Napoleon Bonaparte (n franceza: Napolon Bonaparte; n.

15 august 1769, Ajaccio, Cor

sica - d. 5 mai 1821, n insula Sfnta Elena), cunoscut mai trziu ca Napoleon I ?i in
i?ial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic ?i militar al Fran?ei,
ale carui ac?iuni au influen?at puternic politica europeana de la nceputul secol
ului al XIX-lea.
Nascut n Corsica ?i specializat pe profilul de ofi?er de artilerie n Fran?a contin
entala, Bonaparte a devenit cunoscut n timpul Primei Republici Franceze ?i a cond
us campanii reu?ite mpotriva Primei ?i celei de-a Doua Coali?ii, care luptau mpotr
iva Fran?ei. n 1799 a organizat o lovitura de stat ?i s-a proclamat Prim Consul;
cinci ani mai trziu s-a ncoronat ca mparat al francezilor. n prima decada a secolulu
i al XIX-lea a opus armatele Imperiului Francez mpotriva fiecarei puteri majore e
uropene ?i a dominat Europa continentala printr-o serie de victorii militare. A
men?inut sfera de influen?a a Fran?ei prin constituirea unor alian?e extensive ?
i prin numirea prietenilor ?i membrilor familiei n calitate de conducatori ai alt
or ?ari europene sub forma unor state clientelare franceze.
Invazia franceza a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitura n destinul lui N
apoleon. Marea sa Armata a suferit pierderi covr?itoare n timpul campaniei ?i nu s
-a recuperat niciodata pe deplin. n 1813, a ?asea Coali?ie l-a nfrnt la Leipzig; n a
nul urmator Coali?ia a invadat Fran?a, l-a for?at pe Napoleon sa abdice ?i l-a e
xilat pe insula Elba. n mai pu?in de un an, a scapat de pe Elba ?i s-a ntors la pu
tere, nsa a fost nvins n batalia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon ?i-a petre
cut ultimii ?ase ani ai vie?ii sub supraveghere britanica pe insula Sfnta Elena.
O autopsie a concluzionat ca a murit de cancer la stomac, de?i Sten Forshufvud ?
i al?i oameni de ?tiin?a au continuat sa sus?ina ca a fost otravit cu arsenic.