARDITA INFECTIOASA

b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm


c. Valvulopatia subiacenta

Complement simplu:

d. Complicatii locale ca abcesul


e. Functia ventriculara stanga

1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita


infectioasa CU EXCEPTIA:

7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca

a. Insuficienta aortica

exista:

b. Bioproteze valvulare

a. 2 criterii majore Duke

c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke

d. Bicuspidie aortica

c. 5 criterii minore Duke

e. Cardiomiopatie obstructiva

d. 4 criterii minore Duke


e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke

2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei


infectioase:

8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura

a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de

constituie criteriu major Duke CU EXCEPTIA:

boala Osler

a. Streptococcus viridans

b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara

b. Stafilococcus epidermidis

c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele

c. Haemofilus

tricuspide la toxicomani

d. Kingella

d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara

e. Coxiella burnetii

a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS


9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA:

b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica

a. Valvulopatie

c. Abcese de inel sau septale necontrolate

b. Febra > 38 de grade

d. Endocardita fungica

c. Hemoragie intracraniana

e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita

d. Factor reumatoid

vegetatiilor > 10 mm

e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara


16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase:
10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in

a. Este cea mai importanta

endocardita infectioasa:

b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia

a. HTAP

stomatologica bianuala

b. FEVS scazuta

c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii

c. Leziuni sub-aortice

antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii

d. Endocardita pe proteza

d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C

e. Scurgere aortica voluminoasa

e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din


grupa A

11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU


EXCEPTIA:

Complement multiplu:

a. Distructie valvulara
b. Insuficienta cardiaca

17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru

c. Anevrism micotic aortic

endocardita infectioasa:

d. Abces septal ce determina BAV

a. Bioprotezele

e. Infarct miocardic prin embolie coronara

b. Protezele mecanice
c. PVM cu IM

12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de

d. IA

antibioterapie in endocardita infectioasa:

e. IM

a. Persistenta portii de intrare


b. Flebita

18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI

c. Abces paravalvular

sunt negrupabili dupa Lancefield:

d. Infectie necontrolata la nivel local

a. Mitis

e. Splenomegalie

b. Sanguis
c. Bovis

13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni:

d. Salivarius

a. Streptococi Ceftriaxona 4 saptamanai

e. Mutans

b. Enterococi Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani


c. Stafilococi meti-S Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6

19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:

saptamani

a. Dau forme emboligene

d. Coxiella burnetti Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile

b. Principalii sunt aureus si epidermidis

e. Hemoculturi negative Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani

c. Poarta de intrare ORL sau dentara

14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe

d. Adeseori rezistenti la antibiotice

proteza:

e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani

a. Streptococi Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani


b. Stafilococi meti-S Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:

c. Stafilococi meti-R Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai

a. Haemofilus

d. Hemoculturi negative Rifampicina 6 saptamani

b. Actinobacter

e. Hemoculturi negative Gentamicina 15 zile

c. Cardiobacterium
d. Escherichia

15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita


infectioasa:

e. Kingella

21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:

c. Diagnosticare cu intarziere

a. Cardiomegalie

d. DNID

b. Fals panaritiu Osler

e. AVC

c. Placi Janeway
d. Noduli Roth

28. Sunt complicatii neurologice ale EI:

e. Suflu de regurgitare

a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism


micotic

22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din

b. Abces cerebral

diagnosticul EI:

c. Meningita bacteriana

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul

d. Anevrism micotic cerebral

puseelor febrile si frisoanelor

e. AVC embolic

b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale


c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza

29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie

proteinelor

in EI:

d. Latex Waaler Rose

a. Alergie la antibiotice

e. TFA VDRL

b. Reinoculare prin alta poarta de intrare


c. Embolie septica splenica

23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de

d. Glomerulonefrita

intrare in diagnosticul EI:

e. Limfangita la nivelul portii de intrare

a. Examen panoramic dentar


b. Radiografie a sinusurilor

30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu

c. CT abdomino-pelvian

Coxiella Burnetti pe valva nativa:

d. Scintigrafie cardiaca

a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni

e. Body-scanner

b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani


c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni

24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:

d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni

a. Examen anatomopatologic pozitiv

e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke


c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile

31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu

d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke

Stafilococi meti-R pe proteza valvulara:

e. 5 criterii minore Duke

a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani


b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani

25. Sunt criterii majore Duke:

c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile

a. Vegetatie de valva protetica pe ETT

d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai

b. Abces de valva protetica pe ETE

e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani

c. Ac IgG antifaza I > 1/800


d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara

32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in

e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella

EI:

26. Sunt criterii minore Duke:

a. IA severa fara indicatie hemodinamica

a. Toxicomanie i.v.

b. IM severa cu indicatie hemodinamica

b. Febra > 38 de grade

c. IM severa fara indicatie hemodinamica

c. Hemoragie intracraniana

d. Endocardita fungica

d. Factor reumatoid

e. Abcese de inel sau septale

e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus


33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase:
27. Urmatorii factori de prognostic negativi ai EI sunt complicatii

a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de

ale EI:

profilaxie a EI

a. Soc septic

b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti

b. Disfunctie severa de proteza

valvularii

c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C

e. Tumora pericardica

d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C riscul cel


mai crescut

5. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul

e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar

pericarditei acute:

cu risc crescut

a. Serologie HIV
b. Bilant tiroidian

Raspunsuri:

c. Enzime pancreatice

Complement simplu:

d. Dozarea markerilor tumorali

1 B. 2 D. 3 A. 4 D. 5 B. 6 B. 7 E. 8 B. 9 E. 10

e. Diagnosticarea tuberculozei

D. 11 C. 12 E. 13 A. 14 C. 15 B. 16 D.
Complement multiplu:

6. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala CU

17 A, B. 18 A, B,D, E. 19 A, B, E. 20 A, C, E. 21 B, C,

EXCEPTIA:

D. 22 A, C, D, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, E. 25 A, B, C,

a. Infectie ORL banala in zilele precedente

E. 26 A, B, C, D. 27 A, C, E. 28 A, B, C, E. 29 A, C, D.

b. Recidive frecvente

30 A, C. 31 B, C, D. 32 A, C. 33 A, B, E

c. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare


d. Constituire lenta, diagnosticata de obicei in stadiul de

PERICARDITA

tamponada
e. Determinata de virusi hepatitici

Complement simplu:
7. Sunt cauze rare de pericardita CU EXCEPTIA:
1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU

a. Tuberculoza

EXCEPTIA:

b. Lupus

a. Precordiala

c. HIV

b. Iradianta

d. RAA

c. Constrictiva

e. Radioterapia

d. Insensibila la trinitrina
e. Calmata in pozitie sezanda

8. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul simptomatic al


pericarditei acute este FALSA:

2. Caracterizeaza frecatura pericardica:

a. Se recomanda concediu medical 15 zile

a. Zgomot profund, sistolic

b. Se recomanda aspirina 3 grame in primele 7 zile

b. Constanta

c. Se recomanda aspirina 1 gram in a 3-a saptamana

c. Auzit mai bine in pozitie sezanda

d. Se recomanda tratament anticoagulant

d. Dispare in apnee

e. Se recomanda control clinic, explorari biologice si ecografic la

e. Foarte putin variabila in timp

sfarsitul tratamentului

3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta:

9. Caracterizeaza miopericardita:

a. Microvoltaj

a. Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen

b. Alternanta electrica

b. Apar unde Q de necroza

c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda

c. Nu apar tulburari de cinetica

d. Subdenivelare a PQ

d. Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic

e. Tahicardie sinusala

e. Tratamentul consta in grefa in urgenta

4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului

10. Sunt semne clinice caracteristice tamponadei CU

de pericardita acuta:

EXCEPTIA:

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace

a. Soc cardiogen

b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a

b. Fara semne de EPA

septului interventricular

c. Semne stangi majore

c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare

d. Puls paradoxal Kussmaul

d. Tulburare a cineticii segmentare

e. Scadere a presiunii arteriale in timpul inspiratiei > 10 mmHg

c. Subdenivelare a PQ
11. NU este adevarat despre tratamentul tamponadei:

d. Bradicardie sinusala

a. Se va respecta pozitia semisezanda

e. ESV

b. Se va opri orice tratament anticoagulant


c. Drenaj chirurgical in urgenta

18. Urmatoarele elmente radiografice apar in pericardita acuta:

d. Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului

a. Cardiomegalie in ceainic

e. Se va evita culcarea pacientului

b. Cardiomegalie in carafa
c. Calcificari pleurale

12. Sunt criterii diagnostice ecografice pentru pericardita cronica

d. Opacifiere a sacului pericardic

constrictiva CU EXCEPTIA:

e. Revarsat pleural

a. Adiastolie a cavitatilor cardiace


b. Ingrosare pericardica

19. Sunt criterii etiologice in ecografia cardiaca din pericardita

c. Revarsat pericardic absent

acuta:

d. Revarsat pericardic putin abundent

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace

e. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare

b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a


septului interventricular

Complement multiplu:

c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare


d. Tulburare a cineticii segmentare

13. Caracterizeaza durerea pericardica in pericardita acuta:

e. Tumora pericardica

a. Iradianta
b. Precordiala

20. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul

c. Constrictiva

pericarditei acute:

d. Sensibila la trinitrina

a. Serologie HIV

e. Intensificata in decubit

b. Enzime pancreatice
c. Bilant tiroidian

14. Caracterizeaza sindromul infectios din pericardita acuta:

d. Diagnosticarea unei afectiuni autoimune

a. Febra

e. IDR

b. Astenie
c. Artralgii

21. Urmatorii virusi sunt incriminati in pericardita acuta:

d. Mialgii

a. Coxsackie

e. Scadere ponderala

b. Paragripal
c. VZV

15. NU este semn de tamponada in pericardita acuta:

d. Virusi hepatitici

a. Insuficienta cardiaca dreapta

e. Adenovirus

b. Insuficienta cardiaca stanga


c. Semne de soc

22. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala:

d. EPA

a. Cauza rara

e. Puls paradoxal

b. Infectie ORL banala in zilele precedente


c. Diagnosticat in faza de tamponada datorita evolutiei subacute

16. Sunt stadii caracteristice ECG in evolutia pericarditei acute:

d. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare

a. Supradenivelare ST cu semn in oglinda, convexa in sus

e. Recidive frecvente

b. Normalizare ST cu aplatizare a undelor T


c. Negativare a undelor T

23. Sunt elemente caracteristice ale pericarditei acute de etiologie

d. Normalizare a undelor T

neoplazica:

e. Persistenta supradenivelarii ST

a. Constituire lenta, putin zgomotoasa


b. Diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada

17. Sunt elemente caracteristice ECG in pericardita acuta:

c. Tratamentul consta in drenajul pericardic

a. Microvoltaj constant

d. Evocatoare este imunodepresia

b. Alternanta electrica

e. Este o cauza foarte rara

30. Urmatoarele variante reprezinta tratamentul preventiv al


24. NU caracterizeaza pericardita acuta de etiologie tuberculoasa:

pericarditei cronice constrictive:

a. Debut brutal cu durere constrictiva pe fond de dispnee

a. Drenajul in stadiul acut

agravata recent

b. Drenajul in stadiul cronic

b. Tratament cu corticoizi pentru diminuarea riscului de evolutie

c. Corticoizi

spre pericardita cronica constrictiva

d. Colchicina

c. Tratamentul consta in drenajul pericardic

e. Aspirina

d. Diagnosticul de certitudine se face pe analiza lichidului


pericardic

Raspunsuri:

e. Este o cauza frecventa

Complement simplu:
1 B. 2 C. 3 C. 4 A. 5 A. 6 D. 7 C. 8 D. 9 B. 10

25. Sunt cauze rare de pericardita:

C. 11 D. 12 E.

a. Insuficienta renala

Complement multiplu:

b. Insuficienta cardiaca

13 B, C, E. 14 A, B, C, D. 15 B, D. 16 B, C, D. 17 B, C.

c. Pancreatita acuta

18 A, B, C, E. 19 D, E. 20 A, E. 21 A, D, E. 22 B, D, E.

d. RAA

23 A, B, C. 24 A, C, E. 25 A, C, D, E. 26 A, C, E. 27 A,

e. Lupus

C, D, E. 28 A, B. 29 C, D, E. 30 A, C.

26. Sunt elemente de tratament simptomatic al pericarditei acute:


a. Paracetamol in caz de durere sub aspirina

ARTERIOPATIA OBLITERANTA A AORTEI SI A


MEMBRELOR INFERIOARE:ANEVRISMELE

b. Aspirina 2 g in primele 7 zile


c. Aspirina 1 gram in saptamana a 3-a

Complement simplu:

d. Concediu medical 7 zile


e. Oprirea anticoagulantelor

1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei:


a. Este fuziform

27. Caracterizeaza tamponada cardiaca:

b. Afecteaza in special barbatul

a. Caracterul compresiv al revarsatului tine de volumul acestuia

c. Asociaza alte afectari vasculare

b. Exista semne de EPA

d. Reprezinta peste 80% din cazuri

c. Hemopericardul este o posibila etiologie

e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun)

d. Exista semne drepte majore


e. Aspect ecografic de adiastolie

2. NU este etiologie pentru AAA:


a. Elher-Danlos

28. NU caracterizeaza tratamentul tamponadei din pericardita

b. Churg-Strauss

acuta:

c. Marfan

a. Se va institui tratament anticoagulant

d. Behcet

b. Se va respecta pozitia in decubit

e. Takayasu

c. Se va efectua punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea


drenajului

3. Este adevarat despre clinica AAA:

d. Drenaj chirurgical in urgenta

a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui

e. Umplere vasculara prin solutii coloidale

b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la


palpare

29. Caracterizeaza pericardita cronica constrictiva:

c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA

a. Complicatie frecventa

d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare

b. Reprezinta constrictia cavitatilor cardiace stangi si apoi drepte

e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja

prin fibroza pericardica

constituit

c. Frecvent de origine tuberculoasa


d. Frecvent de origine postradioterapeutica

4. Este FALS despre diagnosticul AAA:

e. Frecvent de origine postoperatorie

a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare


b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic

c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in

d. Stadiul III Semnul sosetei

caz de insuficienta renala

e. Stadiul IV Durere extinsa la fese

d. Aortografia nu prezinta interes


e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de

11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA:

calcificare al peretelui

a. Palpare a traseelor arteriale


b. Auscultare a traseelor arteriale

5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

diagnosticului AAA NU se recomanda:

d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala

a. Glicemie a jeun

e. Masurarea indexului presiunii diastolice

b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice


c. ECG si ETT

12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent

a. 1,1 ACOMI compensata

e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare

b. 0,8 ACOMI rau compensata


c. 0,85 normal

6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA:

d. 0,35 ACOMI rau compensata

a. Sindrom de fisurare

e. 0,84 ACOMI compensata

b. Ruptura acuta
c. Ruptura in duoden

13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI:

d. Ruptura in cadrul colonic

a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg

e. Ruptura in vena cava inferioara

traduce o hipoxie continua


b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals

7. Este manifestare de complicatie a AAA:

anevrism

a. Colica abdominala

c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa

b. Edem al peretelui abdominal

claudicatiei

c. Lipsa parului pe membrele inferioare

d. IRM este util in caz de insuficienta renala

d. Colica hepatica

e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale

e. Colica renala
14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor
8. Este adevarat despre tratamentul AAA:

acesteia in diagnosticul ACOMI este adevarat:

a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am

a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice

b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de

deoarece boala evolueaza distal

4 cm

b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome

c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic

sistemice fatigabilitate, dispnee

d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc

c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA

operator crescut

d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de

e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului

modificari ale proteinuriei si creatininemiei


e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG

9. NU este etiologie a ACOMI:


a. Tromboangeita Buerger

15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA:

b. Boala Takayasu

a. Betablocante

c. Boala Horton

b. IEC

d. Ateroscleroza

c. ARA II

e. Boala Kawasaki

d. Statine
e. Clopidogrel

10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si


manifestari sunt adevarate:

16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj:

a. Stadiul I Claudicatie intermitenta de effort

a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale

b. Stadiul II Disestezii

b. Risc de infectii

c. Stadiul III Sindrom Leriche

c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate

d. Risc de impotenta

a. Se va testa glicemia a jeun

e. Risc de disectie arteriala

b. Se va efectua un bilant lipidic complet


c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT

17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie

d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie

CU EXCEPTIA:

e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare

a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte


b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata

23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA:

c. Risc de anevrism secundar

a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si

d. Risc de disectie arteriala

dureroasa

e. Risc de restenoza

b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat


c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta

18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale

abundenta

clasificarii Leriche CU EXCEPTIA:

d. Embolia proximala determina blue toe

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza

b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg


c. Proceduri de reeducare a mersului

24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri:

d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se

a. Anevrism voluminos

dovedeste a fi refractara la tratament

b. Anevrism cu pozitie subrenala

e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune

c. Anevrism cu evolutie rapida

proximala invalidanta sau amenintatoare

d. Anevrism simptomatic
e. Anevrism complicat

Complement multiplu:
25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA:
19. Sunt etiologii ale AAA:

a. Ischemie renala

a. Elher-Danlos

b. Ischemie colica

b. Kawasaki

c. Infarct miocardic

c. Churg-Strauss

d. Hemoragie

d. Takayasu

e. Fals anevrism anastomotic

e. Buerger
26. Sunt etiologii ale ACOMI:
20. Caracterizeaza AAA:

a. Takayasu

a. Descoperit in general intamplator

b. Kawasaki

b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta

c. Horton

c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare

d. Elher-Danlos

d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala

e. Buerger

e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee


vasculare

27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche:


a. Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fara simptome

21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA

b. Stadiul II dureri de decubitus

sunt adevarate:

c. Stadiul III Semnul sosetei

a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru

d. Stadiul IV tulburari trofice distale

diagnostic

e. Stadiul I claudicatie intermitenta de effort

b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare


c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic

28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica

d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala

urmatoarele:

e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala

a. Palparea traseelor arteriale


b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica

22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

a comorbiditatilor ei in diagnosticul AAA:

d. Masurarea indexului presiunii diastolice

e. Auscultarea traseelor arteriale

b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala


c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii

29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

d. Risc de disectie arteriala

a. 1 Normal

e. Risc de anevrism secundar

b. 0,8 Rau compensata


c. 0, 79 Rau compensata

36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei:

d. 0,3 Severa

a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice

e. 0,5 Severa

b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare


c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei

30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI:

d. Risc de Fals anevrism anastomotic

a. AAA

e. Risc de anevrism secundar

b. Coarctatie de aorta
c. Canal lombar stramt

37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei:

d. Polinevrita alcoolica

a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse

e. Degeraturi

b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate


c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe

31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI:

d. Risc de degenerescenta de grefon

a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler

e. Risc de disectie arteriala

b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este


dovada de hipoxie critica

38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU

c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche

EXCEPTIA:

d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale

a. Indicatie in tulburarile trofice limitate

e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala

b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac


c. Risc de ineficienta

32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica:

d. Risc de impotenta

a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni

e. Risc de infectii

b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni


c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche

39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche:

d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce

b. Prostaglandine
c. LMWH

33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a

d. Reeducare a mersului

comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI:

e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg

a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui


AAA

40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV

b. ECG in caz de antecedente coronariene

Leriche:

c. Coronarografie in caz de modificari ETT

a. Tratament de stadiile I si II

d. Eco Doppler a membrelor inferioare

b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg

e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina

c. Masurarea TCPO2
d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec

34. Se recomanda in tratamentul ACOMI:

terapeutic

a. Oprirea fumatului

e. Obiectivul este salvarea membrului

b. Aspirina
c. Betablocante

Raspunsuri:

d. IEC

Complement simplu:

e. ARA II

1 D. 2 B. 3 D. 4 C. 5 D. 6 D. 7 E. 8 C. 9 E. 10
D. 11 E. 12 E. 13 C. 14 C. 15 A. 16 B. 17 C. 18 B.

35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei:


a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale

Complement multiplu:

19 A, D. 20 A, D, E. 21 A, B, C. 22 A, B, D, E. 23 B,

c. Absenta factorilor de risc cardio-vascular

D. 24 A, C, D, E. 25 A, D. 26 A, C, E. 27 A, C, D. 28

d. Ischemie mai putin severa

A, C, E. 29 A, D. 30 B, C, D. 31 A, D, E. 32 B, C, D. 33

e. Cardiopatie emboligena

B, C. 34 A, B, D, E. 35 A, D. 36 B, E. 37 A, B, E. 38
B, E. 39 A, D. 40 A, C, D, E.

6. Orienteaza diagnosticul catre ischemia acuta a membrelor de


origine trombotica ateromatoasa:

ISCHEMIA ACUTA A MEMBRELOR

a. Numerosi factori de risc cardio-vascular


b. Debut acut

Complement simplu:

c. Ischemie severa franca


d. Toate celelalte pulsuri sunt perceptibile

1. Este adevarat despre fiziopatologia ischemiei membrelor:

e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la

a. Obliterarea arteriala provoaca hipoxie tisulara

arteriografie

b. Ischemia provoaca necroza tubulara acuta


c. Eliberarea de ioni H+ determinata de ischemie produce

7. Caracterizeaza bilantul paraclinic in ischemia acuta a

alcaloza metabolica

membrelor CU EXCEPTIA:

d. Celulele cele mai sensibile sunt cele musculare

a. ECG in extrema urgenta in caz de hiperkaliemie severa

e. Eliberarea de potasiu intracelular determina hipokaliemie

b. Diagnosticarea alcalozei metabolice


c. Aglutininele fac parte din examenul preoperator

2. NU este etiologie a ischemiei acute a membrelor:

d. Este important sa se estimeze rasunetul metabolic al ischemiei

a. Mixomul

e. Se va efectua atat mioglibinemia cat si mioglobinuria

b. Ulceratia ateromatoasa
c. Boala Behcet

8. Urmatoarea masura NU este conforma cu tratamentul de

d. Phlegmatia cerulae

urgenta al ischemiei acute a membrelor:

e. Sindrom de hipovascozitate

a. Vasodilatatoare arteriale IV
b. Interzis heparina

3. Sunt elemente clinice in diagnosticul ischemiei acute a

c. Tratament analgezic

membrelor CU EXCEPTIA:

d. Hiperhidratare

a. Membru cianotic

e. Alcalinizare plasmatica

b. Presiune dureroasa a maselor musculare


c. Durere instalata progresiv si intermitenta

9. Este FALS despre tratamentul chirurgical al ischemiei acute a

d. Unul sau mai multe pulsuri abolite

membrelor:

e. Vene plate

a. Embolectomia cu sonda Fogarty se recomanda in caz de


obstructie inalta

4. Care din urmatoarele semne corespunde localizarii obstructiei

b. Pontajul subarticular de salvare se practica la etajul femoro-

in ischemia acuta a membrelor:

gambier

a. Abolirea unui puls popliteal obstructie a arterei femurale

c. Complicatiile hemoragice in caz de tromboliza in situ apar la

superficiale

5-8% din pacienti

b. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie femurala

d. Aponevrotomia de descarcare se practica in cazul formelor

comuna

usoare pentru a creste timpul preoperator

c. Abolirea unui puls popliteal obstructie iliaca

e. Amputatia se propune in caz de gangrena

d. Abolirea doar a pulsurilor gleznei obstructie femurala


comuna

10. Urmatoarele recomandari sunt FALSE daca arterele

e. Abolirea celor doua pulsuri femurale ocluzie a arterelor

subiacente sunt sanatoase in ischemia acuta a membrelor:

gambei

a. Se va elimina sindromul antifosfolipidic


b. Se recomanda ETE

5. In diagnosticul ischemiei acute a membrelor urmatoarele

c. Bilant de hemostaza pentru subiectul tanar

orienteaza catre embolie pe artere sanatoase CU EXCEPTIA:

d. Se recomanda Holter ECG

a. Debut brutal

e. Se recomanda ecografie abdominala pentru o posibila AAA

b. Toate celelalte pulsuri sunt percepute

Complement multiplu:

17. Caracterizeaza embolia pe artere sanatoase in diagnosticul


ischemiei acute a membrelor:

11. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia ischemiei acute

a. Debut brutal

a membrelor:

b. Ischemie mai putin severa

a. Obliterarea arteriala provoaca anoxie tisulara

c. Abolirea celorlalte pulsuri

b. Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt miocitele

d. Cardiopatie emboligena

c. Ischemia provoaca rabdomioliza

e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la

d. Gravitatea ischemiei nu depinde de viteza de instalare

arteriografie

e. Eliberarea de ioni H+ determina acidoza metabolica


18. Caracterizeaza tromboza ateromatoasa in diagnosticul
12. Sunt mecanisme trombotice de ischemie acuta a membrelor:

ischemiei acute a membrelor:

a. Firbrilatia atriala

a. Numerosi factori de risc cardio-vascular

b. Boala Behcet

b. Debut brutal

c. Spasmul arterial

c. Cardiopatie emboligena

d. Mixomul

d. Ischemie mai putin severa

e. Anevrismul arterial

e. Imagini de tromboza pe arterele patologice

13. Sunt mecanisme embolice de ischemie acuta a membrelor:

19. NU caracterizeaza embolia pe artere patologice in

a. Infarctul miocardic

diagnosticul ischemiei acute a membrelor:

b. Anevrismul arterial

a. Debut acut

c. Sindrom de artera poplitee in capcana

b. Ischemie severa franca

d. Ateromul

c. Cardiopatie emboligena

e. Phlegmatia cerulae

d. Absenta factorilor de risc cardio-vasculari


e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la

14. Urmatoarele semne NU caracterizeaza ischemia acuta a

arteriografie

membrelor:
a. Durere brutala si permanenta in membru

20. Este adevarat despre bilantul paraclinic in ischemia acuta a

b. Scurtarea timpului de recolorare cutanata

membrelor:

c. Membrul apare rece, palid apoi cianotic

a. Diagnosticul de ischemie acuta a membrelor este clinic

d. Vene umflate, sinuoase

b. Este important diagnosticul hipokaliemiei

e. Impotenta functionala

c. Se recomanda ECG in scop diagnostic pentru FiA


d. Examenul Astrup intra in bilantul preoperator

15. Urmatoarele semne sunt indicatori de gravitate:

e. Hemostaza nu are relevanta in caz de tromb deja constituit

a. Cianoza
b. Hipoestezie

21. Se recomanda in tratamentul medical de urgenta al ischemiei

c. Anestezie

acute a membrelor:

d. Deficit motor

a. Ajunare

e. Tulburari trofice cutanate

b. Hipohidratare datorita afectarii renale


c. Morfina la nevoie

16. Urmatoarele semne corespund localizarii obstructiei in

d. Vasodilatatoare arteriale IV

diagnosticul ischemiei acute a membrelor:

e. Heparina este interzisa

a. Abolirea celor doua pulsuri femurale obstructie a femuralei


comune

22. Caracterizeaza embolectomia cu sonda Fogarty in tratamentul

b. Abolirea unui puls femural obstructie iliaca

ischemiei acute a membrelor:

c. Abolirea unui puls popliteal obstructie a femuralei

a. Abordare sub anestezie generala

superficiale

b. Abordare sub anestezie locala

d. Abolirea unui puls femural obstructie a arterei poplitee

c. Abordare in patratul Scarpa

e. Abolirea pulsurilor gleznei ocluzie a arterelor gambei

d. Indicata in caz de obstructie inalta


e. Nerecomandata in prezenta leziunilor ateromatoasa

23. NU caracterizeaza revascularizarea prin pontaj in tratamentul

2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este

ischemiei acute a membrelor:

asigurat prin:

a. Indicat pe artere patologice

a. Continenta valvulelor

b. Pontaj aorto femural in etajul femoro-gambier

b. Presiunea reziduala retelei venoase

c. Pontaj extra-anatomic in etajul aortic

c. Pompa musculara surala

d. Pontaj subarticular in etajul femoro-gambier

d. Apasarea boltei plantare

e. Pontaj subarticular in etajul aortic

e. Presiunea negativa generata de respiratie

24. Amputatia in ischemia acuta a membrelor se realizeaza in caz

3. Cele mai frecvente varice sunt:

de:

a. Varicele esentiale

a. Esec partial al revascularizarii

b. Varicele postflebitice

b. Esec complet al revascularizarii

c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde

c. Gangrena

d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale

d. Ischemie depasita

e. Varice de alt tip

e. Ocluzie pe artere patologice


4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU
25. Caracterizeaza bilantul etiologic in caz de artere subiacente

EXCEPTIA:

sanatoase:

a. Apasare in ortostatism

a. Se va incearca diagnosticarea cauzei emboligene

b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare

b. Se recomanda Holter ECG

c. Claudicatia venoasa

c. Se recomanda angio-RMN pentru bilantul ACOMI

d. Limitarea vitezei mersului

d. Se va elimina trombocitopenia indusa de heparina de tip 2

e. Jena legata de aspect

e. Se va face un bilant al hemostazei in caz de ischemie acuta


repetitiva

5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa


cronica:

Raspunsuri:

a. Se cauta tulburari trofice asociate

Complement simplu:

b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz

1 B. 2 E. 3 C. 4 A. 5 D. 6 A. 7 B. 8 B. 9 D. 10

c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg

E.

d. Se palpeaza pulsurile distale

Complement multiplu:

e. Edemul este specific insuficientei venoase

11 A, C ,E. 12 B, C. 13 A, B. 14 B, D. 15 B, C, D, E.
16 B, C, E. 17 A, D, E. 18 A, D, E. 19 B, D. 20 A, C,

6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor

D. 21 A, C, D. 22 B, D, E. 23 B, E. 24 A, B, C, D. 25

inferioare in urmatoarele cazuri CU EXCEPTIA:

A, B, D, E.

a. In cadrul unui bilant preoperator


b. In cadrul unui bilant prescleroza
c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic
dificil
d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare

INSUFICIENTA VENOASA CRONICA. VARICE

Complement simplu:

e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa

7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase


cronice:

1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA:

a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase

a. Varsta

b. Dermita ocra

b. Obezitatea

c. Atrofia Killian

c. Consumul de alcool

d. Ulcer varicos

d. Sarcina cu simptome din primul trimestru

e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului

e. Ereditatea

superficial

c. Varice congenitale
8. NU caracterizeaza ulcerul varicos:

d. Varice ortostatice

a. Dimensiuni reduse

e. Varice din insuficienta cardiaca

b. Margini netede
c. Sediu maleolar intern

15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor:

d. Fond curat

a. Jena legata de aspect

e. Putin dureros

b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism


c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le

9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA:

miste

a. Benzi de contentie

d. Claudicatie venoasa

b. Drenare posturala

e. Eczema cu prurit

c. Cure termale
d. Scleroza cu agenti fizici

16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor:

e. Scleroza cu laser

a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba


Trendelenburg

Complement multiplu:

b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica


Schwartz

10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica:

c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale

a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta

d. Edemul apare de obicei tardiv

valvulara

e. Edemul este specific insuficientei venoase

b. IVC este o cauza a varicelor


c. IVC poate fi esentiala

17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC:

d. IVC poate fi dobandita

a. Clasa 0 IVC minora

e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii

b. Clasa 2 IVC moderata


c. Clasa 3 Tulburari trofice majore cu ulcere

11. Sunt factori favorizanti pentru IVC:

d. Clasa 1 Tulburari trofice evidente fara ulcer

a. Varsta

e. Clasa 0 Semne functionale de staza venoasa

b. Obezitatea
c. Alcoolul

18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale:

d. Tututnul

a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat

e. Ereditatea

b. Dermita ocra
c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase

12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC:

d. Pielea este fibroasa si indurata

a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala

e. Se trateaaza cu AINS

b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale


c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante

19. Caracterizeaza ulcerul varicos:

d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si

a. Unic

inghinal

b. De mici dimensiuni

e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier

c. Cu margini netede

13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin:

d. Cu fond curat

a. Incontinenta valvulelor

e. De obicei dureros

b. Presiunea reziduala retelei venoase


c. Pompa musculara femurala

20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC:

d. Apasarea boltei plantare

a. Scaderea ponderala

e. Presiunea negativa generata de respiratie

b. Evitarea clinostatismului prelungit


c. Evitarea incalzirii prin pardoseala

14. Sunt etiologii ale varicelor:

d. Vaccinarea antitetanica

a. Varice esentiale

e. Evitarea mersului pe jos

b. Varice flebitice

21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor:


a. Cure termale
b. Benzi de contentie
c. Drenaj postural nocturn
d. Vaccinarea antitetanica
e. Stripping al safenei interne

Raspunsuri:
Complement simplu:
1 C. 2 B. 3 A. 4 D. 5 E. 6 C. 7 D. 8 A. 9 B.
Complement multiplu:
10 A, C, D. 11 A, B, E. 12 A, D, E. 13 D, E. 14 A, C.
15 A, B, C, D. 16 D, E. 17 B, C. 18 A, E. 19 A, C, D.
20 A, C, D. 21 A, B.