Sunteți pe pagina 1din 6

Invatarea

Prin invatare se intelege, in limbaj comun, activitatea efectuata in scopul insusirii anumitor cunostinte, al
formarii anumitor deprinderi sau dezvoltarii unor capacitati.
In sens mai larg, social, invatarea inseamna dobandire de experienta si modificare a comportamentului
individual.
In domeniul stiintelor educatiei, invatarea se defineste ca fiind munca intelectuala si fizica desfasurata in
mod sistematic de catre elevi, in vederea insusirii continutului ideatic si formarii abilitatilor necesare
dezvoltarii continue a personalitatii.
Invatare este definita diferit de la un autor la altul. Dupa Dors si Mercier, invatarea consta in a dobandi
sau a modifica o reprezentare a mediului. Acest caracter elimina latura afectiv-motivat a vietii psihice..
Procesul invatarii se desfasoara in mai multe faze:

receptarea si inregistrarea materialului pe fondul unei stari de atentie si activare cerebrala;

intelegerea si generalizarea prin formarea de notiuni, principii etc.;

fixarea in memorie, actualizarea prin reproducere a cunostintelor si transferul acestora.

Tipurile de invatare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

in functie de analizatorul care participa la invatare, distingem: invatare vizuala, auditiva, verbomotorie, olfactiva, gustativa si kinestezica. Cea mai eficienta este cea combinata;

dupa eficienta, invatarea poate fi: receptiv-reproductiva, inteligibila si creativa;


dupa modul de organizare a materialului de invatare, distingem: invatare programata, euristica,
algoritmica, prin modelarerezolvare de probleme, prin descoperirea inductiva, deductiva si
analogica;

dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare prin observare, imitare, prin conditionare
reflexa, conditionare operanta, prin identificare.

Forme ale invatarii:


invatare spontana, neorganizata, care se petrece in familie, in grupurile de joaca etc.;

invatare sistematica ce se realizeaza in special in scoli ori in cadrul diferitelor strategii de


instruire.

Invatarea spontana (sau invatare sociala) este neorganizata , are loc in familie, in grupul de joaca, in
timpul exercitarii profesiei. Invatarea spontana este indeosebi o invatare sociala. In cadrul acestei forme
de invatare are loc in special dezvolarea afectivitatii, formarea sentimentelor si a vointei. Invatarea
sistematica e realizata in scoala sau in diferite strategii de instruire. Efectele invatarii sistematice se
resimt in planul dezvoltarii intelectuale si mai putin in planul motivatiei, al valorilor, al sentimentelor.
Latura afectiva se dezvolta mult in cadrul invatare sociale. Invatarea realizata in scoala se clasifica in :

invatare senzo-motorie consta in formarea de priceperi si deprinderi motorii (invatare scris,


desen tehnic, a manuirii unor aparate, instrumente, invatarea practicarii unor sporturi).

invatare verbala cuprinde insusirea de cunostinte si forme de capacitati, priceperi intelectuale


(memorarea unor formule, legi ,date).

In invatare exista doua etape:


1. se urmareste rezolvarea unei probleme (implica gandirea, perceptia, memoria si imaginatia)
2. se realizeaza fixarea solutiei .
Aspectul procesual al invatarii cuprinde momente sau procesele care compun o secventa de
invatare. In activitatea procesuala se disting urmatoarele etape: perceperea materialului,
intelegerea,insusirea cunostintelor.fixarea in memorie, aplicarea ,actualizarea cunostintelor,transferul
cunostintelor.
Motivatia invatarii reprezinta ansamblul mobilurilor care declanseaza, sustin energetic si directioneaza
activitatea de invatare.Motivul declanseaza o anumita actiune, iar scopul reprezinta rezultatul scontat al
actiunii.
Conditii interne si externe
Condiii interne.
Perceptiile, au un rol important in invatare, intruct ofera materialul necesar reprezentrilor, memoriei
i gndirii, diferentieaza un obiect de altul prin reflectarea structurii i a semnificafiei.
Reprezentarile, sunt importante in procesul invatarii intruct ofer materialul necesar gndirii pentru
generalizri sub form de notiuni, legi, reguli, principii, precum i memoriei, pentru a fi folosit mai tarziu
prin actualizare.
Memoria, ca proces psihic de ntiprire i stocare a informaiei, de reactualizare prin recunoatere sau
reproducere a acesteia ntr-o form selectiv, constituie baza activitii de nvare.
Gndirea, ca proces psihosocial de reconstituire a ceea ce este unitar, de formare a conceptelor i
structurilor operaionale, de nelegere a realitii i adaptare prin rezolvare de probleme, are un rol
esenial n procesul nvrii colare.
Imaginaia este un proces de construcie a unor imagini sau idei noi, prin combinarea experienei
anterioare. Ea are un rol deosebit n elaborarea de produse noi, originale, sub diferite forme, materiale sau
ideale.
Atenia. Prin atenie se realizeaz orientarea selectiv, tonificarea scoarei cerebrale i concentrarea
proceselor psihice n scopul cunoaterii materialului de nvat, care este selectat i filtrat n funcie de
interese i motivaii. Eficiena nvrii depinde n mare msur de concentrarea i stabilitatea ateniei, de
distributivitatea i flexibilitatea ei.
nvarea colar se desfoar pe baza unor condiii interne, n cadrul crora acioneaz o multitudine
de
factori,
biologici
i
psihologici,
determinndu-i
eficiena
sau
ineficiena.

Factorii biologici, cu influene mai importante asupra procesului nvrii sunt: vrsta,
dezvoltarea mecanismelor neurodinamice ale nvrii, funciile analitico-sintetice ale creierului,

irigarea cu snge a scoartei cerebrale, particularitile anatomo-fiziologice ale analizatorilor,


starea sntii organismului, potenialul genetic, somnul i bioritmul intelectual.

Factorii psihici sunt: stadiul dezvoltrii stnicturilor cognitive, operatorii, psihomotorii, afective i
socio-morale, nivelul de inteligen, aptitudinea colar, aptitudinile speciale, spiritul de
observare etc

Eficiena invrii depinde nu numai de condiiile interne ale invrii, adic de procesele cognitive,
afective, volitive, de motivaie, atenie, interese de cunoatere, aptitudini i atitudini, ci i de anumite
condiii
exteme,
aproape
tot
att
de
importante.
Organizarea activittii de invtare este o conditie extern pentru succesul scolar, care trebuie s
nceap o dat cu fiecare lecie pentru a realiza o nvare deplin a acesteia. n acest scop, n funcie de
coninutul leciei, dup ce a realizat predarea unui obiectiv operaional, profesorul va face fixarea
cunotinelor prin chestionare oral, aplicaii practice, rezolvri de exerciii sau probleme, apoi va trece la
obiectivul urmtor, iar n final va face o fixare general, dup care va urma tema pentru acas. La anumite
lecii, va elabora fie de lucru pentru elevi, va organiza invarea n grup, stabilind relaii de colaborare i
ajutor reciproc ntre elevi. Cunoscnd ritmul de munc al fiecreia, va organiza activitatea independent a
elevilor, acetia primind sarcini concrete de lucru pe parcursul leciei, iar pentru elevii cu aptitudini va
folosi
exerciii
creative.
Condiiile externe includ i o serie de factori socio-organizaionali, temporali i psihoergonomici.
Factorii socio-organizaionali din mediul colar, familial social se refer la modalitile de organizare a
procesului nvrii de ctre scoal, profesor, familie, mass-media. Funcionalitatea spaiilor colare i
diversificarea lor n funcie de situaiile de nvare, schimbarea locurilor de nvare (cabinete, sli de
clas, laborator), atmosfera de munc din coal i din clasa de elevi, orarul colii (plasnd obiectele mai
grele miercuri i joi iar n timpul zilei ntre orele 9-12 sau 16-19), materialul didactic, tehnicile
audiovizuale i dotarea laboratoarelor i mobilierul influeneaz predarea i nvarea colar.
Principiul individualizrii nvrii trebuie s serveasc nelegerii materialului de ctre elev, sesizrii
structurii lui interne, a elementelor eseniale i a legturilor dintre cunotine, ntruct se memoreaz mai
rapid i se reine mai mult timp materialul neles i integrat n cunotinele anterioare.
Factorii

temporali influeneaz

ei

randamentul

colar:

nvarea ealonat n timp este mai eficient dect nvarea comasat;

pauzele lungi sunt favorabile nvrii unui material dificil i deci se recomand la nceput pauze
mai scurte i apoi din ce n ce mai lungi.

Factorii psihoergonomici decurg din relaia om-main, intrucat in coala modern se utilizeaz pe scar
tot mai mare tehnici audio-vizuale, calculatoare, maini de instruire si evaluare a rezultatelor, aparate,
instrumente si utilaje, folosite n diferite procese de munc.

Pe lng aceti factori, mai exista o serie de factori dintre care amintim:

factori stresani

factori fizici(zgomote puternice, aer poluat)

factori fiziologici(starea sntii, subnutriia)

factori psihosociali(suprancrcarea, relaiile tensionale) care scad randamentul colar.

Stilurile de invatare
Stilul de invatare desemneaza caile concrete prin care individual ajunge la schimbari de comportament
prin intermediul experientei traite, al reflectiei, experimentului si conceptualizarii.
Stilul de invatare ne arat calea i modalitile n care nvm; se refera la faptul c indivizii proceseaz
informaiile n diferite moduri, care implic latura cognitiv, elemente afectiv-emoionale, psihomotorii i
anumite caracteristici ale situaiilor de nvare.
Invatarea colar este marcat de diferente individuale, de stiluri diferite n care elevii invat. Exist o
mare varietate de astfel de stiluri. Elevi diferiti invat n moduri diferite. Fiecare are modul lui preferat de
a invta; fiecare parcurge o situatie de invtare n maniera sa personal; fiecare reactioneaz n felul lui n
fata unei sarcini de invtare; fiecare se angajeaz in chip personal n solutionarea problemei; fiecare are
sensibilitatea lui la anumite lucruri i ritmul propriu de invtare; fiecare i elaboreaz un stil de a gndi,
de a memoriza etc.
Dup modalitatea senzorial implicat sunt 3 stiluri de nvare de baz:

vizual;

auditiv;

tactil-kinestezic.

Atunci cnd nvm, depindem de modalitile senzoriale implicate n procesarea informaiilor. Pentru
stilul de nvare auditiv, inputul este valoros, pe cnd pentru celelalte dou, combinaia tuturor. Fiecare
persoan are un mod primar de a nva.
Stilul de nvare vizual are urmtoarele puncte tari:

- i amintesc ceea ce scriu i citesc

- Le plac prezentrile i proiectele vizuale

- i pot aminti foarte bine diagrame, titluri de capitole i hri

- neleg cel mai bine informaiile atunci cnd le vd

Stilul de nvare auditiv prezint urmtoarele puncte tari:

- i amintesc ceea ce aud i ceea ce se spune

- Le plac discuiile din clas i cele n grupuri mici

- i pot aminti foarte bine instruciunile, sarcinile verbale/orale

- neleg cel mai bine informaiile cnd le aud

Stilul de nvare tactil-kinestezic se remarc prin punctele tari:

- i amintesc ceea ce fac i experienele personale la care au participat cu minile i ntreg corpul
(micri i atingeri)

- Le place folosirea instrumentelor sau prefer leciile n care sunt implicai activi/participarea la
activiti practice

- i pot aminti foarte bine lucrurile pe care le-au fcut o dat, le-au exersat i le-au aplicat n
practic (memorie motric)

- Au o bun coordonare motorie


Dup eficien, nvarea poate fi: receptiv-reproductiv, inteligibil, creativ ;
Dup modul de organizare a materialului de invat, distingem: nvare programat euristic,
prin modelare rezolvare de probleme, deductiv analogic pe secvene operaionale algoritmic,
prin descoperire inductiv,

Dup operaiile i mecanismele gndirii implicate n nvare, deosebim: imitare, prin condiionare
operant condiionare reflex prin descriminare asociere verbal prin identificare nvare prin observare

n funcie de coninutul nvrii, adic de ceea ce se nva, deosebim: nvarea senzoriomotorie (nvarea deprinderilor), invarea cognitiv (nvarea noiunilor nvarea afectiv
(nvarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor) nvarea conduitei moral-civice
Forme de invare
nvarea spontan, neorganizat din cadrul familiei sau al profesiunilor invarea scolar se
caracterizeaz prin aceea c are un caracter sistematic, organizat, este dirijat de ctre profesor, se
realizeaz cu ajutorul unor metode i tehnici eficiente de nvare respectnd principiile didactice i este
supus feed-back-ului, pe baza verificrii i evalurii permanente a rezultatelor obinute de elevi, fiind
ameliorat prin corectarea greelilor.
nvarea social const n insuirea experienei social-istorice de ctre tnra generaie, n scopul

formrii comportamentului social. Exist de fapt, dou forme mari de nvare n care se ncadreaz toate
tipurile analizate mai sus: spontan i sistematic.
Profesorul trebuie sa evalueze corect diferite stiluri de invatare si sa elaboreze lectii care sa se adreseze
acestor stiluri; sa permita fiecarui copil sa invete folosind stilul sau specific. De exemplu, copilul
reflexiv nu trebuie facut sa se simta prost pentru ca este mai incet decat colegul sau, mai impulsiv.De
asemenea, profesorii trebuie sa stie ca stilul de invatare se intareste prin practicarea unor tehnici sau
strategii de invarare specifice fiecarui stil.