Activitatea primei zile de practica s-a desfasurat pe campul
didactic al U.S.A.M.V.B.
Pentru inceput ni s-au citit regulile de protectie a
muncii,apoi am format echipe de 3-4 persoane pentru a evalua productia probabila a graului. Evaluarea productiei probabile se efectueaza in scopul cunoasterii si urmaririi evolutiei culturilor,precum si determinarii cantitative si calitative a productiei. Importanta evaluarii consta in faptul ca se cunoaste nivelul recoltei ce urmeaza a se obtine astfel incat se pot face diferite calcule,se pot lua decizii organizatorice privind orgranizarea recoltatului,trasportul si depozitarea recoltei. Fiecare echipa a avut de numarat spicele de pe 1m 2 grau,delimitare facuta cu ajutorul unei sfori.Apoi s-au cules cate 10 spice,de diferite marimi,la care s-au numarat boabele,iar totalul boabelor obtinute se imparte la numarul de spice,obtinandu-se numarul mediu de boabe in spic. Pe baza numarului mediu de spice pe m2 si a numarului mediu de boabe in spic si cunoscand MMB la grau,se calculeaza productia medie la hectar dupa formula: Pp(kg/ha)=(Nsp+Nb+MMB)/100 Pp-productia probabila (kg/ha) Nsp-numarul de spice ,m2 Nb-numarul mediu de boabe/spic MMB-masa a 1000 de boabe (g)
Analiza elementelor productivitatii
In a doua zi de practica am evaluat riscurile de poluare cu
nitranti a apelor de suprafata si a celor subterane dintr-o ferma din judetul Alba cu suprafata de 50ha in care am gasit in structura culturilor urmatoarele specii de plante:fasole(12ha),grau(10ha),porumb siloz(8ha),mazare furajera(8ha),orz(7ha).De asemenea pe suprafata fermei se gasesc si 5ha de pasune. Efectivul total al animalelor existente la ferma este de 8 vaci,suprafata de pasune necesara fiecarui animal fiind de 0.64 ha/animal. Solul pe care se gaseste este de tip cernoziom argiloiluvial,textura mijlocie si structura glomerulara. Clima caracteristica zonei este temperat continentala,cu temperaturi medii anuale cuprinse intre 9 si 12,5 0C,iar precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 400 pana la 600mm cu distributie neuniforma. In continuare am intocmit un tabel al rotatiei culturilor:
Schema exploatatiei
Pe baza datelor primite am constatat ca exista unele
probleme,si anume: -lipsa canalizarii -depozitarea ingrasamintelor chimice foarte aproape de locuinta -depozitarea gunoiului de grajd la o distanta prea mica de caalul de irigatie -administrarea incorecta a fertilizantilor organici -aplicarea principiilor agriculturii durabile fara un minim de cunostinte necesare.
Pentru calculul dozelor optime de azot(N),fosfor(P5O5) si
potasiu (K2O) am folosit urmatoarele formule: Doza N,P5O5,K2O(kg/ha)=Y*CSP*100/CU*I unde Y=productia scontata,t/ha CSP=consumul specific de N,P5O5,K2O pe tona de productie principala (kg N/t,kg P5O5/t,kg K2O/t) CU=coeficient de utilizare a N(50%),P5O5(25%),K2O(60%) din ingrasamant,% I=indicele de corectie al dozei in functie de starea de aprovizionare a solului. Doza de ingrasamant brut kg/ha=Doza N,P5O5,K2O(kg/ha)*100/Cs.a.
Cs.a.=continut in substanta activa (%)
De asemenea m-au ajutat si urmatoarele tabele:
Am incheiat ziua elaborand planul de gestiune al
materialelor fertilizante la nivel de parcela si la nivel de ferma pentru a limita potentialele riscuri.