Sunteți pe pagina 1din 166

prof. univ. dr. ing.

Mihai VOICULESCU
consultant de specialitate

dr. arh. Ruxandra CRUTESCU consultant


de specialitate

prof. univ. dr. ing. Constantin PAVEL


consultant de specialitate

ec. Marin CRUTESCU coordonator


lucrare

prof. univ. dr. ing. Gheorghe OPREA


consultant de specialitate

Dan Alexandru COSTACHE traducere


manual tehnic AMVIC

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE


consultant, expert construcTii n sistem
AMVIC

ec. Marilena TIHULC constructor


consultant n sistem AMVIC

MANUALUL TEHNIC
AL CONSTRUCTIILOR
N SISTEM AMVIC

Bucuresti
2008

PREFAT
Cofrajele nglobate, modulare, termoizolante din POLISITIREN GRAFITAT, sistem AMVIC
(ICF-insulated concrete forms) sunt cele mai inovatoare si adaptabile cofraje disponibile la ora
actual pe piaT. PreTurile competitive, distribuTia extins a produselor si suportul tehnic
excelent sunt combinate pentru a furniza clienTilor nostri o abordare simpl a unui produs final
superior la un cost de instalare mai mic dect al altor sisteme asemntoare.
Dac una

din

ntrebrile

dumneavoastr nu are rspunsul n


acest manual, v rugm s asistaTi

AMVIC este marc nregistrat la OFICIUL DE


STAT PENTRU INVENII I MRCI cu numrul
de depozit M 2005 10469 pentru clasa de produse
Cl:19: Materiale de construcie nemetalice (cofraje
din polistiren)

la unul dintre seminarele de


pregtire Amvic (verificaTi n zona
dumneavoastr pentru programare) sau contactaTi-ne si personalul nostru va rspunde competent la
ntrebrile dumneavoastr. AMVIC se mndreste s ofere clienTilor si servicii la un nivel
excepTional.
Suport Tehnic
V rugm s ne contactaTi pentru orice nelmurire sau orice informaTie care e inclus n acest manual
sau dac aveTi nevoie de alt asistenT tehnic.
Suport tehnic
Tel: 021 369 33 99
Fax: 021 369 33 88
email: contact@amvic.ro
Site-ul Amvic www.amvic.ro
Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaTii incluznd rapoartele testelor,
buletinele tehnice si rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent si pe site.

MULTUMIRE
Societatea Comercial AMVIC S.R.L. mulTumeste celor care au participat la realizarea acestui
manual n limba romn.
MulTumiri speciale pentru:

prof. univ. dr. ing M ihai VOICULESCU

dr. arh. Ruxandra CRUTESCU

consultant de specialitate

consultant de specialitate arhitectur

prof. univ. dr. ing Constantin PAVEL

ec. M arin CRUTESCU

consultant de specialitate

coordonare lucrare

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA

Dan Alexandru COSTACHE traducere

consultant de specialitate

m anual tehnic

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE

ec. M arilena TIHULC,

consultant, expert construcTii n sistem

S.C. Eco Hom e Sistem S.R.L.,

AM VIC

consultanT execuTie

Lucrarea se bazeaz pe traducerea -Technical Manual AMVIC- si pe experienTa productorilor si


utilizatorilor sistemului de realizare a construcTiilor cu folosirea cofrajelor modulare termoizolante
din POLISITIREN GRAFITAT expandat ignifugat, (termenul internaTional consacrat fiind -ICFsistem AMVIC
insulated concrete forms).
MulTumim societTii comerciale Eco Home Sistem S.R.L. pentru imaginile oferite care au folosit la
ilustrarea anumitor operaTiuni din conTinutul lucrrii si pentru verificarea prin punerea n practic a
recomandrilor tehnologice si actualizarea acestora.

NEASUMAREA RESPONSABILITTII
Acest document are doar scop informativ. InformaTiile din acest document reprezint abordarea
AMVIC asupra problemelor discutate la data publicrii. Opiniile exprimate nu trebuie s fie
interpretate ca fiind un angajament din partea S.C. AMVIC S.R.L. InformaTiile cuprinse n acest
manual nu pot nlocui reglementrile tehnice si normativele n vigoare din domeniu.
Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunostinTele profesionale. Toate structurile
construite cu Sistemul de ConstrucTii AMVIC trebuie s fie proiectate, avizate si realizate n
conformitate cu reglementrile si normele din construcTii n vigoare de ctre un inginer proiectant
autorizat si avizarea acolo unde este cazul de ctre un verificator autorizat. n toate cazurile,
reglementrile si normele de proiectare si construcTie din domeniu sunt prioritare acestui manual.

INFORMATIILE CONTINUTE N ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA


NDRUMARE, FR S SE SUBSTITUIE, SUB NICI O FORM,
REGLEMENTRILOR I NORMELOR N VIGOARE DIN DOMENIU.

Componentele carecteristice ale unei case pasive


1. O anvelopare corect a construcTiei cu o protecTie termic sub 0,15 W/m2 K, minim 18 cm de
POLISITIREN GRAFITAT cu densitatea de 24 kg/m3 sau polistiren cu o grosime minim de 30
cm la o densitate de
16 kg/m3.
2. Eliminarea punTilor termice pe colTuri sau pe zonele de instalare a plcilor.
3. Folosirea unei tmplrii exterioare de bun calitate cu geam termoizolant cu trei foi, din care 2 cu
Low E, baghet termic si Kripton, avnd U = 0,5 W/m2K. Ramele termoizolante cu U =0,8 W/m2K.
Usa de intrare dublat (sas). Montarea tmplariei exterioare se execut cu Band Precomprimat pe
ambele prTi ale tocului.
4. Etansarea cladirii. Aceasta reduce pierderile de cldur si creste eficienTa instalaTiei de
ventilaTie.
5. Utilizarea de instalaTii de aerisire-ventilare cu recuperarea cldurii si controlul calitTii aerului. La
aerisirea

casei prin fereastr se pierde si cldur.

n cazul utilizrii unei instalaTii de

aerisire-ventilaTie cu schimbtor de cldur, se recupereaz 80% din cldura conTinut n aerul


evacuat. nclzirea se face numai prin pardoseal (reduce consumul de energie cu 25-30%)

6. Utilizarea energiilor pentru a cror obTinere nu se degaj gaze de ardere:


- solare, radiaTie termic;
- solare, fotovoltaice;
- pompe de caldur: ap/ap, sol/ap, aer/ap;
- eoliene;
- etc.
7. InstalaTii de nclzire-climatizare eficiente.

CUPRINS
Partea 1-a - Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Partea a 2-a - Produse AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
2.1 - Cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
3.3 - Unelte pentru pregtirea traseelor utilitTilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.4 - Lista materialelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3.5 - Accesorii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Partea a 4-a - Prezentarea general a construcTiei.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.1 Cofrajele sau cadrele pentru ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2 - Cofraje, cadre din lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2.1 - Alegerea lemnului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.2.2 - Construirea cofrajelor, cadrelor din lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Partea a 6-a - Armtura de oTel beton pentru pereTii n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.1 - Prezentare general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.2 - CondiTiile de baz ale proiectului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.3 - Scopul barelor de armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.4 - Armtura orizontal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
6.5 - Armtura vertical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.6 - Armtura pentru golurile din pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7.1 - Tipuri de mbinri prin petrecere (joantare). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.7.2 - CerinTe minime pentru lungimea mbinrii prin petrecere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6.8 - mbinri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile superioare realizate prin turnarea
succesiv a betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6.9 - Proiectarea armturii de oTel beton pentru pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
6.10 - Lucrrile de armare a betonului si msurile de protecTia muncii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Partea a 7-a - Pregtirea fundaTiei si a plcii la nivel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
7.1 - Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
7.2 - Plasarea barelor de joantare n fundaTie sau radier. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
7.3 - Nivelarea fundaTiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4 - Trasarea conturului pereTilor conform proiectului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4.1 - Trasarea conturului de asezare a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48


Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
8.1 - Prezentare general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
8.2 - Organizarea: poziTionarea materialelor si a uneltelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea nlTimii peretelui si numrul de rnduri de cofraje pe nivel. . . . . . . . . . . . . . 51
8.3.1 - ConstrucTie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
8.4 - Asezarea primului rnd de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
8.5 - Asezarea celui de-al doilea rnd de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
8.6 - Verificarea planeitTii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
8.7 - Fixarea primului rnd la fundaTie/plac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.8 - Asezarea celui de-al treilea si a urmtoarelor rnduri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.8.1 - Decuparea cofrajelor n jurul cadrelor pentru us. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.8.1.1 - Intrri ridicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.8.2 - Decuparea cofrajelor n jurul cadrelor pentru ferestre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.8.3 - Barele de armare din oTel beton n bordajele din jurul deschiderilor din perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
8.8.4 - Rndul de cofraje din partea de sus a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
8.8.5 - Instalarea barelor de armare vertical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere si fixare a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.9.1 - AplicaTii generale.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
8.10 - Pregtirea cofrajelor de goluri pentru turnarea betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
8.11 -praiTuirile suplimentare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.12 - Treceri pentru utilitTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8.13 - Instalarea planseului suspendat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.13.1- Instalarea grinzilor cu suruburi de ancorare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.14 - Locas (sliT) pentru grind - Grinda de planseu este legat direct la peretele n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . 71
8.15 - Plcile/planseele.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.16 - Sistemul de planseu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.17 - Reglajele finale naintea turnrii betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Partea a 9-a - Instalarea special a cofrajelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
9.1 - Prezentare general . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
9.2 - Realizarea fundaTiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
9.3 - ConstrucTia colTurilor scurte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.3.1 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90 cu o combinare a acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.3.2 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90 cu model nentrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
9.3.3 - ColTuri scurte, fcute folosind cofraje AMVIC drepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
9.4 - PereTi curbi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
9.5 - ConstrucTia peretelui-T.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
9.6 - Instalarea finisajelor de crmid aplicate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
9.7 - Frontoane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
9.8 - Sistemul de planseu prefabricat (miez gol). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
8

10.1 - Prezentare general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93


10.2 - Fundamentele betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.2.1 - CompoziTia betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
10.3 - Calitatea amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.1 - Raportul ap/ciment (A/C). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
10.3.2 - RezistenTa betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
10.3.4 - ntrirea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.4 - Adaosuri, aditivi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Partea a 11-a - Turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.1 - Prezentare general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.2 - Lista de verificri preliminarii turnrii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
11.3 - Sfaturi de siguranT pentru manevrarea si asezarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
11.4 - Ritmul turnrii betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
11.5 - Metode si echipamente pentru turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrtori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.6 - Turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.7 - Controlul calitTii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.7.1 - Tasarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.7.2 - RezistenTa la compresie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8 - Vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8.1 - Ce este vibrarea?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.8.2 - Metode de vibrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
11.9.1 - SpecificaTii, recomandri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
11.9.2 - ndrumri pentru vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
11.10 - Terminarea turnrii betonului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
11.11 - Dup turnare: reverificaTi c peretele a rmas drept si n caz de nevoie ajustaTi.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
11.12 - Pregtirea pentru o explozie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Partea a 12-a - ProtecTie mpotriva umezelii sub nivelul solului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
12.1 - CerinTele reglementrilor n construcTii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.1 - ProtecTie contra umezelii si a apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie. . . . . . . . . . . 119
12.1.3 - Sistemul de drenare a fundaTiei/subsolului conform normativelor din construcTie. . . . . . . . . . . . . . 119
12.1.4 - Recomandri pentru menTinerea unui subsol uscat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
12.2 - ProtecTia contra umezelii si protecTia contra apei pentru cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
12.3 - Sisteme lichide de protecTie contra umezelii/protecTie contra apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
12.4 - Sisteme de membran cu crampoane pentru protecTia mpotriva umezelii/apei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123


13.1 - Finisaj exterior -tencuial decorativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
13.2 - Gips-carton la interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - Stuc tradiTional (Exterior). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
13.3 - IzolaTie exterioar suplimentar si sistem de finisaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
13.4 - Aplicarea zidriei ancorate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
13.5 - Finisaje cu lemn, vinil si ciment fibr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

ANEXE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Anexa A - DefiniTii si termeni. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
B1.0 - Respectarea reglementrilor din Romnia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
B1.1 - AplicaTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2 - Materiale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2.1. Beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
B1.2.2. OTel beton de armare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Anexa D - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
D1.0 - Tipuri de insecte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
D1.1 - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Anexa E - Instalarea utilitTilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E1.0 - Strpungeri n peretele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0 - InstalaTia electric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0.1 - Panoul principal de intrare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
E2.0.2 - Cablarea electric. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
E2.0.3 - Conductele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
E2.0.4 - Doze electrice ngropate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
E2.0.4.1 - Atasarea dozei electrice la perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
E3.0 - InstalaTii tehnico-sanitare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

10

FIGURI
Investind n termoizolaTii superioare:
- protejaTi mediul;
-beneficiaTi de eficienT termic sporit.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 1.1 - Cofraje AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 17
Figura 1.2 - Cofraj AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT cu transfer termic de 0,11 W/m2 K . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 18
Figura 1.3 - Cofraj AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT cu transfer termic de 0,22 W/m2 K. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 18
Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 1.5 - SecTiune transversal prin cofrajul AMVIC cu transfer termic de 0,11 W/m2 K (dimensiuni n cm.). . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 1.6 - SecTiuni transversale ale cofrajelor AMVIC cu transferul termic de 0,22 W/m2 K (dimensiuni n cm).. . . . . . . . . . . . 20
Figura 1.7 - Vedere lateral a cofrajului drept AMVIC care prezint tlpile distanTierilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Figura 1.8 - Vedere lateral a cofrajul drept AMVIC, prezentnd partea superioar si inferioara a sistemului de conexiune.. . . . 21
Figura 1.9 - Cofraj de colT AMVIC la 90 avnd locasul pentru tija din polipropilen sau din lemn, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Figura 4.1 - Trasarea conturului pereTilor.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.2 - Plasarea la nceput a cofrajelor de colT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.3 - Montarea armturii orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Figura 4.4 - Montarea celui de-al doilea si al treilea rnd de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.5 - Instalarea Tesut a rndurilor de cofraje.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.6 - Instalarea sistemului de susTinere si aliniere a peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 4.7 - Instalarea continu a rndurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Figura 4.8 - InstalaTi oTelul beton de armare vertical dup ultimul rnd de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Figura 4.9 - Instalarea si rigidizarea cu pervaze a cofrajelor pentru golurile de ferestre si usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Figura 4.10 - Turnarea betonului n rnduri de 0,9-1,2 m. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 4.11 - Elemente de ancorare plasate n beton pentru fixarea mecanic a sarpantei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Grosimea echivalent pentru diferite materiale la acelasi transfer termic. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru ferestre/usi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru un gol. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.3 - Cofraj pentru gol de fereastr. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 5.4 - Deschidere la baza cadrului ferestrei pentru turnarea si vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 6.1 - Plasarea ntreTesut a barelor din oTel beton verticale printre cele orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Figura 6.2 -Legarea armturii nivelului superior prin suprapunerea cu armtura de la nivelul inferior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 6.3 - Folosirea mustTilor de petrecere pentru joantarea armturii verticale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 6.4 - Capace ciuperc de plastic pe barele de oTel beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Figura 7.2 -FundaTie cu plac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Figura 7.3 - PoziTia barelor de joantare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Figura 7.4 - Plac de cot zero turnat si nivelat, pregtit pentru montarea cofrajelor AMVIC pentru pereTi. . . . . . . . . . . . . . . 46
Figura 7.5 - FolosiTi o sfoar de cret pentru a nsemna asezarea zidului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Figura 7.6 - Dublarea liniei de asezare a cofrajelor pentru un reper permanent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.7 - Profilul U acTioneaz ca un model pentru plasarea primului rnd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.8 - Folosirea unui profil U pentru a nsemna asezarea zidului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Figura 7.9 - Marcarea poziTiei si a dimensiunilor golurilor din pereTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

11

Figura 8.1 - Asezarea cofrajelor AMVIC n interiorul perimetrului conturului peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49


Figura 8.2 - Unelte si scule pregtite pentru montarea cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, v va reducere simTitor timpul de execuTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 8.4 - Folosirea unui ferstru circular pentru tierea orizontal a cofrajului.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Figura 8.5 - Plasarea la nceput a colTurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Figura 8.6 - Asezarea cofrajelor drepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor cu elemente decupate avnd lungimea multiplu de 5,08 cm. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Figura 8.8 - Tierea cofrajului de completare pentru o secTiune de perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tiat n poziTie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.10 - Folosirea colierelor cu autoblocare pentru a solidariza cofrajele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.11 - Instalarea barelor orizontale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.12 - Asezarea celui de al doilea rnd de cofraje. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Figura 8.13 - Asezarea mbinrii de compensare aproximativ n acelasi loc ca si n primul rnd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 8.14 - Verificarea nivelului dup asezarea celui de-al doilea rnd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Figura 8.15 - Ajustarea primului rnd de cofraje cu un ferstru de mn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Figura 8.16 - Adugarea penelor din polistiren expandat, ignifugat la primul rnd pentru aducere la nivel. . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive pentru fixarea primului rnd de cofraje la fundaTie/plac. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.18 - Umplerea cu spum cu expandare controlat sub un gol mare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Figura 8.19 - Asezarea cofrajelor n jurul cadrelor pentru us. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.20 - Instalarea cadrelor pentru usi la nivelul dusumelei.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.21 - Construirea rndurilor din cofraje n jurul cadrelor ferestrelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Figura 8.22 - Instalarea n perete a barelor de armare din oTel beton pentru crearea unui bordaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.23 - Protejarea nuturilor cu folie din polietilen. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Figura 8.24 - Asezarea oTelului beton pentru armarea vertical. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.25 - Sistem de susTinere si aliniere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Figura 8.26 - Instalare stlpilor de aliniere si susTinere n interiorul peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Figura 8.27 - Schel realizat cu stlpi de aliniere si susTinere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.28 - Bride fixate cu suruburi autofiletante n distanTieri, pe ambele prTi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Figura 8.29 - Fixarea din interior a colTurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Figura 8.30 - Montarea stlpilor de spraiTuire de ambele prTi ale golurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o lungime si jumtate de cofraj drept).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Figura 8.32 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete att vertical ct si orizontal. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Figura 8.33 - Solidarizarea unei mbinri de cofraje pe ambele prTi ale peretelui. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentar pentru o mbinare compensat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
Figura 8.35 - Instalarea rigidizrilor (pervaz) n jurul unui gol n perete. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.36 - Folosirea unor Tevi de PVC pentru treceri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Figura 8.37 - Tierea unui ptrat n plcile de OSB pentru instalarea suruburilor de ancorare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.40 - Instalarea OSB-ului cu suruburi de ancorare n golurile din polistirenul expandat, ignifugat. . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Figura 8.38 - Tierea deschizturii n polistirenul expandat, ignifugat ntre membrane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.39 - Partea decupat la cald. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.41 - Instalarea grinzilor cu saibe si piuliTe adecvate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Figura 8.42 - Decuparea deschiderilor din interiorul si exteriorul panourilor din polistiren expandat, ignifugat. . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.43 - Umplerea golului cu polistiren nainte de turnarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.44 - AsezaTi grinda din lemn pe poziTie ntr-un locas pentru grind. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Figura 8.45 - Planseu n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
12

Figura 8.46 - Soluie AMVIC pentru planeu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74


Figura 8.47 - Montare planeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Figura 8.48 - Detaliu sistem planeu AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.49 - Turnarea betonului pe formele asamblate.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Figura 8.50 - Plac de cot 3,00 dup turnare.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 8.51 - Alinierea pereilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Figura 9.1 - Soluie propus pentru fundaia de tip talp. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Figura 9.2 - Soluie propus pentru o fundaie n trepte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.3 - Perete din brne construit pe perete de subsol i fundaie n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Figura 9.4 -Elevaie pentru o construcie cu perei prefabricai uori.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.5 - Col scurt fcut cu cofraje de 90 cu solidarizarea acestora. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Figura 9.6 - Vedere n plan a dou colTuri scurte, fcute folosind cofraje de 90 pentru a crea un model nentrerupt.. . . . . . . . . . 81
Figura 9.7 - Un colT scurt fcut cu cofraje de 90 cu model nentrerupt. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la captul unui cofraj drept.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.9 - Punerea n poziTie a celor dou forme tiate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Figura 9.11 - Folosirea formelor de lemn 2x10 cm pentru a susTine colTul format. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a nchide capetele si a crea un colT. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin gurile fcute. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.13 - Tija filetat introdus prin ambele forme de lemn. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Figura 9.14 - Cofraj AMVIC pentru perete curb pre-tiat. Lamb si uluc n interior si crestturile n exterior.. . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.15 - ndoirea si fixarea cofrajului pentru perete curb.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Figura 9.16 - Cteva rnduri de cofraje AMVIC pretiate instalate pentru un perete curb. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.17 - ElevaTie pentru perete curb din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Figura 9.18 - Pregtirea pentru curbare a unui cofraj drept. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.19 - Cofrajul pentru perete curb ndoit dup tipar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Figura 9.20 - Instalarea etrierilor pentru intersecTie T, a barelor de oTel beton orizontale pentru armare, n timp ce fiecare rnd de
cofraje este asezat.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui T cu lemn de 3x30 cm si legtur.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.22 - Asezarea crmizii standard aplicate pe suportul cu margine pentru crmid. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Figura 9.23 - Legturi standard pentru crmid, fixate n distanTierii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.24 - Tierea si montarea cofrajelor la forma frontonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Figura 9.25 - ConstrucTie cu frontoane si lucarn la care se monteaz sarpanta.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.26 - O plac preturnat, poziTionat pe un perete n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Figura 9.27 - Manevrarea unei fsii prefabricate cu goluri, cu miezul din polistiren n vederea poziTionrii pe un perete n sistem
AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativ a componentelor amestecului de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton pentru rezistenTa la compresie (stnga) si traversa de beton pentru rezistenTa la ncovoiere
(dreapta). 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare mic. 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare mare. 2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 16-2. . . . . . . . . . . . . . 96
Figura 10.5- Cresterea rezistenTei betonului de-a lungul timpului
2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul n cofrajele AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de 90 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul ferestrei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
13

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a omogeniza betonul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110


Figura 11.5 - Efectuarea testului tasrii n teren. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Figura 11.6 - Luarea unor mostre aleatorii de beton pentru testarea rezistenei la compresiune, la 28 de zile de la turnare. . . . . 111
Figura 11.7 - Vibrator de interior pentru beton cu motor pe benzin. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Figura 11.8 - Vibrator de interior pentru beton acionat electric.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.9 - Vibrarea betonului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Figura 11.10 - Plasarea corect a vibratorului n beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei betonului din cofraj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Figura 11.12 - Trusa pentru intervenie la explozie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide pe cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Figura 12.4 - HidroizolaTie, membran cu crampoane instalat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuial decorativ. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Figura 13.2 - Finisaj exterior cu tencuial n dou straturi suport. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Figura 13.3 - Finisaj Stuc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.4 - IzolaTie exterioar suplimentar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Figura 13.5 - IzolaTie exterioar suplimentar cu polistiren de 20 cm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Figura 13.6 - ConstrucTie n sistem AMVIC, finisat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC sau la plcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic sczut cu 20% faT de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaT mai lung pentru tencuiala decorativ).. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Prima casa pasiv din Romnia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Gard realizat n sistem AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Figura E1.1 - Strpungeri pentru trecerea instalaTiilor prin pereTii AMVIC.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Figura E1.2 - Panou electric principal instalat n peretele exterior.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Figura E1.3 - Decuparea unui canal n panoul din polistiren folosind un ferstru cu lanT.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice n panourile din polistiren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Figura E1.5 - Doz cu brid atasat la distanTier. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Figura E1.6 - Conduct sanitar pozat n polistiren .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Model de certificat de eficienT energetic a construcTiilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162

14

TABELE
Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat cu transfer termic de 0,11
W/m2 K. . . . . 23
Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat expandat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . 24
Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite n mod frecvent si utilitatea lor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite n mod frecvent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Tabel 10.3 - SpecificaTii de ndrumare pentru amestecurile de beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofrajele AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit n cazul cofrajelor AMVIC. . . . . . . . . . . 114
Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativ) pentru codifcarea betoanelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Tabel C1.1 - nlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153

Investind n termoizolaTii superioare:


- protejaTi mediul;
-beneficiaTi de eficienT termic sporit.

15

Casele realizate n sistem AMVIC au:


G

EficienT energetic sporit. Pe teritoriul Romniei se estimeaz o reducere de 50% sau mai

mult a costurilor energiei necesare anual pentru nclzire/rcire (condiTionare a aerului)


comparativ cu casele similare realizate cu metode convenTionale de construcTie. Prin economia de
energie n aproximativ 30 de ani se recupereaz ntreaga investiTie pentru realizarea unei
construcTii.
G

Mai mult liniste. Ptrunderea zgomotului de la exterior este redus substanTial, cu minim

50 dB.
G

Durabilitate. Casele n sistem AMVIC, din beton, nu putrezesc, nu se descompun si nu si

pierd integritatea n timp cum se ntmpl cu o construcTie din lemn sau alt material tradiTional.
Costurile de ntreTinere viitoare sunt reduse substanTial.
G

Calitate superioar. O cas construit din cofraje AMVIC are o calitate foarte bun a

nvelisului si a stucturii.
G

Cost comparabil. Costurile sunt apropiate, n interiorul a 95% din costul unei construcTii

convenTionale. n cTiva ani, este semnificativ mai mic n costul complet n timp ce economiile de
energie si ntreTinere se acumuleaz.
G

Usor de realizat. ConstrucTia n sistem AMVIC nu este diferit radical, n practic, faT de

construcTia convenTional. NecesitTile de scule si unelte sunt foarte puTin modificate.


G

ConstrucTie verde. Elementul principal al oricrei construcTii verzi este eficienTa energetic

si durabilitatea. Cele dou combinate minimalizeaz impactul pe termen lung al structurii asupra
mediului. n plus, salveaz copaci n timpul realizrii construcTiilor.
G

Rezistent la incendii violente. O cas din beton, mpreun cu alte elemente de protecTie

contra focului si msuri prevzute de reglementrile n vigoare, reprezint cea mai bun protecTie
posibil mpotriva pagubelor produse de incediile mistuitoare.
G

Valoare de revnzare protejat. n timp ce costurile energiei continu s creasc, preTurile

de revnzare a caselor vor fi influenTate de eficienTa energetic relativ a lor. Este o previziune
rezonabil s sugerm c n 10 ani, construcTiile n sistem AMVIC realizate astzi, vor avea un
preT de revnzare cu 15% mai mare dect al celor similare construite cu tehnici convenTionale.

16

Partea 1-a - Introducere


Cofraje modulare nglobate, termoizolante din
polistiren expandat, ignifugat (EPS), sistem
AMVIC

(ICF-insulated concrete forms)

Cofrajele nglobate, modulare, termoizolante din


polistiren expandat, ignifugat, sistem AMVIC, sunt
structuri cu greutate redus, realizate folosind dou
panouri de polistiren expandat ignifugat avnd
densitatea de 24 kg/m3, grosimea fiecrui panou
fiind de 6,35 cm care sunt cuplate prin distanTieri
din polipropilen cu design unic si rezistenT la

Figura 1.1 - Cofraje AMVIC din POLISITIREN


GRAFITAT

impact. n timpul construcTiei cofrajele sunt asezate unul lng/peste cellalt (gen lego) apoi umplute
cu beton formnd pereTi de susTinere durabili si solizi.
De curnd sa introdus n producTie cofrajul cu grosimea panoului exterior de 18 cm pentru pereTi din
beton cu grosimea de 20,32 cm.

Cofrajele din POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat AMVIC combin eficacitatea


izolaTiei termice a polisitiren grafitatului expandat, ignifugat cu masa si rezistenTa structural a
unui perete de beton armat. De asemenea este o soluTie 5 n 1" care are:
I

rezistenT;

izolare termic;

barier de vapori;

bariera fonic;

solidarizare ntre peretele de beton si panourile laterale exterioare termoizolante din


POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat.
Totul ntr-un singur pas.

AMVIC este marc nregistrat pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcTie nemetalice (cofraje din

polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII I MRCI cu numrul de depozit M 2005 10469
17

PereTii construiTi cu cofraje AMVIC au o rezistenT la foc de pn la 3 ore (pereTi de 15,24 cm, 20,32
cm si 25,4 cm), o amortizare fonic de minim 50 dB (unele montaje de pereTi depsesc aceast
valoare) si o valoare a transferului termic de sub 0,22 W/m2 K pentru cofrajele cu panourile din
POLISITIREN GRAFITAT avnd grosimea panourilor de 6,35 cm si

0,11 W/m2K pentru

cofrajele din POLISITIREN GRAFITAT cu panoul exterior gros de 18 cm iar cel interior de 6,35
cm. Pentru cele din urm grosimea peretelui de beton este numai de 20,32 cm. Izolarea specificat
anterior este uniform pe tot peretele, inclusiv la colTuri, neexistnd punTi termice. Combinnd
performanTa valorii U a polisitiren grafitatului expandat, ignifugat, efectele masei calorice a
betonului si rata redus a permeabilitTii la aer, pereTii realizaTi n sistem AMVIC permit
construirea fr probleme a caselor pasive.
n unele Tri din Europa este standard casa de joas energie iar n
curnd va deveni standard casa pasiv. n foarte multe Tri prinde
contur si se dezvolt conceptul de cas de energie zero

Figura 1.2 - Cofraj AMVIC din


POLISITIREN GRAFITAT cu
transfer termic de 0,11 W/m2K

Figura 1.3 - Cofraj AMVIC din


POLISITIREN GRAFITAT cu
transfer termic de
0,22 W/m2K

18

DistanTierii folosiTi la cofrajele AMVIC elimin nevoia legrii armturii din oTel beton si permit
plasarea eficient a armturii, pentru a asigura o capacitate structural superioar .

n distanTieri se introduc suruburi autofiletante, unde fiecare surub poate suporta o greutate de circa
71 kg. DistanTierii sunt plsaTi unul de altul la 15,24 cm si centraTi pe lungimea cofrajelor indiferent
de dimensiunile golului de turnare, ceea ce Tine pereTii drepTi si verticali n timpul montrii lor si a
turnrii betonului.

Figura 1.4 - Cofraj drept AMVIC de 15,24 cm.


DistanTierii AMVIC unesc panourile din POLISITIREN
GRAFITAT
expandat ignifugat si au ca limit o talp lat de 38 mm
care este ncastrat la aproximativ 9 mm sub suprafaTa
exterioar a panourilor. Talpa are o nlTime de 38,1 cm
n toate cofrajele. Cnd cofrajele AMVIC sunt asezate
unele peste celelalte, tlpile distanTierilor formeaz o
reTea continu orizontal si vertical care este folosit la
executarea

finisrilor interioare fixate cu

suruburi

autofiletate (gips carton) si exterioare cum ar fi stucaturi,


crmid si piatr aparent, lemn, crmid aplicat.
(Pentru mai multe detalii v rugm s consultaTi secTiunea Figura 1.5 - SecTiune transversal prin
cofrajul AMVIC cu transfer termic de
de finisaje interioare si exterioare din acest manual).
0,11 W/m2K (dimensiuni n cm.)

19

Un avantaj al sistemului AMVIC, faT de concurenT, este sistemul de conexiune nut si feder care
prezint scobituri mai adnci. Conexiunea se afl la ambele capete ale panourilor cofrajului. De
asemenea, asigur continuitatea prevenind orice miscare sau scurgere de lapte de ciment n timpul
turnrii betonului. Aceast particularitate unic permite cofrajului AMVIC s fie asamblat rapid, usor
si fr a fi nevoie de adezivi sau legturi. AMVIC este prietenos cu utilizatorii, sistemul de instalare
usor, mreste eficacitatea la locul de munc si productivitatea constructorilor, fapt care economiseste
timp si bani.

Figura 1.6 - SecTiuni transversale ale cofrajelor AMVIC cu


transferul termic de 0,22 W/m2K (dimensiuni n cm).

Cofrajele AMVIC sunt disponibile ntr-o varietate de dimensiuni permiTnd realizarea pereTilor cu
miezuri de beton (grosimi de diafragm) de 15,24 cm, 20,32 cm si 25,4 cm. Sunt disponibile forme
drepte, colTuri de 90 ,

, excepTie fac cofrajele cu grosimea betonului de 25,4 cm si cele

pasive, iar formele curbe pot fi realizate prin modelarea cofrajelor drepte ntr-o gam larg de
dimensiuni.

Figura 1.7 - Vedere lateral a cofrajului drept AMVIC care prezint tlpile distanTierilor
20

Cofrajele de colT AMVIC la 90 au un locas unde poate fi introdus o bar ptrat de polipropilen,
metal sau lemn (tij de colT). Scopul ei este acela de a crea un punct de fixare pentru o prindere
mecanic, cum ar fi: finisaj perete de piatr aparent, fixare de rezistenT, sau perete secundar care
s-ar lega la panourile din POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat .

Figura 1.8 - Vedere lateral a cofrajul drept AMVIC, prezentnd partea superioar si inferioara a
sistemului de conexiune.

Figura 1.9 - Cofraj de colT AMVIC la 90 avnd locasul pentru tija din polipropilen sau din
lemn,

Grosimea izolaTiei termice pe colT este dubl faT de cea n cmp. Aeast grosime permite eliminarea
punTilor termice din zona respectiv si realizarea unui perete care nu va genera diferenTe de
temperatur pe suprafaTa acestuia, deci nu vor apare curenTi de aer n ncperi.

21

AMVIC este unul din cele mai bune sisteme de cofraje nglobate,
termoizolante din lume si rspunde tuturor cerinTelor normativelor pentru
ralizarea pereTilor structurali din beton armat.

PreTurile competitive, distribuTia vast a produselor si suportul tehnic profesional sunt combinate
pentru a furniza clienTilor un produs de calitate superioar cu o instalare la un preT mai mic dect al
sistemelor competitoare.

22

Partea a 2-a - Produse AMVIC


2.1 - Cofraje AMVIC
Tabel 2.1 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer termic de 0,11 W/m2K
Grosimea
miezului din

Produs

Dimensiunile structurii
L xxl

beton

Volumul de

Volumul de beton

SuprafaTa

beton pentru

pentru un metru

peretelui exterior

un cofraj

ptrat de perete

pentru un cofraj

0,101 m3

0,202 m3

0,5 m2

0,11 m3

0,2 m3

0,55 m2

Cofraj
drept

20,32 cm

1,22 x 0,406 x 0,44 m

AMVIC

Cofraj de
colT 90
AMVIC

20,32 cm

(0,84 + 0,53) x 0,406 x


0,44 m

-* T oate dimensiunile sunt pe perimetrului exterior al cofrajului

23

Tabel 2.2 - Cofraje termoizolante, nglobate AMVIC din POLISITIREN GRAFITAT ignifugat
expandat cu transfer
termic de 0,22 W/m2K
Grosimea
miezului

Produs

din beton

Volumul de
Dimensiunile structurii

beton

L xxl

pentru un
cofraj

Volumul de beton

SuprafaTa

pentru un metru peretelui exterior


ptrat de perete

pentru un cofraj

15,24 cm 1,22 x 0,406 x 0,28 m

0,076 m3

0,151 m3

0,500 m2

20,32 cm 1,22 x 0,406 x 0,33 m

0,101 m3

0,202 m3

0,500 m2

25,40 cm 1,22 x 0,406 x 0,38 m

0,126 m3

0,252 m3

0,500 m2

15,24 cm (0,66 + 0,36) x 0,406 x 0,28m

0,064 m3

0,152 m3

0,420 m2

20,32 cm (0,72 + 0,42) x 0,406 x 0,33m

0,094 m3

0,210 m3

25,40 cm (0,77 + 0,47) x 0,406 x 0,38m

0,13 m3

0,200 m3

0,627 m2

C ofraj de 15,24 cm (0,55 + 0,25) x 0,406 x 0,28m

0,05 m3

0,150 m3

0,330 m2

0,067 m3

0,202 m3

0,330 m2

C ofraj
drept
AM V IC

C ofraj de
colT 90
AM V IC

0,460 m2

colT 45
AM V IC
20,32 cm (0,56 + 0,25) x 0,406 x 0,33m

-* T oate dimensiunile sunt peperimetrului exterior al cofrajului

24

Partea a 3-a - Unelte, materiale si accesorii


3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor
!

ferstru de mn, ferstru pliabil sau ferstru tradiTional;

ferstru portabil electric;

ferstru circular portabil electric;

ferstru electric de mas (opTional);

rulet;

masin de gurit cu acumulatori si accesoriile adecvate;

perforator;

unelte pentru fierar betonist;

ciocan;

echer;

nivel cu bul de aer de 0,5 m;

nivel cu bul de aer de 2 m;

nivel cu laser;

furtun pentru nivel;

firul cu plumb;

sfoara zidarului (suficient pentru a nconjura ntreaga structur);

sfoar pentru marcare (sfoar de cret);

foarfec pentru oTel beton;

pres de ndoit si tiat armtur din oTel beton;

scnduri, dulapi pentru schel.

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului


!

reducTie de debit pentru turnarea betonului, diametrul interior de 65-70 mm;

vibrator pentru beton cu lance de la 25 la 32 mm si mner flexibil de la 3 la 4,2m;

mnusi din cauciuc;

casc de protecTie;

ochelari de protecTie;

cizme din cauciuc;

unelte pentru finisarea betonului;

lopat plat pentru curTarea betonului vrsat;

sorT protecTie.

Sfat
inei la ndemn un vibrator
pentru beton n cazul n care o
s avei nevoie de el.

25

3.3 - Unelte pentru pregtirea traseelor utilitTilor


!

cuTit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);

ferstru electric cu lanT (pentru decuparea trecerilor n cazul traseelor instalaTiei electrice si
a instalaTiilor sanitare);

pistol cu spum si spuma necesar.

3.4 - Lista materialelor


!

oTel beton de armare dup necesitTi si accesorii, legturi, bride;

suruburi cu autofiletare sau autoforante de 4 si 6 cm, pas mare, pentru fixarea si alinierea
cofrajelor;

suruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm pentru fixarea tlpii stlpilor de susTinere la
placa de beton;

materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm, lemn, OSB sau placaj pentru fabricarea
cofrajelor sau cadrelor pentru goluri;

!
!
saibe;
!

srm pentru legturi;


suruburi de ancorare, piuliTe si
OSB sau placaj pentru crearea unei punTi ntre deschizturile mbinrii sau distanTierilor
ndeprtaTi, pene pentru suruburile de ancorare, etc.;

!
spum/adeziv cu dilatare controlat pentru POLISITIREN GRAFITAT
expandat, ignifugat;
!

sistem de izolare mpotriva apei sau a umezelii.

3.5 - Accesorii
Sunt prezentate cele mai comune accesorii necesare pentru sistemul AMVIC. Contacteaz
distribuitorul local AMVIC pentru a discuta despre disponibilitatea n stoc a accesoriilor, a uneltelor
de construcTie si a echipamentului.
Accesorii pentru sistemul AMVIC
!

spum poliuretanic cu expandare controlat;

soluTie pentru curTat pistolul;

pistol pentru spum;

colier din plastic cu autoblocare (srm pentru legturi);

band lat pentru protejarea prTii superioare a peretelui;

suruburi autofiletante cu pas mare, lungime 50-70 mm;

26

stlpi de susTinere, aliniere, spraiTuire si schel (minim 50 buc./lucrare);

suruburi pentru beton (cuie din oTel pentru beton);

plac metalic tip CLIK de fixare a pereTilor la intersecTii;

echipament individual de lucru.

27

InstalaTie pentru producerea cofrajelor AMVIC

28

Partea a 4-a - Prezentarea general a construcTiei


Ghid de construcTie n 10 pasi
Pasul 1 - Traseaz conturul cofrajului si poziTia
deschizturilor pentru us si fereastr, pe o fundaTie
normal sau o suprafaT nivelat, plan. Armtura pentru
joantare (petrecere/suprapunere) din oTel beton trebuie s
se prelungeasc n sus, de la fundaTie n interiorul
cavitTii cofrajului, conform cerinTelor proiectului.
Pasul 2 - ncepeTi cu plasarea cofrajelor de colT la fiecare
colT, apoi asezaTi cofrajele drepte ctre centrul fiecrui
segment de perete. La primul rnd si urmtoarele, folosiTi
coliere din plastic cu autoblocare sau legturi de srm
pentru legarea distanTierilor n vederea solidarizrii
cofrajelor. Dup aceasta, asezaTi armturile de oTel beton
orizontal poziTionndu-le n clipsurile din partea de sus
a distanTierilor din interiorul cavitTii. Clipsurile fixeaz

Figura 4.1 - Trasarea conturului pereTilor

pe poziTie armtura de oTel beton si elimin nevoia legrii


cu srm.

Figura 4.2 - Plasarea la nceput a


cofrajelor de colT

Figura 4.3 - Montarea armturii


orizontale

29

Pasul 3 - InstalaTi cel de-al doilea rnd de


cofraje inversnd cofrajele de colT, astfel
nct primul rnd de cofraje s fie
completat de cel de-al doilea

ntr-un

model Tesut. n acest stadiu verificaTi


nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor.
Dac suprafaTa superioar nu este la nivel,
folosiTi pene de fixare sau scurtaTi la baz,
dup necesitTi.
Figura 4.4 - Montarea celui de-al doilea si al treilea
rnd de cofraje
Pasul 4 - InstalaTi rndurile urmtoare de
cofraje prin suprapunerea continu a
acestora, astfel nct toate mbinrile s fie
bine fixate prin Tesere (legare tip lego).

Figura 4.5 - Instalarea Tesut a rndurilor de


cofraje
Pasul 5 - Odat ce s-a ajuns la al 2-lea rnd de cofraje
instalaTi stlpii de susTinere, aliniere si schel pe
perimetrul ntregii structuri pentru a v asigura c
pereTii vor fi drepTi si verticali si pentru a v permite
reglarea aliniamentului nainte si n timpul turnrii
betonului. Stlpii de susTinere au si un alt rol, acela de
a permite realizarea schelei necesar muncitorilor.

Figura 4.6 - Instalarea sistemului


de susTinere si aliniere a peretelui

30

Atenie
Utilizarea lemnului n susinerea pereilor, n construcia schelelor i a balustradelor nu este
recomandat, deoarece se consum foarte mult lemn, manoper i n concluzie bani, iar rezultatele,
de cele mai multe ori, vor fi nemulumitoare.
S a l v e a z p d u r e a !
O atitudine ecologic nseamn i folosirea de cantiti minime de material lemnos.
Fiecare construcie n sistem AMVIC salveaz de la tiere 10 copaci.

Pasul 6 - Pentru fiecare nivel, asezaTi


cofrajele pn la nlTimea din proiect a
peretelui. TiaTi oTelul beton pentru armarea
vertical la lungime si ncepeTi s-l instalaTi
prin deschiztura din partea de sus a zidului,
prin spaTiile dintre barele de oTel beton de
armare orizontal.

Figura 4.7 - Instalarea continu a rndurilor


Lungimea armturii verticale din oTel beton
va fi cea stabilit prin proiect. Pentru cazul continurii construcTiei cu un alt nivel, legturile de
joantarea vor fi de minim 40 de ori diametrul barelor din oTel beton.

Figura 4.8 - InstalaTi oTelul beton


de armare vertical dup ultimul
rnd de cofraje

31

Pasul 7 - InstalaTi cofrajele (cadrele) pentru ferestre si usi n fiecare loc unde s-au lsat golurile
corespunztoare si potriviTi cofrajele AMVIC n jurul lor. Cofrajele sunt folosite pentru a Tine betonul
n golul de perete. Pot fi folosite si cadre din lemn.

Figura 4.9 - Instalarea si rigidizarea cu pervaze a


cofrajelor pentru golurile de ferestre si usi

Sfat
Se recomand cptusirea, pe exteriorul cofrajului (cadrului) de us sau fereastr, spre golul de turnare
al betonului, cu POLISITIREN GRAFITAT expandat, ignifugat de 2-6 cm pentru a se evita
formarea punTii termice beton-tmplrie si pentru a permite dilatarea tmplriei la variaTiile de
temperatur. Se pot folosi resturi de la decuparea cofrajelor.

Pasul 8 - TurnaTi betonul n pereTii pregtiTi, folosind o pomp de beton cu reducTie de debit. Betonul
se toarn pn la o nlTime de aproximativ 0,9-1,2 m n rnduri n spiral pe verticala structurii pn
ce se ajunge la partea superioar a peretelui. n timpul turnrii fiecrui rnd folosiTi un vibrator cu
diametru mic pentru a vibra betonul si a ndeprta toate pungile de aer din beton. Folosind aceast
metod se poate turna un nivel pe zi.

32

Figura 4.10 - Turnarea betonului n rnduri de 0,9-1,2 m

Atenie
Neutilizarea reduciei de debit la pompa de beton, atrage abateri, micri ale pereilor, chiar i
riscuri de explozie .
Interzis a se turna betonul fr reducie de debit.

Pasul 9 - NivelaTi betonul pn cnd este plan la partea superioar a


cofrajului, apoi, dac este cazul plasaTi suruburile de ancorare n beton
nainte ca betonul s fac priz. Aceste elemente de legare vor fi
folosite apoi pentru realizarea legturii cu grinda de planseu sau
pentru instalarea plcii de metal de deasupra (talp de grind) pentru
instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zbrele pentru sarpant.
Pasul 10 - ndeprtaTi sistemul de susTinere odat ce betonul s-a
ntrit, apoi treceTi la urmtoarele stadii ale construcTiei.
Recomandm ndeprtarea stlpilor dupa 4-5 zile de la turnarea
betonului.
Figura 4.11 - Elemente de
ancorare plasate n beton
pentru fixarea mecanic a
sarpantei.

33

Grosimea echivalent pentru diferite materiale la acelasi transfer termic.

34

Partea a 5-a - Golurile pentru ferestre si usi


5.1 Cofrajele sau cadrele pentru ferestre si usi
Cofrajele pentru ferestre si usi sunt o parte esenTial a procesului de construcTie n sistem AMVIC.
Acest capitol prezint principiile si cele mai utilizate metode de realizare si instalare a cofrajelor.
Cel mai utilizat material pentru
cadre este lemnul. Unii furnizori si
fac propriile cadre folosind lemn n

Atenie
Constructorii n sistem AMVIC experimentai folosesc
o mare varietate de metode pentru realizarea i
instalarea cofrajele pentru goluri. Acest capitol este
destinat constructorilor neiniiai.

dou straturi.

Sfat
n multe cazuri, deschiztura brut specificat pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra nssi este mai mic. n acest caz, golul neprelucrat este de mrimea cadrului ferestrei, deci
este neceasar un gol mai mare.
VERIFICATI NAINTE DE A NCEPE!

5.2 - Cofraje, cadre din lemn


5.2.1 - Alegerea lemnului
Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barier impermeabil ntre cadru si suprafaTa
betonului. Lemnul netratat trebuie s fie de calitate superioar, deoarece este mai usor de lucrat cu
el si bariera impermeabil menTine cadrul drept. De aceea recomandm ca n golurile de ferestre
si usi s instalaTi polistiren expandat, ignifugat

de 2-6 cm cu dublu rol: protecTie pentru a

mpiedica scurgerea de lapte de ciment si cel de-al doilea de a nu face punte termic la montarea
ferestrelor si usilor.

35

Figura 5.2 - Cadru din lemn pentru


un gol
Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru
ferestre/usi
5.2.2 - Construirea cofrajelor, cadrelor din lemn
Cnd construiTi un cofraj din lemn pentru sitemul AMVIC, cu baza mai mare de 100 cm, se las o
deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar si se va executa vibrarea
acestuia. (Fig 5.3 si 5.4)

Figura 5.3 - Cofraj pentru gol de


fereastr

36

Figura 5.4 - Deschidere la baza


cadrului ferestrei pentru turnarea si
vibrarea betonului

Partea a 6-a - Armtura de oTel beton pentru pereTii n sistem AMVIC


6.1 - Prezentare general
Realizarea oricrei structuri folosind cofrajele AMVIC, cere constructorului o bun pregtire n ceea
ce priveste cunoasterea principiilor fundamentale de realizare a armturilor din oTel beton. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armturilor din oTel beton pentru pereTii n sistem
AMVIC.
6.2 - CondiTiile de baz ale proiectului
Proiectantul trebuie s menTioneze clar urmtoarele informaTii pe planurile sale:
1.

secTiunile transversale ale tuturor pereTilor care folosesc cofraje AMVIC. Fiecare secTiune
transversal trebuie s arate clar, pentru constructor dimensiunea cofrajului AMVIC folosit
de 15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm;

2.

fiecare secTiune transversal trebuie s prezinte nlTimea fiecrui perete de la toate nivelurile;

3.

dimensiunile barelor verticale si orizontale de oTel beton de armare, distanTarea si clasa


oTelului trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, n fiecare secTiune transversal a
peretului sau ntr-o nsemnare separat;

4.

asezarea barelor din oTelului beton pentru armare, n special cele verticale, trebuie sa fie
marcat clar;

5.

proiectantul trebuie s menTioneze tipul mbinrii prin petrecere (suprapunere) si lungimea


fiecrei secTiuni a peretelui unde se prevede o mbinare. (Pentru mai multe detalii v rugm
s consultaTi mbinarea cu ajutorul oTelului beton de armare din secTiunea 6.6 a acestui
capitol).

6.3 - Scopul barelor de armare


Structurile din beton armat au n componenTa lor dou materiale diferite:
a.

betonul;

b.

oTelul beton (OB).

Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru, numai
din beton, necesit o forT relativ mare pn se ajunge la distrugere. Totusi betonul simplu este relativ
37

slab la ntindere (tipic n cazul ntinderii el poate suporta o zecime (1/10) din forTa de comprimare).
OTelul beton de armare are o excelent rezistenT att la solicitarea de compresiune ct si la ntindere.
De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de ctre ingineri astfel nct betonul s fie
folosit n principal pentru a prelua eforturile de compresiune, iar oTelul beton de armare este folosit
pentru preluarea eforturilor de ntindere si n unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.
Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecTionat mai ales n ultimul secol att pentru
siguranT ct si pentru fezabilitatea economic. Structurile din beton armat au avut un extraordinar
palmares la unele dintre cele mai complicate structuri, incluznd baraje, poduri si cldiri nalte pe
ntreg globul.
6.4 - Armtura orizontal

DistanTierii cofarjelor AMVIC de polipropilen sunt proiectaTi precis pentru a poziTiona si fixa
oTelul beton de armare pe poziTia sa fr a mai fi nevoie s fie legat.

Tipic, prima poziTionare a armturii orizontale se face n clipsurile cele mai apropiate de panoul din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .
A doua poziTionare a armturilor orizontale se face astfel nct s fie plasat n cresttura aproapiat
de centrul peretelui de beton.
A treia poziTionare este plasat n aceeasi poziTie ca si prima linie. A patra poziTionare este plasat
n aceeasi poziTie ca si a doua, apoi procesul se repet.
Aceast metod de dispunere decalat a armturilor de OB este necesar pentru a permite
introducerea armturilor verticale de sus n jos si a le strecura printre barele de oTel beton orizontale,
n acest caz, barele verticale se fixeaz si nu au posibilitatea de a se misca.
n figura 6.1 este prezentat modelul reprezentativ al armrii verticale si orizontale aplicat n rndul
de jos si deasupra, folosind cofrajul AMVIC de 15,24 cm.

38

6.5 - Armtura vertical


Armtura vertical este asezat dup ce
pereTii din cofraje AMVIC au fost montaTi
si ridicaTi n ntregime.

n cazul unui

perete de mai multe niveluri, armarea


este plasat dup ridicarea fiecrui nivel
n parte. Barele de armare vertical sunt
glisate n poziTie din partea superioar a
peretelui, Tesute n armtura orizontal si
fixate n locul potrivit n concordanT cu
planurile si

specificaTiile tehnice ale

proiectului.

Figura 6.1 - Plasarea ntreTesut a barelor din oTel


beton verticale printre cele orizontale

6.6 - Armtura pentru golurile din pereTi


MulTi pereTi vor avea goluri pentru ferestre sau usi ori pentru ambele. ExistenTa unui gol n peretele
de beton armat creeaz un efort suplimentar n jurul golului, n special la colTuri. Marginile ferestrelor
si ale usilor denumite praguri, pot fi supuse unui moment de ncovoiere, iar eforturile marginale
depind de mai mulTi factori. Ca regul general pentru toate golurile din pereTi, se prevd bordaje
generate prin asezarea armturilor din oTel beton.
6.7 - Petrecerea (suprapunerea, joantarea) barelor din oTel beton pentru armare
Barele de oTel beton au, cel mai adesea, lungimea de 6 metri. n cazurile n care armtura de OB,
necesar, depseste aceast lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul, fie de ntindere, fie de compresiune de la o bara de
OB de armare sau un grup de bare la o alta ntr-un mod care s respecte cerinTele normelor de
proiectare sau de construcTii si/sau cerinTele specificaTiilor tehnice si ale planurilor proiectului.
6.7.1 - Tipuri de mbinri prin petrecere (joantare)
Pentru intenTia si scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de mbinare cunoscut sub
numele de mbinare prin petrecere (joantare).
39

mbinarea prin petrecere (joantare) este caracterizat prin bare din oTel beton de armare suprapuse pe
o anumit lungime. Lungimea mbinrii trebuie s fie calculat conform reglemetrilor din
construcTie de un inginer proiectant si specificat n planurile proiectului (obisnuit, lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 de diametre). Barele de armare TREBUIE s fie n contact ntre ele
si asezate mpreun.
6.7.2 - CerinTe minime pentru lungimea mbinrii prin petrecere
Ambele tipuri de mbinari prin suprapunere necesit o lungime minim a mbinrii, stabilit la
proiectare de ctre inginerul care calculez structura, n conformitate cu prevederile normativelor n
vigoare.

Sfat
Lungimea minim a mbinrii prin suprapunere este proporTional cu diamentrul barelor de OB si
se stabileste conform reglementrilor de proiectare n construcTii.

6.8 - mbinri prin petrecere (suprapunere) a barelor din oTel beton pentru nivelurile
superioare realizate prin turnarea succesiv a betonului
Cnd o construcTie are mai mult de un nivel de pereTi n sistem AMVIC, este necesar, pentru
constructor, s nTeleag cum s execute mbinrile prin suprapunere ale armturii verticale ntre cele
dou turnri separate.
Exist dou opTiuni, ambele fiind acceptate din punct de vedere structural/ingineresc.
OpTiunea 1
PrelungiTi barele de oTel beton de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea
prelungirii trebuie s fie egal cu lungimea mbinrii necesare, specificat n proiectul de rezistenT.
V rugm s consultaTi figura 6.2 pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului, furtunul
pompei de beton se manevreaz dificil, din cauza barelor prelungite.

40

OpTiunea 2
TiaTi barele de oTel beton, de
armare, pentru nivelul inferior astfel
nct acestea s ias n partea
superioar a peretelui cu circa 5 cm.
La

scurt

timp

dup

turnarea

betonului, plasaTi n betonul nc


fluid bare de armare vertical
cunoscute si sub numele de ancore
(mustTi de petrecere). Acestea
trebuie s se prelungeasc n zidul
nou turnat, o lungime egal cu

Figura 6.2 -Legarea armturii nivelului superior


prin suprapunerea cu armtura de la nivelul
inferior
inginerul proiectant. Plasarea n
lungimea de mbinare specificat de

betonul nc fluid a barelor de OB pentru armare trebuie, de asemenea, s ias prin partea de sus a
peretelui la aceeasi lungime de mbinare specificat de inginerul proiectant.
6.9 - Proiectarea armturii de oTel beton
pentru pereTi
Precizarea schemei de armare cu bare de
oTel verticale si orizontale, este o sarcin a
inginerului proiectant al structurii de
rezistenT si depinde de mai mulTi factori.
Aceasta depaseste scopul acestui manual
tehnic.

Figura 6.3 - Folosirea mustTilor de petrecere pentru


joantarea armturii verticale

41

6.10 - Lucrrile de armare a betonului si msurile de protecTia muncii

Pe toat durata executrii construcTiei se vor respecta cu stricteTe normele de protecTia muncii
generale si specifice domeniului.

Barele de armare iesite n afar sunt periculoase si pot cauza rni sau moarte.
Urmtoarele msuri diminueaz foarte mult riscurile expunerii
la pericolul barelor de armare:
p

protejaTi toate capetele barelor de oTel beton de armare


iesite n afar cu capac sau un jgheab de lemn, sau

ndoiTi oTelul beton de armare, astfel nct capetele


expuse s nu mai fie n poziTie vertical

Figura 6.4 - Capace ciuperc de


cnd muncitorii lucreaz deasupra barelor expuse, plastic pe barele de oTel beton
protecTia/prevenirea mpotriva czturii este prima
form de aprare mpotriva tragerii n Teap.

Toate barele de armare iesite n afar, pe care si n care angajaTii pot cdea, trebuie s fie
protejate pentru a elimina riscul tragerii n Teap

42

Partea a 7-a - Pregtirea fundaiei i a plcii la nivel

7.1 - Introducere
Un perete n sistem AMVIC poate fi nceput fie de pe o fundaTie, fie de pe o plac (radier general)
depinznd de proiect si de cerinTele ingineresti/arhitecturale. Exist avantaje si dezavantaje la ambele
metode, fr a exista un avantaj clar pentru una sau cealalt.
Primul rnd de cofraje pe radier
Avantajul de a ncepe un perete AMVIC pe radier este c acesta ofer o suprafaT plan si solid pe
care se lucreaz si n care se ancoreaz sistemul de fixare. O suprafaT solid poate creste eficienTa
la locul de munc.
Primul rnd de cofraje pe talpa fundaTiei
Principalul avantaj de a ncepe de pe o fundaTie tip talp, este c se ofer izolaTie termic pe
marginea plcii. Marginea plcii,
unde este localizat podeaua, este
locul prin care se pierde cea mai
mare cantitate de cldur pe timp de
iarn.

Izolnd

aceast

porTiune,

pierderea de cldur este minim si


proprietarii caselor
foarte

mult

din

vor

reduce

cheltuielile

cu

nclzirea. Aceast metod este de


asemenea

preferabil

dac

este

folosit un sistem de nclzire prin


pardoseal, sau dac finisajul final
al podelei va fi beton biTuit si Figura 7.1 -Cofraje AMVIC montate pe talpa fundaTiei
etansat.
La o cas obisnuita ca dimensiuni, de pe talpa fundaTiei se poate pleca cu o elevaTie format din
43

cofraje cu grosimea peretelui din beton de 20 cm, pentru subsol sau demisol grosimea minim cerut
de normative este de 25 cm.

Aceast soluTie asigur economie de timp (3-4 zile de munc) si materiale

FundaTie tip radier si pereTi pentru un parter


Dac se alege soluTia pentru un
parter cu soclu, atunci peretele
trebuie nceput n afara fundaTiei.
n unele cazuri, constructorii vor
hotr s pun iniTial 2-3 rnduri
de cofraje, si apoi s instaleze
sistemul de podea. Odat ce
podeaua a fost instalat, continuaTi
s puneTi cofraje.

Figura 7.2 -FundaTie cu plac


7.2 - Plasarea barelor de joantare n fundaTie sau radier
Greutatea pereTilor n sistem AMVIC trebuie s fie transferat la fundaTie. Pentru aceasta este
necesar prezenTa n fundaTie a mustTilor de petrecere din oTel beton. VerificaTi cu inginerul
proiectant, n conformitate cu normele din construcTii, alegerea celei mai bune metode pentru situaTia
concret.
Cnd turnaTi fundaTia sau radierul, plasaTi mustTi de armare dup cerinTele inginerului proiectant
si/sau a normativelelor din construcTii. La colTurile de 90 de grade, ncepeTi prima mustaT la
24,13 cm n interior dinspre exteriorul marginii formei AMVIC, apoi plasaTi urmtoarele mustTi
de petrecere la distanTa de 15,24 cm pentru a evita atingerea distanTierilor (Figura 7.2)

44

Note
MustTile de petrecere din fundaTie trebuie asezate la distanTe divizibile cu 15,24 cm pentru a evita
atingerea cu distanTierii.

MustTi de petrecere din fundaTie

Sfat
La majoritatea pereTilor, veTi folosi si cofraje scurtate, cofrajul va trebui tiat si veTi avea o zon n
perete unde spaTiul dintre distanTieri nu este de 15,24 cm din cauza prTii tiate. n acest caz,
ncepeTi cu asezarea barelor de joantare din colTuri si naintaTi spre partea tiat. (Nu este o
problem foarte mare dac aveTi o bara care vine direct pe pozitia distanTierului. Dac aceasta se
ntmpl, puteTi ndoi bara ntr-o form usoar de S (graifuire) si aceasta va degaja distanTierul.

Figura 7.3 - PoziTia barelor de joantare.


45

7.3 - Nivelarea fundaTiei


Dup turnarea fundaTiei si/sau plcii la nivel,
asiguraTi-v c partea finisat superioar are o
denivelare de maxim 5 mm. (n general aceasta
este o cerinT a reglementrilor din construcTii).
O nivelare foarte bun a fundaTiei va face mai
usoar instalarea primelor dou rnduri de
cofraje.

Figura 7.4 - Plac de cot zero turnat si nivelat,


pregtit pentru montarea cofrajelor AMVIC
pentru pereTi

Nivelul poate fi verificat folosind o nivel laser sau cu bul


ori furtunul de nivel. Dac diferenTa de nivel este mai mic
de 5 mm peste tot, continuaTi cu asezarea. Dac nu, notaTi
variaTia fiecrui colT de pe fundaTie sau plac si ajustaTi
cofrajele n stadiile ulterioare instalrii.

7.4 - Trasarea conturului pereTilor conform proiectului


Sunt cTiva pasi n trasarea conturului pereTilor conform
proiectului. Trasarea este necesar si trebuie marcat vizibil
si corect conturul pereTilor pe fundaTie sau plac nainte de
a ncepe instalarea cofrajelor AMVIC. Aceasta creste
eficienTa la locul de munc si elimin complicaTiile.

7.4.1 - Trasarea conturului de asezare a peretelui

Figura 7.5 - FolosiTi o sfoar de cret


pentru a nsemna asezarea zidului.

Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cret)


nainte de a ncepe trasarea conturului de asezare a peretelui, verificaTi cu grij planurile
cldirii/proiectului pentru a determina asezarea si dimensiunile adecvate ale grinzii de fundaTie.
FolosiTi o sfoar de cret sau o coard si nsemnaTi asezarea peretelui pe fundaTie/placa la nivel. PuteTi
46

nsemna fie suprafaTa exterioara fie cea interioar a zidului.


Majoritatea constructurilor au tendinTa de a nsemna
suprafaTa exterioar din simplul motiv c planurile
cldirii/proiectului indic usor aceast informaTie. AveTi
grij ca toate colTurile de 90 de grade s fie poziTionate
cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fcut msurnd
diagonalele sau laturile de 3-4-5 unitTi (32+42=52 teorema
lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate usor
s stabileasc unghiurile corecte la locul de realizare al
construcTiei, incluznd unghiurile variabile si pereTii curbi.
Pentru usurarea asezrii peretelui, trasarea liniei de asezare
a acestuia, va fi dublat de o alta la o distanT de cTiva
centimetri, aceasta deoarece este posibil asezarea peretelui Figura 7.6 - Dublarea liniei de asezare a
cofrajelor pentru un reper permanent
peste linia trasat si pierdem reperul de asezare.
Folosirea profilului L/canalului U
O alternativ a folosirii sforii de cret este folosirea unui profil
L, usor pentru msurare sau o secTiune canal U pentru a
nsemna planul. Profilul trebuie fixat de fundaTie/placa la nivel
cu suruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spum adeziv.
Cnd asezaTi primul rnd, profilul L/canalul U va servi ca un Figura 7.7 - Profilul U acTioneaz ca
un model pentru plasarea primului
model de care puteTi lipi cofrajele ca n figurile 7.7, 7.8 de mai
rnd
jos.
Totusi, dac doriTi s aduceTi unele modificri asezrii
zidului dup ce cteva rnduri de cofraje au fost puse, va fi
greu s ndeprtaTi profilul metalic dup ce a fost nsurubat
sau lipit de fundaTia/placa la nivel din beton.
Figura 7.8 - Folosirea unui profil U
pentru a nsemna asezarea zidului

47

7.4.2 - Marcarea Ferestrelor/Usilor


OrganizaTi-v msurtorile conform proiectului si nsemnaTi centrul amplasrii fiecrei ferestre
si usi pe fundaTie/plac. De asemenea este util s nsemnaTi dimensiunea brut a golului.
7.4.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute
Din proiectele dumneavoastr, calculaTi cu grij nlTimea de plasare (parapetul) pentru baza fiecrui
gol brut. Aceast linie este linia de tiere pentru cofraj. ScrieTi alturi pe plac dimensiunea golului
brut al ferestrei. Aceasta este nlTimea la care veTi tia cofrajul si instala cadrul.

Figura 7.9 - Marcarea poziTiei si a dimensiunilor golurilor


din pereTi

Sfat
Dac instalarea cofrajelor AMVIC va dura mai mult de o zi, protejaTi linia de marcaj pentru a evita
stergerea sau curTarea ei.

Sfat
TrasaTi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevrat al zidului. Mai trziu dac aveTi nevoie s
ajustaTi asezarea zidului din orice motiv, atunci veTi mai putea vedea conturul nsemnat.

48

Partea a 8-a - Procesul de instalare a cofrajelor AMVIC


8.1 - Prezentare general
Aceast parte a manualului v explic n detaliu pasii ce trebuiesc parcursi n cazul unui proiect n
sistem AMVIC. La sfrsitul acestui capitol, pereTii dumneavoastr trebuie s fie ridicaTi si pregtiTi
pentru turnarea betonului.
8.2 - Organizarea: poziTionarea materialelor si a uneltelor
Odat ce a fost trasat conturul pereTilor si au fost marcate poziTiile ferestrelor si a usilor este
necesar pregtirea materialelor si a uneltelor pentru a creste la maxim eficienTa n timpul
construirii. Un proiect reprezentativ n sistem AMVIC este mult mai usor de construit din
interiorul conturului construcTiei dect din afar.
Practici recomandate pentru cresterea eficienTei muncii:
1.

nainte s nceap instalarea este de preferat s


amplasaTi ct mai multe cofraje n interiorul
perimetrului conturului zidului. AsezaTile unele peste
celelalte dac este necesar. Aceasta va minimiza
deplasarea muncitorilor n timpul procesului de
Figura 8.1 - Asezarea cofrajelor
AMVIC n interiorul perimetrului
conturului peretelui

construire.
2.

AsezaTi barele de armare din oTel beton, uneltele


si echipamentul n interiorul perimetrului
conturului peretelui

incluznd sistemele

de

susTinere, clestele/cuterul, ferstraele


de mas, schelele si scndurile si alte
echipamente de care veTi mai avea nevoie.
3.

Pentru fiecare nivel, construiTi, nainte de a aseza


cofrajele, cadrele pentru ferestre si usi, si asezaTi-le n
interiorul perimetrului pereTilor n vecintatea locului

Figura 8.2 - Unelte si scule


pregtite pentru montarea
cofrajelor AMVIC

unde vor fi instalate. (V rugm s consultaTi partea 5.)


49

Figura 8.3 - OTel beton fasonat pentru armare, v va


reducere simTitor timpul de execuTie

Sfat
nainte de nceperea construcTiei comandaTi mrcile de oTel beton fasonate de la furnizorul
dumneavoastr de oTel beton. Pentru colTurile de 90 de grade cereTi-le s le taie si s le ndoaie la
dimensiunile de mbinare prin suprapunere adecvate, pentru a fi gata de asezare cnd ajung pe
santier. OB de armare similar, n form de Z (Figura 8.2) necesar pentru iesirile pereTilor poate fi
comandat la furnizori.

Sfat
ncercaTi s asezaTi toate materialele si uneltele la o distanT de cel puTin 1,5 m de peretele
interior pentru a furniza spaTiu pentru echipamentul de fixare si aliniere.

Sfat
Dac cofrajele AMVIC vor ramne pentru o perioad prelungit de timp la locul de munc,
protejaTi-le de praf, lumina solar si vremea extrem prin depozitarea lor ntr-un mediu protejat.

50

8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea nlTimii peretelui si numrul de rnduri de cofraje


pe nivel
naintea asezrii cofrajelor, determinaTi nlTimea exact a pereTilor conform proiectului.
Cofrajul AMVIC are o nalTime de 40,64 cm. Dac nlTimea nivelului nu este divizibil la 40,64
aveTi dou opTiuni.
TiaTi primul sau ultimul rnd de cofraje orizontal. Este recomandat tierea primului rnd deoarece
captul tiat va fi lipit de fundaTie sau plac si nu va afecta conexiunea urmtoarelor rnduri. Dac
v decideTi s folosiTi aceast metod asiguraTi-v c pstraTi distanTierii de polipropilen care
conecteaz cele dou panouri din polistiren expandat, ignifugat.

Figura 8.4 - Folosirea unui ferstru circular pentru tierea orizontal a cofrajului

Sfat
Este recomandat folosirea unui ferstru circular deoarece tierea distanTierilor manual poate fi
obositoare si consumatoare de timp. (Figura 8.3)

Sfat
Cnd folosiTi un ferstru circular pentru tieri, folosiTi unul cu discul de cel puTin 20 cm.

51

8.3.1 - Construcie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri


n cazul unei structuri cu un singur nivel (parter), pereTii sunt turnaTi ntr-o singur zi, de la
fundaTie sau plac pn la planseu; n cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt asezate
si se toarn beton cte un nivel pe etap. Odat ce un nivel este terminat, grinzile nivelului si planseul
vor fi instalate sau turnate nainte de a ncepe montarea cofrajele AMVIC pentru nivelul urmtor si
turnarea betonului. Nu exist restricTii n ceea ce priveste tipul de planseu care se doreste a fi realizat
la o construcTie n sistemAMVIC (beton armat, pe grinzi din beton armat, grinzi metalice sau din
lemn).
8.4 - Asezarea primului rnd de cofraje
Odat ce etapele pregtitoare au fost ncheiate, ncepeTi asezarea primului rnd de cofraje, urmnd
pasii schiTaTi mai jos:
1.

AsezaTi cofrajele limit pentru goluri n locaTia nsemnat pe fundaTie sau plac.

Not
Unii constructori nu vor lsa golurile pentru us dect atunci cnd cel de-al doilea rnd de cofraje
a fost asezat. Aceasta ofer beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune ntre rnduri naintea
realizrii golurilor. Cnd folosiTi aceast metod, cofrajele pentru goluri sunt instalate prin
decuparea cofrajelor, astfel nct s se creeze o deschiztur neprelucrat, apoi fixaTi cofrajul n
poziTie.
Not din practic
Din practica realizrii construcTiilor n sistem AMVIC, pentru respectarea prevederilor normativelor de
realizare a construcTiilor din beton armat, se recomand montarea cofrajelor pentru goluri numai dup
montarea complet a peretelui, montarea armturii orizontale si verticale, montarea armturii din oTel
beton pentru realizarea bordajelor de goluri si cptusirea golurior cu polistiren expandat ignifugat. Se pot
folosi pentru bordarea golurilor si bucTile de panouri rezultate din decuparea cofrajelor pentru realizarea
mbinrilor T ale pereTilor. Acestea au ca efect usurarea montrii si demontrii cofrajelor pentru goluri,
materialul cofrajelor nu intr n contact cu betonul si vor putea fi folosite oriunde n cadrul construcTiei
-acTiune ecologic prin reducerea deseurilor si implicit economie.

52

2.

Dac nu tiai orizontal primul rnd, (v rugm s


consultaTi secTiunea 8.2 de deasupra), extremitTile din
partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a
furniza o suprafaT plat de contact cu fundaTia. Unii
constructori pot opta pentru lsarea lor, ceea ce este de
asemenea acceptat.

3.

ncepeTi aranjarea prin plasarea la nceput a colTurilor.


Cofrajele de colT vor fi plasate alernativ pentru
rndurile urmtoare Dac la primul rnd de cofraje s-a
folosit un colT de dreapta, la cel de-al doilea rnd se va
folosi un colT de stnga si asa mai departe. Alternarea
colTurilor, pe vertical, creeaz n mod natural modelul Figura 8.5 - Plasarea la nceput a
colTurilor
de Tesere a cofrajelor AMVIC.

Sfat
ncercaTi diferite asezri ale cofrajelor de colT pentru a reduce risipa.
Echipele profesioniste vor avea o pierdere de cofraje de doar 1%
4.

AsezaTi cofrajele drepte ncepnd de la colTuri si mergnd


spre centrul peretelui sau cadrul usii. Dac o mustaT (bar de
petrecere) din fundaTie sau plac atinge distanTierul, ndoiTi-o
(graifuiTi-o) pentru a crea o curb S n jurul distanTierului.
Aceasta va ajuta la prevenirea presiunii asupra cofrajelor,
ceea ce ar duce la dezaxarea pereTilor.

5.

TiaTi la dimensiunea potrivit ultimul cofraj din fiecare


secTiune a peretelui. Ideal, tierea se va face la distanTe de
5,08 cm de centrul dintre dou conexiuni pentru a nu tia
talpa distanTierului si a pstra nuturile ntregi pentru

Figura 8.6 - Asezarea


cofrajelor drepte

conexiunea rndului urmtor. Aceasta va permite o aliniere corespunztoare a sistemului de


conexiune. Unde este posibil ajustaTi usor dimensiunile peretelui pentru a nlesni aceasta.
Dac nu este posibil ajustarea dimensiunilor peretelui se va monta un adaos de compensare.
PstraTi acest adaos de compensare n acelasi loc cnd asezaTi urmtoarele rnduri de cofraje.
53

Figura 8.7 - Compensarea cofrajelor


cu elemente decupate avnd lungimea
multiplu de 5,08 cm

Not
Adaosurile de compensare au nevoie de fixri suplimentare (spraiTuiri) pentru a face faT presiunii
hidrostatice din timpul turnrii betonului. V rugm s consultaTi secTiunea 8.10 pentru mai multe
informaTii.

ATENTIE:
ConectaTi cofrajele din primul rnd folosind coliere cu autoblocare (legturi fermoar, coliere de
plastic sau legturi de srm). Este n general suficient un singur colier cu autoblocare la captul
mbinrii. PlasaTi colierele cu autoblocare sau de srm nspre oricare margine (aproape de
suprafaTa interioar a panoului din polistiren expandat, ignifugat ). Strngerea la centru va curba
distanTierii si poate duce la ruperea distanTierului sau smulgerea acestuia din panoul cofrajului.
n acel loc se creeaz o surs de explozie n timpul turnrii betonului deoarece la turnarea cu
pompa betonul va bate pe acea legtur.

54

Figura 8.8 - Tierea cofrajului de completare


pentru o secTiune de perete

6.

Figura 8.9 - Potrivirea cofrajului tiat n


poziTie

InstalaTi armturile orizontale din oTel beton conform proiectului. (V rugm sa consultaTi
partea a 6-a a manualului.)

Figura 8.10 - Folosirea colierelor cu


autoblocare pentru a solidariza
cofrajele

Figura 8.11 - Instalarea barelor orizontale

8.5 - Asezarea celui de-al doilea rnd de cofraje


1.

ncepeTi prin asezarea cofrajelor de colT.


Fiecare cofraj de colT are o latur scurt si o
latur lung. AsiguraTi-v c montaTi
colTurile din cel de-al doilea rnd, astfel
nct latura lung s se conecteze cu latura
scurt a primului rnd. Aceasta va crea un Figura 8.12 - Asezarea celui de al doilea
rnd de cofraje
model cu legtur continu de 304 mm ntre
55

cele dou rnduri.


2.

AsezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.

3.

PlasaTi cofrajul tiat din acest rnd n acelasi loc ca


si n primul rnd. Aceasta va garanta c mbinarea
de compensare/asezare va rmn pe aceeasi
vertical.

4.

ApsaTi cu putere pe cofraje pentru a v asigura de


Figura 8.13 - Asezarea mbinrii
de compensare aproximativ n
acelasi loc ca si n primul rnd

o conexiune sigur cu rndul de jos.


5.

InstalaTi armturile orizontale din oTel beton dup


cerinTele proiectului.

Not
n timp ce aezai rndurile, este foarte important s aezai adaosul de compensare
aproximativ n acelai loc pentru fiecare seciune a peretelui Aceasta va asigura un reper,
pe vertical, pentru solidarizrile interioare i exterioare.

8.6 - Verificarea planeitTii


Odat ce al doilea rnd de cofraje a fost asezat, plasaTi un placaj sau OSB ptrat peste fiecare cofraj
de colT si verificaTi planeitatea rndului de cofraje. Dac aveTi o denivelare mai mare de 5 mm va
trebui fie s adugaTi pene din polistiren expandat,
ignifugat

la locurile joase fie s tiaTi locurile

nalte. Odat ce pereTii au fost asezaTi la nivel n


interiorul valorii de pn la 5 mm, sunteTi gata s
fixaTi primul rnd al cofrajului la fundaTie/plac.
FolosiTi capete de polistiren ca adaosuri pentru
aducerea la nivel a peretelui la mbinrile verticale.
Dac trebuie s tiaTi primul rnd de cofraje,
56

Figura 8.14 - Verificarea nivelului dup asezarea


celui de-al doilea rnd

introduceTi un ferstru de mn sub primul rnd de cofraje si tiaTi ct doriTi.

Figura 8.15 - Ajustarea primului rnd de


cofraje cu un ferstru de mn

Figura 8.16 - Adugarea penelor din


polistiren expandat, ignifugat la primul
rnd pentru aducere la nivel

Odat ce pereTii au fost adusi la nivel cu toleranTa dorit, sunteTi gata s fixaTi primul rnd de cofraj
la fundaTie/plac.

Sfat
Cnd adugaTi/scurtaTi, reTineTi c ar trebui lucrat pe ambele prTi ale cofrajului, pe
interiorul si exteriorul peretelui.

8.7 - Fixarea primului rnd la fundaTie/plac


AsiguraTi-v c toTi pereTii sunt pe liniile lor de asezare, apoi folosiTi spum adeziv cu expandare
controlat pentru a lipi baza primului rnd la fundaTie/plac. IntroduceTi vrful pistolului cu spum
ntr-una din crestturi, la fiecare 15-30 cm, de-a lungul fundaTiei si puneTi un mic volum de spum
adeziv sub cofraje de-a lungul ntregului zid. LsaTi adezivului 10-60 minute s se ntreasc.

Sfat
Momentul ideal pentru fixarea primului rnd de
cofraje la fundaTie este chiar nainte de pauz.

Cnd umpleTi cu spum un gol mare, asiguraTi-v c ntreaga zon a fost umplut.
Este nevoie s se foloseasc materiale profesionale, tuburi cu spum cu expandare controlat, pistolul
si tubul cu soluTie pentru curTirea pistolului.

57

Figura 8.17 - Folosirea spumei adezive


pentru fixarea primului rnd de cofraje la
fundaTie/plac

Figura 8.18 - Umplerea cu spum cu


expandare controlat sub un gol mare

8.8 - Asezarea celui de-al treilea si a urmtoarelor rnduri


Instalarea urmtoarelor rnduri de cofraje este asemntoare cu instalarea celui de-al doilea rnd de
cofraje.
TineTi minte:
1.

ncepeTi din colTuri, alternnd cofrajele de colT pe vertical.

2.

Dup plasarea colTurilor, asezaTi cofrajele drepte spre centrul peretelui.

3.

PstraTi mbinrile de compensare/asezare n acelasi loc n timp ce peretele se ridic. Ceea ce


rmne din secTiunile peretelui, trebuie s-si pstreze alinierea distanTierilor (indicate de
sanTul adnc de pe suprafaTele exterioare ale panourilor cofrajelor).

4.

Asezarea armturilor de oTel beton orizontale dup cerinTele proiectului.

Not
Este posibil ca distanTierii s nu se alinieze n locul n care exist mbinri de compensare/asezare.

8.8.1 - Decuparea cofrajelor n jurul cadrelor pentru us


Dac aTi ales s amnaTi instalarea cofrajului de us pn ce primele dou rnduri de cofraje au fost
58

asezate, atunci trebuie fcut n acest moment. TiaTi cofrajele si fixaTi cadrul pe poziTie. Nu
uitaTi s lsaTi un gol de 5 mm ntre cofraje si cadru pentru a permite ajustarea naintea turnrii
betonului.
(V rugm s consultaTi secTiunea 8.10.)

Figura 8.19 - Asezarea cofrajelor n jurul


cadrelor pentru us

Figura 8.20 - Instalarea cadrelor pentru usi la


nivelul dusumelei

8.8.1.1 - Intrri ridicate


Pentru usi la nivelul al doilea sau usi cu pragul ridicat, nlTimea pragului usii trebuie calculat cu
grij nainte ca dusumeaua s fie pe poziTie. Este o idee bun s instalaTi un prag n cofrajul n care
va fi turnat betonul n poziTia necesar pentru a furniza un punct de asezare pentru fixarea usii.
8.8.2 - Decuparea cofrajelor n jurul cadrelor pentru ferestre
Cadrele pentru ferestre si/sau usi trebuie s fie deja
asamblate si gata pentru instalare. (V rugm s
consultaTi partea a 5-a a manualului.) Baza cadrelor
pentru fereastr sunt plasate de obicei n cel de-al
3-lea sau al 4-lea rnd de cofraje si trebuie s fie
absolut la nivel. Dac nu sunt, atunci tiaTi-le sau
adugaTi-le

dup

necesitTi.

Cnd

decupaTi

cofrajele, lsaTi o distanT de 5 mm ntre cofraj si


cadru pentru a permite ajustarea dup ce toate
rndurile de cofraje au fost asezate si nainte ca Figura 8.21 - Construirea rndurilor din cofraje
n jurul cadrelor ferestrelor
betonul s fie turnat. (V rugm s consultaTi
secTiunea 8.10.)

59

8.8.3 - Barele de armare din oTel beton n bordajele din jurul deschiderilor din perete
InstalaTi barele de armare din oTel beton n jurul
ferestrei/usii n timp ce asezaTi cofrajele. Reducerea
rezistenTei n zona deschiderilor din pereTi trebuie s fie
minim. Barele din oTel beton vor preveni apariTia
fisurilor n prTile de sus, laterale si pervaz (zona de sub
golul ferestrei/usii). PrTile orizontale (zona de deasupra

Figura 8.22 - Instalarea n perete a barelor


golului pentru us/fereastr), cunoscute si sub numele de de armare din oTel beton pentru crearea unui
bordaj
buiandrug al usii necesit armarea cu oTel beton
suplimentar conform normativelor.

8.8.4 - Rndul de cofraje din partea de sus a peretelui


Rndul superior de cofraje necesit atenTie special la fiecare turnare de beton deoarece nu este fixat
n partea de sus. n timpul turnrii betonului, prTile superioare ale rndului din partea de sus a
peretelui au tendinTa s se curbeze spre exterior, si dac nu sunt fixate corespunztor se pot dezaxa.
Astfel conexiunea nu va mai fi aliniat dac va mai fi nc un nivel deasupra cu perete n sistem
AMVIC.
Urmtorii pasi se recomand pentru fiecare rnd superior al unui nivel:
1.

LegaTi

fiecare cofraj cu urmtorul

folosind coliere din plastic cu autoblocare


sau legturi din srm, solidariznd
distanTierii si asigurndu-v c sunt bine
fixaTi;
2.

FolosiTi

scndur

orizontal

pe

suprafeTele laterale superioare de la


colTurile structurii. FixaTi-le cu suruburi
cu autofiletare n distanTierii din fiecare Figura 8.23 - Protejarea nuturilor cu folie din
polietilen
cofraj, limitnd deplasrile;
3.

n cazul pragurilor lungi si nguste, instalaTi scnduri (gen pervaz) pe ambele suprafeTe ale
peretelui de cofraj. Aceasta ar trebui s mpiedice rndurile s se curbeze spre exterior;

4.
60

Dac un alt rnd de cofraje va fi instalat deasupra acestui rnd superior, temporar protejaTi

partea superioar a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecTie este profilul U usor, de 6,5
cm. Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele prTi peste panourile din polistiren
expandat, ignifugat. Alternativ, poate fi folosit o band lat de 10 cm din polietilen.
8.8.5 - Instalarea barelor de armare vertical
Barele verticale din oTel beton pentru armare sunt asezate dup ce ultimul rnd de cofraje pentru
fiecare nivel a fost montat.

Figura 8.24 - Asezarea oTelului beton


pentru armarea vertical

Barele din oTel beton sunt introduse prin partea superioar a peretelui si serpuite printre barele
orizontale din oTel beton care sunt deja instalate pe poziTie.

Figura 8.25 - Sistem de susTinere si aliniere


61

Dac exist un alt nivel deasupra peretelui n sistem AMVIC, atunci consultaTi Partea 6 secTiunea 6.5
a acestui manual pentru detalii referitoare la mbinare si asezare.

Sfat
TreceTi n revist planurile de siguranT pe santier si regulamentele de protecTie a muncii.

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere si fixare a peretelui


Sistemele de fixare si aliniere

sunt

necesare n timpul construirii n sistem


AMVIC si ndeplinesc cele trei funcTii
principale enumerate mai jos:
1.

Asigur verticalitatea si alinierea


cofrajelor de-a lungul fiecrui
perete.

2.

SusTin pereTii mpotriva vntului si


a altor solicitri laterale pn ce
betonul este turnat si face priza.

3.

Au

rolul

de

schel

pentru

Figura 8.26 - Instalare stlpilor de aliniere si susTinere


n interiorul peretelui

muncitorii constructori care aseaz


rndurile de cofraje.

8.9.1 - AplicaTii generale


Urmtoarele reguli de lucru se aplic n general sistemelor de fixare si aliniere folosite la cofrajele
AMVIC, indiferent de categoria sau marca patentat folosit:

sistemul de fixare este instalat de obicei, dup ce, cel de-al 2-lea sau al 3-lea rnd de cofraje
a fost montat;

n majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai n interiorul structurii de pereTi,
deoarece acolo este locul unde se desfsoar toat activitatea;

62

sistemul de fixare preia foarte bine mpingerea, dar are limite la trasul peretelui. Desi n

general fixaTi o singur faT a pertelui, dac aveTi o secTiune de perete pe care nu o puteTi
menTine vertical prin alt metod, va trebui s instalaTi elemente de fixare pe ambele feTe
pentru a alinia corespunztor peretele.

Figura 8.27 - Schel realizat cu stlpi de


aliniere si susTinere
Stlpul de susTinere este fixat cu o brid care se aseaz n jurul piciorului vertical. AMVIC
recomand folosirea bridelor, deoarece ele se fixeaz cu suruburi cu autofiletare n doi distanTieri
vecini realiznd o rezistenT superioar a fixrii.

Figura 8.28 - Bride fixate cu suruburi


autofiletante n distanTieri, pe ambele prTi
Dac aTi lipit jos primul rnd de cofraje si este atasat ferm de fundaTie/plac, ncepeTi
instalarea bridelor n cel de-al doilea rnd. ContinuaTi fixarea bridelor din dou n dou rnduri,
exemplu: al 2lea rnd, al 4-lea, al 6-lea etc.

63

8.9.2 - DistanTarea pentru sistemul de aliniere si fixare


n funcTie de sistemul folosit si de normele de
reglementare, exist cerinTe de distanTe minime pentru
suportul care susTine schela. Urmnd recomandrile de
mai jos v asiguraTi c v aflaTi n interiorul limitelor
funcTionale ale sistemului.

Practici recomandate:

instalaTi doi stlpi de susTinere la distanTa de


600 mm de colT, cte unul pe fiecare parte;

instalaTi cte un stlp de sprijin la marginea


fiecrui gol de fereastr si us;

instalaTi stlpii de sprijin

de-a lungul

segmentelor de perete la o distanT de maxim


1,8 metri ntre ei (o lungime si jumtate de
cofraj drept);

la pereTii care se termin fr a se nvecina cu

Figura 8.29 - Fixarea din interior a


colTurilor

un colT (perete ntrerupt), instalaTi stlpi de sprijin pe toate cele trei laturi;

la pereTii T, instalaTi cel puTin doi stlpi de sprijin n opoziTie pe extremitatea T-ului,
deoarece pereTii tind s se umfle la mbinrile T din cauza presiunii betonului n suportul
T.

64

Figura 8.30 - Montarea stlpilor de


spraiTuire de ambele prTi ale
golurilor

Figura 8.31 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri (o


lungime si jumtate de cofraj drept)

ATENTIE:
Neutilizarea stlpilor metalici de spraiTuire duce la pariia erorilor n
realizarea pereTilor AMVIC

8.10 - Pregtirea cofrajelor de goluri pentru turnarea betonului


n aceast etap trebuie s reverificaTi cofrajele pentru ferestre si usi pentru reglrile finale,
premergtoare turnrii betonului. Se recomand urmtorii pasi:
1.

AsiguraTi-v de alinierea si verticalitatea cofrajelor. La fiecare cofraj pentru fereastr sau us,
verificaTi nc o dat dac sunt drepte si verticale. ReglaTi dup necesitTi.

2.

VerificaTi existenTa si fixarea polistirenului expandat, ignifugat de 2 la 6 cm pe exteriorul


cadrului, spre partea n care se toarn betonul. EtansaTi mbinrile dintre cadru si cofraj. Odat
ce cofrajele sunt drepte si mbinate perfect, umpleTi golurile dintre ele si conturul dat de
cofraje cu spum adeziv cu expandare controlat. LsaTi-o s se ntreasc cel puTin 30 de
minute. Spuma se aplic numai cu pistolul.

3.

SolidarizaTi colTurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colTuri pe fiecare parte,
65

instalaTi un colTar ce se poate fixa cu suruburi n cofraj. AsezaTi colTarul prin


suprapunere peste peretele cofrajului pentru a realiza mbinarea perfect a cadrelor cu
acestea pe ambele
prTi, interior si exterior. ColTarul poate fi: o bucat de OSB, scndur sau placaj, etc.
4.

Instalarea spraiTuirilor n cruce


pentru toate cofrajele. Acestea
sunt necesare pentru a proteja
cofrajele

la

ndoire

datorit

presiunii betonului. MontaTi att


distanTieri

orizontali

ct

si

verticali n toate golurile de usi si


ferestre. n general, ar trebui s
existe cte o rigidizare n cruce
la cel puTin fiecare 600 mm
lungime de cofraj pentru gol.
Pragurile de sus ale usii de peste
de 2,4 metri

pot

Figura 8.32 - Consolidarea cadrelor golurilor din perete


att vertical ct si orizontal

necesita

spraiTuiri suplimentare.

8.11 -praiTuirile suplimentare


praiTuirile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel puTin doi distanTieri
intacTi sau un distanTier si un cofraj. PuteTi realiza aceast solidarizare/spraiTuire cu plci de
OSB,
bucTi de scndur tiate la dimensiunea corespunztoare etc.

66

Figura 8.34 - Solidarizarea suplimentar


pentru o mbinare compensat
Figura 8.33 - Solidarizarea unei mbinri de
cofraje pe ambele prTi ale peretelui
Solidarizrile adiTionale sunt necesare pentru orice, si nu se limiteaz la urmtoarele situaTii:

unde un distanTier al unui cofraj a fost tiat (pentru a monta armtura pentru o centur sau alte
elemente). Aceasta ilustreaz importanTa nsemnrii cofrajului pe suprafaTa interioar n
momentul tierii unui distanTier astfel nct mai trziu s fie clar c distanTierul a fost tiat;

unde exist o mbinare ntre cofraje pe o suprafaT rezultat n urma tierii unuia dintre
cofraje. O mbinare ntre cofraje este atunci cnd nu mai exist un model de legtur
nentrerupt (nut-feder) ntre rndurile den cofraje AMVIC. Aici rigidizarea ntre cofraje
ntr-un singur rnd se repet exact n acealasi loc pentru rndurile ce urmeaz. ncercaTi s
evitaTi acest gen de mbinare ct mai mult posibil;

unde exist o mbinare compensat. O mbinare compensat este acolo unde sistemul de
conexiune ntre rndurile de cofraje nu se aliniaz. Aceasta se ntmpl de obicei cnd aTi tiat
ultimul cofraj dintr-o secTiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui. PuteTi
observa de asemenea c modelul de legtur nentrerupt pe mbinarea compensat este mai
mic de 30,48 cm;

unde marginile cofrajului mbin un cadru de fereastr sau us, dac se foloseste cadru de
lemn.

67

Figura 8.35 - Instalarea rigidizrilor (pervaz) n jurul


unui gol n perete

Not important
Armarea si rigidizarea suplimentar sunt extrem de importante. Lipsa acestor solidarizri poate
produce frecvent o explozie. Cofrajul nsusi, rezist unei explozii ct timp distanTierii sunt
intacTi si mbinarea din oricare rnd este solidarizat att deasupra ct si dedesubt, cu condiTia ca
turnarea betonului s se execute corect.

8.12 - Treceri pentru utilitTi


Trecerile pentru utilitTi trebuie sa fie realizate
dup ce cofrajele pentru un nivel au fost asezate si
nainte de turnarea betonului. n general toat
instalaTia electric si tehnico-sanitar este introdus
n interiorul panourilor din polistiren prin tierea
de canale cu un cuTit fierbinte n panourile din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat

si apoi

pozarea instalaTiei electrice si tehnico-sanitare


propriu-zis. InstalaTia electric pentru accesoriile
fixe exterioare
68

Figura 8.36 - Folosirea unor Tevi de PVC


pentru treceri

este de obicei introdus prin perete numai n locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat.
Urmtoarea list conTine cele mai obisnuite tipuri de strpungeri ntlnite:

accesoriu electric fix exterior;

iesiri electrice exterioare si/sau accesorii fixe precum comanda pentru pomp, sisteme de
irigare, etc.

intrri si iesiri pentru instalaTia electric de tensiune medie;

instalaTie electric de tensiune sczut (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene standard,
sisteme de alarm, control al porTii, etc.);

guri de evacuare pentru masinile de uscat;

tubulatur pentru ventilaTii;

conducte pentru condens sau alt tip de furtunuri pentru cosuri de fum si aer condiTionat;

conducte pentru ap;

robineTi pentru ap;

ventilatoare de spaTiu;

tuburi de evacuare (de exemplu cnd cosul de evacuare este n garaj si tuburile trec pe sub o
podea nlTat).

Sfat
PrevedeTi s instalaTi strpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.

n majoritatea cazurilor, o bucat de Teav din PVC introdus prin perete poate fi folosit pentru
trecere. DecupaTi o gaur de dimesiunea Tevii si introduceTi Teava complet n cofraj. FolosiTi
spum adeziv mprejurul Tevii pentru a o fixa si etansa.
8.13 - Instalarea planseului suspendat
Sistemele de planseu sunt de obicei suspendate de grinzile de ram sau grinzile care sunt atasate
mecanic la beton, cu suruburi de ancorare sau cu o alt legtur corespunztoare.
8.13.1- Instalarea grinzilor cu suruburi de ancorare
Dimensiunea suruburilor de ancorare, distanTa dintre ele si sablonul instalrii trebuiesc specificate
69

de inginerul proiectant deoarece sunt elemente eseniale ale proiectului structural.

Instalare
1.

TiaTi bucTi de OSB sau placaj la dimensiunea de 20 x


20 cm si faceTi o gaur cu burghiul n centru, pentru
surubul de ancorare;

2.

InstalaTi surubul de ancorare prin gaur folosind piuliTe


duble pe ambele prTi. AveTi grj ca suruburile de
ancorare folosite s aib suficient filet pentru a permite
montarea de piuliTe duble pe ambele prTi. La un OSB de
13 mm aveTi nevoie de aproximativ 83 mm de filet;

3.

Figura 8.37 - Tierea unui


ptrat n plcile de OSB pentru
instalarea suruburilor de
ancorare

TiaTi o deschidere larg de 100 mm ntre distanTieri,


pn la nlTimea maxim a grinzii. FaceTi tieturile de sus si de jos la 20-30 , folosind un
cuTit fierbinte, permiTnd betonului s umple usor cavitatea;

Figura 8.40 - Instalarea OSB-ului cu suruburi de ancorare n


golurile din polistirenul expandat, ignifugat

70

Figura 8.38 - Tierea deschizturii n


polistirenul expandat, ignifugat ntre
membrane
4.

Figura 8.39 - Partea decupat la cald

AsezaTi OSB-ul si suruburile de ancorare n guri si atasaTile cu patru suruburi


autofiletante nsurubate n distanTieri, cte unul n fiecare colT. uruburile pentru finisajele
de piatr aparent sunt de asemenea bune;

5.

permiteTi betonului s se ntreasc suficient dup turnare nainte de tensionarea suruburilor


de ancorare;

6.

InstalaTi grinda, aseznd-o cu precizie pe suruburile de ancorare. Folosind un cofraj de


referinT, faceTi un marcaj drept, n jos si faceTi guri cu burghiul puTin mai mari dect
suruburile de ancorare. PlasaTi grinda. InstalaTi saibele si piuliTele necesare surubului
de ancorare;

7.
planseu.

FolosiTi agTtori standard pentru grinzi n vederea atasrii grinzilor pentru

8.14 - Locas (sliT) pentru grind - Grinda de


planseu este legat direct la peretele n
sistem AMVIC
Pot fi prevzute grinzi din oTel sau grinzi de
planseu pentru a se sprijini pe pereTii n sistem
AMVIC conform proiectului. Va fi creat un
locas pentru grind fcut n interiorul peretelui

Figura 8.41 - Instalarea grinzilor cu saibe si


piuliTe adecvate
71

urmnd urmtorii pasi:


1.

StabiliTi dimensiunile grinzii si nlTimea la care


va fi instalat. FolosiTi o nivel cu laser pentru a
marca nlTimile din interiorul panoului din
polisitiren grafitat expandat, ignifugat .

2.

Pe partea peretelui unde va fi susTinut un capt al


grinzii tiaTi o deschidere n interiorul si

Figura 8.42 - Decuparea deschiderilor


exteriorul panoului din polistiren expandat, din interiorul si exteriorul panourilor
ignifugat . AveTi grij ca piesele decupate s fie din polistiren expandat, ignifugat
aliniate si mai mari dect dimensiunea real a
grinzii cu aproximativ 13 mm de jur mprejur.
Aceasta va usura plasarea grinzii pe poziTie.
3.

Pe peretele opus, unde va fi sprijinit cellalt capt


al grinzii decupaTi o pies numai din interiorul
panoului din polistiren expandat, ignifugat .
Deschiderea trebuie s fie aliniat cu cea de pe
zidul opus si mai mare dect dimensiunea real a
grinzii cu aproximativ 13 mm de jur mprejur.

4.

Figura 8.43 - Umplerea golului cu


polistiren nainte de turnarea
betonului

UmpleTi complet golul dintre cele dou deschideri din perete, pe dinafar, folosind polistiren
expandat, ignifugat

sau deseuri din lemn. Deschiderea din cellalt perete trebuie, de

asemenea, umplut destul de adnc


n cavitatea peretelui pentru a
asigura lungimea de ncastrare
necesar.
5.

Dup ce s-a turnat betonul si s-a


ntrit suficient, desfaceTi umplutura
de polistiren

sau lemn pentru a

elibera locasul pentru grind sau


golurile create n perete.
72

Figura 8.44 - AsezaTi grinda din lemn pe poziTie


ntr-un locas pentru grind

6.

Aezai grinda n poziie i fixai-o. Sigilai zona dintre grind i loca, dup necesiti.

8.15 - Plcile/planseele.
ConstrucTiile n sistem AMVIC se pot realiza cu toate tipurile de plansee/plci. Placa de cot zero se
poate realiza fie n soluTia clasic cu armtur din bare de oTel beton sau plas STNB, fie n soluTia
modern folosind fibrele metalice sau polimerice.
Sistemul de plac cu fibre poate fi folosit numai la plcile care se sprijin pe sol compactat, aceasta
nu din motive de rezistenT, ci datorit faptului c, desi n standardele si regulamentele care privesc
aceste fibre se specific c aceste fibre pot s nlocuieasc total sau parTial armtura din oTel beton,
reglementrile din construcTii din Romnia nu permit realizarea structurilor din beton, fr armare cu
bare din oTel beton.
8.16 - Sistemul de planseu AMVIC
Prezentare general
Sistemul de planseu AMVIC este
modular, din forme cu greutate
redus, fcut din polistiren expandat
(polistiren expandat, ignifugat), care
rmne nglobat n planseu si care
sunt folosite la realizarea podelelor si
a tavanelor din beton. Cnd este
proiectat si instalat corect sistemul are
o forT structural dat de betonul
armat si de izolaTia termic si fonic
conferit de polisitiren grafitatului
expandat,

Figura 8.45 - Planseu n


sistem AMVIC

ignifugat. Cofrajul pentru realizarea planseului AMVIC utilizeaz popi, grinzi, scnduri si placi de
OSB ori plci tip de cofraj, protejate cu folie de polietilen pentru a nu fi afectate de eventualele
scurgeri de lapte de ciment. Cofrajul, astfel realizat, va susTine sarcinile temporare ale construcTiei
pn cnd betonul capt rezistenTa necesar si elementele de polistiren devin o suprafaT continu
73

pe care se pot realiza finisrile interioare. Acest sistem complimenteaz perfect structura
dumneavoastr din cofraje nglobat din polisitiren grafitat expandat ignifugat, si mpreun,
furnizeaz o anvelop corect a cldirii, complet structural si protectoare termic si fonic.
Trsturi unice
Sistemul de planseu AMVIC foloseste capacitatea de rezistenT a planseului cu grinzi dese din beton
armat, turnat n cofrajul generat cu elemente din polistiren expandat ignifugat. Grinzile si planseul
sunt realizate n structur monobloc ntr-o singur etap de turnare.

Figura 8.46 - SoluTie AMVIC pentru planseu


Golul realizat ntre elementele din polistiren genereaz cofrajul pentru turnarea grinzilor si a
planseului. Aceast variant economiseste mult material lemnos si manoper. Calculul de rezistenT
va fi fcut de ctre un inginer autorizat care va Tine cont de deschiderea planseului si sarcinile aplicate
acestuia.
Total adaptive
Elementele de planseu AMVIC sunt usor de adaptat la
orice configuraTie de planseu si pot fi asezate n
oricare fel, ceea ce reduce timpul de munc si risipa
pe santier.

Figura 8.47 - Montare planseu AMVIC


74

Elemente mici/compacte
FaT de alte produse, sistemul de planseu AMVIC vine n
elemente adaptabile, de greutate redus si modulare.
Aceasta nseamn c sistemul este mult mai usor de
folosit si manevrat odat ce piesele au ajuns pe santier. n
plus nu trebuie precomandate, dimensiunile necesare se
pot ajusta pentru a se potrivi necesitTilor dimensiunilor
proiectului dumneavoastr si formele rmase pot fi
folosite pentru alte operaTiuni sau proiecte.

Figura 8.48 - Detaliu sistem planseu


AMVIC

Ofer protecTie
Cnd este folosit pentru plac peste ultimul nivel sau
acoperis, placa de beton va da o foarte bun protecTie
termic si fonic. O evaluare a rezistenTei la foc arat c
acest sistem protejeaz la flacr deschis pn la 1,5
ore iar cu masuri suplimentare se poate ajunge la 3 ore.
10 pasi pentru o instalare usoar
1.

MontaTi cofrajul pentru planseu format din popi

Figura 8.49 - Turnarea betonului pe formele


asamblate.

si panourile pe care se vor sprijini elementele


din polisitiren grafitat expandat ignifugat;
2.

InstalaTi elementele din polistiren conform proiectului, pentru formarea cofrajului unde vor
fi turnate grinzile si planseul;

3.

AsezaTi armtura din oTel beton, transversal pentru armarea grinzilor;

4.

AsezaTi armtura din oTel beton, longitudinal pentru armarea grinzilor;

5.

AsezaTi distanTierii pentru poziTionarea armturii orizontale pentru plac;

6.

PoziTionaTi armtura orizontal pentru plac;

75

7.

TurnaTi betonul n cofrajele astfel formate


pornind de pe o latur spre latura cealalt;

8.

UrmriTi cu un vibrator creion sau o rigl


vibratoare

pentru

vibrarea

adecvat

betonului;
9.

NeteziTi betonul pentru a crea o suprafaT


plan;

10.

LsaTi betonul s se ntreasc si continuaTi cu


etapele ulterioare ale construcTiei.

Figura 8.50 - Plac de cot 3,00 dup


turnare.

Avantaje:

timp de execuTie mic 3-5zile;

economie de material lemnos, materialul lemnos folosit pentru cofrare nu intr n contact cu
betonul si poate fi refolosit;

economie de cuie, scoabe, srm etc.;

manopera este mult redus, deoarece forma de turnare a grinzilor si a planseului se genereaz
prin asezarea panourilor din polistiren.

8.17 - Reglajele finale naintea turnrii betonului


VerificaTi colTurile dac sunt verticale. ReconfirmaTi poziTia
vertical a colTurilor. AsiguraTi-v c nu sunt necesari stlpi de
sprijin suplimentari pentru a ndrepta colTurile.
ndreptaTi pereTii. FixaTi un surub la fiecare colT si instalaTi
o sfoar bine ntins n jurul perimetrului peretelui. FolosiTi
un cofraj compensat (pies de lemn 2x4 cm) pus la colTuri,
pe rndul superior al cofrajelor, n spatele sforii, folosind un
alt cofraj sau o dimensiune echivalent ca ghid pentru a
aranja peretele pe linia sforii.

Figura 8.51 - Alinierea pereTilor

76

Partea a 9-a - Instalarea special a cofrajelor


9.1 - Prezentare general
Acest capitol al manualului prezint tehnici avansate de instalare si sisteme de pardoseli folosite de
sistemul AMVIC. Cele mai utilizate instalri speciale sunt incluse mai jos, totusi, dac aveTi o situaTie
specific nemenTionat aici, v rugm s ne contactaTi pentru asistenT.
Pentru pereTii construcTiilor realizati n sistem AMVIC, pentru fundaTia realizat cu elevaTie se pot
folosi cofrajele cu golul de turnare de 20,54 cm, iar pentru construcTii cu subsol sau demisol se vor
folosi cofrajele cu golul de turnare de 25,4 cm.
9.2 - Realizarea fundaTiilor
Sistemul de cofraje nglobate termoizolante din polistiren expandat ignifugat AMVIC permite
realizarea fundaTiilor pentru cldiri n diferite variante.
Apelnd la acest sistem se face economie de timp, manoper, material lemnos, cuie etc., toate acestea
nsemnnd bani.

AMVIC recomand utilizarea acestor tipuri de fundaTii att pentru realizarea construcTiilor cu pereTi
turnaTi din beton n cofraje nglobate din polistiren ignifugat AMVIC ct si pentru construcTii cu pereTi
realizaTi n alte sisteme de construcTii cum ar fi zidrie din crmid, pe cadre, construcTii din lemn
etc.

Prin aplicarea unor soluTii adecvate de hidroizolare, sistemul AMVIC este ideal n cele mai grele
situaTii de exploatare a construcTiilor, asigurnd protecTia la ap, umezeal si, n plus, asigurnd
protecTia termic.
n continuare sunt prezentate cteva propuneri de soluTii pentru astfel de fundaTii.
O soluTie pentru fundaTie, const n folosirea unor cofraje AMVIC de dimensiuni superioare peste care
se poate continua cu pereTi realizaTi cu acelasi sistem de cofraje sau pot fi construiTi pereTi de oricare
alt tip.

77

- Se utilizeaz cofraje cu grosimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.

Figura 9.1 - SoluTie propus pentru fundaTia de tip talp

Aceast soluTie de fundaTie este recomandat de AMVIC pentru soliditatea ei, timpul foarte scurt de
execuTie, izolaTia realizat si economia de materiale (scdur, cuie, scoabe, srm, manoper etc.).

Pentru realizarea fundaTiilor n trepte se poate apela la soluTia din figura 9.2

78

Figura 9.2 - SoluTie propus pentru o fundaTie n trepte

FundaTie tipic, realizat din cofraje AMVIC, pentru o construcTie cu pereTi din brne din lemn cu
subsol sau demisol.

Figura 9.3 - Perete din brne construit pe


perete de subsol si fundaTie n sistem
AMVIC

Pentru o construcTie cu pereTi prefabricaTi usori soluTia oferit este cea din figura 9.4.
79

- Se utilizeaza cofrajele pentru peretele din beton gros de 20 cm.

Figura 9.4 -ElevaTie pentru o construcTie cu pereTi prefabricaTi


usori

9.3 - ConstrucTia colTurilor scurte


ColTurile scurte (iesiturile spre n afar) sunt ntlnite n general la construcTiile rezidenTiale.
Depinznd de dimensiunile proiectului, cofrajele de colT AMVIC de90 pot fi folosite pentru a forma
un colT special. Se pot realiza colTuri si folosind cofraje drepte.

9.3.1 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT


de 90 cu o combinare a acestora
Un colT scurt poate fi construit folosind cel
puTin dou cofraje de colT de 90 .
Pasii recomandaTi sunt daTi mai jos:
1.

InstalaTi primul rnd astfel nct laturile


scurte ale ambelor cofraje s se alinieze
cum este ilustrat n figura 9.5;

2.
80

InstalaTi cel de-al doilea rnd si

Figura 9.5 - ColT scurt fcut cu cofraje de 90 cu


solidarizarea acestora

urmtoarele rnduri ale cofrajelor de colT n aceeasi manier, alternnd cofrajele. Aceasta va
crea o mbinare de cofraje;
3.

AsiguraTi-v c mbinarea cofrajelor este solidarizat adecvat pe ambele prTi si la fiecare


rnd.

Not important
Neexecutarea unei solidarizri, adecvat a mbinarii cofrajelor poate duce la explozie n timpul
turnrii betonului. FolosiTi legturi adiTionale cu coliere din plastic cu autoblocare.

9.3.2 - ColTuri scurte folosind cofraje de colT de 90 cu model nentrerupt


Aceast metod include cel puTin dou cofraje de colT de 90 . Pasii recomandaTi sunt daTi mai jos:
1.

InstalaTi primul rnd astfel nct latura lung a unui cofraj de colT si latura scurt de la alt
cofraj s se nvecineze dup cum este ilustrat n figura 9.6;

Figura 9.6 - Vedere n plan a dou colTuri scurte, fcute folosind


cofraje de 90 pentru a crea un model nentrerupt.
2.

InstalaTi cel de-al doilea rnd si pe cele consecutive alternnd cofrajele pentru a crea un model
Tesut. (ConsultaTi figura 9.6.)

81

Figura 9.7 - Un colT scurt fcut cu cofraje


de 90 cu model nentrerupt

9.3.3 - ColTuri scurte, fcute folosind cofraje AMVIC drepte


ColTuri mai scurte dect cele minime permise folosind cofrajele 90 pot fi realizate, folosind cofraje
AMVIC drepte.
Pasi pentru crearea unui colT scurt fcut prin
asamblarea cofrajelor drepte:
1.

Pentru a ncepe, aveTi nevoie de


minim dou cofraje AMVIC drepte.

2.

Depinznd de tipul cofrajului folosit, Figura 9.8 - Decuparea polistirenului de la captul


unui cofraj drept.
decupaTi 100, 152, 203 sau 254 mm
(respectiv 4, 6, 8 sau 10 nuturi) de la unul din
panourile de polistiren al cofrajului drept.
3.

nchideTi capetele cofrajelor cu piesele

decupate si lipiTi piesele tiate pentru a crea un


colT de 90.

Figura 9.9 - Punerea n poziTie a celor dou


forme tiate
82

4.

MontaTi dou cofraje din lemn la 90 si asezaTi-le la colTurile fiecrei laturi formate din
cofrajele drepte (figura 9.11).

Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate


pentru a nchide capetele si a crea un colT

5.

Figura 9.11 - Folosirea formelor de


lemn 2x10 cm pentru a susTine
colTul format

FaceTi o gaur de 13 mm cu burghiul prin formele de lemn si panourile din polistiren

Figura 9.12 - Introducerea unei tije


filetate prin gurile fcute

Figura 9.13 - Tija filetat introdus prin


ambele forme de lemn

expandat, ignifugat pornind de la aproximativ 304 mm de la fundaTie sau plac. IntroduceTi


o tij filetat de 10 mm prin guri n formele de lemn. FolosiTi saibe plate si piuliTe pe ambele
prTi pentru a fixa tija.
6.

ContinuaTi s tiaTi si s asezaTi cofrajele pn la nlTimea dorit a peretelui. PlasaTi


suruburile cu filet la aproximativ 400 mm, unul de cellalt, vertical la centru. FolosiTi
spuma adeziv pentru a umple gurile din panourile din polistiren expandat, ignifugat. Dup
ce betonul a fost turnat si au trecut cteva ore, ndeprtaTi formele de lemn si tiaTi tija
filetat, astfel nct s rezulte o suprafaT de beton neted.

83

9.4 - PereTi curbi


PosibilitTile de adaptare ale cofrajelor AMVIC, permit realizarea de cofraje pentru pereti curbi
pretiate, care permit ca rndurile s se potriveasc usor si ca instalarea s mearg fr probleme cu
un consum de manoper minim. Cofrajele pretiate, care se ndoaie, sunt de tip lamb si uluc, tiate
n panoul interior din polistiren expandat, ignifugat si crestturi de deschidere n panoul exterior din
polistiren.

Figura 9.14 - Cofraj AMVIC


pentru perete curb pre-tiat. Lamb
si uluc n interior si crestturile n
exterior.

Figura 9.15 - ndoirea si fixarea


cofrajului pentru perete curb.

Cofrajele pentru pereTi curbi pot fi realizate de un antreprenor pe santier folosind un cofraj AMVIC
drept.

84

Instalarea formelor curbe:


1.

Pe fundaTie/plac, puneTi un sablon


sau o plac de ghidare care s se
potriveasc razei dorite.

2.

AplicaTi puTin spum adeziv pe


partea de jos a formei de-a lungul
lambei si ulucului si a crestturii
(pentru formele pretiate), ndoiTi
structura

forma

dorit

si

Figura 9.16 - Cteva rnduri de cofraje AMVIC


pretiate instalate pentru un perete curb

instalaTi-o.
3.

Dup asezarea primului rnd, verificaTi ca raza de curbur a peretelui s fie conform cerinTelor
proiectului.

4.

SprijiniTi exteriorul formei folosind


popi rezistenTi pentru ndreptare sau
stlpi de fixare.

5.

RigidizaTi foarte

bine

naintea turnrii betonului.

peretele
Figura 9.17 - ElevaTie pentru perete curb din cofraje
AMVIC

Antreprenorii care opteaz s taie cofrajele pe santier, sunt rugTi s consulte figurile 9.18 si 9.19, la
fel si tabelul 9.1 pentru informaTii referitoare la dimensiunile razei si taierea cofrajelor.

85

Figura 9.18 - Pregtirea pentru curbare a unui cofraj drept

Figura 9.19 - Cofrajul pentru perete curb ndoit dup tipar


Tabel 9.1 - Mrimea decuprilor n peretele interior al cofrajului drept pregtit pentru curbare
R aza exterioar a

L Timea decuprii pentru curbarea cofrajului


[mm]

peretelui
[m]

86

cofraj de 15,2 cm

cofraj de 20,3 cm

cofraj de 25,4 cm

0,90

54,1

ND

ND

1,00

48,7

57,5

ND

1,10

44,2

52,3

60,3

1,20

40,6

47,9

55,3

1,30

37,4

44,2

51,0

1,40

34,8

41,1

47,4

1,50

32,4

38,3

44,2

1,75

27,8

32,9

37,9

L Timea decuprii pentru curbarea cofrajului

R aza exterioar a

[mm]

peretelui
[m]

cofraj de 15,2 cm

cofraj de 20,3 cm

cofraj de 25,4 cm

2,00

24,3

28,2

33,2

2,25

21,6

25,6

29,5

2,50

19,5

23,0

26,5

3,00

16,2

19,2

22,1

3,50

13,9

16,4

19,0

4,00

12,2

14,4

16,6

5,00

9,7

11,5

13,3

6,00

8,1

9,6

11,1

8,00

6,1

7,2

8,3

10,00

4,9

5,8

6,6

12,00

4,1

4,8

5,5

14,00

3,5

4,1

4,7

16,00

3,0

3,6

4,1

9.5 - ConstrucTia peretelui-T


PereTii-T necesit o atenTie special nainte de turnarea betonului. Sunt esenTiale, susTinerea si
alinierea corespunztoare.
Construirea pereTilor-T
1.

LocalizaTi o intersecTie de perete T n timp ce asezaTi primul rnd.

2.

TiaTi cofrajele AMVIC n mod corespunztor si mbinaTi-le mpreun pentru a forma


intersecTia T. FolosiTi legturi, (coliere cu autoblocare sau echivalente) pentru a solidariza
blocurile.

87

3.

InstalaTi bare si etrieri pentru armarea


orizontal din oTel beton cu dimensiunile
si lungimile de petrecere (suprapunere)
conform proiectului.

4.

ContinuaTi s asezaTi rndurile urmtoare


de cofraje pn cnd ntreaga nlTime a
zidului a fost realizat.

5.

VerificaTi asezarea la nivel a pereTilor.


Dac pereTii sunt la nivel, faceTi jos o

Figura 9.20 - Instalarea etrierilor pentru


intersecTie T, a barelor de oTel beton
orizontale pentru armare, n timp ce fiecare
rnd de cofraje este asezat.

bordur de spum adeziv pe fiecare parte a cofrajelor la peretele T.


6.

Pentru zidurile de la subsol, demisol si la parter, TREBUIE s se instaleze spraiTuiri


suplimentare pe partea exterioar a intersecTiei. AbsenTa unei spraiTuiri adecvate poate cauza
o explozie n timpul turnrii betonului.

7.

Pentru nivelurile superioare unde nu exist o suprafaT de teren pe care s se ancoreze


susTinerile exterioare, introduceTi legturi de srm (sau echivalent) prin cofraje, de jur
mprejur, pe fiecare parte a intersecTiei T. Nu tensionaTi nc legturile. (Figura 9.21
dedesubt)

8.

Odat ce peretele este montat la nlTimea dorit, introduceTi o bucat de lemn de 3x30 cm n
partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje si legtur. TensionaTi legtura pentru
a Tine pe poziTie lemnul. AsiguraTi-v c legturile sunt instalate la fiecare rnd. (Figura 9.21)
Nou!
-recomandm utilizarea plcii CLICK pentru solidarizarea
cofrajelor n peretele T, sunt usor de montat si refolosibile.

88

Figura 9.21 - Solidarizarea cofrajelor peretelui T cu lemn de 3x30 cm si


legtur

Sfat
AveTi ntotdeauna grij cand turnaTi beton n secTiunile peretelui T. UrmaTi indicaTiile din capitolul
privind turnarea betonului.

Daca aveTi probleme cu armarea n T, puteTi utiliza distanTieri din oTel, cu dimensiunile 360x120
mm, cte 2 buc./nivel, pe care le asezaTi: o bucat transversal, iar cealalt perpendicular. Grosimea
oTelului se stabileste prin calcul.
9.6 - Instalarea finisajelor de crmid aplicate
Finisajul de crmid aplicat poate fi instalat n
aceeasi manier ca la o construcTie clasic.
RespectaTi cerinTele proiectului de construcTie pentru
detalii de hidroizolare cu margini care permite
scurgerea apei (lcrimar) si spaTiul minim de aer.
Elementele pentru fixarea mecanic a crmizilor
sunt nsurubate n distanTierii AMVIC. Crmizile se
solidarizeaz cu elementele de fixare conform
proiectului.

Figura 9.22 - Asezarea crmizii standard


aplicate pe suportul cu margine pentru
crmid

89

Figura 9.23 - Legturi standard pentru


crmid, fixate n distanTierii AMVIC

9.7 - Frontoane
Frontoanele pot fi formate folosind una din cele dou metode prezentate n continuare.
1. Asezarea n trepte a cofrajelor
FormaTi frontonul prin punerea n trepte a cofrajelor retrgndu-le n timp ce se aseaz rndul urmtor,
pn la vrf. ObturaTi capetele verticale ale cofrajelor si turnaTi betonul. Dup turnarea betonului, restul
din panourile cofrajelor este nlturat.
2 Tierea cofrajelor
FormaTi marginea frontonului tind
cofrajele la panta adecvat acoperisului.
FixaTi lemnul pe ambele prTi ale
cofrajelor, astfel nct partea de sus a
lemnului s fie aliniat cu partea de sus
a cofrajelor. Aceasta d un suport n plus
cofrajului si creaz o suprafaT pentru a
fixa spraiTuirile. nveliTi partea de sus a
cofrajelor dac este necesar.
Figura 9.24 - Tierea si montarea cofrajelor la forma
frontonului
90

Figura 9.25 - ConstrucTie cu frontoane si lucarn la care se monteaz sarpanta.


9.8 - Sistemul de planseu prefabricat (miez gol)

Folosirea elementelor de planseu cu goluri este


o

modalitate

rspndit

de

realizare

planseelor, constnd n elemente prefabricate n


care sunt

nglobate miezuri tubulare din

polistiren. Elementele sunt fcute din beton de


nalt calitate. Ele sunt armate cu elemente
pretensionate numai n direcTia n care se
nconvoaie, ceea ce duce la un proces de
producTie foarte economic.
Figura 9.26 - O plac preturnat, poziTionat pe un
perete n sistem AMVIC

91

Not
Pentru planseu, calculul de rezistenT, proiectarea, se fac conform normelor si
reglementrilor n vigoare.

Instalarea sistemului de plac prefabricat:


1.

TerminaTi zidul de beton la nlTimea dorit.

2.

FixaTi bare din oTel beton pentru joantare conform proiectului si cerinTelor productorului de
elemente prefabricate.

3.

InstalaTi plcile prefabricate dup ce pereTii au destul rezistenT.

4.

TurnaTi planseul la cot.

Figura 9.27 - Manevrarea unei fsii prefabricate cu goluri, cu


miezul din polistiren n vederea poziTionrii pe un perete n
sistem AMVIC

92

Partea a 10-a - Elementele generale privind bazele betonului


10.1 - Prezentare general
Aceast secTiune a manualului acoper fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului AMVIC
trebuie s treac n revist aceaste informaTii nainte de a merge mai departe, la urmtoarele secTiuni
care se ocup cu tehnicile de turnare a betonului, recomandate pentru sistemul AMVIC.
10.2 - Fundamentele betonului
10.2.1 - CompoziTia betonului
Betonul este un amestec de ciment si agregate. Cimentul
leag agregatul (nisip si pietris sau piatr sfarmat) ntr-o
mas vscoas.
Pasta de ciment (cunoscut si sub numele de mortar)
Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativ a
componentelor amestecului de beton
Pasta este compus din ciment, aditivi si adaosuri minerale
(materiale cimentoase suplimentare), ap si aer oclus. Pasta de ciment de obicei constituie aproape
25% pn la 40% din volumul total de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins ntre 7% si
15% iar cel de ap ntre 14% si 21%. ConTinutul de aer poate ajunge aproape de 8% din volumul
betonului.
Sunt disponibile multe tipuri de ciment, dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe cel mai
comun, cimentul Portland.
n Romnia standardul SR EN 197-1/2002 prezint Cimentul Portland cu rezistenTa iniTial mare.
Agregate (cunoscute si sub numele de umplutur)
Exist dou categorii de agregate folosite n beton:

Agregate neprelucrate (pietris) ale cror particule variaz n dimensiuni, de la 150 mm la


93

aproximativ 1,3 mm.

Agregate fine (nisip) care constau din nisip natural sau fabricat, cu particule a cror
dimensiune variaz ntre 1,0 mm pn la dimensiunea prafului.

Selectarea agregatelor folosite n beton este important deoarece ele constituie aproximativ 60% pn
la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie s aib n componenTa lor particule cu rezistenT
adecvat la condiTiile de expunere si trebuie s nu conTin materiale care vor cauza reacTii chimice cu
cimentul, ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex sulfuri, cloruri etc.)

ATENTIE:
Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maxim de 10 mm.

10.3 - Calitatea amestecului de beton


10.3.1 - Raportul ap/ciment (A/C)
Cel mai important factor care determin calitatea amestecului de beton este cantitatea de ap raportat
la cantitatea de ciment folosit (prin greutate), cunoscut si sub numele de raport ap/ciment.
Apa este un ingredient decisiv n pasta de ciment, ea produce ntrirea betonului prin procesul de
hidratare. Aceasta este o reacTie chimic n care se formeaz legturi chimice cu moleculele de ap
si devin hidraTi sau produsi de hidratare. Aceasta face pasta s se ntreasc si s se lege mpreun cu
componentele betonului.
Prea mult ap reduce rezistenTa betonului n timp si prea puTin va face betonul nelucrabil. Betonul
trebuie s fie lucrabil pentru a putea fi turnat si modelat n diferite forme (ex pereTi, stlpi, etc.). Este
necesar un dozaj atent ntre ciment si ap la stabilirea amestecului pentru beton, deoarece betonul
trebuie s fie att rezistent ct si lucrabil.

94

10.3.2 - RezistenTa betonului


Exist dou tipuri de rezistenT a betonului:
la compresiune si la ncovoiere. Pentru cele
mai multe cazuri structurale, rezistenTa la
compresiune a betonului este cea care l
intereseaz pe inginerul proiectant.
Testul pentru rezistenTa la compresiune
Figura 10.2 - Testarea cilindrului de beton
pentru rezistenTa la compresie (stnga) si
pentru determinarea rez istenTei la
traversa de beton pentru rezistenTa la
ncovoiere (dreapta). 2006 Cement
compresiune a betonului n Europa
Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.
continental, inclusiv n Romnia. Se toarn
Testul pe cilindru este cel mai utilizat test

un cilindru sau cub din beton si este lsat s se ntreasc timpul potrivit (de obicei 28 de zile). Apoi
este comprimat ntre dou suprafeTe paralele. Presiunea la rupere este considerat la 28 de zile.
RezistenTa betonului folosit n cofrajele AMVIC variaz ntre 17 MPa - 30 MPa.
Testul de rezistenT la ncovoiere
RezistenTa la ncovoiere este rezistenTa betonului la ndoire si este msurat de obicei folosind etalonul
cu prism de beton, rezemat pe dou suporturi. Majoritatea betoanelor folosite au o rezistenT la
ncovoiere ntre 3,4 MPa - 4,8 MPa.
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului
Lucrabilitatea betonului se reflect n usurinTa transportrii, turnrii, compactarii si finisrii betonului
proaspt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul ap/ciment, aditivi,
agregate (repartizarea pe form si dimensiune) si vrst (nivelul de hidratare). Cresterea conTinutului
de ap si adugarea aditivilor va mri lucrabilitatea.

95

Testul de tasare
Lucrabilitatea este de obicei msurat folosind testul tasrii. Acesta este un con rsturnat nalt de 305
mm si este deschis la ambele capete. Partea superioar are un diametru de 100 mm si partea de jos are
un diametru de 200 mm. Betonul proaspt este plasat n con, ndesat cu o tij de oTel si nivelat la partea
superioar a conului. Conul este ndeprtat si asezat n vecintatea grmezii de beton. DiferenTa dintre
partea de sus a conului iniTial si partea de sus a conului rezultat dup nlturarea formei este tasarea.
O mostr relativ uscat se va tasa foarte puTin si va scdea cu 25-50 mm, pe cnd o mostr de beton
relativ umed se poate tasa pn la valoarea de 150-175 mm.

Figura 10.3 - Amestec de beton cu o tasare


mic. 2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2

Figura 10.4 - Amestec de beton cu o tasare


mare. 2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2

10.3.4 - ntrirea betonului


Acesta este procesul prin care mediul nconjurtor (temperatura si umiditatea), n care betonul proaspt
turnat se gseste pentru o perioad specific de timp, permite amestecului de beton s si ating
rezistenTa proiectat si durabilitatea.

96

Procesul de hidratare n timpul cruia apa si cimentul reacTioneaz si se produce ntrirea se petrece
de obicei n dou etape. Prima etap are loc repede si se termin adesea n cteva ore, cnd amestecul
de beton se transform ntr-o mas solid. A doua etap este mult mai lent, n timpul acestui
proces hidratarea continu si betonul si mreste rezistenTa. Aceasta poate dura pn la cTiva
ani. Fr ap, acest proces lung de hidratare s-ar opri. ImaginaTi-v dac am lsa beton
proaspt turnat n aer liber, umiditatea din interiorul amestecului de beton ar scdea foarte
repede pn ce nu va mai fi suficient pentru a susTine procesul de hidratare cauznd oprirea
acestuia. Aceasta ar mpiedica betonul s capete rezistenTa proiectat.

Figura 10.5- Cresterea rezistenTei betonului de-a lungul timpului


2006 Cement Association of Canada, EB101-7 figura 12-2

97

Un mare avantaj pentru beton cnd se folosesc cofrajele AMVIC este acela c apa rmne n structura
betonului, nu se evapor. Panourile din polistiren expandat, ignifugat spre deosebire de sistemele de
cofraje convenTionale, nchid masa de beton genernd un mediu optim si prevenind pierderea apei din
beton prin evaporare, pentru o perioad lung de timp. Aceasta nseamn c betonul va continua s
se ntreasc si s-si creasc rezistenT un timp ndelungat, fr a fi nevoiTi s folosim metode scumpe
suplimentare de aditivare sau utilizarea agenTilor ca adaosuri suplimentare.

NOT :
Din practic s-a constatat c betonul turnat n cofrajele AMVIC, la 180 de zile de la turnare este
mai puternic dect cel turnat n cofraje clasice cu 50% .

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)


Aerul oclus, circa 5-7% const n bule microscopice de aer introduse n beton prin adugarea unor
anumiTi aditivi. Bulele microscopice furnizeaz spaTiu prin past pentru a prelua presiunea hidraulic
atunci cnd betonul ngheaT pe vreme rece. Fr bule, betonul poate crpa cnd ngheaT, deoarece
apa creste cu 9% n volum cand se transform n gheaT.
Aerul oclus are de asemenea proprietatea de a mbuntTi lucrabilitatea betonului proaspt.
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)
Aerul antrenat const n goluri mari de aer care sunt prinse n beton n timpul amestecrii si turnrii.
Aerul antrenat scade calitatea si rezistenTa betonului precum si rezistenTa specific a betonului, de
aceea trebuie ntotdeauna s fie eliminate golurile de aer pe ct mai mult posibil prin utilizarea
vibratorului.
Turnarea betonului cu reducTie de debit, reduce mult formarea de macrogoluri de aer, deoarece betonul
se aseaz usor n cofraje si nu permite nici segregarea
10.4 - Adaosuri, aditivi
Adaosurile sunt materiale altele dect cimentul, agregatele si apa, care sunt adugate betonului fie
nainte, fie n timpul amestecrii pentru a-i modifica proprietTile, cum ar fi lucrabilitatea, mrirea
98

perioadei de ntrire, raza de mprtiere, temperatura de maturare, timpul de ntrire sau culoarea.
Exist dou tipuri principale de adaosuri disponibile peste tot n piaT: aditivi si adaosuri minerale.
Tabelele 10.1 si 10.2 arat utilitatea adaosurilor folosite n beton.

Tabel 10.1 - Amestecuri chimice folosite n mod frecvent si utilitatea lor


T ipul de amestec chimic

E fectul asupra amestecului de beton

A cceleratori

A ccelereaz turnarea si dezvolt rezistenTa timpurie.

A mestecuri de nglobare a aerului

mbuntTeste durabilitatea n medii de ngheT-dezgheT, reduce reactivitatea


chimic a sulfurii si a bazelor. mbuntTeste lucrabilitatea.

R eductori ai reactivitTii bazelor

R educe expansivitatea reactivitTii bazelor.

Inhibatori de coroziune

R educe activitatea de coroziune a oTelului n mediu de clorur.

R eductori de permeabilitate

Scade permeabilitatea.

ncetinitori

ntrzie timpul de ntrire.

Super-plastifianTi

B eton fluid. Reduce raportul ap/ciment. Reduce cererea de ap (minim


12% )

R eductori de ap

R educe cererea de ap cu cel puTin 5% .

A genTi de lucrabilitate

C reste lucrabilitatea.

Amestecurile minerale afecteaz natura betonului ntrit prin activitatea hidraulic latent sau
activitatea puzzolanic. Puzzolanii sunt materiale pulverulente si includ tufuri naturale (cum ar fi
cenusa vulcanic, folosit la betonul roman), cenus zburtoare si fum de silice.
Tabel 10.2 - Amestecuri minerale folosite n mod frecvent
T ipul amestecului mineral

E fectul asupra amestecului de beton

C imentat

P roprietTi hidraulice. nlocuirea parTial a cimentului

T uf vulcanic

E fectul de tuf. mbuntTeste practibilitatea, plasticitatea, rezistenTa la sulfuri


R educe reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cldura caloric a hidratrii
nlocuirea parTial a cimentului.U mplutur

T uf vulcanic si cimentat

La fel ca n categoriile cimentat si tuf vulcanic

C onvenTional inert

mbuntTeste lucrabilitatea.U mplutur

99

10.5 - SpecificaTii ale betonului pentru peretele n sistem AMVIC


Urmtorul tabel sugereaz specificaTiile amestecului de beton care va fi folosit la pereTii n sistem
AMVIC. Acest tabel este numai un ndrumtor si inginerul proiectant poate alege valorile date dup
necesitTi.
Tabel 10.3 - SpecificaTii de ndrumare pentru amestecurile de beton
V aloarea
D escrierea specificaTiei

cofraj de

cofraj de 200

cofraj de 254

150 mm

mm

mm

R ezistenT la compresie dup minim 28 de zile de la turnare*

20 M pa

20 M pa

20 M pa

T asarea recomandat**

150 mm

125-150 mm

125-150 mm

0,55

0,55

0,55

10 mm

10 mm

10 mm

5-7%

5-7%

5-7%

P roporTia maxim recomandat ntre ap si ciment A /C


D imensiunea maxim recomandat a agregatelor
A erul oclus maxim
T ipul de ciment recomandat ***
*

C onform proietului

Valorile date sunt valorile minime

**

Valorile tasrii date sunt optime pentru lucrabilitatea si presiunea hidrostatic asupra cofrajelor n timpul turnrii betonului

***

Alte tipuri pot fi folosite cu ncuviinTarea si supravegherea unui inginer proiectant

100

Partea a 11-a - Turnarea betonului

11.1 - Prezentare general


Aceast parte a manulalului acoper procesul de turnare si ntrire a betonului cu cele mai bune
practici aplicative, desprinse de-a lungul anilor. Aceast informaTie este o resurs preTioas pentru a
v ajuta pe dumneavoastr s realizaTi cu succes un proiect.
11.2 - Lista de verificri preliminarii turnrii
Verificarea pereTilor

asiguraTi-v c pereTii sunt drepTi, aliniaTi, la unghi si la nivel;

verificaTi dac sunt colTurile drepte si continue;

verificaTi dac rndul superior al cofrajelor a fost fixat;

dac va avea loc o a doua turnare, verificaTi dac partea superioar a cofrajelor a fost protejat
pentru a evita ca betonul s umple sistemul de conexiune;

verificaTi dac liniile de sfoar au fost plasate n jurul perimetrului peretelui.

Sfat
Trebuiesc fcute copii suplimentare ale listei de verificri de mai jos pentru a v asigura c totul este
n ordine naintea turnrii betonului.

Verificarea deschiderilor din zid

verificaTi dac deschiderile din perete sunt la nlTimea corect;

verificaTi dac deschiderile pentru ferestre si usi sunt corect localizate si dac sunt verticale
si aliniate;

verificaTi dac ancorajul pentru materialul de cadru a fost asezat.

101

Verificarea armturilor din oTel beton

verificaTi dac oTelul beton, vertical si orizontal, de armare satisface cerinTele specifice
proiectului;

verificaTi dac barele de oTel beton pentru armarea din jurul deschiderilor din perete au fost
instalate;

verificaTi dac barele de oTel beton pentru bordarea golurilor de usi/ferestre sunt instalate
conform cerinTelor precizate de proiect.

Verificarea conexiunilor planseului

verificaTi dac toate conexiunile planseului au fost instalate, incluznd suruburile de ancorare,
conexiunile, etc.;

verificaTi dac buzunarele pentru grinzi au fost pregtite (dac sunt necesare pentru
operaTiune);

verificaTi dac suruburile de ancorare de la plcile grinzii de talp si elementele de legare au


fost localizate si sunt marcate clar pentru fixare n betonul moale.

Verificarea aliniamentului si a fixrii

verificaTi dac sistemul de aliniere si fixare a fost instalat cum trebuie si toate scndurile au
fost fixate;

verificaTi dac toate mbinrile T au fost solidarizate adecvat;

verificaTi dac toate mbinrile compensate, mbinrile asezate sunt spraiTuite adecvat;

pentru sistemele de fixare mai nalte de 3 m faT de suprafaTa de suport, asiguraTi-v c aveTi
instalat un sistem adecvat de balustrad dup cum o cer normele de protecTia muncii.

Verificarea strpungerilor din perete

verificaTi dac toate strpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de ventilare


etc.) au fost practicate si c toate formele de susTinere au fost instalate.

Verificarea uneltelor, echipamentelor si materialelor

102

asiguraTi-v c aveTi dou vibratoare mecanice funcTionale la locul de munc. Unul va fi folosit
pentru a vibra betonul n timpul turnrii, n timp ce cellalt va fi de rezerv n caz c primul
se va defecta;

asiguraTi-v c betonul comandat este corespunztor pentru metoda de turnare stabilit prin
proiect;

asiguraTi-v c aTi coordonat si confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton si beton;

asiguraTi-v c aveTi trusa de intervenTie la explozie pregtit, la ndemn. (ConsultaTi


secTiunea 11.12).

Verificarea locului de munc

verificaTi dac santierul este curat si c este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.

11.3 - Sfaturi de siguranT pentru manevrarea si asezarea betonului


Urmtoarele sunt sugestiile, precauTiile si msurile de siguranT recomandate pentru oricine
manevreaz betonul moale.
FolosiTi csti de protecTie
PurtaTi casc pentru protecTia capului. Un santier de construcTie prezint o varietate de pericole care
pot cauza rni serioase la cap.
ProtejaTi-v pielea
Betonul umed, proaspt, este un puternic abraziv pentru piele. Poate cauza iritri ale pielii,
arsuri chimice si contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.
De aceea recomandm s:
1.

PurtaTi mnusi impermeabile, bluza cu mnec lung, pantaloni lungi si cizme de cauciuc;
103

2.

FolosiTi cptuseal impermeabil pentru a v proteja pielea, genunchii, coatele, sau minile de
contactul cu betonul proaspt n timpul turnrii si a finisrii;

3.

SplaTi imediat cu ap curat ochii si pielea care au venit n contact cu betonul proaspt;

4.

CltiTi repede cu ap proaspt hainele impregnatele de la contactul cu betonul proaspt.

ProtejaTi-v ochii
PurtaTi ochelari de protecTie cu acoperire complet sau ochelari de siguranT cu scuturi laterale
n timpul turnrii betonului.

11.4 - Ritmul turnrii betonului


Cnd betonul proapt este turnat n cofrajele AMVIC, exercit o presiune lateral pe laturile panourilor
din polistiren expandat, ignifugat .
Utilizarea reducTiei de debit reduce presiunea betonului la turnare.
Intensitatea acestei presiuni depinde de cTiva factori, incluznd:
a.

viteza turnrii betonului

b.

greutatea unitTii de beton

c.

tipul cimentului

d.

vscozitatea betonului

e.

temperatura betonului

f.

nlTimea turnrii

g.

adncimea vibrrii interne

Cofrajele AMVIC au o capacitate fundamental de formare (rezistenT) de 41,4 KPa dup cum a fost
testat, conform secTiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din polistiren
modular expandat.
Tabelul de mai jos arat presiunea lateral, proiectat pentru betonul proaspt turnat care trebuie luat
n calcul pentru lucrrile de pregtire a pereTilor.

104

Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereTii vibraTi intern


P resiunea lateral asupra pereTilor cofrajelor, exercitat de betonul vibrat

1, 2

10 C

21 C

R itmul turnrii

L a nlTimea de turnare de

L a nlTimea de turnare de

[mm/h]

4,2 m

4,2 m

[kP a]

[kP a]

305

28,73

28,73

V iteza de

610

28,73

28,73

turnare

914

33,04

28,73

recom andat

1219

41,66 3

31,60

1524

50,27 3

34,47

- P resiunea maxim nu trebuie s depseasc w * h, unde w este greutatea unitTii de beton (kg/m 3) si h este nlTimea

maxim de turnare.
2

- B azat pe T ipurile I si III a d ensitTii cimentului pentru betonul de 2400 kg/m 3 si tasarea de 178 mm, vscozitatea

maxim, fr aditivi si o adncime de vibrare de 1,2 m sau mai puTin.


3

- P resiunea lateral depseste capacitatea de formare a cofrajului A M V IC .

Ritmul recomandat, de turnare pentru peretele n sistem AMVIC este ntre 900 si 1200 mm/h. Totusi,
ritmul de turnare a betonului pentru peretele din cofraje AMVIC, de pn la 1,5 m/h sunt posibile la
temperaturi normale (21 C). Se impune o vitez mic a pomprii betonului.

11.5 - Metode si echipamente pentru turnarea betonului


Betonul poate fi turnat n diferite feluri depinznd de aplicaTie si de condiTiile specifice de la locul de
munc. Urmtorul tabel rezum cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofraje AMVIC.

105

Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului n cofrajele AMVIC
M etoda de

T ipul de activitate care i se

turnare

potriveste cel mai bine

A vantaje

N ote speciale
P entru eficienT maxim,

P ompa pentru

Folosit pentru a transporta

beton

betonul direct din punctul de diferite ale pompei. P ompeaz

planificaTi adecvat betonierele

descrcare cum ar fi

betonul n flux continuu. P ompa

pentru a asigura o aprovizionare

mixerele betonierelor, n

poate misca furtunul de

continu a betonului ctre pomp

cofrajele AM V IC .

repartizare a betonul vertical si

cu timpi de pauz minimi. FolosiTi

orizontal. P ompa montat pe

reducTiile de 8 cm, 6 sau 5 cm si

camion are o mare mobilitate si

furtune flexibile la captul

este foarte adaptabil la multe

conductei p en tru a red u ce viteza

situaTii de turnare.

d e tu rn a re a b eto n u lu i.

M acara si ben Folosit n general pentru a

Sunt disponibile extensiile

Furnizeaz o descrcare curat si A siguraTi-v c bena are o

transporta betonul deasupra

exist multe dimensiuni

manivel pentru a controla viteza

nivelului solului, direct n

disponibile pentru bene.

descrcrii betonului. SelectaTi

punctul de descrcare n

M acaralele pot fi folosite s

accesorii n partea de jos a benei

cofrajele AM V IC .

transporte si alte materiale cum

pentru a satisface turnarea n

ar fi oTelul beton de armare.

pereTii A M V IC .

Foarte economic si usor de

P antele trebuie s varieze ntre 1:2

Jgheaburi de

P entru a transporta betonul

descrcare pe

la un nivel mai jos, de obicei manevrat. N u este nevoie de

si 1:3. Jgheabul trebuie fixat

camioanele

sub nivelul solului, direct de energie deoarece gravitatea face

adecvat n toate poziTiile. Se iau

betonier

la punctul de descrcare n

msurile necesare pentru a preveni

cea mai mare parte a acTiunii.

cofrajele AM V IC .

segregarea.

B and

P entru a transporta betonul

transportoare

orizontal sau la un nivel mai ajustabile si cu vitez variabil

pentru a preveni segregarea. n

mare sau mai mic. P oate fi

pentru nainte si napoi. P oate

condiTiile climatice extreme,

folosit s descarce betonul

transporta volume mari de beton

lungimi mari ale benzii

direct n cofrajele A M V IC ,

pentru poziTii cu acces limitat.

transportoare necesit acoperire

dar de obicei este


poziTionat ntre principalul
punct de descrcare si
punctul secundar de
ncrcare.

106

B andele transportoare au lungimi Sunt necesare msuri suplimentare

pentru a proteja betonului.

11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton


Este recomandat s folosiTi o reducTie de vitez S dubl sau accesoriu 90 dublu la punctul de
descrcare a segmentului pompei. Aceasta va duce la reducerea vitezei de scurgere a betonului la
nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivit este ntotdeauna recomandat pentru controlarea
vitezei scurgerii si din motive de siguranT

Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a turna betonul n


cofrajele AMVIC

MulTi antreprenori folosesc reducTii de 8 cm, 6 cm sau 5 cm cu un furtun flexibil.

Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferat si eficient metod.

Sfat
DiscutaTi turnarea cu operatorul pompei cnd daTi comada. AsiguraTi-v c furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pomp necesare, cum ar fi conexiunile ndoite S , reducTiile si
furtunele flexibile.

Pentru livrarea betonului intocmiTi contract cu furnizorul, unde specificati : tipul agregatelor, tipul
betonului, tipul pompei (solicitaTi numai cu braT de 35-42 m), programul de livrare, buletinul de
analiza a betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare (s nu depseasc 8 cm -reducTie).
107

11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrtori


n ziua turnrii este necesar o echip de minim 4 constructori pentru lucru, plus operatorul pompei.
Cel puTin trei membri ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrnd furtunul si doi lucrnd cu
vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol pentru umplerea si obturarea cofrajelor ferestrelor,
curTarea deversrilor, descurcarea cablurilor electrice ale vibratorului, etc.
11.6 - Turnarea betonului

Note importante!
TineTi minte, betonul trebuie ntotdeauna turnat ntr-un ritm constant si pe nlTime, de 0,90-1,20 m
maxim pe etapa de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de 0,90-1,20 m pe or un perete
tipic, nalt de 2,8 metri trebuie turnat ntr-un interval de minim 3 ore.
Dac folosiTi o pomp pentru beton, este important s spuneTi operatorului s arunce prima parte
de beton pompat (sedimentul care iese iniTial din furtun) n afara cofrajelor sau napoi n pomp.

Turnarea betonului n colTurile de 900


Este recomandabil s ncepeTi turnarea
betonului la un colT si apoi s parcurgeTi
perimetrul

peretelui,

circular.

Totusi,

colTurile necesit atenTie special n timpul


turnrii din cauza formei lor. Cofrajele de
colT faT de cele drepte sunt ntotdeauna
supuse la o presiune lateral mai mare din
cauza asezarii betonului. SoluTia este
egalizarea presiunii betonului pe ambele
prTi ale cofrajelor de colT ct mai mult Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un colT de 90
posibil. Trebuiesc urmaTi urmtorii pasi:
1.

ncepeTi prin a turna betonul de la o distanT aproximativ de 0,6- 0,9 metri de centrul colTului;

2.

Cnd umpleTi pereTii la nlTimea cerut, asiguraTi-v c turnaTi betonul aproximativ n acelasi

108

ritm pe ambele prTi ale cofrajului de colT prin mutarea furtunului pompei sau a punctului de
descrcare nainte si napoi;
3.

Betonul nu ar trebui turnat pentru urmtoarea elevaTie sau n jurul acelorasi cofraje de colT
pn nu a trecut cel puTin o or;

4.

AsiguraTi-v de consistenTa adecvat a betonului.

Avertisment!
NU permiteTi betonului s se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colT. Aceasta
poate cauza o explozie n timpul turnrii.

Turnarea betonului n jurul ferestrelor/usilor si n secTiunile drepte


1.

De obicei, betonistii vor ncepe prin coborrea furtunului pompei si umplerea mai nti a prTii
de jos a cadrului ferestrei. Fiecare baz a ferestrei trebuie vibrat folosind un vibrator pentru
beton (consultaTi secTiunea 11.7 pentru detalii privitoare la vibrarea betonului) si apoi obturaTi
fereastra de umplere.

Sfat
Depinznd de gradul de vscozitate al betonului, este recomandabil s prindeTi n cuie sau suruburi
un capac de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a preveni ca betonul
s ias afar sau s se reverse cnd turnaTi de pe marginea de sus la urmtoarele treceri.

109

Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul


ferestrei

2.

Cadrele de fereastr si us nu trebuie


umplute pe o singur parte pe etap de
turnare. UmpleTi ambele prTi ale
deschiderii folosind o miscare nainte si
napoi. EvitaTi vrsarea betonului pe
partea de sus a ferestrei si usii
(cunoscut

si

sub

numele

de

buiandrug).
3.

TurnaTi betonul normal n secTiunile

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator pentru a


omogeniza betonul

drepte pn la nlTimea dorit.


4.

n timp ce umpleTi pereTii la un buiandrug, asiguraTi o turnare continu de-a lungul ntregii
lungimi fr a crea mbinri discontinue. Uniformizarea adecvat a betonului n buiandrug
trebuie s fie o grij extrem.

110

Sfat
Cu o reducTie de 50-80 mm la furtunul pompei, este posibil s opriTi betonul o scurt perioad de timp
punnd mna cu mnusa de cauciuc peste captul gurii furtunului si ducnd repede furtunul pe cealalt
parte a ferestrei sau usii.

5.

OpriTi-v din turnarea betonului n cel de-al doilea colT la aproximativ 0,6-0,9 m. UrmaTi
recomandrile date mai sus pentru turnarea betonului n cofrajele de colT.

11.7 - Controlul calitTii


11.7.1 - Tasarea
Este recomandat efectuarea unui test al tasrii n teren, la prima serie de beton, care ajunge la locul de
munc. Dac se constatat c tasarea este prea mic sau prea mare, informaTi furnizorul betonului s
corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmtoarele serii de turnare. Aceasta v va da o
idee asupra consistenTei corecte a amestecului de beton pentru sistemul de perete AMVIC.
Dac este nevoie de o verificare special impus de
normativele n construcTii, atunci un inginer va fi la locul
punerii n oper si acest test poate deveni o necesitate, nu
o opTiune.

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasrii n teren

Figura 11.6 - Luarea unor mostre


aleatorii de beton pentru testarea
rezistenTei la compresiune, la 28 de zile
de la turnare

111

11.7.2 - Rezistena la compresie


Este recomandat s pstraTi probe din betonul turnat n cilindri sau cuburi de dimensiuni reglementate.
Probele vor fi testate mai trziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenTa la compresie, la
28 de zile dup turnare, pentru a se asigura c betonul folosit la punerea n oper ndeplineste
condiTiile de rezistenT la compresie, specificate, conform cerinTelor proiectului.
Dac este necesar o verificare special cerut de normativele n construcTii, atunci un inginer va fi
la locul de punere n oper. Luarea mostrelor, la ntmplare, din beton pentru testarea rezistenTei la
compresie devine o necesitate si nu o opTiune.
11.8 - Vibrarea betonului
11.8.1 - Ce este vibrarea?
Sistemul de cofraje AMVIC permite vibrarea betonului, alte sisteme nu permit (pereTii acestor cofraje
sunt subTiri 4,5 la 5,5 cm, bridele de fixare a pereTilor nu au rezistenT iar grosimea betonului este de
13-14 cm).
Vibrarea este procedeul de compactare a betonului proaspt turnat. Betonul TREBUIE s fie vibrat
pentru:
1.

eliminarea golurilor de turnare si a aerului captiv;

2.

modelarea betonului n interiorul cofrajelor si din jurul elementelor cuprinse n beton;

3.

asigurarea c oTelul beton de armare este bine nglobat si legat de pasta de ciment.

11.8.2 - Metode de vibrare


Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern si extern.
Vibrarea intern
1.

muncitorul constructor foloseste un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru beton.


Aceasta este metoda preferat pentru vibrarea corespunztoare.

112

2.

manual, folosind tije de oel i mustind betonul. Aceasta nu este o metod practic pentru
a fi folosit la cofrajele AMVIC si nu asigur vibrarea adecvat a betonului.

Not important!
AsiguraTi-v c folosiTi un vibrator de dimensiune potrivit pentru a vibra betonul corect. Folosirea
mustirii manuale pentru consolidarea betonului n pereTii din cofraje AMVIC trebuie EVITAT,
se poate perfora cofrajul.

Vibrarea extern
Aceast metod implic atasarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor AMVIC.
Chiar dac aceast metod este acceptabil, nu este la fel de eficient ca o vibrare mecanic intern.

Not important!
Btutul usor al exteriorului cofrajelor nu este o metod de vibrare a betonului acceptabil n cazul
cofrajelor AMVIC.

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton


11.9.1 - SpecificaTii, recomandri
Vibratoarele constau n capete vibrante conectate la un motor de o tij
flexibil. n interiorul capului, o greutate excentric este conectat la
tija care se roteste la vitez mare, fcnd capul s se nvrt ntr-o
traiectorie circular. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu

Figura 11.7 - Vibrator de


interior pentru beton cu
motor pe benzin

benzin sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 2 la 18 cm.

113

Dimensiunile capului vibrant, ca si frecvenTa si amplitudinea, n corelaTie cu lucrabilitatea betonului,

Figura 11.8 - Vibrator de interior


pentru beton acTionat electric.
afecteaz performanTele vibratorului.
Tabelul de mai jos prezint specificaTiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite la
cofrajele AMVIC.
Tabel 11.3 - SpecificaTii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune de folosit n cazul
cofrajelor AMVIC
Caracteristica

Cofraj de 15 cm

Cofraj de 20 si 25 cm

Diametrul maxim al capului vibratorului

25 mm

38 mm

10000 rot/min

9000 rot/min

Raza maxim de acTiune

100 mm

152 mm

Introducerea la distanT de

152 mm

228 mm

ForTa centrifug

100 kg

225 kg

1,5 la 3 m3/h

1,5 la 3,8 m3/h

FrecvenTa (vibraTii pe minut)

Productivitate

11.9.2 - ndrumri pentru vibrarea betonului


Practici recomandate:
!

vibrarea TREBUIE s nceap imediat dup


turnarea betonului proaspt si nainte de a ncepe
s fac priz;

scufundaTi complet capul vibratorului n beton n


timpul vibrrii;

!
114

introduceTi vibratorul vertical si lsaTi-l s se

Figura 11.9 - Vibrarea betonului

scufunde ct de repede posibil sub propria greutate la adncimea dorit;

TineTi vibratorul 5-15 secunde apoi ridicaTi-l ncet, aproximativ 80 mm/sec urmrind n urma
miscarea ascendent a aerului eliberat;

miscaTi vibratorul si introduceTi-l la o distanT de 1,5 ori raza de acTiune dup cum este
artat n diagrama din figura 11.10;

Figura 11.10 - Plasarea corect a


vibratorului n beton

lsaTi vibratorul s ptrund 150 mm n rndul de beton anterior turnat pentru a asigura o
legtur adecvat si a elimina discontinuitTile;

Figura 11.11 - Acoperirea prin vibrare a ariei


betonului din cofraj
A

turnaTi betonul n pereTi pe o nlTime de 0,9 - 1,2 m pe or. Pentru vibrarea adecvat, fiecare
rund de turnare trebuie realizat n rnduri de aceeasi grosime ct timp capul vibratorului
minus adncimea de ptrundere n stratul anterior turnat este de aproximativ de 150 mm;
115

opriTi vibrarea odat ce suprafaTa devine lucioas si nu mai ies bule de aer care se sparg la
suprafaTa betonului.

Practici ce trebuie evitate:

nu folosiTi vibratorul pentru a deplasa betonul lateral. Aceasta va duce la segregare;

capul vibratorului nu trebuie s ating prTile cofrajelor. Trebuie s fie n contact numai cu
betonul;

nu scufundaTi capul vibratorului n jos n acelasi loc mai mult de o dat;

nu TineTi vibratorul n aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supranclzirea;

evitaTi introducerea capului vibratorului n partea de sus a grmezilor de beton. Pentru


aplatizarea unei grmezi de beton, introduceTi capul n jurul perimetrului. FaceTi asta cu grij
pentru a evita segregarea,

Sfat
A

AsiguraTi-v c tija flexibil a vibratorului este destul de lung pentru a se acoperi nlTimea
zidului care se toarn.

AsiguraTi-v c sunt destui muncitori pentru turnarea si vibrarea betonului. O echip de doi
oameni trebuie s manevreze vibratorul pentru beton imediat dup persoana care manevreaz
furtunul pompei, n timp ce fiecare strat este turnat.

11.10 - Terminarea turnrii betonului


Dac un al doilea nivel va fi construit deasupra nivelului ce se toarn, opriTi umplerea rndului
superior de cofraje cu cel puTin 5 cm sub cofrajul din vrf. VibraTi-l bine, dar lsaTi-l cu asperitTi,
astfel ca a doua turnare s aib o suprafaT rugoas pentru o bun legtur mecanic. O legtur
excelent se va realiza lsnd betonul nefinisat.
Dac acesta este ultimul rnd de cofraj n care va fi turnat betoul, atunci acesta trebuie netezit cu
mistria, (recomandm folosirea unei nivele laser n acest moment) iar suruburile de ancorare trebuie
puse n betonul moale imediat dup terminarea turnrii, aceasta n cazul fixrii cu conectori mecanici
ai cosoroabei. Recomandm plasarea n betonul moale a suruburilor de ancorare, n partea superioar
a peretelui si instalarea suporturilor dup ce betonul s-a asezat. Suporturile sau plcile superioare pot
116

fi instalate si se extind deasupra suprafaTei cofrajelor 30 cm sau pot fi nfundate n cavitatea cofrajului,
astfel nct polistirenul expandat, ignifugat se extinde nedecupat pn n spatele grinzii.

Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfrsitul turnrii. MarcaTi locaTiile suruburilor de
ancorare pe prTile laterale ale cofrajelor nainte de turnare si plasaTi-le pe schele n preajma locului
unde vor fi instalate.

11.11 - Dup turnare: reverificaTi c peretele a rmas drept si n caz de nevoie ajustaTi-l
Imediat dup ce turnarea este complet verificaTi colTurile pentru verticalitate si pereTii pentru aliniere.
Exist un ecartament mic n care sistemul de fixare poate mpinge si misca peretele. Dac este
necesar realinierea, ajustaTi sistemul de fixare. S aveTi 3-4 stlpi de fixare pregtiTi n cazul c veTi
avea nevoie pentru a-i instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil n vederea mpingerii peretelui
ntr-o zon n care s-a produs un eveniment neasteptat.
11.12 - Pregtirea pentru o explozie
Pentru puTin probabilul eveniment al unei explozii, pregtiTi trusa care conTine urmtoarele:

cteva bucTi de OSB ori placaj, 600 x 600 mm sau asemntor.

o cutie cu suruburi, cuie pentru beton.

o bormasin cu acumulatori, complet ncrcat.

o scar portabil pentru a ajunge la orice nlTime necesar intervenTiei.

117

Figura 11.12 - Trusa pentru


intervenTie la explozie

nainte de nceperea turnrii, instruiTi-v echipa cum s intervin la o explozie.


Dac are loc o explozie, omul de la sol trebuie:

s fac semn cu mna operatorului pompei si a vibratorului.

dac peretele doar s-a umflat si nu s-a separat de distanTier, instalaTi o pies de spraiTuire a
formei n acel loc. FolosiTi o rigidizare suplimentar pentru acest scop.

dac polistirenul expandat, ignifugat este spart, ndeprtaTi-l, curTaTi betonul si reintroduceTi
piesa spart din polistirenul expandat, ignifugat asfel nct s fie mbinat perfect cu peretele.

instalaTi una sau mai multe piese de OSB cu mai multe suruburi n distanTierii intacTi sau
cofraje, pe ambele prTi ale locaTiei sprturii.

118

Partea a 12-a - ProtecTie mpotriva umezelii sub nivelul solului


12.1 - CerinTele reglementrilor n construcTii
Normele din construcTii cer ca pereTii sub nivelul solului s fie protejaTi mpotriva umezelii sau a apei.
12.1.1 - ProtecTie contra umezelii si a apei
Aplicarea protecTiei contra umezelii va ncetini sau ntrzia apa si vaporii de ap s penetreze prin
fundaTia construcTiei. Cnd este aplicat corect, protecTia contra umezelii poate pstra subsoluri uscate
ct timp nu este o presiune hidrostatic datorat apei din pmnt.
Aplicarea protecTiei contra apei opreste apa din sol s se infiltreze n fundaTia pereTilor. ProtecTia
mpotriva apei n cele mai multe cazuri este mai scump dect cea contra umezelii. InvestiTia merit
pe deplin, lund n considerare costurile de reparaTie, dac peretele de subsol ncepe s aib infiltraTii.
12.1.2 - ProtecTie contra umezelii sau protecTie contra apei, conform normelor de construcTie
ProtecTia contra umezelii este necesar pentru elevaTia fundaTiei din sol unde presiunea hidrostatic
nu exist.
Dac studiul geologic arat c exist condiTii de apariTie a presiunii hidrostatice, atunci elevaTia
fundaTiei nchise va fi protejate
mpotriva apei. Cnd pereTii sunt
protejaTi mpotriva apei, nu este
necesar protecTia contra umezelii.
12.1.3 - Sistemul de drenare a
fundaTiei/subsolului

conform

normativelor din construcTie


Este necesar o drenare adecvat a
subsolului pentru toTi pereTii pe
care se sprijin solul si nchid

Figura 12.1 - Drenaj pentru eliminarea presiunii hidrostatice


119

spaTiu locuibil. Drenajul trebuie plasat n jurul perimetrului peretelui de fundaTie sau dedesubtul
fundaTiei sau nivelului plcii. Scurgerile pot fi fcute din plci de drenaj, scurgeri cu rnduri de pietris
sau de piatr spart, Teav perforat sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descrca apa prin metode
gravitaTionale sau mecanice n sistemul de scurgere.
Figura ilustreaz un sistem tip Scurgere Francez care a fost utilizat cu succes pentru construcTiile
rezidenTiale.
12.1.4 - Recomandri pentru menTinerea unui subsol uscat
Urmtoarele sugestii v ajut s v menTineTi subsolul uscat:
1.

FaceTi investiTii n plus si insistaTi asupra completei protecTii contra apei pentru fundaTia
sau pereTii de la subsol. MontaTi membrana impermeabil pn la 50-75 mm deasupra
nivelului solului.

2.

DaTi pant terenului din jurul casei astfel ca apa s curg DEPARTE de pereTii subsolului. De
asemenea examinaTi trotuarele, curTile interioare si aleile. Acestea se pot tasa n timp si permit
apei s se scurg napoi spre pereTii subsolului dumneavoastr (VedeTi figura 12.2 mai jos).

3.

ExtindeTi jgheaburile astfel ca apa s curg departe de structur si s nu se acumuleze n


vecintatea pereTilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (VedeTi figura 12.2 ).

12.2 - ProtecTia contra umezelii si protecTia contra apei pentru cofrajele AMVIC
Exist 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate pe cofrajele AMVIC incluznd membrane lichide,
membrane autocolante si membrane cu crampoane.
Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje si dezavantaje. nainte de a v decide pe care s o folosiTi, luaTi
n considerare urmtoarele:
1.

120

Disponibilitatea local - VerificaTi la distribuitorul local dac este disponibil produsul potrivit;

2.

InformaTii tehnice ale produsului - AsiguraTi-v c produsul ales are informaTiile tehnice
adecvate, instrucTiuni de instalare si ndeplineste cerinTele normelor n construcTii;

3.

GaranTia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie s aib o garanTie a produsului mpotriva


deficienTelor acestuia;

4.

GaranTia instalatorului - Antreprenorul care realizez instalarea trebuie s ofere o garanTie a


instalrii pentru performanT ntr-o anumit perioad de timp;

5.

ExperienTa instalatorului - Este recomandat s ntrebaTi instalatorul cu privire la experienTa


folosirii produselor disponibile;

6.

PreT - Produse mai performante vor costa ntotdeauna mai mult. CntriTi cu grij beneficiile
raportat la costuri nainte de a lua o decizie privind produsul pe care l veTi folosi.

Not
ntotdeauna urmaTi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaTiile n sistem AMVIC.

12.3 - Sisteme lichide de protecTie contra umezelii/protecTie contra apei


Membranele lichide, vin de obicei n recipienTi
de 15 l. Depinznd de ce produs este folosit,
membrana poate fi aplicat folosind o mistrie,
perie, rulou sau pulverizator.
Pentru a proteja membrana lichid aplicat de
pietrisul ascuTit/greu din solul de umplere,
AMVIC recomad instalarea plcilor protectoare
sau a compozitelor de

scurgere. Plcile

protectoare/compozitele de scurgere vor fi Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichide pe


cofrajele AMVIC
aplicate peste membrana lichid aplicat si va
121

aduce beneficiile unei protecTii suplimentare contra umezelii si furnizeaz canale de aer pentru ca apa
s fie evacuat gravitaTional sau prin evaporare de la fundaTie (este vorba de membranele din plastic
cu crampoane).

Avertisment!
Membranele lichide aplicate ca protecTie mpotriva umezelii/apei TREBUIE s fie pe baz de solvenTi
care s nu dizolve polistirenul. UrmaTi instrucTiunile de instalare ale productorului.

12.4 - Sisteme de membran cu crampoane pentru protecTia mpotriva umezelii/apei


Membrana cu crampoane se aseaz n jurul elevaTiei fundaTiei cu crampoanele spre polistirenul al
cofrajelor AMVIC, genernd un spaTiu liber ntre solul de umplutur si pereTi. Acest gol n care circul
aer previne generarea presiunii hidrostatice directe asupra pereTilor astfel c umezeala din sol nu poate
ptrunde spre interiorul subsolului. Dac sunt instalate corect, membranele cu crampoane au succesul
garantat.

Figura 12.4 - HidroizolaTie, membran cu


crampoane instalat

122

Partea a13-a - Finisaje interioare si exterioare


13.1 - Finisaj exterior -tencuial decorativ
Este recomandabil ca nlTimea de la care s nceap finisajul peretelui s fie mai mare de 150-200 mm
peste nivelul fundaTiei. Zona polistirenului expandat, ignifugat expus, dintre fundaTie si finisajul
peretelui exterior, trebuie protejat prin acoperire. Un nvelis de finisare mas de spaclu si plas din
fibr de sticl este adesea folosit pentru a acoperi polistirenul si a-l proteja de efectele mediului.
nainte de aplicarea nvelisului de tencuial, polistirenul expandat, ignifugat trebuie curTat de pmnt
sau alte resturi si uscat pentru a asigura aderenTa adecvat. AMVIC recomand folosirea tencuielii
decorative cu mas de spaclu n care este nglobat plasa din fibr de sticl. nvelisul de tencuial
trebuie s se suprapun pe membrana de protecTie contra umezelii/apei cu 50 mm.
Pasi

pentru

aplicarea

finisajului

tencuial decorativ:
1.

PregtiTi

suprafaTa, aceasta

trebuie s fie uscat, curTat de


impuritTi, desprfui etc.
2.

AplicaTi primul strat de mas de


spaclu cu o gletier din oTel
inoxidabil cu dinTi de 1 cm.

3.

nglobaTi cu gletiera plasa de


armare n masa de spaclu ct este
nc moale. AsteptaTi s se Figura 13.1 - Finisaj exterior cu tencuial decorativ
ntreasc.

4.

AplicaTi un al doilea rnd de mas despaclu cu gletiera din plastic astfel nct s se obTin o
suprafaT perfect plan. AsteptaTi s se ntreasc.

5.

Dup 5-6 zile de la aplicarea ultimului strat de mas de spaclu aplicaTi:


-

un strat de amors, de preferat n culoarea finisajului decorativ;

dup 24 de ore tencuiala decorativ de granulaTia dorit.

123

13.2 - Gips-carton la interior


Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va ndeplini si cerinTele protecTiei la foc, dup
cum e stipulat de normele din construcTii, este o plac de gips-carton de 12,7 mm cunoscut si sub
numele de perete uscat.
DistanTierii din polipropilen ai cofrajelor AMVIC, creaz aliniamente orizontale si verticale de care
pot fi atasate direct plcile de gips-carton sau profilele metalice pentru gips-carton. DistanTa si
dimensiunea suruburilor trebuie s fie conform normelor din construcTii. Plcile de gips-carton pot fi
instalate vertical si orizontal.
Utiliznd plcile de gips-carton veTi avea:
A

vitez de execuTie, economie de timp;

consum redus de materiale;

redus redus la umezeal.

13.3 - Stuc tradiTional (Exterior)


Stucul este un sistem de mbrcare a peretelui pe baz de ciment care poate fi folosit ca un finisaj
exterior sau interior. Stucul tradiTional
este aplicat peste stlpi de lemn cu
cptuseal, beton turnat pe poziTie si
un nvelis de finisare. Plasa este atasat
la distanTierii de polipropilen AMVIC
folosind suruburi

aprobate pentru

plcile de gips-carton cu filet fin sau


filet mare.
n prezent exist dou tipuri principale
de stuc folosite curent:
Stuc cu nvelis tip coaj de copac

Baza stucului este aplicat n dou


124

Figura 13.2 - Finisaj exterior cu tencuial n dou straturi


suport

nvelisuri si urmat de un al treilea nvelis. Fiecare din cele dou nvelisuri de baz este gros de 10
mm rezultnd ntr-un final stuc de 20 mm.
Primul rnd este cunoscut ca nvelis de baz. nvelisul se leag n plas din fir metalic, acoperind-o
complet. Adncituri verticale si orizontale sunt realizate n nvelis n timp ce se ntreste. Adnciturile
vor furniza o suprafaTa de aderenT bun pentru nvelisul ce urmeaz.
Al doilea nvelis de baz este cunoscut drept nvelisul cafeniu. Este legat n adnciturile din nvelisul
de baz si este adesea netezit ca pregtire pentru nvelisul final.

Stuc ntr-un singur strat

Note importante!
1.Cnd aplicaTi nvelisul de stuc, urmaTi ntotdeauna indicaTiile productorului si/sau instrucTiunile
tehnice.
2. VerificaTi detaliile productorului pentru izolarea ferestrelor si a usilor pentru a asigura controlul
umezelii si infiltraTiilor.
3. VerificaTi construcTiile locale dac sunt supuse urmtoarelor reglementri:
a. folosirea unei bariere rezistente la intemperii nainte de aplicarea plasei din fir
metalic;
b. conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaTiile stuc.

Baza stucului este aplicat ntr-un singur nvelis gros de 10-16 mm. Este apoi aplicat un nvelis de
finisare.

125

Figura 13.3 - Finisaj Stuc

13.3 - IzolaTie exterioar suplimentar si sistem de finisaj


IzolaTia exterioar suplimentar si sistemul de finisaj este un sistem de finisaj exterior pentru pereTi
care va creste rezistenTa termic cu circa 45% si rezistenTa fonic a acestora si, n felul acesta,
vor
scdea pierderile de cldur prin pereTii exteriori.

Figura 13.4 - IzolaTie exterioar suplimentar

126

Sistemele de finisaj consist n fixarea prin lipire cu adezivi adecvaTi pe partea exterioar a pereTilor,
de panouri de cofraje, suplimentar, sau plci de polistiren expandat ignifugat cu grosimea de 10-30
centimetri.
Sistemul astfel creat, asigur condiTiile de protecTie termic a pereTilor pentru o cas pasiv.
Polistirenul expandat ignifugat care formeaz panourile cofrajelor AMVIC este un substrat potrivit
pentru aplicarea nvelisului de izolaTie exterioar si sistem de finisaj direct fr nevoia unei plci
adiTionale.

Figura 13.5 - IzolaTie exterioar suplimentar


cu polistiren de 20 cm.

Note importante!

1. Cnd aplicaTi nvelisul de polistiren expandat ignifugat, urmaTi ntotdeauna instrucTiunile de


instalare ale productorului si reglementrile pentru instalare adecvat.
2. VerificaTi detaliile productorului pentru izolarea ferestrelor si a usilor pentru a asigura controlul
umezelii si al infiltraTiilor.
3. VerificaTi normativele din construcTii pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitTi
privitoare la aplicaTiile de izolaTie exterioar si sistem de finisaj .

127

Figura 13.6 - ConstrucTie n sistem AMVIC, finisat

nvelisurile de izolaTie exterioar si sistemul de finisaj pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi
si culori care pot fi aplicate la nvelisul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.
13.4 - Aplicarea zidriei ancorate
AplicaTiile din crmid pot fi realizate pe pereTii n sistem AMVIC n aceeasi manier ca la
construcTiile din panouri cu ram metalic sau din lemn. Pentru a prelua sarcina gravitaTional a
zidriei este necesar un suport de margine. Zidria trebuie ancorat direct la distanTierii de
polipropilen AMVIC folosind elemente de legtur fixate cu suruburi autofiletante. DistanTele
orizontale si verticale ale legturilor aplicaTiilor de zidrie trebuie s satisfac normele de proiectare
si execuTie.
CerinTele normativelor
RespectaTi cerinTele reglementrilor standard n construcTii pentru:
/

orificii de drenaj;

scurgeri cu margini de picurare;

specificaTii adecvate ale materialelor pentru legturile zidriei aplicate ancorate.

13.5 - Finisaje cu lemn, vinil si ciment fibr


Peretele n sistem AMVIC poate de asemenea s fie finisat cu scnduri de faTetare cum ar fi lemn, vinil
si ciment fibr.
128

Pentru produsele de finisare din lemn si ciment fibr, clemele de lemn sau metal vor trebui instalate
pe suprafaTa polistirenului expandat ignifugat prin nsurubare direct n distanTierii de polipropilen
ai cofrajelor. FaTada de lemn sau ciment fibr poate fi apoi instalat peste cleme folosind cuie si
suruburi aprobate.
Finisajele de vinil, n cele mai multe cazuri, pot fi instalate prin nsurubare direct n distanTierii de
polipropilen ai cofrajelor AMVIC fr cleme de fixare.

Not
UrmaTi ntotdeauna instrucTiunile de instalare date de productorul finisajelor pentru aplicaTiile
specifice structurilor n sistem AMVIC.

CerinTele normativelor
VerificaTi cerinTele reglementrilor din construcTii pentru folosirea barierei rezistente la intemperii
nainte de instalarea finisajelor din lemn, vinil sau ciment fibr peste cofrajul AMVIC.

129

130

ANEXE
Anexa A - DefiniTii si termeni

Accelerator de priz -aditiv folosit pentru a accelera ntrirea unui material compozit (beton, mortar,
etc.), acTiune necesar n perioade friguroase sau pentru intervenTii de urgenT. Accelerarea prizei se
refer la mrirea vitezei de ntrire a liantului principal din respectivul amestec.
Adezivitate -proprietate a lianTilor de a adera la granulele prezente n materialul compozit (mortar,
beton, etc) si prin ntrire de a transmite tensiuni mecanice ntre respectivele granule.
Aditiv -substanT ce se adaug unui amestec pentru a-i mbuntaTi una sau mai multe proprietTi,
termen folosit, n general, n reTetele de preparare a betoanelor si mortarelor.
Agregat mineral -granule de diferite dimensiuni, de origine mineral, obTinute fie prin excavare din
ruri, fie prin concasarea (spargerea) rocilor de cariera. Folosit n special pentru prepararea betoanelor
si mortarelor.
Alungire -schimbarea lungimii unui element pe o anumit direcTie; termenul este impropriu pentru
c se refer la elemente ntinse iar reversul (scurtarea) este rar folosit; deformaTie sau deplasare, cu
indicarea semnului are un caracter mai general (+ pentru alungire, - pentru scurtare).
Ap -la acoperisuri: versant, pant, direcTie de scurgere a apei meteorice.
Ap/ciment, raportul -raportul dintre masa apei si masa cimentului ntr-un amestec destinat, n
general, preparrii betoanelor si mortarelor; nu este luat n considerare la calculul acestui raport, dect
apa care nu este absorbit de agregate; raportul este important pentru rezistenTa betonului, n sensul
n care un raport mic, n condiTiile unei lucrabilitTi si compactri corespunztoare, conduce la
rezistenTe crescute ale betonului (pentru reglarea lucrabilitTii a se vedea si aditivii).
Arc -element de construcTie a crui ax are o form curb.

131

Armtur -(constr.) elemente (n general metalice) introduse ntr-un material cu rezistenT slab la
ntindere n vederea prelurii si redistribuTiei eforturilor.
Astereala -cptuseal de scnduri, asezat pe un schelet de lemn, care susTine un material,
nvelitoarea unui acoperis.
Ax -locul geometric al centrelor de greutate al tuturor secTiunilor normale pe una dintre feTele
longitudinale ale elementului de construcTie.
Ax (principal) de deformaTie -forma geometric a axei, corespunztoare formei deformate a
elementului de construcTie; n construcTii este folosit ipoteza micilor deformaTii, n marea majoritate
a studiilor structurale; dac elementul nu este liniar, atunci termenul trebuie nlocuit cu suprafaT de
deformaTie n cazul elementelor plane (plci, grinzi perete, etc), sau cu o noTiune mai puTin concret
n cazul masivelor (de ex. blocul din beton al unei fundaTii izolate).
Bariera de vapori - Element de construcTie care se opune circulaTiei vaporilor de ap, din interior
ctre exterior.
Beton - Material compozit constituit din agregate minerale si un agent de ntrire. Pentru betonul din
ciment, agentul de ntrire este format din ap si din ciment. Pentru betonul asfaltic, agentul de ntrire
este format din bitum aditivat.
Beton armat -beton simplu n care s-au introdus armturi -- n general bare din oTel; n cazul
introducerii de fibre, betonul se clasific beton armat dispers. Pot exista combinaTii ntre betonul
armat cu bare si cel armat dispers.
Beton asfaltic -agregate n amestec cu un liant pe baz de bitum (liant bituminos). Face parte din
categoria materialelor compozite. Poate fi armat.
Beton precomprimat -beton armat n care au fost induse tensiuni de sens invers celor date de
ncrcarea de exploatare.
Bolt -element de construcTie de form curb; destinaTia sa este de a acoperi o anumit suprafaT; dac
este bine proiectat si executat o bolt poate transmite sarcini gravitaTionale la elementele de reazem
132

doar prin reacTiuni interne (eforturi) de compresiune, valoarea redus a tensiunilor de ntindere fac
acest tip de element susceptibil n situaTii n care armarea cu oTel nu este posibil, sau n situaTii n care
armarea de suprafaT poate de rezultate convenabile.
Buiandrug -zon de perete aflat deasupra unui gol de us sau de fereastr; buiandrugul poate s aib
rol structural, eventual formnd corp comun cu parapetul n cazul ferestrelor; n cazul solicitrilor
orizontale (seism, vnt), buiandrugii suport eforturi taietoare, n mod predominant, asemntor
grinzilor scurte.
Cadru -ansamblu format din minimum doi stlpi si o grind, cadru plan -toate elementele sunt
cuprinse ntr-un plan, substructur de forma unei rame
Cldur de hidratare -energia termic degajat n timpul reacTiei ciment-ap cnd ncepe formarea
gelurilor solide, specifice cimentului ntrit.
Capacitate portant -ncrcare maxim suportat de ctre un element, substructur sau structur;
termenul trebuie folosit cu precauTie si n strict corelaTie cu rolul elementului sau substructurii, n
interiorul structurii, motivul fiind legat de tipologia (cazul) de ncrcare, capacitatea portant si tipul
ncrcrii, fiind noTiuni nedisociabile.
Capr -(Beton armat) distanTier realizat din oTel beton n vederea asigurrii distanTei proiectate ntre
armtura inferioar si superioar la plcile din beton armat.
Cenus zburtoare -reziduu de ardere a combustibililor solizi, care este antrenat n plan vertical prin
fenomenul de convecTie; unele cenusi zburtoare pot conTine compusi de siliciu cu o comportare de
liant slab hidraulic; acesti compusi recomand utilizarea lor alturi de ciment, pentru prepararea
betonului.
Ciment -material complex obTinut prin arderea si mcinarea fin a unor argile speciale n amestec cu
aditivi; se obTine astfel un liant hidraulic cu rezistenTe mari dup ntrire; ntrirea se face n prezenTa
apei, care n combinaTie cu compusii silicosi duce la formarea unor geluri solide; aderenTa faT
de agregatele minerale este foarte bun, putnd astfel fi utilizat n producerea betonului. Gelurile
rezultate au aderenT foarte bun si faT de oTel, permiTnd producerea de beton armat sau beton
precomprimat; buna rezistenT la agresivitate termic si chimic.
133

Cintru - cofraj curb destinat construcTiei (sau turnrii) unui arc sau a unei bolTi; demontarea cofrajului
se numeste descintrare (neoficial).
Cofraj -structur indepedent cu rolul de a susTine un amestec inTial vscos, care se va ntri dup
turnare si a crui form va fi dat de suprafaTa interioar a cofrajului.
Cofraj pierdut -cofrajul care nu se recupereaz prin decofrare si rmne ca parte component a
elementului obTinut dup ntrirea amestecului vascos (n general, beton), cofrajul pierdut poate sau
nu s aib un rol structural.
Coam -unghiul format la intersecTia a dou ape de acoperis, la partea lor superioar.
Compozit -element de construcTie format din mai multe materiale, un material neomogen ar putea fi
numit, de asemenea, material compozit.
Compresiune -acTiune care duce la reducerea unei dimensiuni carteziene a unui element de
construcTie.
Consol -element avnd un capt ncastrat si unul liber, este asimilat impropriu unei grinzi.
Contravntuire - substructur avnd rolul de a limita deplasrile din ncrcri orizontale.
Cornis -orice parte decorativ sau avnd si rol funcTional care se poziTioneaz deasupra unui alt
element si i depseste planul vertical, cu un rol de protecTie atmosferic asupra respectivului element.

Cosoroab -fiecare din brnele asezate orizontal deasupra pereTilor casei n lungul acoperisului, pentru
a susTine cpriorii.
DeclaraTie de conformitate -declaraTie fcut de un agent economic, prin care acesta atest, pe propria
rspundere, c un produs este conform unei norme sau altui document specificat.
DeformaTie -deplasarea raportat la unitatea de lungime; deformaTia unghiular -- msura schimbrii
mrimii unghiului drept a unui element infinitezimal cu form iniTial rectangular; deformaTiile se
134

mai numesc si deplasri specifice si reprezint corespondentul infinitesimal al deplasrii (mrime


finit).
DeformaTie plastic -deformaTie care nu se anuleaz atunci cnd ncrcarea nceteaz (se mai numeste
si deformaTie remanent).
Deschidere -distanT ntre reazeme ntr-un plan transversal al unei structuri.
Determinate, structuri static -structuri pentru care numrul gradelor de libertate blocate (glb) este
egal cu cel al gradelor de libertate posibile (glp); noTiunea se aplic si elementelor componente; dac
glb < glp, structura este un mecanism.
Diafragm -n cazul structurilor, ansamblu format dintr-un perete portant, cu sau fr bulbi sau
smburi, si care poate prelua si ncrcri orizontale prin eforturi de forfecare.
Dolie -unghiul format la intersecTia a dou ape de acoperis, la partea lor inferioar.
Dom -cupol circular sau eliptic n plan, circular sau dup o alt curb n secTiune vertical;
termenul are origine ecleziast date fiind formele acoperisurilor principale, tradiTionale la acest gen
de construcTii n anumite stiluri sau curente.
Dom geodezic -structur de form sferic, realizat de obicei din bare, avnd nodurile pe o suprafaT
sferic.
Efort -(1) integrala tensiunilor ntr-o secTiune transversal; (2) integrala produselor tensiune x
braT-de-prghie n cazul momentelor.
Efort axial -integrala tensiunilor normale ntr-o secTiune; a se vedea Principiul secTiunilor din
RezistenTa materialelor
plasticitTii.

si

Teoria

elasticitTii

si

Empiric -formul sau metod bazat pe observaTii experimentale, fr baz teoretic.


Eolian, generator -generator de curent electric, folosind energia vntului; vntul poate fi natural sau
poate fi un curent de aer ntr-un tub vertical nalt si format prin efectul de convecTie; ambele depind
135

de fenomene naturale, dar costul investiTiei pare mai redus pentru primul tip.
EPS -polistiren expandabil, ignifugat.
Etrier -component de armare cu bare independente, cu rol de armare transversal, la grinzi, nervuri
si stlpi (elemente liniare din beton armat sau precomprimat); rol esenTial n asigurarea rezistenTei
elementelor liniare si n cresterea ductilitTii lor; folosirea lor n mod neglijent a cauzat cele mai multe
prbusiri de structuri din beton armat.
Ferm -element de construcTie plan format din bare, asimilat grinzii cu zbrele; format din bare
asezate jos ("talp inferioar"), sus ("talp superioar") si bare verticale sau nclinate ("diagonale"),
sistemul avnd o rigiditate ridicat pentru un consum redus de material.
Fisur -locul geometric al punctelor n care continuitatea materialului este intrerupt; fisura poate fi
virtual numai n cadrul studiilor structurale.
Foraj -sptur vertical, cu adncime mult mai mare n comparaTie cu diametrul; n construcTii,
forajul este legat n general de studiul geotehnic si are rolul recoltrii de probe de teren pe o linie
vertical ce trece printr-un punct al amplasamentului; cu ct suprafaTa amplasamentului este mai mare,
cu att numrul necesar de foraje este mai ridicat, dat fiind neomogenitatea solului; un alt tip de foraj,
n ingineria civil, este legat de detectarea si, eventual exploatarea pnzelor freatice aflate la diverse
adncimi.
ForT -marime vectorial; acTiune care produce deplasri n, sau pe frontiera unui mediu.
Fos septic -rezervor subteran pentru depozitarea apelor uzate, cu posibilitate de golire prin absorbTie
(vidanjare) si care nu permite apelor uzate s se scurg n sol.
FundaTie -n general, sub-structur cu rolul de a prelua sarcini de la o structur si de a le transmite
solului; termenul este ambiguu deoarece, singur, nu specific tipul si mrimea sub-structurii n cauz.
FundaTie, cedare -cedarea sub-structurii fundaTiei din cauze cum ar fi tasri diferenTiate sau ruperea
terenului de fundare datorit tensiunilor de forfecare.

136

FundaTie continua -bloc de fundare n form de reTea, utilizat n general pentru structuri cu diafragme
(ziduri, pereTi).
FundaTie elastic -fundaTie izolat sau continu la care elementul de transmitere a sarcinii ctre sol
este si component structural direct.
FundaTie izolat -fundaTie cu bloc de fundare de form poligonal (dreptunghi n general), sub stlpii
sau sub nodurile reTelelor de grinzi; a nu se confunda cu izolarea elementelor care compun fundaTia.

Glaf -element care se monteaz la baza unei ferestre, pe porTiunea de zid interior, cu rol de protecTie
a zidului, de izolare si decorativ; elementul corespunztor pentru exterior, denumit (mai de mult)
solbanc, este redenumit (mai nou) ca fiind "glaf de exterior".
Glulam -lamele din lemn care formeaz prin lipire cu adezivi speciali elemente supuse, n general,
la eforturi de ncovoiere; suportarea unor eforturi de compresiune excentric nu este exclus.
Grind -element de construcTie supus la un efort preponderent de ncovoiere dreapt sau oblic;
eforturile axiale sunt considerate neglijabile; eforturile de forfecare ncep s fie importante pentru
anumite raporturi ntre dimensiunile (medii) ale secTiunii transversale si deschidere (distanTa ntre
reazeme).
Grind cu zbrele -reTea planar de bare, conectate n diferite moduri, n asa fel nct, dac anumite
restricTii constructive sunt respectate, rezult eforturi de ncovoiere foarte mici n bare si cu un consum
mic de material; recomandate la deschideri mari si poduri.
Grind secundar/principal -grinzi aparTinnd unui planseu, la care placa se consider a fi susTinut
de grinzi de dimensiune redus (secundare), care transmit ncrcrile unor grinzi de dimensiune mai
mare (grinzi principale), grinzi care descarc pe pereTi sau stlpi (PartiTionare structural).
Hal -construcTie cu spaTiul interior puTin compartimentat (spaTii libere cu suprafeTe mari); hala este
asimilat utilizrii industriale dar cunoaste si aplicaTii civile si agricole; dac deschiderea este foarte
mare (de exemplu n scopul adpostirii de avioane) denumirea proprie devine hangar.
Higrometru -aparat pentru msurarea umiditTii relative a aerului; (asimilat) aparat pentru
137

determinarea coninutului de ap liber (evaporabil) dintr-un material.


Higroscopic -material capabil s atrag apa din mediul nconjurtor, intrnd sau nu n reacTie cu ea;
vata mineral poate atrage umiditate atmosferic ce se condenseaz la suprafaT dar fr a urma o
reacTie chimic; cimentul atrage apa din aer dar intra imediat n reacTie cu ea, de unde deprecierea
cimentului pstrat n spaTii umede (pentru utilizare ulterioar, trebuie cernut prin site fine iar reziduul
poate fi utilizat numai ca material de umplutur).
Hot -dispozitiv destinat evacurii vaporilor ctre exterior; poate conTine ventilatoare pentru evacuare
forTat; se monteaz deasupra sursei de vapori.
ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat.
Ignifugare -reducerea sensibilitTii la acTiunea focului a unui element de construcTie.
Igrasie -rezultatul acumulrii de ap n porii materialelor componente ale unei zidrii, prin absorbTia
prin capilaritate.
Impuritate -substanT care duce la degradarea caracteristicilor ideale, de exemplu zgur n cazul
sudurilor sau argil n cazul betoanelor.
Izotropie -caracteristic (de cele mai multe ori ipotetic) a unui material din care este constituit un
element de construcTie de a avea proprietTi elastice si plastice identice, n orice direcTie ar fi orientat
un vector tensiune, n oricare punct al su.
mbtrnire -fenomen de degradare n timp a materialului, n general de scdere a caracteristicilor
elastice si de reducere a ductilitTii.
mbinare -legatur reciproc dintre dou elemente de construcTii; ncastrarea si articulaTia reciproc
sunt acceptate ca mbinri; simpla rezemare a unui element peste (n) cellalt nu reprezint n mod
propriu o mbinare.
nvelitoare -acoperis; structur sau subsubstructur de nchidere faT de spaTiul exterior.

138

ND -nedisponibil.
[W/mK] -conductivitatea termic.
L.E.A. (LEA) -abreviere pentru Linii Electrice Aeriene.
Lemn stratificat -a se vedea glulam la litera G; termenul la care este fcut trimiterea presupune
utilizarea de adezivi; conlucrarea lamelelor stratificate poate fi realizat si prin alte procedee, de
exemplu mecanice, dar principiile sunt aceleasi.
Lichefiere -fenomen de reducere puternic a rezistenTei la forfecare a solului, n condiTiile existenTei
apei si a acTiunilor dinamice (seism).
Loess -depunere consolidat de nisip eolian (purtat de vnt); se pare c vrsta rocii este sfrsitul unei
ere glaciare; roc cu porozitate foarte ridicat.
Lucrabilitate -msur a consistenTei (vascozitTii) betonului prospt si care poate fi msurat, simplu
prin utilizarea asa numitului con de tasare; o fluiditate mai mare usureaz pomparea si nvelirea
armturilor, iar una mai sczut duce n general la rezistenTe mai mari; lucrabilitatea se alege conform
normativelor si se regleaz prin aditivarea betonului, mai degrab dect prin adugare de ap n exces.
Miscare accelerat -acTiune dinamic de tip inerTial aplicat asupra unei construcTii; dinamica
construcTiilor leag, n general, noTiunea de miscare accelerat de acTiunea seismic; n aceeasi
categorie mai pot intra si acTiuni din soc mecanic (ciocnire), respectiv explozii.
Moloz -deseuri obTinute n urma demolrii unei construcTii sau a execuTiei unei construcTii noi;
printr-un procedeu de filtrare, molozul ar putea fi refolosit mcar cu un statut de agregat, n general
acesta conTinnd silice active.
Moment redus -[Beton armat] notat n literatura romn cu B; mrime numeric cu ajutorul creia
se apreciaz relaTia ntre tensiunea maxim pe secTiunea omogen redus si rezistenTa de calcul la
compresiune a betonului.
Mortar -tip particular de beton, asimilat cu betonul cu rezistenT redus, realizat cu agregate care, n
139

general nu depsesc sortul 0-3mm si folosit cu precdere la lipirea unor blocuri n zidrii sau la
realizarea de pardoseli; accepTiunea este improprie n raport cu materialele moderne.
Mozaic -placaj al unei suprafeTe, realizat din elemente eterogene; marmur, ceramic, agregate
colorate, sticl si smalT sunt folosite cel mai des; mozaicul clasic const din aranjamente artistice
realizate prin lipire de suprafaTa de lucru a bucTilor minerale alese; mozaic este denumit, impropriu,
amestecul ntr-un beton de pardoseal a unor agregate minerale, finisajul fiind efectuat prin slefuirea
suprafeTei materialului ntrit.
Nacel -structur metalic (n general), ridicat sau avnd sistem propriu de tracTiune pe vertical
(cTrtoare, auto-ridictoare), folosit ca mijloc de transport de materiale si/sau muncitori, fie la
construcTii nalte, fie la construcTii unde alte mijloace de transport pe vertical nu sunt posibile; face
obiectul unor omologri speciale n Romania (ISCIR); msurile de securitate a muncii trebuie atent
studiate, n special n legtur cu viteza vntului.
Naos -(Nav) -- spaTiul central dintr-o biseric, n succesiunea pronaos - naos - altar.
Nedeterminate, structuri static -structuri pentru care numrul de grade de libertate blocate depseste
numrul de grade de libertate posibil, n funcTie de sistemul de referinT ales (liniar, planar, spaTial);
aceeasi noTiune se aplic si elementelor componente (nedeterminare interioar)
Polisitiren grafitat
cofraje AMVIC.

-materie prim pentru

Nervur -grind secundar, rezemat pe o grind principal, n cazul unui planseu cu grinzi si nervuri;
element de rigidizare dup o dreapt sau o curb.
Noroi bentonitic -argil bentonitic dizolvat n ap, amestecul fiind utilizat la stabilizarea pereTilor
forajelor sau pereTilor mulaTi; noroiul bentonitic si datoreaz efectele tixotropice conTinutului mare
de montmorilloniTi; pentru elemente din beton armat, turnarea trebuie s se fac prin tuburi, ncepnd
de la adncimea maxim spre cota superioar.
OB -oTel beton.
Ondulat -carton asfaltat ondulat; tabl ondulat; procedeu pentru obTinerea unei rigiditTi sporite la
140

ncovoiere pe direcia ondulelor, aplicat asupra unei piese iniial plane.


Optimizare -proces de cutare a soluTiei unei probleme n asa fel nct anumite criterii (cost,
rezistenT, etc.) s fie ct mai bine satisfcute.
OSB -sau O.S.B. -este un acronim din limba engleza pentru Oriented Strand Board; materialul este
realizat sub forma unor panouri care conTin lemn de diferenTe esenTe (inclusiv moale); n cursul
procesului de producTie se realizeaz tratarea cu o cear a lemnului tiat n "felii" (lungime pn la 12
cm, lTime cca 2 cm), formarea de straturi suprapuse si presarea straturilor respective, n anumite
condiTii de presiune si temperatur; se obTin panouri foarte rezistente la solicitri mecanice, de diferite
grosimi.
Osmoz -echilibrarea concentraTiilor unei substanTe solide dizolvat n dou lichide separate printr-o
membran, membrana avnd proprietatea de a fi permeabil ntr-un singur sens; solventul (de
exemplu, apa) trece prin membran si echilibreaz concentraTiile a dou soluTii (de exemplu, saline)
desprTite de respectiva membran; osmoza invers este folosit pentru desalinizarea apei de mare prin
aplicarea unei presiuni artificiale (cca. 20 atm) asupra soluTiei saline n asa fel nct procesul s fie
inversat; procedeul este mult mai economic dect cel al evaporaTiei si condensrii artificiale; dac sunt
folosite membrane de calitate (esteri de celuloza, de ex.), randamentul ajunge la 99% n privinTa
srurilor si la 100% n privinTa micro-organismelor.
OTel beton -oTel folosit pentru armarea betonului; calitTile clasice sunt OB37 cu suprafaTa neted
(lis) si PC52 si PC60 (profilat la cald) cu suprafaTa striat; PC90 poate fi folosit la beton cu
precomprimare parTial; alte denumiri generice vor aprea probabil; partea numeri a denumirii
calitTii este n relaTie direct cu rezistenTa de calcul; relaTia este fie standardizat fie indicat de ctre
productor, fie conTinut ntr-o norm sau agrement tehnic.
Pazie -scndur (ornamental) asezat vertical la captul din afar al capriorilor unui acoperis cu
streasin pentru a ascunde capetele acestora; marginea vertical a unui cofraj; fsie de tabl asezat
la intersecTia unei nvelitori pentru a mpiedica ptrunderea apei prin rostul de la intersecTie.
Palplans -element executat din tabl de oTel (mai demult, din lemn de esenT tare) prin profilare si
folosit cu rol de structur vertical de susTinere a unei spturi; sistemul mai cuprinde (pentru adncimi
mai mari) si spraiTuri.
141

Panz freatic -suprafa de demarcaie ntre dou straturi impermeabile prin care apa poate circula.
Pardoseal -element de construcTie, n general compozit, cu rol de asigurare a unei suprafeTe pentru
circulaTie si asezat ntr-un spaTiu interior.
Perete -element vertical (sau aproape vertical), avnd rol principal de delimitare a spaTiului construit;
poate avea si un rol portant (de preluare de sarcini verticale si orizontale).
Picamer -(Din englez, pick hammer) -- Ciocan cu vrf; este denumirea generic ce a fost cptat
de ciocanul pneumatic, respectiv de tija cu vrf ascuTit acTionat dinamic alternativ de un anumit
mecanism, ceea ce confer uneltei o putere sporit de penetraTie; picamerul poate sparge materiale dure
(beton, piatr, etc.) fiind n mod virtual compus dintr-un "cui" de dimensiuni foarte mari care este btut
cu frecvenT ridicat de ctre piesa mobila.
Pilon -element care preia o sarcin predominant vertical.
Plac -element orizontal (sau aproape orizontal) pentru delimitarea pe vertical a spaTiului construit
si care are ntotdeauna si un rol portant.
Planseu -ansamblul format din grinzi (opTional), nervuri (opTional) si plci plane sau bolTi.
Plastic, articulaTie -secTiune n care, pe toat nlTimea ei, materialul nu mai poate rspunde legii lui
Hooke, ca relaTie liniar ntre tensiuni si deformaTii (n secTiunea respectiv nu mai pot fi preluate
deformaTii elastice, orice efort suplimentar conducnd ctre rupere).
Plint -pies din lemn, din piatr, din mozaic, din material plastic, etc. care se aplic la partea de jos
a pereTilor unei ncperi pentru a-i apra mpotriva loviturilor si a umezelii, sau pentru a acoperi rostul
dintre pardoseal si perete; partea de jos a unei cldiri, a unei sobe, a unui zid, iesit mai n afar si
formnd un mic soclu.
Plumwall AMVIC -stlp de susTinere si fixare sistem AMVIC.
Pod rulant -tip particular de utilaj de ridicare, n forma unei grinzi cu secTiune simpl sau multipl,
grinda fiind mobil pe o cale de rulare si dispunnd de o masin de ridicare mobila n lungul ei.
142

Poisson, coeficientul lui -coeficient de contracTie transversal si caracteristic de material; este luat
n considerare oriunde se iau n calcul deformaTii perpendiculare pe directia unei tensiuni normale
deoarece descrie deformata volumului; valorile uzuale sunt ntre 0,2 si 0,3 dar alte valori sunt posibile
pentru materiale diferite de oTel sau de betonul armat.
Polietilen -polimer utilizat n foarte multe aplicaTii; n funcTie de densitate, se mparte n categoriile:
(a) densitate sczut (LDPE: "low-density"), (b) densitate medie (MDPE: "medium-density") si (c)
densitate ridicat (HDPE: "high-density"); MDPE (cu densitatea variind ntre 925 si 940 kg/mc) si
HDPE (cu densitatea variind ntre 941 si 965 kg/mc) au aplicaTii n construcTii.
Polivinil, acetat de -prescurtat: PVA; substanT cu proprietTi adezive, larg folosit n construcTii;
Cunoscuta si sub denumirea de aracet.
Polivinil, clorur de -prescurtat: PVC; material plastic cu un cost sczut, care n funcTie de
substanTele de mixtur si/sau tratament, poate avea diferite proprietTi mecanice; folosit la fabricarea
de conducte, pardoseli sau ferestre, de exemplu.
Prefabricat -element de construcTie realizat n alt loc dect cel n care este situat santierul.
Pretensionare -procedeu de inducere a unor tensiuni cu sens invers faT de cele provenite din
exploatarea elementului/substructurii/structurii construcTiei.
Procent de armare -aria armturii raportat la aria secTiunii de beton si nmulTit cu 100.
Profil U -evident, form a secTiunii transversale care imit litera U; a se vedea si alte litere precum C
si Z.
R -rezistenT termic.
Rsin epoxidic - 2,2-Bis-(p-hidroxifenil)-propan (bisfenol, dian) se obTine prin condensarea
fenolului cu aceton, dup care printr-o nou condensare cu epiclorhidrin se obTine rsin epoxidic;
proprietTi mecanice excelente.
Rsin formaldehidic -familie de substanTe organice obTinute, de exemplu, prin condensarea de
143

fenol cu formaldehid, reacTie care conduce la "rsini sintetice de mare valoare tehnic, numite
bachelite sau fenoplaste".
Rsturnare -n sens structural, tendinTa de rotire a unei structuri n raport cu baza, provocat de forTe
orizontale si/sau de forTe gravitaTionale care produc moment n raport cu centrul de greutate al
structurii si care nu mai poate fi preluat de ctre sistemul de fixare al structurii la sol (vezi Turnul din
Pisa).
Reazem -blocaj real al deplasrii pe o anumita direcTie.
RICHTER, Scar -metod obiectiv de msurare a intensitTii unui seism la epicentru, elaborat de
ctre cercettorul american Charles. F. RICHTER si publicat n 1935.
Rigl -termen asimilat cu o grind, fcnd parte dintr-un cadru.
Ripare -procedeu de transport pe orizontal al unui element de construcTie sau a unei substructuri n
poziTia final n structur; procedeul permite pstrarea unei poziTii fixe a macaralei si este foarte util
pentru structuri de mari dimensiuni, desi nu reprezint o soluTie universal n asemenea situaTii.
Rost -spaTiu liber sau dotat cu o garnitur ntre dou structuri; rol n combaterea efectelor termice sau
dinamice asupra structurilor.
Segregare -pierderea omogenitTii amestecului de agregate la beton prin separarea prTii fine (cca. 0-3)
de cea medie (cca. 3-16) si de cea cu granulaTie mare ( > 16); fenomenul este uneori confundat cu
deficienTa calitativ a stratului de acoperire al armturii (strat incomplet).
Sol expansiv -tip de sol cu proprietatea de umflare sau contracTie atunci cnd cantitatea de ap
conTinut se modific.
Soluri, armare -metode care introduc una sau mai multe structuri de rezistenT suplimentare ce se afl
n conlucrare cu solul si mbuntTesc stabilitatea unui masiv; utilizarea geotextilelor este o astfel de
metod la fel cum soil nailing (baterea n "cuie" a solului) este folosit cu precdere n Statele Unite.
Soluri, lichefiere -a se vedea definiTia de la litera L.
144

Soluri, stabilizare -orice metoda care conduce la reducerea proprietTilor de contracTie-umflare ale
solului; printre metodele de stabilizare se afl compactarea, amestecul cu alt sol mai stabil sau
amestecul cu alte materiale, cum ar fi ulei ars, bitum, ciment, cenus zburtoare sau var.
Stlp -structur de rezistenT pentru preluarea sarcinilor verticale si a unor sarcini orizontale si
transmiterea lor ctre un suport aflat la baza sa; stlpul poate consta dintr-o singur bar, dintr-un
ansamblu de bare (ex. stlpii pentru susTinerea liniilor electrice aeriene) sau orice alt form n care
nlTimea este mult mai mare dect dimensiunile secTiunii transversale; sensibilitatea la pierderea
stabilitTii trebuie luata n considerare.
Structura n cadre -n accepTiune general, structura din bare drepte care formeaz un model spaTial
ortogonal (bare verticale si orizontale), dar variaTii pot s existe.
Styropor -materie prim folosit iniTial de AMVIC.
arpant -schelet format din piese din lemn, din metal sau beton armat, care susTine nvelitoarea unui
acoperis (sau un alt element al unei construcTii) si permite realizarea formei acestuia.
emineu -canal vertical ce asigur evacuarea gazelor de ardere a combustibilului dintr-un cuptor, prin
convectie; cos de fum; element decorativ care susTine focarul de ardere si are o deschidere ctre un
canal vertical de evacuare prin convecTie.
Taluz -mal.
Tavan -element de construcTie cu rol de nchidere orizontal sau de separaTie; "tavanul fals" ascunde
ansamblul elementelor de rezistenT care susTin tavanul real; percepTia termenului este legat de un
element plan; termenul are si conotaTii regionale.
Tensiune normal -forT perpendicular pe un element infinitezimal de arie a unei secTiuni si uniform
distribuit pe acel element, elementul fiind supus unei solicitri exterioare.
Tensiune tangenTial -forT aflat n planul unui element infinitesimal de arie a unei secTiuni a unui
element sub solicitare exterioar.

145

Turn de rcire -construcTie, n general de forma unui hiperboloid parabolic, n interiorul creia trebuie
efectuat rcirea unor fluide industriale.
Turnarea betonului -procedeu tehnologic de punere n oper a betonului aflat n stare fluid, n
vederea ntririi sub o anumit form; n general, forma este dat fie de un cofraj, fie de lucrri
executate n pmnt, fie combinaTia celor dou.
Teav -obiect foarte lung n raport cu dimensiunile secTiunii transversale, cu secTiune implicit circular
si care nchide un anumit spaTiu; desi constituie un element dup punerea n oper, Teava este deseori
privit ca material de construcTie.
U -coeficient de transfer termic.
Urbanism -act prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaz regimul juridic,
economic si tehnic al unui imobil, cerinTele urbanistice care urmeaz s fie ndeplinite, precum si lista
avizelor si acordurilor necesare n vederea autorizrii executrii lucrrilor de construcTii.
Vicii ascunse -de fapt, sunt niste deficienTe ale unui bun, care i afecteaz acestuia utilitatea, fcnd-o
s scad; viciile se pot numi ascunse atunci cnd nu se pot descoperi la o cercetare ct mai atent si
mai serioas, pe care orice cumprtor este obligat s o fac fie personal, fie apelnd la o persoan de
specialitate.
Vut -variaTie a secTiunii transversale care porneste de la o extremitate a unui element de construcTie
(grind sau arc); realizarea vutelor reduce tensiunile principale mari datorate forTelor tietoare mari
n combinaTie cu posibile momente ncovoietoare importante; termenul provine de la o traducere
aproximativ din limba francez a cuvntului voute care semnific bolt.
Zid de sprijin -element de construcTie care trebuie s preia mpingerea pmntului si a crui fundaTie
trebuie s preia eventual si unele sarcini verticale, n afara greutTii proprii.
Zidrie -element de construcTie cu dimensiuni n plan, considerabil mai mari dect grosimea, cu rol
de preluare a ncrcrilor verticale dar si a ncrcrilor orizontale care rezult din acTiuni cum ar fi
vntul sau seismul; materialul de realizare porneste de la beton armat si poate ajunge pn la chirpici
sau lut armat; din punct de vedere structural, zidria poate fi considerat portant sau auto-portant,
146

dar n orice situaTie va conlucra cu restul structurii de rezistenT, de aceea detaliile corespunztoare
trebuie foarte bine analizate, mai ales n ceea ce priveste posibilele acTiuni orizontale asupra
construcTiei.
Zidrie de crmid -zidrie confecTionat din blocuri paralelipipedice din diverse materiale (argil
ars, chirpici, BCA) prinse cu un mortar adeziv, de obicei att n rosturile orizontale ct si n cele
verticale.
Zidrie de placare -subansamblu cu rol decorativ sau mixt (poate include contribuTia la funcTia de
ventilare, de exemplu) ancorat de un alt element cu funcTie portant sau auto-portant dar fr a avea
o structur proprie; a se deosebi de peretele-cortin care are o structur proprie.

147

Caracteristici ale produsului POLISITIREN GRAFITAT utilizat la cofrajele AMVIC


sau la plcile pentru termoizolaTii:
-transfer termic sczut cu 20% faT de polistirenul cu aceeasi denitate;
-mult mai rezistent la razele ultraviolete (viaT mai lung pentru tencuiala decorativ).

148

Anexa B - Proiectarea pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC


B1.0 - Respectarea reglementrilor din Romnia
ConstrucTiile care vor fi realizate folosind sistemul de cofraje nglobate, termoizolante din polistiren
ignifugat expandat AMVIC, respect normativele si regulamentele de proiectare si realizare a
acestora din Tara noastr. Pentru situaTii n care construcTia se plaseaz n afara limitelor impuse de
normativele si regulamentele n vigoare, acestea vor fi proiectate si agrementate de organismele
autorizate.
Pentru proiectarea si realizarea construcTiilor n sistem AMVIC, folosind cofraje pierdute,
termoizolante din polisitiren grafitat ignifugat, expandat AMVIC, n prezent se aplic urmtoarele
reglementri de proiectare:
1.

Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat indicativ CR


2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul 3/06.01.2006;

2.

"Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri", indicativ P


100-1/2006 care a intrat n vigoare la 1 octombrie 2006 prin Ordinul ministrului
transporturilor, construcTiilor si turismului nr. 489/2005. Codul introduce n practica proiectrii
structurilor noi concepte si abordri, aliniate la prevederile Eurocodurilor care sunt n plin
proces de elaborare si implementare att n Romnia, ct si n Uniunea European;

3.

Normele tehnice privind proiectarea si executarea adposturilor de protecTie civil n cadrul


construcTiilor noi;

4.

Eurocoduri pentru construcTii,

5.

Ordinul nr. 381 din 4 martie 1994 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere
a incendiilor. Emitent: Ministerul de Interne. Se aplic la proiectarea, realizarea si utilizarea
construcTiilor noi de orice categorie si a instalaTiilor aferente acestora, indiferent de forma de
proprietate sau destinaTie, precum si la lucrrile de modernizare, modificare sau transformare
a celor existente;

6.

Adncimea de fundare se stabileste conform STAS 6054-77

7.

Materiale folosite vor fi certificate pentru a fi folosite n construcTii

149

B1.1 - Aplicaie
Toate informaTiile conTinute n secTiunea B1.2 sunt aplicabile la structuri din beton armat: locuinTe,
cldiri mici, cldiri administrative, construcTii cu un nivel sau mai multe, etc.
B1.2 - Materiale
B1.2.1. Beton
Principala reglementare privind execuTia lucrrilor din beton, beton armat si beton precomprimat este
normativul NE 012 -99.
Acesta a fost elaborat n principal, pe baza standardului european ENV 206-1, avnd n vedere si
schimbrile importante survenite n special n gama sortimental a cimenturilor produse n Tar.
Normativul NE 012-99 a ncheiat un ciclu reglementat dominat de normativul C140-86.
Normativul NE - 012-99 s-a aliniat n mare msur cerinTelor europene (standardului ENV 206-1),
unul din principiile de baz ale standardelor europene, privind producerea betonului se refer la faptul
c se indic cu precizie cerinTele pentru beton, metodele de verificare ale realizrii acestor cerinTe si
criteriile de conformitate, iar modalitTile prin care se obTin aceste cerinTe trebuie s fie n general n
sarcina productorilor.
Normativul NE 012 - 99 a fost elaborat pe baza datelor prezentate n standardul european ENV 206-1
si n msura n care a fost posibil, prin preluarea unor date din fostul normativ C 140 sau a unor
rezultate oTinute n urma unor cercetri experimentale.
Acest proces a fost practic declansat odata cu elaborarea standardului SR 13510, care reprezint
Documentul naTional de aplicare a SR EN 206-1: Beton. Partea 1: SpecificaTie, performant, producTie
si conformitate.
EvoluTia normativ n acest domeniu este evident n special n ceea ce priveste urmtoarele
aspecte:
A

mai bun corelare cu standardele de proiectare, execuTie si evaluare a structurilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;

150

clarificarea responsabilitTilor tuturor factorilor implicaTi n producerea betonului;

schimbri n ceea ce priveste definirea si notarea claselor de expunere si stabilirea compoziTiei


betonului n funcTie de aceste clase;

impunerea altor frecvenTe de prelevare a probelor si a altor criterii de conformitate pentru


diferite caracteristici ale betonului etc.

Tabel B1.2.1 Echivalarea (orientativ) pentru codifcarea betoanelor


Normativ NE-012/99

Normativ C140/79

Normativ C140/86

C 2,8/3,5

B50

Bc 3,5

C 4/5

B75

Bc 5

C 6/7,5

B100

Bc 7,5

C 8/10

B150

Bc 10

C12/15

B200

Bc 15

C 16/20

B250

Bc 20

C 18/22,5

B300

Bc 22,5

C 20/25

[B330]

Bc 25

C 25/30

B400

Bc 30

B450

Bc 35

B500

Bc 40

B600

Bc 50

B700

Bc 60

C 28/35
C 30/37
C 32/40
C35/45
C 40/50
C 45/55
C 50/60

a) [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat.


Art. 7.1.1 Clasa minim a betonului utilizat n pereTii structurali va fi BC 15.
La cldiri cu nlTimi mari (orientativ, cu mai mult de10 niveluri) se recomand utilizarea unor betoane
de clas superioar BC 30 ... BC 40, n special la nivelurile inferioare.
b) RezistenTa la compresie a betonului armat dup 28 de zile nu trebuie s fie mai mic de 15 MPa
pentru pereTi, coloane, seminee si hornuri, fundaTii, elevaTiile fundaTiei, traverse si stlpi
nclinaTi.
151

B1.2.2. OTel beton de armare


a)

n conformitate cu [CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de


beton armat

Art. 7.1.2 Pentru armarea pereTilor structurali se utilizeaz:

bare de oTel beton (PC 60, PC 52, OB 37);

srm mat tras (STNB) sau srm profilat sub form de plase sudate produse n industrie.

b)

S aib o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 40 de diametre ale barelor de armare.

Prima casa pasiv din Romnia

152

Anexa C - Dimensiunile pereTilor modelaTi cu cofraje AMVIC

Tabel C1.1 - nlTimea peretelui vertical din cofraje AMVIC


N r. de

nlTimea total pentru cofraje A M V IC

rnduri

[m]

0,41

0,81

1,22

1,63

2,03

2,44

2,84

3,25

3,66

10

4,06

11

4,47

12

4,88

13

5,28

14

5,69

15

6,10

16

6,50

17

6,91

18

7,32

19

7,72

20

8,13

153

Calculul nlTimii peretelui liber


[CR 2-1-1.1-05] Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat precizeaz c
un perete din beton armat, similar cu un perete n sistem AMVIC trebuie s aib grosimea mai mare
dect raportul H/20, dar nu mai puTin de 15 cm.
Exemplu:
Pentru cofrajul AMVIC de 15,24 cm nlTimea maxim liber este:
H = 15,24 cm x 20 = 304,8 cm
Numr de rnduri de cofraje = H / 40,6 cm = 300,48 cm / 40,6 cm = 7,5 rnduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 8 rnduri de cofraje, rndul 8 avnd decupat jumtatea de sus
pentru legarea planseului.
nlTimea construcTiei poate fi de P+4 etaje
Pentru cofrajul AMVIC de 20,32 cm nlTimea maxim liber este
H = 20,32 cm x 20 = 406,4 cm
Numr de rnduri de cofraje = H / 40,6 cm = 406,4 cm / 40,6 cm = 10 rnduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 10 rnduri de cofraje, rndul 11 avnd decupat jumtatea
inferioar pentru legarea planseului.
nlTimea construcTiei poate fi de P+8 etaje
Pentru cofrajul AMVIC de 25,4 cm nlTimea maxim liber este H = 25,4 cm x 20 = 508 cm
Numr de rnduri de cofraje = H / 61 cm = 508 cm / 40,6 cm = 12,5 rnduri
Interpretare: peretele poate avea maxim 13 rnduri de cofraje, rndul 13 avnd decupat jumtatea
superioar pentru legarea planseului.
nlTimea construcTiei poate fi de P+12 etaje

154

Anexa D - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC


D1.0 - Tipuri de insecte
n locurile unde se realizeaz construcTii exist trei tipuri principale de insecte:
1.

Insecte de lemn umed.

2.

Insecte de lemn uscat.

3.

Insecte subterane.

Insecte de lemn umed

Acestea sunt predominante n regiunile cu umiditate mare, zonele mpdurite, n apropierea blTilor,
lacurilor sau pe vile rurilor si atac n primul rnd lemnul n descompunere. Eliminarea sursei de
umezeal care conduce la descompunere, de obicei, va controla rspndirea lor.
Insecte de lemn uscat
Acest tip nu are nevoie de o surs de umezeal semnificativ. Pot zbura direct n cldiri si ncep
colonii n lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficient mpotriva acestui tip de
insecte.
Insecte subterane
Insectele subterane triesc n general n sol pentru a evita extremele de temperatur si de asemenea de
a obTine umezeala necesar existenTei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta surs de celuloz din
cadrul ariei de hrnire a coloniei, cum ar fi stlpii netrataTi ai gardului, stlpi de utilitTi, carton, hrtie,
scndur fibroas care sunt aproape de sol.
n afar de intrrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin crpturi n
fundaTia de beton sau plci, si prin spaTiile din jurul Tevilor de utilitTi trecnd prin fundaTiile de
beton.

155

D1.1 - Insectele si construcTiile n sistem AMVIC


Polistirenul expandat, ignifugat si betonul care intr n componenTa cofrajelor AMVIC nu
constituie o surs de hran pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte.

Gard realizat n sistem AMVIC

156

Anexa E - Instalarea utilitTilor


E1.0 - Strpungeri n peretele AMVIC
n proiectul pentru instalatiile electrice, sanitare, aerisire/evacuare, etc. trebuie s existe schiTa
strpungerilor prin pereTi. Acestea sunt fcute dup ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat
(ICF) au fost asezate si naintea turnrii betonului. Marcarea pentru strpungerile instalaTiilor este de
obicei efectuat prin decuparea unei guri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) si
introducerea unei Tevi de PVC. Teava de PVC serveste ca un manson pentru instalarea ulterioar a
cablurilor, a conductelor, a instalaTiei electrice si a altor utilitTi necesare structurii. Spuma adeziv
poate fi folosit pentru a sigila golurile dintre Teava de PVC si panourile cofrajelor AMVIC.

Figura E1.1 - Strpungeri pentru trecerea instalaTiilor


prin pereTii AMVIC.
Note importante!

Toate mansoanele pentru strpungeri trebuie instalate la un unghi n jos spre exteriorul cldirii.
Aceasta va permite scurgerea apei acumulate n afar.

Mansoanele trebuie sigilate cu o clftuire sau spum impermeabil dup ce toat instalaTia
electric a fost realizat.

E2.0 - InstalaTia electric


E2.0.1 - Panoul principal de intrare
Panoul electric principal pentru o cldire este de obicei localizat n interior, ntr-o camer sau anex
independent. Dac panoul electric principal va fi instalat ntr-un perete exterior, construiTi
157

echivalentul unui cadru de us cu dimensiunile potrivite. nlTimea cadrului trebuie s fie ndeajuns,
asfel nct s rmn un spaTiu de aproximativ 30-45 cm deasupra panoului pentru a permite accesul
usor pentru a trage firele din partea de sus si a le misca pentru pozarea n polistirenul cofrajul de
deasupra. Cablarea poate fi fcut pn la nivelurile superioare si mansard.
n situaTia n care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaTi traseul prin fundaTie/palc
permiTndu-i s intre n interiorul deschiderii fcute de cadru.

Figura E1.2 - Panou electric


principal instalat n peretele
exterior.

E2.0.2 - Cablarea electric


Cablarea este realizat n pereTii cofrajului AMVIC dup ce betonul a fost turnat, prin decuparea
canalelor n panourile din polistiren expandat, ignifugat n care conductorii vor fi pozaTi. Cea mai
eficient cale de decupare a canalelor este prin folosirea ferstrului cu lanT cu un opritor de adncime,
158

instalat.

Figura E1.3 - Decuparea unui canal


n panoul din polistiren folosind un
ferstru cu lanT

Cablurile electrice sunt pozate n


panourile din polisitiren grafitat
expandat, ignifugat. FolosiTi spum
adeziv ignifugat pentru a fixa
conductorii n polistiren

n locuri

convenabile n aceeasi manier cum


capsele sunt folosite la cablarea si
pozarea convenTional.
FolosiTi plci protectoare mpotriva
cuielor, deasupra cablrii n locuri Figura E1.4 - Pozarea cablurilor electrice n panourile
din polistiren
unde poate fi afectat de suruburile cu
autofiletare.

E2.0.3 - Conductele
Conductele sunt instalate n pereTii AMVIC n aceeasi manier ca si instalaTia electric prin decuparea
unui canal n polisitiren grafitatul expandat, ignifugat dup ce pereTii au fost turnaTi.
n cazul n care conductele vor fi pozate n beton, atunci vor fi asezate naintea turnrii betonului
incluznd cofretele, cutiile electrice si racordurile la care conductele vor fi bransate.
159

E2.0.4 - Doze electrice ngropate


Dozele electrice ngropate sunt instalate n cofrajele AMVIC dup ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adncituri n panoul din polistiren folosind un cuTit fierbinte ajustat la adncimea
potrivit. Panourile din polistiren expandat, ignifugat ale cofrajelor AMVIC au grosimea de 63,5 mm,
ceea ce este deajuns pentru majoritatea cutiilor electrice.
Dac doza electric necesar este mai adnc de 63,5 mm, atunci instalarea trebuie efectuat naintea
turnrii betonului dup cum urmeaz:
1.
DecupaTi un cep n panoul din polisitiren grafitat expandat, ignifugat si mpingeTi-l n
cavitatea peretelui.
Aceasta va crea un gol mai adnc n care doza electric va fi instalat.
2.

FolosiTi spum adeziv pentru a lipi cepul de spum n poziTia dorit. Aceasta va opri cepul
s se miste n timpul turnrii betonului.

3.

Dup ce betonul a fost turnat, deschideTi cepul de spum, prins n peretele de beton si instalaTi
doza electric pe poziTie.

E2.0.4.1 - Atasarea dozei electrice la perete


Dozele electrice sunt fixate n peretele cofrajului de:
1.

FricTiunea cu polistirenul expandat, ignifugat.

2.

Spuma adeziv.

Figura E1.5 - Doz cu


Folosirea dozelor cu bride n faT si nsurubarea prin bride n brid atasat la distanTier
distanTierii de polipropilen. Pentru dozele metalice cu bride,
folosiTi suruburi pentru beton si perforaTi prin beton.

Not important!
NU FACETI alte guri n doz dect cele marcate pe acestea.

E3.0 - InstalaTii tehnico-sanitare

160

InstalaTiile tehnico-sanitare pot fi pozate n aceeasi manier ca


firele electrice sau conductele, prin decuparea de canale n
polistirenul expandat, ignifugat dup turnarea betonului si
pozarea conductelor. Spuma adeziv este folosit pentru a fixa
conductele de scurgere pe poziTie.
Decupare se execut cu ajutorul cuTitului cald
Dac sunt necesare brTri sau dispozitive de fixare, suruburile
pentru beton pot fi folosite pentru fixarea acestora la beton.
Figura E1.6 - Conduct sanitar pozat
n polistiren
Conductele tehnico-sanitare mai mari, ex: 76 mm sau
conducte de aerisire mai mari pot fi instalate prin cofrarea peretelui pentru a le potrivi n jgheaburile
fcute din lemn sau metal n care Tevile s fie ascunse si usor accesate pentru ntreTinere.
Nu este recomandat plasarea conductelor tehnico-sanitare n peretele din beton deoarece slbeste
rezistenTa acestuia. Dac este obligatoriu s pozaTi conductele n beton pentru estetic arhitectural,
inginerul proiectant trebuie s stabileasc aceste detalii.

161

Model de certificat de eficienT energetic a construcTiilor


162

Bibliografie
1.

ICF Technical & Installation Manual, Amvic System Canada

2.

Mihai Voiculescu, ManualulTehnic AMVIC, Ed.ALPHA MDN, 2007

3.

Cod de proiectare a construcTiilor cu pereTi structurali de beton armat indicativ CR


2-1-1.1-05, aprobat de MTCT cu ordinul nr. 3/06.01.2006;

4.

"Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri", indicativ P


100-1/2006 aprobat de MTCT cu ordinul nr. 489/2005.

5.

STAS 6054-77

6.

"Ghid pentru stabilirea criteriilor de performanT si a compoziTiilor pentru betoanele armate


dispers cu fibre metalice", indicativ GP-075-02

7.

Standardul SR EN 13163:2003/AC:2006 Produse termoizolante pentru cldiri. Produse


fabricate din polistiren expandat (EPS).

163