Sunteți pe pagina 1din 28

S.C. NEW HOPE S.R.L.

SUPORT
CURS
ASFALTATOR

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Imbunatatirea continua a conditiilor de munca, grija pentru apararea vietii si


sanatatii oamenilor muncii in procesul de productie, atentia deosebita acordata prevenirii
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, constitue o preocupare permanenta
a managerului si conducerii societatilor comerciale de profil, o obligatie de prim ordin a
tuturor celor care participa la procesul de productie.
1. Masuri de protectia muncii la executarea stratului rutier
din materiale nestabilizate
Avand in vedere ca in activitatea de intretinere a drumurilor se folosesc in special
autogrederul si compactoare, vom prezenta masuri de protectia muncii la acest tip de
operatii.
La asternere se vor lua urmatoarele masuri de protectie :
- este interzis a se sta pe cadrul, pe osiile sau pe alte mecanisme ale autogrederului
in timpul deplasarii ;
- este interzisa urcarea sau coborarea pe sau de pe autodreder in timpul deplasarii
acestuia ;
- se evita schimbarea vitezelor in panta ;
2. Masuri de protectia muncii la lucrarile de tratare cu bitum
La punerea in opera a bitumului topit cu autostropitorul de bitum se va avea in
vedere :
- tuburile prin care circula bitumul fierbinte trebuie sa fie in perfecta stare;
- conductele de combustibil vor fi verificate zilnic, iar in cazul defectarii acestora se
va opri imediat functionarea autostropitorului;
- la aplicarea bitumului se vor lua masuri ca muncitorii sa nu fie stropiti cu bitum
fierbinte.

La asternerea criblurii cu distribuitoare autopropulsate se vor lua urmatoarele


masuri:
- montarea echipamentului raspanditor pe autobasculanta se va face printr-o
ansamblare corespunzatoare pentru a se evita desfacerea echipamentului in timpul
mersului;
- nu este permis transportul muncitorilor in bena autobasculantei si in caroseria
autocamioanelor;
- nu se va sta sub bena ridicata a autobasculantei, daca aceasta nu este asigurata
contra caderii;
- mecanicul va incepe distribuire criblurii numai dupa ce s-a asigutat ca nu sunt
muncitori in fata distribuitorului.
3. Masuri de protectia muncii la executarea imbracamintilor bituminoase
La prepararea si asternerea mixturilor asfaltice, pentru evitarea accidentelor se
vor lua o serie de masuri de protectie ca :
- protejarea angrenajelor si elementelor in miscare cu aparatori de protectie;
- ingradirea cu balustrade si plase de protectie a locurilor unde exista pericol de
cadere;
- legarea la priza de pamant a tuturor motoarelor actionate electric;
- semnalizarea corespunzatoare a tuturor punctelor de lucru conform instructiei de
semnalizare;
- echipare muncitorilor cu echipamentul de protectie si de lucru prevazut de
normative pentru fiecare lucrari ce se executa.
Transportul mixturilor de la statie la locul de asternere se va face respactandu-se
urmatoarele masuri:
- la intrarea si iesirea de sub buncar, soferul se va asigura ca nu exista muncitori pe
rampa de incarcare sau in groapa de sub buncar;
- repartizarea uniforma a mixturilor asfaltice in autobasculanta se va face din
exteriorul acestuia, folosindu-se unelte cu coada lunga;
- este interzis a se lua muncitori in caroseria autobasculantei care transporta
mixtura;
- in timpul descarcarii mixturii muncitorii nu vor sta in spatele autobasculantei
pentru a nu fi stropiti cu mixtura fierbinte care se descarca.

4. Masuri de protectia muncii la alte lucrari de intretinere si reparatii

La operatiile de decaparea se vor lua urmatoarele masuri de protectie:


- decaparile si reparatiile se vor executa numai pe o parte a drumului, iar daca se
executa pe axa drumului, se va lasa pentru circulatie distanta de 2,5 3,0 m;
- uneltele de lucru vor fi corespunzatoare, revizuindu-se zilnic;
- distanta intre muncitori in timpul decapariilor trebuie sa fie de cel putin 3,0m
pentru a nu se lovi intre ei;
- la decaparile manuale sau mecanice cu ciocane pneumatice, se va avea in vedere
sa nu fie muncitori in directia in care sare materialul decapat;
- muncitorii vor folosii materiale de protectia muncii prevazute de normativele in
vigoare, in special ochelari de protectie.
La operatiile de plombare se vor lua urmatoarele masuri:
- se intrerzice transportul muncitorilor in caroseria masinii unde se afla mixtura
daca aceasta nu este compartimentata, rezervandu-se cel putin un spatiu de 1m
pentru muncitori;
- urcarea si coborarea muncitorilor se va face pe scara mobila pe partea
necirculabila a drumului;
- materialul pentru amorsare trebuie depozitat in butoaie verificate, prevazute cu
capac avand dispozitiv de inchidere si manere, pentru a fi transportate mai comod.
-

La lucrarile de marcaj a suprafetei de rulare, se vor lua urmatoarele masuri:


lucrarile de marcaj se vor executa numai in baza autorizatiei organelor de politie
si in prezenta unui delegat al acestor organe;
manipularea vopselelor si a substantelor diluante se va face cu unelte curate, iar
muncitorii vor purta manusi si ocheleri de protectie;
rezervoarele de vopsele se vor desface dupa ce presiunea indicate de manometru
este zero;
masina de marcaj va fi echipat atat in fata cat si in spate cu table indicatoare de
semnalizare.

REGULI SI METODE DE VERIFICARE A


CALITATII

A. VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile
bituminoase, se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si
conditiile prevazute in normativele aflate in vigoare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, verificarile si determinarile se executa la
laboratorul de santier, pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din
din depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum. Verificarile constau in
urmatoarele :
a) Bitum, bitum aditivat si bitum modificat:
- penetratie la 25*C
- punct de inmuiere prin metoda inel si bila
- ductibilitate la 25*C
- stabilitate in film subtire( metoda TFOT sau RTFOT).
b) Cribluri:
- granulozitate;
- continut de fractiuni;
- continut de argila.
c) Pietris:
- granulozitate;
- coeficient de forma;
- gradul de spargere;
- continut de corpuri straine;
- parti levigabile;
- continut de argila
d) Filer:
- finetea;
- umiditate.
e) Nisipuri:
- granulozitate;
- continut de impuritati;
B. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA

A MIXTURII ASFALTICE
In cadrul santierului trebuie sa se verifice prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice, respectand o anumita frecventa conform normativelor, astfel:
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice
- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale zilnic
Regimul termic de preparare a mixturilor asfaltice
- temperatura liantului la introducerea in malaxor permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator
permanent;
- temperature mixturii asfaltice la iesirea din malaxor permanent.
Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos
- pregatirea stratului suport zilnic, la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare cel putin de 2 ori / zi;
- tehnologia de compactare zilnic;
- modul de executie a rosturilor zilnic.
Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfalitice
- granulozitate amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor,
inainte de adaugarea liantului zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate
necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitie mixturilor asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la
malaxor si asternere zilnic
C. VERIFICAREA COMPACTARII
Verificarea compactarii este un procedeu de verificare a calitatii pentru toate
straturile care intra in componenta drumurilor. Se ececuta pentru stratul de fundare,
stratul de piatra sparta sidupa aplicarea imbracamintilor asfaltice (mixturile asfaltice).
In cursul executarii compactarii se va urmarii in permanenta :
- cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercarile experimentale;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune
continua si regulate;
- elementele definite practice in timpul incercarilor (sarcina utilajului, planul de
mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de constructor pe tot


parcursul executarii imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.
Gradul de compactare este stability de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinate pe cilindrii Marshall pregatiti in
laborator din aceeasi mistura asfaltica.
D. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru
stratul support, inainte de asternerea mixturilor asfaltice, conform normelor in vigoare
(STAT 6400).
Verificare rosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de
analiza intocmite pe baza incercarii probelor de imbracaminte gata executata, sau prin
max. doua sondaje pe km. effectuate la 1 m de la marginea imbracamintii.
Verificarea cotelor profilului transversal se face cu aparate adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa
si la rigole pentru strazi cu ajutorul unui aparat topographic de nivelment.
E. VERIFICAREA COMPOZITIEI SE CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE
SI IMBRACAMINTILOR EXECUTATE
Verificarea se face pe :
- mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de 20kg.
pentru fiecare 400 tone de mixture asfaltica fabricate, indifferent de tipul mixturii,
dar cel putin o proba pe zi;
- imbracaminti gata executate : o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare
7000 mp suprafata executata;
- pentru verificarea densitatii, absorbtirei si grosimii straturilor se pot preleva
carote;
- pentru determinarea gradului de compactare realizat se pot folosi metode
nedistructive omologate.
Tipuri de incercari in functie de tipul mixturii asfaltice si de clasa tehnica a drumului:
- verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice in timpul executiei / frecventa
1:400tone de mixture asfaltica / pentru toate tipurile de mixture asfaltice pentru
strat de uzura si stratul de legatura;
- verificarea calitatii stratului bituminous executat pe carote / frecventa 1 carorota :
7000mc. / pentru toate tipurile de mixture asfaltice pentru stratul de uzura si
stratul de legatutura.

F. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia lucrarilor executate esta faza finala in procedura de executare a
imbracamintilor cu mixture asfaltice, ca de altfel pentru toata tipurile de lucrari de
constructii. Receptia lucrarilor presupune doua faze:
a) receptia la terminarea lucrarilor : se efectueaza atunci cand toate prevazute
indocumentatie sunt coplet terminate si toate verificarile sunt effectuate in conformiyate
cu prevederile proiectului de executie si a normato\ivelor;
b) receptia finala : va avea loc dupa expirarea termenului de garantie si se va
face in in conditiile respectarii prevederilor legale in vogoare.

MIXTURI ASFALTICE
Generalitati
Mixturile asfaltice sunt materiale de constructii ce se obtin prin aglomerarea
agregatelor naturale cu un liant hidrocarbonat, in proportii bine stabilite, elaborate pe
baza unor dozaje si preparate dupa tehnologii adecvate.
Aceste tipuri de materiale de constructie se folosesc pentru realizarea
imbracamintilor bituminoase (pentru straturile de uzura si pentru straturile de legatura)
si pentru straturile de baza (din anrocamente bituminoase)
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- cribluri : 4-8 mm; 8-16 mm, 16-25 mm;
- nisipul natural : 0-4 mm;
- pietrisul : 0-31 mm;
- pietrisul concasat : 4-16 mm; 16-31 mm;

- produse din balastiera neconcasate

- deseuri de cariera
- agregate artificiale

- produse de balastiera concasate

- agregate artificiale : zgura de furnal, granulit, filer (de calcar), ciment.


- lianti folositi : bitum - D80/120 ;
bitumuri mai dure - D40/50, D50/60, D60/80 ;
emulsii bituminoase ;
bitumul taiat .

Clasificarea mixturilor asfaltice


I. Dupa tehnologia de preparare si dupa punerea in opera se deosebesc :
- mixturi asfaltice la cald : se realizeaza la tenmperaturi de peste 150*C, din bitum
fierbinte, iar la punerea in opera se realizeaza pe suprafete uscate, pe timp frumos, iar
temperatura mediului sa fie mai mai mare de +8*;
- mixturi asfaltice la rece : se prepara la temperatura mediului ambiant, folosind ca
liant emulsia bituminoasa sau bitumul taiat, iar punerea in opera se poate realiza si pe
suprafete umede , dar nu pe ploaie, iar temperatura mediului sa fie cel putin +5*C
II. Dupa compozitia mixturii, deosebim urmatoarele tipuri de mixture :
- betoane asfaltice : B.A.
- mortare asfaltice : M.A.
- asfalt turnat : A.T.
- anrobate bituminoase : A.B.

a) betoane asfaltice = B.A. sunt mixturi realizate din cribluri ce provin din roci
foarte dure, cu rezistente mari. Se folosesc pentru realizarea inbracamintilor pe drumuri
cu trafic intens si greu. Cele mai uzuale B.A. sunt :
- B.A.8 si B.A.16 pentru stratul de uzura;
- B.A. D 25 - pentru stratul de legatura;
- B.A.P.S. 31 pentru stratul de legatura;
- B.A.P.C. 31 pentru stratul de baza.
b) mortare asfaltice = M.A. se realizeaza din nisipuri ( naturale si de concasaj), la
care se adauga lianti hidrocarbonati si filer. Se caracterizeaza printr-un continut ridicat
de parti fine si continut ridicat de liant. Se folosesc pentru realizarea stratului de uzura,
pentru imbracamintile bituminoase usoare I.B.U.
c) asfalt turnat = A.T. este o mixture asfaltica ce se realizeaza din criblura, nisip,
liant si filer, care se caracterizeaza perin faptul ca toate golurile dintre granule sunt
umplute cu liant si deci nu necesita compactare. Se folosesc de regula pentru realizarea
cailor pe poduri, pentru realizarea imbracamintilor pentru trotuare si pentru amenajarea
diverselor pardoseli.
d) anrobate bituminoase = A.B. se prepara din agregate naturale de balastiera,
concasate sau neconcasate. Au un continut redus de parti fine si un volum mare de
goluri. Se foosesc in mod special pentru imbracamintea bituminoasa protejata cu un
tratament bituminos ale drumurilor cu trafic redus sau mediu. Se folosesc si pentru
executarea sraturilor de baza. Cele mai raspandite tipuri de anrobate bituminoase sunt :
A.B. 31 / A.B.P.C. 31 / A.B.P.S. 31 .

Prepararea mixturilor asfaltice


Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, care poarta denumirea de I.P.M.A.
si care se diferentiaza intre ele prin productivitate :
Ex. : - instalatia ANG are o productivitate de 7 t/h
- instalatia LPX are o productivitate de 40 t/h
- instalatia MARiNi are o productivitate de 500 t/h
Indiferent de productivitatea instalatiei, procesul tehnologic de obtinere a mixturilor
asfaltice, este acelasi, avand urmatoarele faze :
- predozarea agregatelor;
- uscarea si incalzirea agregatelor;
- dozarea materialelor;
- malaxare.
Cu ajutorul unui autoincarcator, agregatele sunt preluate din depozite si depuse in
buncarele predozatorului. Prin orificiile buncarelor de la partea inferioara si cu ajutorul
unui vibrator, agregatele ajung pe o banda transportoare orizontala de pe care sunt
depuse pe o banda transportoare inclinata.

Cu ajutorul acestei benzi transportoare, agregatele sunt ridicate la un nivel superior


si sunt descarcate intr-un cilindru metalic, unde agregatele sunt uscate si incalzite, pana
la o temperature de 160*C - 190*C, cu ajutorul aerului cald produs de un injector, aflat
in partea din fata a cilindrului. Axul cu palete din interiorul cilindrului, asigura trecerea
agregatelor prin aerul cald produs de injector.
Agregatele incalzite sunt preluate apoi de cupele unui elevator si sunt ridicate pe
verticala pentru a fi depuse in dispozitivul unui sortator dozator. Aici agregatele sunt
sortate cu ajutorul unui set de ciururi, apoi cantarite cu ajutorul unui cantar obisnuit.
De pe cantar agregatele sunt descarcate in malaxor. Tot prin cantarire se descarca si
filerul care ajunge la temperatura de cca. 150* - 170*C.
La aceasta temperatura se introduce in malaxor cu ajutorul unei pompe de bitum,
bitumul necesar prepararii unei sarje de mixtura. Dupa ce se realizeaza malaxarea
(amestecarea materiarelor), sarja de mixtura se descarca intr-o cupa speciala numita
SCHIP care transporta mixtura pe un plan inclinat cu ajutorul unui troliu in buncarul
de mixtura. Buncarul de mixtura asfaltica se descarca in bena basculantelor.

Prescriptii generale de executie


1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele
neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea
bituminoasa trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmandu-se
degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatire se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform
proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea
acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz, fie prin
aplicarea unui star de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin frezare, conform
prevederilor din proiectul de executie.
Compactarea si umiditatea stratului suport terbuie sa fie uniforma pe toata suprafata
acestuia. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si
stratul suport cu o emulsie de bitum cationica, cu rupere rapida. Amorsarea stratului
suport dse va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru
patrat, in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se amorseaza in mod obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- pentru stratul de lagatura pe stratul de baza din mixture asfaltica sau pe stratul
suport din imbracaminti asfaltice existente;

- pentru stratul de uzura pe stratul de lagatura, cand stratul de uzura se executa la


interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
Amorsarea se va face in fata finisorului, la o distanata de max. 100 m.
In situatia in care imbracamintile bituminoase se executa pe un strat suport de beton
de cimen sau macadam cimentat, cand grosimea totala a stratului rutier din mixturi
asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de min. 50 cm cu
materiale geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul in care stratul
suport din beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi, se recomanda acoperirea totala a
zonei respective cu straturi bituminoase, armate cu geosintetice. Materialele geosintetice
se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica, in grosime de min. 2 cm.
3. Transportul
Transportul pe santier a mixturilor asfaltice preparate, se efectueaza cu
autocamioanele, cu bene metalice, bine protejate, pentru eliminarea pierderilor de
temperature. Benele trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de
incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km. sau cu durata de peste 30 min.
indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+10*C +15*C), autobasculantele
trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Temperatura mixturii asfaltice la livrarea din statie trabuie sa fie de min. 140*C.
4. Asternere
Asternerea mixturilor asfaltice se face in perioada martieoctombrie, la temperaturi
atmosferice de peste 10*C, in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip
D 60/80, asternerea se face pana la 15 sweptembrie.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoarefinisoare prevazute cu sistem de nivelare automat, pentru drumurile de clasa tehnica I, II,
si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate in spatii inguste,
asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta
continuu, pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in
ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturilor
asfaltice ramase necompactata in amplasamentul rapartitorului, pana la 120*C, se
procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat
suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixtura, ramase in capatul benzii.
Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartitorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne
mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se tratateaza ca rost de lucru transversal.
Masurarea temperaturii la asternere si compactare, va fi efectuata in masa mixturii,
in buncarul finisorului. Temperaturile mixturii asfaltice la asternere si compactare sunt
urmataorele :

D 60/80 - temperatura mixturii asfaltice la asternere - min. 145*C


D 80/100
- // - min. 140*C
D 60/80

- temperatura mixturii asfaltice la compactare - min. 140*C la inceput


- min. 110*C la sfarsit
D 80/ 100 - //- min. 135*C la inceput
- min. 100*C la sfarsit
Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prezentata mai sus, vor fi
refuzate si evacuate din santier.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de
vedere al grosimii cat si al afanarii.
Mixtura se descarca in bena unui utilaj numit repartizator finisor. Utilajul realizeaza
raspandirea mixturii pe latimea unei benzi de circulatie si se finiseaza suprafata.
Grosimea mixturii la asternere tebuie sa fie cu cca. 25% mai mare decat grosimea
finala.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu
este posibil, se va stabili impreuna cu beneficiarul lucrarii latime benzilor de asternere si
pozitia rosturilor longitudinale ce se vor executa.
Rosturile de lucru, longitudinale si transversale vor fi executate etane si regulate.
La reluarea lucrului pe aceasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului
de lucru longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se
executa in aceeasi zi, taierea nu mai este necesara.
Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta
se asterne, depasind rostul cu 510 cm, acest surplus de mixtura repartizata,
impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel incat sa apara rostul, operatie dupa care se
efectueaza compactarea.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala
cu min. 10cm fata de cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista
si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de legatura
se vor executa intreesute.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfal existent al
drumului, se va face dupa decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in
functie de grasimea noului strat, asfel incat sa se obtina o grosime constanta a acestuia,
cu panta de 0,5 %. In plan, liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la
45*.
Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea
si compactarea noii mixturi asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si
existent).

5. Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa
asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de
mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactorul cu pneuri
si compactorul cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive ce vibrare adecvate, asfel
incat sa se obtina gradul de compactare prevazut.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuindu-se in zona
rostului dintre benzi, apoi, de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoare in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valuirea imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor,
injurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul
mecanic sau cu maiul manual.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie.

TRATAMENTE BITUMINOASE
.
Generalitati
Tratamentele bituminoase sunt invelisuri subtiri ale suprafetei imbracamintilor
rutiere, obtinute prin stropirea acestuia in mod uniform si continuu cu un liant
bituminos, urmata de o acoperire cu criblura, care se fixeaza prin cilindrare.
Tratamentele bituminoase au un rol important in intretinerea imbracamintilor
bituminoase uzate, asigurand etansarea suprafetelor poroase, marind rugozitatea
acestora.
Prin acoperirea suprafetei partii carosabile cu tratamente, se imbunatateste viabilitatea
drumului, insa nu se mareste capacitatea portanta a complexului rutier.

Clasificarea tratamentelor bituminoase


Tratamentele bituminoase se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel :
a) Dupa modul de punere in opera a liantului
- tratamente bituminoase executate la cald, care se realizeaza numai pe timp uscat si
calduros, la o temperatura ambianta de peste +8*C, folosind bitum incalzit la
temperatura de 170*190*C;
- tratamente bituminoase executate la rece, cu bitum taiat sau cu emulsie bituminoasa
cationica, care se realizeaza la o temperatura ambianta de peste +5*C si care se pot
aplica si pe suprafete umede, insa nu pe ploaie.
b) Dupa scopul urmarit
- tratamente de etansare, care se folosesc pentru inchiderea suprafetelor poroase;
- tratamente de intretinere, care se folosesc pentru regenerarea suprafetelor uzate sau
imbatranite;
- tratamente de rugozitate, care se utilizeaza pentru asprirea suprafetelor slefuite;
- tratamente de protectie, care au rolul de a proteja macadamurile sau straturile
stabilizate cu lianti.
c) Dupa tehnologia de executie
- tratamentele simple, se executa intr-un singur strat, care consta in raspandirea cu
utilaje speciale la cald sau la rece a unei pelicule continue si uniforme de liant, urmata
imediat de raspandirea unui strat de agregate naturale si de compactare;

- tratamentele duble, executate in doua straturi, de regula unul dupa altul, sau la interval
de 24h, cu utilaje speciale, stropiri cu bitum, urmate fiecare de raspandirea de criblura si
cilindrate. Straturile au sorturi de agregate diferite, astfel: sort mare (8-16) la primul
strat, inferior, si sort mic (4-8) la stratul al doilea;
- tratamentele dublu invers, se executa in doua straturi cu inversarea ordinei de utilizare
a sorturilor de agregate si anume, primul strat se realizeaza cu sort mic (4-8), iar al
doilea strat cu sort imediat superior (8-16).
Alegerea tipurilor de tratament bituminos se face in functie de clasa tehnica a
drumului sau de categoria strazii, de natura si starea tehnica a stratului suport si/sau de
functiunea pe care o indeplineste tratamentul bituminos.

Materiale utilizate si conditii de calitate


Materialele intebuintate la executarea tratamentelor sunt: bitumul si agregatele
minerale.
Pentru realizarea unor tratamente bituminoase bune, materialele utilizate trebuie sa
indeplineasca la randul lor anumite conditii de calitate.
Bitumul
Bitumul folosit la executarea tratamentelor trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
- sa fie suficient de fluid, pentru a putea fi pulverizat in vederea acoperirii suprafetei de
tratat si a agregatului;
- sa pastreze o consistenta corespunzatoare dupa aplicare, pentru a imbraca granulele cu
o pelicula de bitum;
- sa prezinte o buna adezivitate fata de agregate;
- sa mentina granulele agregatului lipite intre ele si de suprafata drumului, imediat dupa
cilindrare;
- sa nu se desprinda de pe agregate odata cu schimbarea conditiilor atmosferice.
Bitumul poate fi pus in opera sub forma de:
- bitum tip D 180/200 prin incalzire la 180*C;
- bitum tip DTA 160/200 prin incalzire
- emulsia cationica cu rupere rapida, care se pune in opera cum se primeste de la
rafinarie.
Pentru realizarea tratamentelor bituminoase la cald se utilizeaza urmatoarele tipuri
de bitum:
- D 80/100 pentru zonele climatice calde;
- D 100/120 pentru zonele climatice reci.
Pentru realizarea tratamentelor bituminoase la rece se utilizeaza urmatoarele tipuri
de emulsii bituminoase:
- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, cu bitum modificat, pe drumuri de

clasa tehnica I III si strazi de categoria I si II


- emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida, cu 60% bitum pur pe drumurile de
clasa tehnica III IV si strazi de categoria III IV;
- emulsii bituminoase cationice cu rupere medie, cu bitum pur.
Agregate
Agregatele naturale care se pot utiliza la tratamente sunt: criblura, agregate de rau
concasate si granulate, agregate de rau sortate. Se recomanda ca agregatele sa provina
din roci bazice cu structura microcristala.
Agregatele trebuie sa provina din roci dure, sa nu se lustruiasca, sa aiba forma
poliedrica si sa aiba o rezistenta ridicata la uzura.
Agregatele trebuie sa fie curate, conditie indispensabila pentru adezivitate, granulele
cu praf se dezanrobeaza sub actiunea apei, iar in cazul folosirii emulsiilor, praful
conduce la ruperea prea rapida a emulsiei.
Agregatele trebuie sa fie colturoase, sa prezinte muchii vii si rezistente, astfel incat
sa nu se slefuiasca sub circulatie.
Agregatele trebuie sa aiba o granulozitate cu dimensiunea max. D si dimensiunea
min. d, a granulei, cat mai apropiate.
Fiecare sort de agregate naturale trebuie depozitate separate, in silozuri proprii, pe
platforme betonate, amenajate cu pante de scurgere a apelor si cu pereti despartitori,
pentru a evita amestecarea intre ele. Daca sorturile prezinta valori necorespunzatoare
ale gradului de curatenie, acestea se vor spala inainte de depozitare.
Agregatele se vor aproviziona astfel incat stocarea lor sa nu depaseasca 3 luni.
Aprovizionarea agregatelor se va face dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea
indeplinesc conditiile de admisibilitate indicate in norme.

Stabilirea dozajelor la tratamentele bituminoase


Pentru obtinerea unor tratamente bituminoase de buna calitate se recomanda
folosirea in exclusivitate a criblurilor. Durata de exploatare a tratamentelor este
influentata in mod considerabil de rezistenta la uzura a criblurilor precum si de modul de
fixare a criblurii in liant. Tehnologia de executie a tratamenelor bituminoase, trebuie sa
asigure fixarea fiecarei granule in liantul stropit in prealabil, realizandu-se o cat mai
buna adezivitate. Agregatele minerale trebuie sa aiba un ecart cat mai strans pentru a se
evita segregarea.
Dozajele de liant si agregate naturale se stabilesc in functie de tehnologia de
executie, natura si starea stratului suport, tipul liantului precum si de sorturile de
agregate naturale, conform reglementarilor tehnice specifice in vigoare.
Astfel, dozajele de liant si agregate naturale vor fi diferite pentru:
- tratamente bituminoase simple;
- tratamente bituminoase duble;
- tratamente bituminoase inverse.

Prescriptii generale de executie


1. Pregatirea stratului suport
- pregatirea stratului suport se face cu min. o luna inainte de aplicarea tratamenului
bituminous;
- pregatirea stratului suport este obligatorie si consta in remedierea defectiunilor
existente, prin reprofilarea cu mixturi asfaltice la cald sau la rece, plombari, colmatari;
- inainte de executarea tratamentelor bituminoase, intreaga suprafata a stratului
suport trebuie curatata temeinic, prin periere mecanica sau manuala si dupa caz, spalata
cu jet de apa si aer;
- nu se va trece la executarea tratamentului bituminos decat dupa ce s-a constata ca
stratul suport a fost pregatit pentru executarea tratamentelor bituminoase conform
normelor in vigoare.
2. Raspandirea liantilor
- raspandirea liantului se incepe numai atunci cand conditiile atmosferice sunt
adecvate (temperatura atmosferica de min. 15*C), iar parametrii si starea de functionare
a echipamentelor a fost verificata;
- suprafata stratului suport sa fie uscata in cazul utilizarii liantului bituminos;
- in cazul utilizarii emulsiei bituminoase cationice, suprafata poate sa fie umeda,
dar lucrarile nu se vor executa pe timp de ploaie;
- sa se cunoasca in orice moment temperatura de de raspandire a liantului si sa
respecte temperatura impusa de norme;
- filtrele duzelor de pulverizare, trebuie sa fie curate;
- cunoasterea si respectarea dozajului de liant ce se aplica;
- asigurarea prezentei si functionarii raspanditorului de criblura;
- raspandirea liantului trebui efectuata omogen, pe toata suprafata benzii de lucru.
Se realizeaza in prealabil pe benzile laterale ale carosabilului si ulterior pe partea
centrala, evitandu-se scurgerea laterala a liantului;
- pe sectoarele cu declivitate longitudinala mai mare de 3%, tratamentul bituminos
se executa in sensul de urcare. In curbele cu suprainaltari, succesiunea executiei este de
la interiorul curbei spre exteriorul curbei. Viteza de avansare a raspanditorului in timpul
raspandirii liantului, este cea stabilita prin incercarile prealabile (cca. 2-10kg. / h);
- pentru o repartizare uniforma a liantului este necesar ca rampa de raspandire sa
fie mentinuta la o inaltime estfel aleasa incat o unitate de suprafata sa fie stropita de jetul
a min. 2-3 duze adiacente.;
- se va avea in vedere ca sa nu ramana nici o portiune nestropita sau ca sa apara
suprapuneri in timpul stropirii;
- in locurile unde se observa o repartizare neuniforma, se va interveni imediat prin
stropirea locala cu lancea.

3. Raspandirea agregatelor naturale


- raspandirea agregatelor naturale se realizeaza cu raspanditoare mecanice, reglate
in prealabil, pentru a repartiza cantitatea prescrisa in mod uniform, atat in sens
transversal cat si in sens longitudinal;
- raspandirea agregatului natural trebuie sa urmeze imediat dupa raspandirea
liantului bituminos pentru a evita scurgerea acestuia spre acostamente sau spre locurile
mai joase si perntru a evita racirea bitumului (in cazul tratamentelor bituminoase
executate la cald);
- raspandirea agregatului natural se va face in intervalul de max. 60 sec. de la
raspandirea bitumului si de 20 40 sec. de la raspandirea emulsiei bituminoase;
- agregatele naturale care se vor raspandi trebuie sa fie in stare perfect uscata;
- raspandirea agregatului natiural trebuie sa asigure acoperirea in intregime si
uniforma a benzii stropite cu liant;
- in cazul tratamentelor bituminoase duble si/sau duble inverse, dupa executia
primului strat se trece la corectarea raspandirii agregatului natural prin indepartarea cu
perii piasava a excesului de agregat, dupa caz, sau prin adaugarea manuala in cazul unei
raspandiri insuficiente de agregat natural, dupa care se incepe compactarea;
- executarea celui de-al doilea strat la tratamentele bituminoase duble si/sau duble
inverse, se realizeaza intr-un interval de max. 24 ore dupa terminarea primului strat;
- cel de al doilea strat se executa in mod similar cu primul;
- inainte de inceperea celui de-al doilea strat al tratamentului, se vor executa
corecturi pe primul strat (daca este cazul), iar daca este nevoie se va face o curatire a
acestuia printr-o trecere cu peria mecanica.
4. Compactarea
Compactarea trebuie sa urmeze imediat dupa raspandirea agregatelor naturale.
Timpul intre cele doua operatii nu trebuie sa depaseasca 60 sec.
Pentru compactare este indicat sa se foloseasca min. 2 compactoare, de preferinta cu
pneuri (79 role), incarcate cu 1,5 3 t/roata (presiunea din pneuri sa fie 0,70,8 MPa).
Numarul de treceri al compactorului este de min. 3 treceri pentru fiecare punct al
suprafetei stratului, dar se stabileste prin incercari preliminare.
In cazul tratamentelor bituminoase duble se procedeaza astfel:
- la primul strat, compactarea se efectueaza prin 2-3 treceri pe aceeasi urma ale
compactorului cu rulouri netede, cu viteza de 5 km/h sau cu pneuri, cu viteza de 10km/h
si pe acest strat nu se circula;
- la al doilea strat, compactarea se va face prin doua treceri ale compactorului cu
cilindrii cu rulouri netede, cu viteza de 5 km/h sau cu pneuri, cu viteza de 10 km/h,
pentru a fixa prin blocare agregatele naturale de primul strat;
- la executia tratamentelor bituminoase duble inverse, numarul min. de treceri ale
compactorului este de 5 treceri;
- compactarea, atat pentru primul strat cat si pentru al doile strat al tratamentului

bituminos se realizeaza cu viteza de :


- 3 km./h pentru 2 3 treceri ale compactorului
- 10 km/h pentru ultimele 2 treceri ale compactorului.
4. Eliminarea surplusului de agregat natural
Surplusul de agregat natural trebuie indepartat imediat, deoarece constitue pericol
pentru siguranta circulatiie, poate ingreuna formarea structurii de mozai a tratamentului
bituminos si poate ingreuna scurgerea apei spre acostamen, in caz de ploaie.
Eliminarea agregatului natural se va face la cel mult 24 ore de la executie si se va
realize cu utilaje mecanice de periere si aspirare.
5. Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor de executie a tratamentelor bituminoase se efectueaza pe
faze de lucru, astfel :
- se va face controlul calitatii materialelor (lianti bituminosi si agregate naturale),
inainte de inceperea lucrarilor;
- se va face controlul prepararii bitumului aditivat, daca este cazul;
- se verifica dozajul de liant bituminos si de agregate naturale.
6. Utilaje folosite
Utilajele necesare pentru executarea tratamentelor bituminoase poarta numele
generic de trusa de tratamente. Aceasta trusa de tratamente este alcatuita din:
- 2 autostropitoare;
- 8 raspanditoare de criblura;
- 3 incarcatoare de 0,5 mc.;
- 3 compacoare;
- 1 matura mecanica.

INTRETINEREA DRUMURILOR
CU
IMBRACAMINTI BITUMINIOASE
Consideratii generale
Datorita faptului ca imbracamintile bituminoase prezinta o serie de avantaje tehnice
si din punctul de vedere al exploatarii, acest tip de imbracaminte este foarte raspandit la
noi in tara, vom trata in continuare defectiunile care pot sa apara in timpul exploatarii
drumurilor, cauzele care le determina si remedierea acestora, in cazul imbracamintilor
bituminoase.
Executarea lucrarilor de intretinere si reparare a imbracamintilor bitumionoase,
presupune cunoasterea tipurilor de defectiuni care pot sa apara la aceste imbracaminti,
cauzele care le-au provocat, precum si masurile si tehnologiile pentru prevenirea si
remedierea acestora.
Agregatele minerale, filerul si bitumul, precum si modul de preparare si asternere a
mixturilor asfaltice, au o influenta hotaratoare asupra caracteristicilor fizico-mecanice
ale imbracamintior bituminoase si asupra modului lor de comportare in exploatare.

Clasificarea defectiunilor imbracamintilor bituminoase


In functie de locul de aparitie, defectiunile imbracamintilor bituminoase pot fi
catalogate astfel:
- defectiuni ce apar numai pe suprafata de rulare: suprafata slefuita, exsudata,
siroita;
- defectiuni ale stratului de rulare: pelada, valuriri, refulari, suprafata poroasa,
suprafata cu ciupituri, suprafata incretita;
- defectiuni in imbracamintea bituminoasa: fisuri si crapaturi, fagase longitudinale,
praguri, gropi, rupturi de margine;
- defectiuni ale complexului rutier: degradari din inghet-dezghet, tasari mari inegale.
In functie de urgentele de remediere se deosebesc:
- defectiuni de gradul I grave: gropi, valuriri si refulari mari, degradari provocate din
inghet-dezghet, tasari locale, praguri, pelada in stratul de uzura, suprafata slefuita;
- defectiuni de gradul II mijlocii: suprafata incretita, valuriri si refulari in stare
incipienta, suprafata exsudata, fisuri si crapaturi, faiantari, rupturi de margine, fagase
longitudinale;
- defectiuni de gradul III usoare: suprafata cu ciupituri,suprafata poroasa, suprafata
siroita, pelada la tratamente bituminoase.

Tipuri de defectiuni, cauze si proceduri tehnice


pentru remedierea lor
1. Suprafata cu ciupituri: suprafata prezinta o serie de gropite cu diametrul in
jurul a 20 mm, adancimea lor putand atinge grosimea stratului de uzura.
Cauzele aparitiei ciupiturilor sunt legate de utilizarea unor materiale
necorespunzatoare: impuritati in nisipul bituminos ( calcar, bulgari mici de argila, lemn,
bucati de carbune), care sub efectul circulatiei sunt sfarmate si scoase, in stratul de uzura
ramanand golurile respective.
Intrucat pe suprafatele cu ciupituri isolate, circulatia se desfasoara normal, intr-o
prima etapa nu se impun masuri speciale de remediere. Daca sectorul respective, afectat,
se transforma in gropi, atunci se trece la remedierea defectiunilor. Daca suprafetele sunt
mari, se executa un covor asfaltic sau tratamente bituminoase.
2. Suprafata exsudata: se caracterizeaza printr-un exces de liant, culoare neagra
lucioasa, bitumul aderand la pneurile autovehicolelor si produc deraparea acestora.
Cauzele aparitiei acestor defectiuni o reprezinta excesul de bitum din stratul de
rulare, temperatura ridicata a mediului ambiant sau circulatia excesiva.
Tratarea acestor defectiuni se face prin saturarea acestor suprafete cu criblura 3
8 mm sau nisip.
3. Suprafata poroasa: se prezinta de obicei de couloare mai deschisa, la care se pot
observa eventual si porii, iar dupa plaie suprafata ramane umeda.
Cauzele aparitiei sunt: continut redus de bitum in mixture asfaltica, granulozitate
necorespunzatoare a agregatului mineral, compactare insuficienta sau la o temperatura
sub 100*C a mixturii, executia suprafetei in perioada necorespunzatoare (rece si umeda).
Remedierea acestor defecte se face astfel: etansarea acestor suprafete prin
badijonarea cu suspensie de bitum filerizat, executarea unui tratament cu bitum sau
emulsie bituminoasa cationica si criblura 38 mm.
O alta metoda de remediere o reprezinta executarea de covoare asfaltice mai ales
atunci cand suprafetele poroase afecteaza sectoare lungi.
4. Suprafata slefuita: se prezinta ca o suprafata lucioasa, fara asperitati, de culoare
mai deschisa. Slefuirea apare frecvent in curbe si intersectii. Acest tip de defectiuni
apare la suprafete cu durata de exploatare indelungata., la care stratul de uzura este
realizat dint-o mixtura asfaltica de tipul mortarelor asfaltice cu un procent de fractiune
fina prea ridicat, in care au fost inglobate agregate care se slefuiesc foarte usor.
Remedierea acestor suprafete slefuite se realizeaza prin tratamenete bituminoase
rugoase sau prin aplicarea unor covoare asfaltice rugoase.

5. Valuriri si refulari: au drept cauze excesul de liant, liant cu consistenta redusa,


agregate prea fine, temperatura mediului ambiant ridicata pe periade lungi combinate cu
trafic greu, cu multe schimbari de viteza, accelerari.
Remedierea acestor defectiuni se poate face prin decaparea stratului valurit si
inlocuirea acestuia cu o mixture corespunzatoare.
6. Degradari provocate de inghet-dezghet (burdusiri): sunt defecte ale sistemului
rutier provocate de acumularea apei in zona patului drumului si transformarea aceteia in
lentile sau fibre de gheata. Degradarile din inghet-dezghet ale sistemului ruier se produc
de obicei cand actioneaza concomitant urmatorii factori: pamant sensibil la inghet
dezghet, o rezerva de apa in apropiere (santuri degradate, drenuri necorespunzatoare
taluzuri permeabile), temperatura scazuta pe o durata mare, trafic intens si greu.
Remedierea degradarilor din inghet-dezghet se face astfel: se decapeaza intregul
sistem rutier, inclusiv pamantul geliv din patul drumului ce va fi inlocuit cu un material
granular, va fi asigurata o scurgere corespunzatoare a apelor de infiltratie (dren
corespunzator) si in final se va reface sistemul rutier.
7. Faiantari: se prezinta de forma unor suprafete cu o retea de fisuri transversale si
longitudinale. Ele se pot clasifica in faiantari in panza de paianjen si faiantari in plci.
Faiantarile pot sa apara pe o suprafata mai restransa sau pe toata suprafata
imbracamintilor asfaltice. Faiantarile apar insotite de rupturi, cand sunt insotite de
fenomenul de inghet-dezghet.
Remedierea acestor defectiuni se face prin decaparea intregului sistem rutier si a
pamantului din patul drumului, pe o adancime egala cu adancimea de inget, inlocuirea
pamantului geliv cu un material necoeziv si refacerea sistemului rurier, dupa ce in
prealabil s-a facut asanarea corpului drumului.
8. Pelada: este defectiunea care consta in desprinderea partiala a covorului asfaltic
de pe stratul suport, sau dezlipirea unor suprafete mici din tratamentul bituminos
executat pe o imbracaminte rutiera. Cauzele aparitiei acestor defectiuni sunt: mixtura
asfaltica pusa in opera la o temperatura scazuta (sub 100*C), asternerea mixturii
asfaltice peste suprafata imbracamitei vechi fara amorsare si buciardare initiala,
necuratarea corespunzatoare a suprafetei pe care se asterne mixtura sfaltica in vederea
realizarii covorului.
Remedierea consta in executarea unor plombari, daca pelada este locala, sau daca
suprata este mai mare, covorul care nu adera la suprafata suport se va scoate cu lama
autogrederului si va fi inlocuit cu altul nou, corespunzator.
9. Gropi: gropile sunt degradari de forme si dimensiuni variate, care se formeaza
prin dislocarea completa a imbracamintei bituminoase si uneori a stratului suport, izolat
sau pe suprafete intinse. Cauzele aparitiei acestor defecte sunt:
- dislocarea suprafetei faiantate;

- imbracaminte realizata dintr-o mixtura necorespunzatoare (bitum ars, compactare


necorespunzatoare, agregate murdare);
- scurgerea pe suprafetele respective a unor substante agresive (benzina, motorina);
- actiunea brutala a vehicolelor cu senile;
- dezvoltarea fisurilor si crapaturilor;
- realizarea imbracamintilor asfaltice pe timp nefavorabil (ploi temperaturi scazute);
- neasigurarea scurgerii corespunzatoare a apelor din zona drumului.
Repararea (polombarea) gropilor trebuie facuta cu multa atentie prin: decaparea
imbracamintei afectate de defectiune, obtinerea unor forme regulate cu muchii vii,
indepartarea materialului decapat, curatirea temeinica a suprafetei de plombat,
amorsarea aceteia si umplerea gropii cu mixtura asfaltica si in final o compacatarea
buna.
10. Tasari locale: sunt defectiuni ale planeitatii (netezimii) suprafetei de rulare,
constand din deplasarea pe verticala, pe o adancime variind de la cativa centimetri pana
la cativa zeci de centimetri, a intregului sistem rutier.
Cauzele cele mai frecvente ale tasarilor o reprezinta umplerea necorespunzatoare si
mai ales daca compacatarea terasamentului a fost facuta necorespunzator.
Remedierea tasarilor se face de obicei prin completarea si nivelarea lor cu mixtura
asfaltica, dupa o pregatire prealabila a stratului pe care se face completarea (curatire,
amorsare, buciardare ), sau prin decaparea intregului strat rutier, consolidarea terenului
si realizarea unor straturi de materiale corespunzatoare, bine compacate.
11. Fisuri si crapaturi: sunt discontinuitati ale imbracamintilor bituminoase pe
diferite directii. Daca aceste discontinuitati au deschidere sub 3mm se numesc fisuri, iar
cele cu deschidere mai mare de 3mm se numesc crapaturi. Fisurile si crapaturi pot fi :
longitudinale, transversale, multiple, unidirectionale sau pe directii diferite.
a) fisuri si crapaturi longitudinale - apar in axa drumului si sunt ca o linie continua,
care separa cele doua benzi ale parti carosabile.
Cauzele aparitiei acestor defectiuni sunt: o decalare necorespunzatoare a rosturilor
de lucru din stratul de legatura si stratul de uzura, legatura necorespunzatoare dintre
stratul de uzura a celor doua benzi de circulatie.
Remedierea acestor defecte se face printr-o colmatare, daca fisuri sunt izolate, sau
prin executarea de tratamente bituminoase, a unui covor asfaltic bine executat in situatia
unor suprafete mari.
b) fisuri si crapaturi transversale - sunt deschideri ale suprafetei imbracamintilor
asfaltice si sunt perpendiculare pe axa drumului sau inclinate sub anumite unghiuri.
Cauzele apariatiei acestor defectiuni pot fi: imbatranirea liantului, diferente mari de
temperatura in atmosfera la intervale scurte de timp, oboseala materialului la solicitari
repetate, contractii puternice ale stratului de fundatie.
Remedierea acestor defectiuni se face prin colmatarea fisurilor si crapaturilor,
tratamente bituminoase sau asternerea de covoare asfaltice.

c) fisuri si crapaturi multiple pe directii diferite - se prezinta pe suprafata


imbracamintei bituminoase pe portiuni intinse, apar sub forma de fisuri transversale
pornite din axa drumului si se desfasoara spre marginea partilor carosabile cu ramificatii
longitudinale sau oblice.
Cauzele aparitiei acestor defectiuni sunt: oboseala imbracamintilor asfaltice,
preparare necorespunzatioare a mixturilor asfaltice pentru stratul de rulare (liant
necorespunzator calitativ, cantitate de liant redusa in mixture, prin dozare
necorespunzatoare).
Remedierea acestor defectiuni se face in cele mai multe cazuri prin acoperirea
suprafetelor defecte cu un covor asfaltic a carui grosime sa fie stabilita, in functie de
trafic, zona climaterica in care este situat drumul respectiv, de modul in care se prezinta
suprafetele ce urmeaza a fi reparate.
Daca se constata ca fisurile multiple se datoresc depasirii rezistentei complexului
rutier, se vor proiecta si executa lucrari de ramforsare a acestuia.

CALCULE

MATEMATICE

SIMPLE

Operatii de baza cu numere integi


8+ 10 = 18
28 + 23 - 46 = 5
125 + 2546 + 23 - 87 - 125 = 2482
125 54 + 36 + 24 - 98 = 33

Calcule siple cu fractii


6/7 + 2/5 = 6 x 5 + 2 x 7 / 35 =44/35
2/5 + 5/9 = 2 x 9 + 5 x 5 / 45 = 44/45
8/9 2/9 = 8 x 9 2 x 9 / 9 = 54/9 = 6
- se aduce la acelasi numitor;
- se scrie sub forma de fractie, cu numitor comun si numaratorul cu numerele
obtinute prin inmultirile corespunzatoare;
- se opereaza la numarator;
- se obtine fractia finala. (rezultatul final)

Operarea cu unitati de masura fundamentale


50 cm + 25 cm + 23 cm = 98 cm
52 m 2 m + 36 m + 21 m 17 m = 90 m
12,25 m + 52 cm 36 cm 24 cm + 22,54 m 12,40 m = 22,31 m
22,57 m 12,25 m + 32,12 m - 5,60 m + 2,56 m = 19,49 m

Transformarea unitatilor de masura de baza


1 m = 100 cm
100 cm = 1 m
125 cm = 1,25 m
1 km = 1000 m
1 hm = 100 m = 0,1 km

125 m = 0,125 km
1 km 258 m = 1258 m
125 hm = 12 km 500m

ROLUL IN CADRUL ECHIPEI DE LUCRU


Asfaltarea este ultima faza in cadrul fluxului tehnologic de executie a drumului,
in cazul drumurilor avand ca ultimo strat imbracamintile bituminoase. fiind ultimul
strat ce se executa. De modul in care se realizeaza acest ultim strat, in conditiile de
calitate prescrisa de normative, vom avea drumuri de buna calitate si durabile in timp.
Meseria de asfaltator, a primit importanta cuvenita, in conditiile in care drumurile,
avand imbracaminti asfaltice, se executa tot mai mult si la noi in tara.
Ca atare, asfaltatorii au un rol deosebit intre meseriasii ce executa drumurile,
incepand de la fundatii, strat de baza si terminand cu suprastructura drumului.
Asfaltatorii trebuie sa cunoasca notiunile teoretice pentru ca sa le poate utiliza in
practica curenta.
Astfel asfaltatorul trebuie sa cunoasca notiunile teoretice referitoare la:
- norme de tehnica securitatii munci, in domeniul su de activitate, pentru a se
proteja in primul rand pe el si pentru a preintampina accidentele de munca
individuale si colective;
- notiuni de calitate pentru materialele utilizate si calitatea lucrarilor ce urmeaza a
se realiza;
- notiuni despre mixturi asfaltice (preparare, materiale utilizate pentru prepararea
acestora, modul de punere in opera a mixturilor asfaltice, transportul acestora de
la statia de mixturi si pana la punerea lor in opera);
- defectiuni ale imbracamintilor asfaltice si modul de remediere ale acestora;
- notiuni referitoare la tratamentele bituminoase.
Ca atare, fiecare membru din echipa de asfaltatori isi are rolul sau bine definit in
cadrul echipei, rol pe care trebuie sa-l cunoasca foarte bine, pentru ca intreg fluxul
tehnologic sa decurga in conditii bune si de maxima securitate a muncii, in a evita
accidentele de munca si pentru a obtine lucrari de buna calitate.

SUPORT DE CURS
ASFALTATOR