Sunteți pe pagina 1din 235

Fericita domniia

Jul

Vasi/ie Vod, In

care de au fostu cindva aceastd tara In


tot binele i bivsug i plind de avutie,
Cu mare fericiie si tragdnata pnd la 19
ani, in dzilele acestii domnii au fostu".
MIRON COSTIN

Caci fiind el Vasile Lupu atit de maret, priceput i plin de rivna in cirmuirea sa, vrea sd fie recunoscut, pretuit
sldvit, fdra atitea ceremonii 4i congre-

gatii ; si daca trece drept foarte puter-

nic, dupd cum si este, atunci si el pretinde sit* fie onorat cu scrisori din partea unor principii si fete de cea mai
mare cinste".

MARCO BANDINI

Vasile Voda cladeste putin

cu un
cu politica si cu firea lui, mai mult pentru gloria decit pentru folosul obstesc".
lux

covirsitor, prin

si

urmare, in legatura

NICOLAE IORGA

Domnul e iubitor de culturd

vios, introduce tiparul,

evlalntemeiaza
o

scoald superioard, ridica Idcasuri dumnezeiesti, care stirnesc admiratie... In ta-

VASILE LUPU

www.dacoromanica.ro

DOMIT AL MOLDOVEI 1634-1653

tul, o figurd pregnanta de mare interes,


o viatA care poate respira un adevdrat
roman senzational ; o domnie bine carac-

terizata, ocupind un loc insemnat

In

istoria Nioldover.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro

.;
,

'

'."-,,;,..;',,'

. ,.
.

I.

',

'4-

www.dacoromanica.ro

V ASI_LT LUPU
Domn al Moldovei (1634-1653)

www.dacoromanica.ro

Vasile Lupu, Prince of Moldavia (1634-1653)

Bunn am r0C110Aapb P/102AaBiLR (1634-1653 rr.)

ISBN 973-27-0205-2

EDITURA .ACADEMIEI ROMANE


R 79717, Bueureti, Calea Vietoriei 1'25
www.dacoromanica.ro

Cuprins

CUVINT NAME

LISTA ABRE VIERILOR

INTR ODUCERE

11

CAPITOLITL
APIT OLUL

ORIGINEA SI FAMILIA LUI VASILE LUPU


VASILE LUPU INAINTE DE DOMNIE . .

CAPITOLUL III : VASILE LUPU, DOAIN AL MOLDOVEI

A. Politica internd

21

41

49
49

1 Dezvoltarea economicg a tgrii


2 Organizarea puterii de stat. Dernnia si

49
Ff at u 1

domnesc

58

3 Relatiile domniei eu boierimea

71
79

toresti. Crearea legiuirii serse (1646)


6 Grija pentru organizarea armatei tgrii

90
99

4 Pozitia domniei fat de tarnime si orkeni . .


5 Mgsuri pentru modernizarea organizrii judecg7 Sprijinul acordat bisericii Moldovei
B. Politica externei
CAPITOLUI IV: CULTURA A1OLDOVEI IN

TIIIIPUL LUI

VA SI LE LUPU

1 Crearea inv s. o mintului superior

2 Introducerea tiparului In Moldova


3 Dezvoltarea stiintei si literaturii
4 Nivelul creatiei artistice
5 Relatiile cu Orientul ortodox
CAPITOLTIL V:

111
121

CRIZA POLITICA DIN MOLDOVA DIN 1653


PIERDEREA D OAINIEI

162
162
165
108
174
188
194

CAPITOLUL VI: EXILUL LA CONSTANTINOPOL SI SEIRSIIUL LUI VASILE LUPU

213

C ONCLUZII

222

RESUME

227
5

www.dacoromanica.ro

Cuant inainte

Vasile Eupit a fost unu/ din pulinii domni ai Moldovei care pizza 'in prezent s-a bucurat doar in mica nzasztrii de atenpia istoricilor pi despre care
s-a scris cel mai Tulin pizza acum ; mai mat, nu exista o monografie cu
&trader biografic, lucrare care sci reflecte nu faunal: marea lui personalitate, care a stat n atenlia contemporanilor sai, dar sa fixeze pi locul ce i se
cuvine in istoria poporului roman, in contextul european. Lucrarea de PA
biografie care i s-ar fi cuvenit de mult timp fostului domn al Moldovei,
cuprinde totodata o fresca analitica a societalii Moldovei din perioada de
mijloc a evului mediu, Cu toate implinirile i carenfele ei firepti. Viata
domnia lui Vasile Eupu sint un adevarat instrument de cercetare istorica pentru cunoapterea epocii in care acesia s-a impus in fala contemporanilor si, deoarece fostul domn al Moldovei a aparlinut integral acestei epoci
prin ideile i faptele sale, influentind pi,uneori, hotirind chiar istoria statelor vecine Moldovei.
Cind afirmihn ca. fostul domn a fost nedreptalit de specialipti, ne gindim la faptul
unii din aceptia l-au privit ca pe un strain venit de aiurea vi impamintenit 'in Principatele romcine intr-o anumita conjunctura istoricci. Cei care au fcieut astfel de afirmatii au avut n vedere temperamentid saic impulsiv, conzportarea severa;, insupirile sale morale care reflec-

tau un spirit de coloratura bizantina. Vasile Lupit a nazuit intreaga sa

vialci la prosperitatea neamului Sei 'It, la erearea unei noi dinastii in Moldova
ca Movileptii care-I precedaser la 'implinirea unor dorinte fierbinti de mirire pi strillucire fara precedent, avind ca model pe binefa;ca;torid sc7u Radu Mihnea, dar mai ales pe monarhii din Bizanj. De aceea,
in fala istoriei, Vas ile Lvpu a rcimas un conducator de tara; ambilios peste nicisurit, calcluzit de ideea vfptuirii unei uniuni dinastice n trile romane, ca instrument al consolidarii stapinirii sale ; in acelapi timp el s-a
doy edit a fi un iubitor de cultura pi aria precum pi un ocrotitor neobosit
al bisericii i dogmei acesteia. Fritz faptcle sale el s-a ridicat cu nvtat cleasup ra vtultora dintre inaintapii si, chiar daca multe din carentele compor tarii sale i-au umbrit vneori stralucirea de monarh.
Au fost
istorici care, analizind politica externa promovata de
Vasile Lupu fata de Matei Basarab, donanul Tarii Romanepti, n-au ezitat
califice pe acesta drept un aventurier", al ctirui scop in sine a fost
numai acapararea tronului
vecine, pe de o parte, iar pe de alta un
supus docil" al Inaltei Potli, care a primejduit in acest Jet lupta poporului roman impotriva dominatiei otomane. Analizind viala pi domnia sa am
constatat
Vasile Eupu nu a fost vn aventurier asemenea unor pretendenli la tronul Principatelor ronitine, atit de numeropi n secolele XVI pi
XVII, cleoarece timp de aproape &ma decenii el s-a dovedit a fi ca metre
dregator, sub domni care l-au precedat, un valoros om politic in rizulul bo7

www.dacoromanica.ro

ierimii, iar alte aproape cloud decenii, ca domn al Moldovei, un priceput


conduceitor de taria, contribuind la prosperitatea economicei, politica' pi cul-

turala a supupilor sai. Comparat Cu contemporanul MU Matei Basarab,


el l-a depapit in multe privinte pe acesta prim, calitagle sale de abil diplomat, actiunile sale impunindu-1 in fata contemporanilor ca un mediator
abil pi hotarit sa restabileascei pacea in raseiritul Europei intre statele vecine cu fara sa, angajate in, confrunteiri militare singeroase. De asemenea,
el nu a fost un umil supus al Inaltei Porg, deoarece a cutezat sa adere
in secret la aliantele politice pi militare inch,eiate intre domnii farilor romane, aliante avind un caracter defensiv antiotoman ; mai mult el a aderat chiar la un proiect de coalitie antiotomanei elaborat de marile puteri europene din pargle reisaritene ale continentului nostru.
Desigur ca, despre Vasile Lupu se mai pot spune multe lucruri pro
pi contra, de vreme ce fill84i aceasta personalitate istorica a sccolului al
XVII-lea a fost plinei de contradictii in ceea ce privepte pozifia Ma de
unele probleme importante ale epocii sale. De aceea in intentia de a ne apropia cit mai mult de adeveir, 'in investigaga noastra de aproape un dece-

niu efectuatii asupra vietii, fi domniei lui in m,od analitic, am folosit o foarte
bogatei literatura de specialitate, valoroase documente recent publicate, dar
mai ales inedite, pi am abordat noi aspecte privind aceastei temei, de exemplu politica sa interna. Toate acestea ne-au permis sei analizeim personalitatea lui Vasile Lupu fintr-o nouel lumina, din care rezultei al Vacile Lupu
n-a fost mai prejos cleat contemporanul salt Matei Basarab, domnul Tarn
.Romanepti, in privinta contributiei aduse la prosperitatea poporului ronicin

pi a Moldovei 'in special, pe care a condus-o timp de aproape cloud decenii.

Nu putem inch,eia aceste rinduri inainte de a exprima pe aceastei cale gratitudinea noastra colegilor : Paul Cernovodeanu, de la Institutul de
Istorie N. Iorga", Ana Dobjanschi pi Vacile Sintion de la Muzeul de Arta al Roma'niei, Nistor Cio can de la Institutul de Istorie pi Arheologie
A. D. Xenopol" din Iapi, precum pi redactorilor din Redactia de istorie
a Editurii Academiei Romane, care prin referatele lor ptiintifice, prin sugestiile pi propunerile facute au facilitat munca autorului de a definitiva
textul. Totodatei ne exprimeim un pios omagiu celeia care a fost profesoara de istorie Victoria Serban dispei rutei dintre noi relativ recent (1988),
care ne-a creat bate condigile pentru elaborarea lucrarii pi ne-a incurajat
in sustinerea unor teze noi privind viafa pi domnia fostului domn al Molclovei, ce a feicut obiectul cerceteirii, de fatei.

15 decembrie 1989
AUTORUL

www.dacoromanica.ro

Lista a brevierilor

Periodice
AARMSI
AIIAC

AIIAI
BCMI
BOB
CI
CL
MMS

RA

RI

RIAF
RIR
R 1st.
RM,

SAI

Analele Academiei Romne Memoriile Sectiunii Istorice.

= Anuarul Institutului de istorie i arheologie Cluj.


= Anuarul Institutului de istorie i arheologie A.D. Xenopol" din Ia0.
Buletinul Comisiei Mon-umentelor Istorice.

= Biserica Ortodox Romn.


Cercetlri Istorice.
= Convorbiri literare.
= Mitropolia Moldo-vei i Sucevei.
Revista arhivelor.
-= Revista de istorie.
= Revista pentru istorie, arheologie i filologie.
= Revista istoricl romnl.
Revista istoric.
= Revista Muzeelor ; din 1974 Revista muzeelor i monumenteior.
= Studii i articole de istorie.
Studii i materiale de istorie medie.

Lucreiri (Culegeri de documente, cronici, monografii, sinteze

instrumente de lucru, bibliografii etc.).

= I. Bianu i N. Hodo, Bibliografia romaneascei veche, vol.

BRV

IV.
Ceileitori straini despre
romanel vol. IV VII,
Bucureti, 1973 1982.
Carte romneased = Carte romaneascei de invaTeiturd. 1646, Bucureti,
1961.

= Miron Costin, Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucure0i, 1958.


Dobjanschi, Simion = A. Dobjanschi, A. Simion, Arta in epoca lui VaCo st in

Dir

sile Lupu, Bucureti, 1979.


_Documente privind istoria Romilniei, sec. XVII, A. Moldo-

va, vol. I
1951

V; B. Tara Romneasc, vol. I

IV, Bucurcti,

1957.

DRH, A = Documenta Romaniae Historical A. Moldova, vol. XIX


XXII, Bucureti, 1969 1974.
9

www.dacoromanica.ro

Ghibilnescu, Ispisoace = Gh. Ghibilne6cu, Ispisoace

zapise, Iai

Hui, 1906 1933.


Ghibilneseu, Surete = Gh. GhibAnescu, Surete pi izvoade, Iasi
1906

1935.

Hui,

Hurmuza,ki Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria


rometnilor, I
XXI, supl. II IV, Bucuresti, 1887 1910.

Hurmuzaki, Fragmente = Eudoxiu de Hurmuzaki, Fragmente din istoria


rometnilor, vol. III, Bucuresti, 1900.
Iorga, Acte pi fragmente = N. Iorga, Acte pi fragmente privitoare la istoria
romanilor, vol. I III, Bucuresti, 1895.
Iorga, Geschichte = N. Iorga, Geschichte des rumanischen Vol/ces in Rahmen seiner Staatsbildungen, Gotha, 1905.

Iorga, letona = N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. VI, Bucuresti, 1938.


Iorga, Studii pi documente = N. Iorga, Studii pi documente cu privire la
istoria romdnilor, vol. I XXXI, Bucuresti, 1901 1916.
letona Rometniei = Istoria Romattiei (tratat), vol. III, Bucuresti, 1964.
Missail, Epoca = G. Missail, Epoca lui Vasie Lupu pi Matei Basarab,

domnii Moldovei piTerii Rometnepti? 1632


1654, Bucuresti, 1866.
Neculce = Ion Neculce, Opere, ed. G. t,rempel, Bucuresti, 1982.
Olteanu, erban. = t. Olteanu, C. erban, illeptepugurile din Tara Ro-

meineascci pi Moldova in emit mediu, Bucuresti, 1969.

Radu Popescu = Radu Popescu, letona domnilor 7nii Itom'dne$ti, ed.


C. Grecescu, Bucuresti, 1963.
= Relaliile istorice dintre popoarele U.R.S.S. pi Romania In vea-

cul al XV-lea

inceputul celui de al XVIII-lea. Documente pi

materiale in 3 volume, Moscova, 1965

1970.

Veress, Documente = A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei pi Teirii Romdnepti, vol. I XI, 1929 1933.
Xenopol, letona = A.D. Xenopol, letona romanilor din Dacia traianei,
vol. IV, Iasi, 1891 ; vol. VII, Bacuresti, 1929.

www.dacoromanica.ro

Introducere

In istoria medievala a popolului roman sint putine personalitati care au


/eusit sit se impunit si sa stinuie in amintirea contemporanilor si a generatiilor urmatoare pi in faptele lor de exceptie cunt a fost Vasile Lupu,
domnul Molclovei de la mijlocul secolului al XVII-lea. Cercetrile de
ping, acum au stabilit, in linii generale, ca in timpul salt toate compartimentele vietii sociale din Ora mule a donmit aproape doua decenii
au cunoscut o deosebitit inflorire ; cit priveste cultura ea a lamas pina
azi oglindita prin opere de neegalat, mai ales in domeniul artelor plastice si arhitecturii. Totodata, investigatiile istoriografice au relevat faptul,
mai putin cunoscut, ca el a fost si un abil diplomat, care a reusit sit se
faca prezdat in cele mai importante probleme ale relatiilor internationale
din vremea sa.
Din aceste motive domnul Moldovei S-a bucurat de o deosebita
atentie din pa/tea contemporanilor si inca din timpul vietii, atit in tara
cit si peste hotare. Astfel, intr-un Prognosticon al lui I. Huebner (Sibiu,

1654), se relateaza cum in 1639 Vasile Lupu a incercat sit turbure"

Tara Romaneascit si CUM a fost respins de donmul acestei tari cu pierden i insemnate 1. Din acelasi an s-a pilstrat si o cronica rimatiti apartinind prelatului romn loan Caioni, de la m-rea
privind
sfirsitul dramatic al domniei lui Vasile Lupu 2 in urma bataliei de la
Finta. De asemenea, in anul 1655 si mai tirziu in 1657, au aparat doul
brosuri privind criza politica din Moldo-va din 1653cind el a pierdut
tronul , una la Levocea si alta la Brasov, in care Vasile Lupil era prezentat ca fiind un om. viclean, increzut s,i neastimparat" 3. Poi ani mai
tirziu, in 1659, aparea la Amsterdam o istorie a Poloniei, a lui A. Cellarius, in care autorul prezenta pe larg douit evenimente din timpul domniei lui i anume jaful tatarilor in Moldova din 1650 si alianta matrimoniala dintre familia lui Vasile Lupu i familia lui Bogdan Hmelnitki,
hatmanul cazakilor zaporojeni 4.

Puternica personalitate a lui Vasile Lupu a stamit in constiinta

conternporanilor i dupiti moartea acestuia. Astfel, intr-un Kurt tratat de

istorie universala, aprut la Paris in 1665, apartinind lui G.S. Duverdier, se telateaza despre conflictul dintre acesta si Matei Basarab, domnul TAxii Romanesti, din 1639 5, iar in alta public ape avind caracterul
unei istorii universale, purtind titlul Theatrum Eti? opaeunt (FrankflutA. Veress, Bibliografia ronAno-ungard, I, Bueuresti, 1931, p. 86-87.
Craciun, Cronica rimatd a lui loan Cajoni din 16.)4 despre
ln AIIAC, 1961, p. 237-244.
2

lui Vasile Lupu,

3 A. Veress, op. cit., I, p. 88-90, 93-94.

4 A. Cellarius, Regni Poloniae magnique dueatus Lituaniae, Amsterdam, 1659, p. 365.


5 D. S. Duverdier, Abbreg de Phistoire des Turcs, III, Paris, 1665, p. 539.

11

www.dacoromanica.ro

-am-Main, 1663 1685), au fost inserate amAnunte privind unele aspecte


ale politicii sale externe i anume relatiile cu Polonia si cu cazacii zaporojeni, precum i eriza politic5, din 1653 8. Tot atit de interesante sint
apoi relatkile cuprinse intr-o istorie a Ungariei aprut la Paris in 1688 7,

intr-o istorie modern a Europei de E. W. Happel, aprut la Ulm


in 1692 8, intr-o istorie a Imperiului otoman apkut la Paris in 1685,
rnult apreciat de contemporani la vremea respectivA9, precum si In

all/ istorie a Imperiului otoman, apitrut la Amsterdam in 1697 -t, care


cuprind noi date despre criza politic din Moldova din 1653, despre viata la curtea domneasc din Iasi din vremea sa, precum si relatiile lui cu
Tara Romneasc. In fine, credem c.5, este necesar de amintit o carte
cuprinzind istoria Ungariei de Fr. Kazy, apkut5, la Trnava In 1737, adic la trei sferturi de secol de la disparilia sa, care subliniaz5, contributia lui la dezvoltarea InvtmIntului superior In Moldova si la sprijinul pe care l-a acordat bisericii din Moldova si celei din Orientul ortodox I'.

Cum era si firesc, personalitatea lui Vasile Lupu a stkuit i in

constiinta conternporanilor si din Moldova. In acest sens se impun mai


Inti pkerile lui Miron Costin, exprimate in Letopiselul
Moldovei
de la Aron Vodei incoace. Iat cum incepe aceast expunere a domniei
lui Vasile Lupu : Fericit domniia lui Vasilie vod, In care, de au fostu
cindva aceast5, tara in tot binele i bivsug i plin de avutiie, cu mare

fericiie i trgnat pina la 19 ani, in dzilele acestii domnii au fostu.

In anii dentin cu prepusuri de nepace iar intre lesi i intre turci, iara
apoi, dup5, trei-patru ani, deschizindu-si calea Impktiia Turcului asupra persului cu soltan Murat pentru Vavilonul, aicea aceste prti de mare paci i 1initi i mare fericii era" 12 In secoiul al XVIII-lea cronicarul Ion Neculce avea s se refere in cunoscutele sale 0 sama' de cuvinte la unele aspecte din domnia lui Vasile Lupu i anume la politica sa fiscal, la relatiile sale cu Polonia si cu Imperiul otoman,
la raporturile sale cu clerul trii, la planurile privind viitorul fiului su
Stefnit. Este de presupus ca informatiile cronicarului, nepot de fiic
al lui Iordache Cantacuzino, fost mare vistier in sfatul domnese al Moldovei pe timpul fostului domn, provin tocmai de la aceast ruda a sa
cuprind mult adevr '3.
Mai putin bogate In stiri, dar totusi necesar a fi cunoscute, sint
cronicile muntene ale lui Stoica Ludescu i Radu Popescu, ambele continind date privind In special leg'turile lui Vasile Lupu cu Matei Basarab, domnul Trii Romanesti. Asa de exemplu, In prima sint inftisate
cele dou crize politice din 1637 si 1639 din relatiile Moldovei cu Tara
Romneascl, apoi complotul din 1653 prin care Vasile Lupu a fost scos
din domnie, incheiat cu btlia de la Finta. De asemenea, este prezentata campania lui Gheorghe Stefan din vara aceluiasi an In Moldova, ase-

'

Theatrum Europaeum, VI, Frankfurt am Main, 1663, p. 118-122; VII, 1685, p. 323,
413-418.
7 Histoire et description da Rogaume de Hongrie, Paris, 1688, p. 300.
E. W. Happel, Historia modernae Europae, Ulm, 1692, p. 252.
9 Paul Ricaut, Histoire des trots derniers empereurs des Turcs depuis 1623 jusqu' 1672, I,

Paris, 1682, p. 154-155.

Vanel, Abreg nouveau de l'histotre gnrale des Turcs, I I I, Amsterdam, 1697, p. 535-536U A. Veress, op. cit. , p. 195.
ls Costin, p. 108.
13 Neculce, p. 177-185.

12

www.dacoromanica.ro

diul Sucevei i refugiul lui Vasile Lupu la tatari i apoi la Constantinopol14. In cea de-a doua, autorul furnizeaza mai multe amanunte relatiy la aceleasi evenimente. Printre altele, acesta arata cum au fost implicati boierii Caragea in criza politica,' din 1639 si boierii Cantacuzini in
evenimentele din 1653. Din relatarea cronicarului rezulta ca el ar fi ob-

tinut unele informatii de la boierii moldoveni refugiati la curtea lui


Matei Basarab 15.

cronicile interne din Transilvania coniiin referiri la clomnia


personalitatea lui Vasile Lupu, dar mai ales prin prisma intereselor
Gheorghe Rakczi I si Gheorghe Rak6czi II. Astfel, cronicarul
zas George Kraus, notaral orasului Sighisoara, in Cronica Transilvaniei
condamna abilitatea diplomatica a domnului moldovean din timpul crizei politice din 1639, dar saluta participarea trupelor sale in Razboiul

de 30 de ani alaturi de cele din Transilvania si Tara Romaneasc', in


fine, justifica necesitatea complotului din primavara anului 1653 care
dus la detronarea lui Vasile Lnpu i descrie cu multe amanunte

Sucevei, probabil pe baza mrturiilor unor participanti directi16.


eeea ce-1 priveste pe cronicarul maghiar Janos Szalardi, autorul &Midi
-magh,iare de jale, acesta, 11 considera vinovat pe Vasile Lupu de esuarea
mentinerii pacii intre Moldova si Transilvania. Tot el prezinta cu multe
.amanunte solia transilyaneana la Iasi, menita s incheie o alianta politico pe calea castoriei lui Sigismund, fiul lui Gheorghe Rak6czi I, cu
um din fiicele lui Vasile Lupu. In ceea ce priveste criza politica din 1653
din Moldova, cronicarul amintit sustine ca la originea ei ar fi fost doTinta lui Yasile Lup-u de a uzurpa conducerea politica din Transilvania
si Tara Romaneasca In scopul de a unifica cele trei tSri romanesti. In.
eronica se mai dau amnunte interesante despre asediul Sucevei i moartea lui Timus Hmelnitki, aparatorul cet54ii17. De asemenea, stiri despre
Vasile Lupu i domnia lui in Moldova, pe cit de nunieroase pe atIt de
interesante si valoroase, se mai intilnesc in alte cronici din Transilvania,
ea, de exemplu in cele apartinind lui loan Sigerus, Gabriel Haller, Ioan
Kemeny, Francisc Nagy Szabo, 1VEartin .Albruch, Mihail Hermann, Andrei Oltardinus, Laurentiu Kusch, David Rozsnyai, Martin Schuller 18
Tot atit de interesante sint i tirile cu privire la domnia lui Vasile
Mupu, continute de cronicile ucrainiene din secolele XVII XVIII:
,Culegerea istoria, Scurtcl descriere a Rusiei mid i Cronica martorului ocular, analizate pe larg de istoricul M. Dan, care contin o serie de preprivind relatille domnului Moldovei cu Bogdan Hmelnitki, hatmanul caza,cilor zaporojeni, preeum i cu regele Poloniei in 1650 1653,
In legatura cu faptul c Vasil Lupu a optat pentru fiecare din acestia
In functie de conjunctura politica favorabila tarii
Istoria Tdrii Romdnesti, 1290-1699. Lelopisaul cantacuzinesc, ed. C. Grecescn
D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 107-113.
14 Radu Popescu, Istoriile donmilor Tdrii Ronutnesti, ed. G. Grecescu, Bucnresti, 1963,

p. 101-108.
16 G. Kraus, Cronica Transilvania 1608-1665, ed. G. Duzinchlevici, E. Reus-MIrza,
Bucuresti, 1965, p. 96-97, 153.

17 L. Borcea, Romdnii in Cronica de jale" alai Than Szalardi, In Grisia", 1974, p. 145 168.
" I. Crdciun, A. Die, Repertoriul memuscriselor de croniei interne sec. XVXVIII, Bumre.,ti, 1963, p. 271-272, 279, 312; Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, VI, Brasov, 1915,

p. 41-47, 49-60, 72-76, 112-117, 125-144; Neagoe Popea, Memoriile lui Kemeny (Tradu-

cerea i adnotarea pasajelor privitoare la roman, Bucuresti, 1900.


cronici ucrainiene (1648 1782 ),
" M. Dan, 41iri privitoare la istoria feirilor rom0ne
In SMIM, II, 1957, p. 205-288.

13

www.dacoromanica.ro

Nu putem incheia trecerea in revista' a cronicilor interne si straine


privind viata si domnia lui Vasile Lupu, fara a aniinti pe cele turcesti
apartinind lui Kiutip Celebi, Ilasan Vegihi si Ravdat til Ebrar, in care
sint referiri la crizele politice din anii 1637, 1639 si 1653, la ecoul aces-

tora in eercurile politice din Constantinopol. De asemenea, se arata e in.


1639 armata lui Vasile Lupu a fost atacata de munteni in timpul noptii,
lar in 1653, In ajunul crizei politice din Moldova, domnia, lid Vasile Lupu

se bucura de stabilitate datorita, armatei si averii personale a domnului 20.

O categorie deosebita de izvoare externe privind pe Vasile Lupu si


epoca ga o constituie jurnalele calatorilor straini de la mijlocul sec.
XVII-lea, in cave se pagtreaza stiri foarte valoroase relativ la organiza
rea interna a tarii Moldovei, la viata culturala, ceremonialul si protocolul diplomatic de la curtea domneasca, la eriza politica din 1653. Marturiile de acest gen apartin unor misionan i franciscani si iezuiti (Niccolo
Barsi, B. Bassetti, P.B. Bacsici, P. Bolie, Marco I3andini, P. Parcevici,
Spera .s.a.), prelati de rit ortodox (Paul de Alep), negustori englezi
(R. Bargrave), diploman suedezi (I. Mayer), maghiari (I. Kemeny)
rusi (A. Sullanov) 21.
In ceca ce priveste doemnemtele interne si externe, ele sint extrem

de numeroase, dar numai in mica' masura publicate pina actun. Totusi,.


In sec. al XIX-lea si la inceputul secolului nostru, din initiativa unor
istorici insufle-0.n de dorinta de a introduce In circuitul stiintific valoroase materiale documentare privind trecutul poporului romlin in evuI
Mediu, au apiirut eiteva colectii in care se Intilnese multe stiri despre
Vasile Lupu si epoca sa. Asa de exemplu, Oh. GhibAneseu a publicat
cloua colectii de documente interne : Ispisoace i zapise i Surete i izvoade 22, iar Theodor Codrescu colectia Uricariul 23, care euprind nu.meroase informani in legatura cu proprietatea boiereasca, tariineasca si oraseneasca din MoldoN a la mijlocul sec. al XVII-lea, precum si date interesante clespre conditiile formarii domeniului boieresc si ale destramarii
proprietatii razesesti in acea, vreme. In ceca ce priveste docuinentele publicate de N. Iorga, in eolectiile Studii i documente si Acte i fragmente
cu privire la istoria rom,einilor 24, cele mai multe stiri eare reflecta' epoca,

lui Vasile Lupu privese puntica externa a donmului si, in special, relatiile sale cu vecinii i eu alte state.
De un real folos pentru cunoasterea relatiilor externe ale Moldovei
din prima jumatate a sec. al XVII-lea sint i documentele publicate in
colectia de prestigiu european Documente privitoare la istoria romlinilor
culese de E. de Hurmuzaki, in care a fost inclusa o buna parte din corespondenta politic i diplomatica a lui Vasile Voda, cu monarhi
oameni politici din diferite tari precum si unele rapoarte diplomatice ale
ambasadorilor din Constantinopol, Venetia, Varsovia, Viena, Paris, Ber,
lin relativ 1 situatia Moldovei in anii 1634 1653 25. De altfel, liniile
24 M. Guboglu, Cronici turcesti privind tirite romeine, sec. XV IIinceputul sec. XVIII,
Bucuresti, 1974, p. 95, 103, 171, 269; M. Guboglu, M. Mehmed, Cronici turcesti privind farileronalne. E'xtrase, sec. XV mijlocul sec. lt VII, I, Bucuresti, 1966, p. 558.
Caleitori strclini, V, p. 69-508; VI, p. 24-103; VII, p. 48-55.
Ghibnescu, Ispisoace; GhibAnescu, Surete.
23 Theodor Codrescu, Uricariul, I XXV, Iasi, 1853-1897.
24 Iorga, Studii si documente; Iorga , Acte si fragmente.
Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro

directoare ale politicii externe promovata de Vasile Lupu mai pot fi surprinse i in colectia de documente elaborata de A. Veress, care cuprinde
tiri privind, in special, relatiile dintre trile romne, provenite nu nu-

mai din corespondenta oficial, dar si din cea particulara a diferitelor


-personalitti politice contemporane, stiri care completeaza In mod armonios pe cele din colectia Hurmuzaki 28 La acestea se mai pot adauga
o parte din corespondenta lui Vasile Lupu cu monarhii rusi circa 30
-de scrisori dintr-o colectie de documente cu un profil special elaborata de istoricii romni i sovietici In urma cu mai bine de un deceniu 21,
precu.m i documentele publicate prin diferite periodice de specialitate de
istoricii T.G. Bulat 28, A. Decei 29, C.A. Stoide 39 menite s clarifice une-

le aspecte ale relatiilor lui Vasile Lupu cu otomanii, cu principii din

'Transilvania i Tara RomAneasca i chiar cu unii din marii si dregtori.


In ultimele trei decenii au fost intreprinse cercetari siAternatice in.
arhivele din tara menite sa scoata la lumina materialul documentar me-

(lit privind istoria Moldovei In evul mediu, In general si pe vremea lui


Tasile Lupu in special. 0 mare realizare In acest sens este publicarea
Catalogului de documente interne aflate la Arhivele Statului din Bucuregi,

insotit de un Supliment In care au fost incluse, cu ample rezumate, aproape 1 400 documente privind epoca lui Vasile Lupu 31. 0 alta initiativ laudabill o constituie inceperea publicarii documentelor interne
din. Moldova epocii respective in cunoscuta colectie Documenta liomanige

Historica. In urm' cu peste un deceniu a aparut primul volum, care ellprinde pentru perioada aprilie-decembrie 1634 peste 220 documente edite
i inedite 32. In fine, merita s fie amintit volumul de documente aprut In colectia Moldova 'in epoca feudalismului, publicat in 1982 de istosicii sovietici, si care cuprinde stiri din primii sase ani de domnie ai lui
Tasile Lupu In circa 95 documente 33.

Mai trebuie aratat c, totusi, tezaurul documentar al Arhivelor

Statului din Bucuresti si al filialelor din tara contine Inca multe izvoaie inedite privind domnia lui Vasile Lupu, In original si microfilmate
.(provenind, In acest din urma caz, din mai multe Oh europene). Afirmatia este valabila si In cazul fondului de manuscrise si documente straine aflate la Biblioteca Academiei Romne ; In lucrarea de fata utilizam
in bun paste inforrnatiile documentare recoltate din aceste fonduri.

Cum era de asteptat, tinind seama de pregnanta amintire pe care


a lasat-o in constiinta contemporanilor sai si a generatiilor ce au urmat
de atunci incoace, domnia lui Vasile Lupu se reflecta In istoriografia moderna romneasca Inca de la inceputurile acesteia, in urma cu mai bine
28 Veress, Documente.

27 Relafitle, II, Moscova, 1966.


28 T. G. Bulat, Din corespodenfa lui Vasile Lupu, Matei Basarab ;i Gheorghe Stefan cu
Iano; Kemeny, principele Ardealului, In R Ist., 1926, p. 257-264.
n A. Decei, Relaftile lui Vasile Lupu i Matei Basarab cu Poarta in lumina unor documente
durce; ti inedite, In AIIAC, 1972, p. 49-84.
88 C. A. Stoide, Date not cu privire la relaftile de dupd 1653 dintre Trasile Lupu ;i Gheorghe Stefan, In AIIAI, 1975, p. 171-176.
81 Gatalogul documentelor moldovenegi. Arhiva istorica centrala, I IV, Bucuresti, 1957
1970 : Supliment la catalogul documentelor moldovenegi, I, Bucuresti, 1975.

" DRH, XXII, Bucuresti, 1974.

" Moldova tn epoca feudalismului, documente slavo-moldovenegi, III (1601-1640), Chi-

u, 1982, p. 196-402.

15

www.dacoromanica.ro

de un secol. O privire generar asupra lucrrilor din secolul trecut ne

duce la eonstatarea 61, baza de documentare a istoricilor a sporit pe nalsur ce au fost publicate izvoarele documentare 0 narative asupra acestei epoci. O alta concluzie care se mai desprinde din eunoasterea literaturii istoriografice se referit la prezenta unor preri diferite ale autorilor cu privire la earacterizarea personalitstii lui Vasile Lupu. Asa de exemplu, Dionisie Fotino, care tratea,zil domnia lui Vasile Lupn intr-o
sintezit intitulat Istoria geateralei a Daciei, schiteaz, numai uncle triomente mai importante din viata acestuia,, in special rivalitatea en Matei
Basarab, doinnul Trii Itomnesti, precuna i unele din realizrile culturale i artistice ale domnului moldovean, de exemplu, construirea mnstirilor Trei Ierarhi i Golia 34. Mihail Koglniceanu, intr-o istorte din
tinerete inehinat ttilor romane, 11 descrie pe domn ca fiind curajos
perseverent in aplicarea planurilor sale politice ; in schimb, Il afit lipsit
de calititti de eomandant militar. TotuSi, subliniaz faptul c`a a dat un.
puternic sprijin culturii din vremea sa 35.
In a doua jumittate a sec. al XIX-lea personalitatea
Vasile
Lupu incepe sit capete noi contururi. Astfel, ilanolache Drghici,
cronieit tirzie a Moldovei, subliniaz deosebita contributie a domnului
la crearea priiimlui cod de legi, pravila politiceasc i judectorease",.
precum i aportul acestuia prin ridicarea, din temelie a tutor lcasuri de
cult de mare valoare artistica 36. In ceea ce-1 priveste pe Gheorglae *Meal a eitrei oper istoria, fundamental Cronica rotradnilor a mai
mu/tor neamuri a fost publicat abia in 1869, dei ea fusese scrisit la inceputul secolului trecut
acesta subliniaz1 insistenta lui Vasile Lupu de
a de-ven! domn 8,i In Tara Romitneasca, i eforturile depuse de prinetpele
Gheorghe Rak6czi I de a realiza o confederatie a trilor romiine o cu sprijinul domnului Moldovei. Pe baza unor noi izvoare autorul dezvluie tendinta manifestatit de Vasile Lupu de a se apropia de Imperiul habsburgic
pentru a contracara actiunile unor boieri munteni menite s inrntitteasel

relatiile sale eu tomnul rjj Romnesti 37.


In contextul lueritrilor istoricilor din secolul trecut, ae,eea apartinInd lui G. Missail ocupl un loe deosebit. Dup6, cum se stie, ea a fost

scrisil in epoca luptei pentru infptuirea ITnirii Principatelor in seopul informilrii opiniei publice eu fapte istorice privind urnarile netaste ale existentei unor state romitnesti separate in evul mediu 38. In cele 73 der
capitole ale luefa'rii, autorul, militaiat unionist, face o ampl analiz isto-

ric a Principatelor rot/lane din timpul domniilor lui Matei Basarab


Vasile Lupu, acordind o atentie deosebit nu numai organiziirii interne.
a acestor titri, dar 0 politicii Ion externe. Olt priveste crizele politice din
1637 0 1639, autorul exagereaz eind vede in Vasile Lupu o personalitate politicg cu veden i unioniste 39. Totusi, menit di, fie retinut paralela
interesantit pe care G Missail o face In aprecierea personalittii eelor doi
domni contemporani i rivali totodat : Matei era un bun domn, lealp
galanton, viteaz in rzboaie, clnd dar i mai rezervat, Vasile fu mai vi34 D. Fotino, letona vechii Dacii, III, Bucurcti, 1859, p. 73-76.
25 M. Kogalniceanu, Opere, II, Scrieri istorice, Bucureti, 1976, p. 216-220, 396.
36 Manolache Drghict, Istoria Moldovei pe limp de .500 de ani ptrui In zilele noastre,
II, /ai, 1857, p. 197.
37 Gheorghe incai, Opere, III, Hronica romnilor, Bucureti, 1969, p. 34-83.

" Missal], Epoca, p. IIIVL


39 Ibidem, p. 26-42.

16

www.dacoromanica.ro

olent,. mai viclean, mai /acorn de avere si de glorie, ritzboinic prin vocatiune, insa." putin versat in partea razboiului si mai unionist, pare-se,
deeit antagonistul Eau, sub multe priviri, dar totodata 0 mai brusc.
poate ca el ar fi .izbutit, de pe atunci, a vedea planurile unioniste, ce
trebuie
insusim, realizindu-se daca nu s-ar fi aflat in faciia unui adversar atit de mare prin virtutile sale administrative, atit de dibace, preeumpitnitor 10 iubit de popor" 40

De la sfiritul secolului trecut ne-a ramas o lucrare consacrata in


mod exclusiv relatiilor dintre Vasile Lupu i Matei Basarab. Autorul,
M.I. Caprescu, poseda o viziune mai larga asupra epocii in care au domnit cele doua personalitali politice, ceea ce-i permite sa cunoasca mai
bine obiectul rivalitii acestora, din anii 1637 si 1639. Mai intii, el reuse4te
analizeze, pentru prima data, activitatea politica a lui Vuile
Lupuinainte de domnie, apoi sa schiteze gindirea politica a domnului
Moldovei, ajungind la coneluzia ca acesta a fost calauzit de un sentiment mai mulL, a scuza intrucitva pornita, lui orbire, un simtamint Inmai inainte In inima unui stefan, unui Rares, unui Mihai, un vis
care a torturat Inuit mintile marilor sal inaintasi fji a incununat pe cea
mai jalnica tragedie viata viteazului martir de la Turda, vnirea rom,dnilor sub un singar sceptru, ce el se credea destoinic sa-1 poarte penttu a
carui posesiune nu vedea alt mijloc decit lupta"41. Totodata, autorul
face 0 o caracterizare a personalitatii domnului, folosindu-se in acest
caz de aprecierile patriarhului Ma/osius si ale prelatului Paul de Alep42.
In fine, el afirma ca, daca Vasile Lupu a facut greseli i greseli mari,
Inca de nu trebuie sa ne faca a uita marile servicii aduse de dinsul culturii i artei romttnesti"43.
Citiva ani mai tirziu se impunea in rindul specialistilor o valoroasa
sinterdi, privind Istoria romilnilor din Dacia traiand a lui A. D. Xenopol,
In care autorul acorda o atentie speciala epocii lui Vasile Lupu, sub toate aspectele. Asa de exemplu, se arata ca domnul, desi era iiifumurat
foarte bogat, s-a impus totusi In constiinta contemporanilor sai prin caMAW() de conducator dibaci, fiind inzestrat cu o inteligenta rnenita sag
ajute in invirtirea trebilor politice", ca i rivalul sau Matei Basarab ;
numai asa hi explica autorul staruirea lor atit de indelungata in scaunele lor"". Xenopol vedea In Vasile Lupu o fire asprit i pornita" ale
card lovituri erau mai strajnice decit cuminti" 45.
Tot de la sfirsitul sec. al XIX-lea se remarca o alta sinteza de istoria romMailor, elaborata de data aceasta de Gr. Tocilescu, in care se
fac aprecien i deosebite privind personalitatea domnului Moldovei. Astfel,

se arata ca pofta de marre, pizma i mindria" care covirseau in multe


privinte pe Vasile Lupu aveau sii dauneze calit4ilor lui cele bune cu
care 11 inzestrase natura, cu minte naltii si judecat dreapta, cu mila
generozitatea catre supusi, cu harnicie i cu iubire pentru invatatura
arta" 4 6.

4 Ibidem, p. 479-480.
41 M. I. Caprescu, Relaiiile diritre Malei Basarab, domnul rdrii Romdnegli
Lupa, domnul Moldovei, Bucuresti, 1899, p. 27.
42 Ibidem, p. 121-123.

" Ibidem, p. 132.

44 Xenopol, Istoria, IV, Iasi, 1891, p. 64.


46 Ibidem.

" Gr. Tocilescu Manual de istoria romdnilor, Bucumti, 1899, p. 258.


c. 667

www.dacoromanica.ro

i Vasile

Printre cele mai importante realizri ale istoriografiei romnesti de


dup 1900 se impun sintezele apartinind lui N. Iorga 0 C.C. Giurescu,
care au acordat importanta cuvenit donaniei lui Vasile Lupu. N. Iorga
a tratat probleme care priveau conditlile crerii monarhiei de tip bizantiia in Moldova, dezvoltarea, impetuoas a culturii, ascutirea contradietiilor dintre boierimea de tar i cea tarigrdean, rivalitatea politicl
dintre Vasile Lupu si Matei Basarab, complotul din 1653 din Moldova 0
consecintele sale pentru istoria trilor ronane. Pe baza studiilor sale de
aproape o jumtate de secol, N. Iorga arta ca domnul Aloldovei a fost,
cu toate scderile sale, un om al drepttii 0 al ordinei" 47, infr4isindu-1
pe Vasile Lupu ca pe o personalitate politic:A, care a citutat totdeauna
joace nolul de mediator intre invingtori i invinsi. Totodat, el constata
in gindirea domnulul persistentele mostenirii politico a lui Mihai Viteazul unirea trilor romne urmind a fi infptuit la mijlocul sec.

al XVII-lea cu alte rnijloace detit ale gloriosului situ predesesor 48.


C.C. Giurescu a studiat a,nalitic rel4iile lui Vasile Lupu cu vecinii
si (Matei Basarab, Gheorghe Rk6czi I si Gheorghe Rk6czi II), cu polonii i turcii si cu aliatii acestora, ttarii i cazaeii zaporojeni ; in fine,

el vedea in domn un mare iubitor de cultur 0 un sprijinitor al bisericii


ortodoxe din tar si din intregul Orient 49. Despre personalitatea domnului afirma c6 era un om mindru" care iubea fastul, strAlucirea", cruia
Ii plceau vesmintele i podoabele bogate", subliniind c era de o ambitie si de o mindrie capabil
fac s comit multe greseli". Dom-

nia sa era apreciat ea ocupind un loc insemnat in istoria Moldovei",

sub raport cultural Vasile Lupu fiind una din figurile cele mai Insemnate
ale intregului nostru trecut" 59.
In istoriografia interbelic s-a remarcat si un amplu studiu consacrat epocii lui Vasile Lupu si a lui Matei Basarab apartinind istoricului
V. Motogna. In general, autorul este favorabil dommilui muntean cind
analizeaz relatiile dintre cei doi rivali, invinuindu-1 pe domnul moldovean de deteriorarea relatiilor pasnice dintre cele trei tri romkie la milocal sec. al XVII-lea. El mai relev,' influenta negativii, exercitatil, de boierul N. Catargi asupra lui Vasile Lupu si dezvluie relatiile secrete dintre domnul Moldovei i pretendentul la tronul Transilvaniei, Moise Szkely.
In fine, autorul Il consider, pe Vasile Lupu dominat de dorinta de a isca
intrigi intre rivalii si politici, un om traf a i anabitios51.
In istoriografia noastr de dup 1945, primele sinteze ale istoriei
Bonakiiei elaborate de pe pozitiile materialismului istoric i dialectic
schiteaz personalitatea lui Vasile Lupu in linii generale, in majoritatea

cazurilor atentia istoricilor concentrindu-se asupra rivalittil moldo-muntene. Asa de exemplu, M. Berza afirma c Vasile Lupu a fost im-

pins de dorinta puternicA de stpinire mai intins in care voia s, cuprin(11 si Tara Romnease . . ." si a stabilit strinse legittrui cu lumea

greceasea din Constantinopol pe care a sprijinit-o 0 a dominat-o"52.


t. Pascu arat. c, Vasile Lupu fusese dominat de ambitia de a-*i intinde
47 Iorga, Istoria ronuinilor, VI, p. 157.
47 lbidem, p. 160.

47 C. C. Giureseu, Istoria romanilor, III, partea 1, Bueuresti, 1942, p. 83-105.

77 lbidem, p. 81, 83, 105.


518.

71 V. Alotogna, Epoca lui Matei Basarab fi Vasile Lupu, in CI, 1-2, 1940, p. 473, 489.
77 Isloria poporului runlet', sub red. A. (*tea, Bueure*ti, 1970, p. 170.

18

www.dacoromanica.ro

stilpinii ea 5i asupra, celorlalte doubt tari (Transilvania 5i Tara Romaneasca, n.n.) cu sprijinul Portii" 3. Aceste opinii privind domnia lui Vasile Lupu, la care se mai pot adiluga cele exprimate de P.P. Panaitescu",
se deosebesc intrucitva de cele apilrute in sinteze privind istoria popcaului ioniCn, datorate istoricilor C.C. Giurescu i Dinu C. Giurescu,
care considerau c Vasile Lupu avea Insukdri deosebite, era iubitor de
culturil i gospodar, dar de o mindrie 5i de o ambitie care 1-au fault
comitit gre5eli i, in cele din urma, s piara tronul" 55.
Acest bilant al istoriografiei romanesti, din secolul trecut pinii In
zilele noastie, privind epoca lui Vasile Lupu, n-ar fi complet dacil n-am
aminti 5i marele numiir de studii i articole, aparute ca lucrri independente sau in paginile diferitelor periodice de specialitate. Unele apilrute
In 1945 euprind 5tiri interesante privind numele lui Vasile Lupa
inainte de obtinerea domniei, date despre locul unde acesta a vilzut
mina zilei, despre
sotiile sale, copiii si, cariera sa de mare
dregiltor in Moldova mainte de anul 1634, perioada, de exil la Constantinopol, Infringerea suferita la Finta, unele din ctitoride sale, evolutia sfatului domnesc sub conducerea sa, relatiile cu Orientul ortodox, reforma
juridia, prin care a dat un cod de legi Aloldovei". Altele, apAiute dupei
53 Istoria Romdniei. Compendia, Bucuresti, 1969, p, 215.
54 Istoria lionalniei, III, p. 169.
55 C. G. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria romdnilor din cele mai veclzi timpuri plat

Bucuresti, 1975, p. 428.


55 N. Quintescu, Discars pronuntal la Trci lerarhi eu oca:ia sdrbutorii In memoria

Vasile Li.pu, in C1.,2,1868, p. 17-21 ; V. A. Urechia, Biseriett din Celatea Nearniu fi documen-

tele relative la Vacile Lunt si domnita flusandra, I3ucuresti, 1890, 48 p. ; A. Tanoviceanu,


Inceputul Cantarurinestilor In
romdne si inrudtrea lor ea Vasile Lupu, In Arhiva", 1,
1892, p. 14-43; N. Iorga, Cei dintii ani din domnia lui Vasile Lupu, 1634-1637, Bucuresti,
1900, 53 p. ; ideni, Genealogia lui Vasile Lupu, In Studii si documente, III, p. 31-33; 1. `Faunviceanu, Din luptele pent ru neam. Rusturnarea lui Vasile Ltipu. Stadia istoric, in AARMSI,
seria II, tom. XXIV, 1901-1902, P. 117-144; I. BArbulescu, O danie a tut Vasile Lupa
niinislirei Lepavina din Croatia si vechile lead' turi ale Principatelor romdrze ca Croatia, in RIAF,
IX, 1903, p. 4-126 ; (I. S. Longinescu, Pravila lui Vasile Lupa $i Prosper Farinacius, umanistul
italian, Bncuresti, 1903, 4tp. ; R. I. Stoianoff, Bogdan cesme din Varna, cismeana voevodului

Luna, in Cl., 1911, p. 1387-1389; I. Atanasiu, BOtdlia de la Finta, Tirgoviste,


Moldovci
1912, 48 p. ; N. lorga, l'asile Lunn ea urnallor al impOratilor de rdslirit In tutelarea Patriarbiei
de Constantinpol si inset ica ortodoxii, Bucuresti, 1914, 30 p. ; I. Peretz, Pravila lui Vasile
Lupa si izvoarele ei grecesli, in Arliiva", XXV, 1914, p. 201-244; N. Iorga, Tapiseriile

doarnnei Tudosca a lui Vasile Lupa, in BC.MI, 1915, p. 145-153; V. Bogrea, Poarta "tut
Vasile Lupa, in Anuarul Institutului de istorie nalionahl", Cluj, 1923, p. 355-356; Tr.
Ionescu-Niscov, Un episod din poezia popular moldo-rus, In R. Ist., 1-3, 1933, p. 39-44;
*t. Metes, Mormintul lui Vasile Lupu, domnal Moldovei, in RA, 2, 1924, p. 137-138; $t.
Berecllet, Cind a zidit Vasile Lupu biserica Sr. Dumitru din OrIzei, in HA, 1924-1926, p. 406409 ; S. Zotta, Mormintul lui l'asile Lupu, in RA, 1924-1926, p. 297; I. G. Bulat, O mOrturie

a doamenei Elina tlespre Walla de la Pinta, in R. 1st., 1926, p. 18-19; C. C. Giurescu,


ticiderea vizindui Mehmed Tabard Bailie sprijinitorul lui Vasile Lztpu. O scrisoare

In R Ist., 4-8, 1936, p. 98-103; N. C. Bejenaru, Misitmea lui Leontin Soycik Zaleski si
eilsOtoria riicei lui Vasile Lupa cu Janus Badzitvill, In Revista criticd", 1927, p. 222-227;

G. Z. Petrescn, O scrisoare a doameni Elina Motel Basarab din 1653, in RA, 1927 - 1929, p.
439-440; Oltea Nistor, O circaziand pe tronul Moldovei, C:ernauti, 1928, 61 p. ; N. Iorga, Originea lui ,$teran Bzvan.Petrecerea lui Vasile Lupa In exilul de la Constantinopol, Bueure,ti, 1929,

7 p. ; idem, Domnitorii ronalni Vasile Lupu, . erban Cantacu:ino si Constantin Brincoveanu In


legit-turd cu patriarhia Alexcutdriei, Bucuresti, 1932, 10 p. ; P. P. Panaitescu, Biserica Stele.

din Tirgoviste. Note istorice, in RIR, 1935-1936, p. 388-393; C. Velichi, L'asile Lupa ca
donut al Moldovei si al 7'Orii lionninesti, In 1-1 1st., 4-6, 1936, p. 101-103; A. Urs&cescu,
Nunzele de ranzilie al voevodului Moldovei Vasile Lupu, in Universul", 3 august 1936; 1. C.

Filitti, Tatd/ si bunieul lui Vasile Lupu, in Misearea", 23 septembrie 1936; Fr. Ballinger,
Originea fi sfirsitul lui Vosile Lupu, Bucuresti, 1936, 20 p. ; idem, Oriyinea lui Vasile Lupu

www.dacoromanica.ro

19

1945, pn
i zilele noastre, completeaza In parte cele ce se otiau ABA
acum citeva decenii eu privire la _Moldova din punct de vedere economic,

social si politic pe timpul su, la contributia sa la dezvoltarea culturii


In general si a invatamintului, tiparului, artei i arhitecturii in special,
la politica sa externa promovata fata de diferite state ale Europei si
mai ales fat5, de Imperiul otoman, la pozitia sa fata de proiectata noui
lig cretina din anii 1645 - 1647, la principalele sale ctitorii : mnstirile Trei Ierarhi, Golia i Stelea etc.57.
In stadiul actual al istoriografiei privind viata i domnia lui Vasil
Lupu se constata mai intii necesitatea abordarii multiplelor aspecte legate de politica interna promovata de domn, apoi tratarea celor privitoare la contributia sa in rezolvarea unor chestiuni ale relatiilor internationale la mijlocul secolului al XVII-lea. Din aceste motive, in cele ce

urmeaza, am cautat s cuprindem in tematica lucrarii cit mai multe


probleme care sa reflecte deopotriva atit politica interna, cit si politica
externa a Moldovei in timpul domniei lui Vasile Lupu, subliniind, cind
am considerat necesar, contributia efectiva a domnului la progresul societatii romanesti din vremea sa.
Bucuresti, 1937, 10 p. ; C. Andreescu, C. Stoide,
despre pelrecerea h`l Moldova a doamne
Ecaterina cercheza dupd moartea lui $lefan vodd Lupu, Iasi, 1937, 8 p. ; idem, -,Sterdnila Lupu,
domn al Moldovei, 1659-166!, Bucuresti, 1938, 199 p.

57 C. I. Karadja, Note despre cifiva boieri qi lui Voile Lupu (din familia Karadja)

In R Tst., 1-12, 1945, p. 125-129; I. Zaborovschi, Vasile Lupu ca dregator inainte de dortutie,
In RIR, 2, 1945, p. 157-170; Fr. Pall, Les relations de Vasile Luptz avec l'Orient ortodo.re et
particulie,rement avec la patriarchie de Constantinople, In Balcania", 1945, P. 66-140; V.
Neamtu, 116scoala din Moldova din primdvara anului 1633, In Analele stiintifice ale UniversiAl. I. Cuza s", Istorie-Filologie, 1-2, 1956, p. 19-34; Tr. Ionescu-Niscov, A. Constantinescu, Relafiile politice Mere Moldova si Rusia in timpul lui Vasile Lupu, In vol. Relalii romrtnoruse in trecut, Bucuresti, 1957, p. 14-41 ; C. A. Stoide, Din legeiturile patriarldei din Constantinopol cu Moldova in epoca lui Vasile Lupu, in MINIS, 7-8, 1958; p. 564-569; Dinu C. Giurescu,
Contribufii la sludiul broderiilor de la Trei lerarhi, In MMS, 3-4, 1960, p. 215-238; N. Grigoras, Aspecte din viaja bisericii catolice din Moldova In sec. al XVII-lea si din viafa social-polilicd de pe vremea lui Vasile Lux' notate de Marcus Bandinus, In MMS, 7-8, 1960, p. 474-477;
idem, Biserica Trei lerarld din Iasi, Iasi, 1962, 119 p. ; Aurel Gheorghiu, Crucea domnifei din

Delenii Hirldului, In MMS, 11-12, 1965, p. 667-669; R. Popa, Biserica Golia, Bucuresti,

1968, 40 p. ; C. Cihodaru, Rciscoala din anul 1653 din Moldova, In Analele stiintifice ale UniversitAtii tAl. I. Cuza*", Istorie, 1968, p. 103-109; M. Dogaru, Sigiliile lui Vasile Lupu,

In RM, 1, 1971, p. 60-63; S. Porcescu, Tiparnifa de la Trei lerarhi, cea dintii carte tiparit
in Moldova (1643), In MMS, 3-4, 1971, p. 204-214; D. Ciurea, Situafia social-economicd in

lui Vasile Lupu, In AIIAI, 1975, p. 165-170; A. Ligor, Aspecte demografice din principaleleasezdri urbane moldovenesti consemnate de cdldlorii strlni din anii domniei lui Vasile Lupu,

In RI, 1, 1976, p. 63-92; idem, Din legaturile Moldovei cu celelalle jdri romdnesti in vremea
domniei lui Vasile Lupu, In RI, 3, 1978, p. 423-444; A. Dobjanschi, A. Simion, Aria in epoca
lui Vasile Lupu, Bucuresti, 1979, 112 p. + it. ; C. Rezachevici, Inceputurile epocii lui Mate
Basarab fi Vasile Lupu in lumina relajiilor ca Imperiul aloman fi cu Transilvania, in RI,
9, 1982, p. 1003-1012; Constantin Serban, Asediul Sucevei din 1653, In Suceava. Anuarul
amuzeului judetean",1983, p. 235-244; St. Andreescu, Un episod al relafillor moldo-muntene

in timpul tut Matei Basarab, In ARAI, 1983, p. 427-439; idem, Matei Basarab, Vasile

Lupa fi proiectul de eruciadd din 1646-1647, In ADA!, 1984, p. 147-168; A. Ligor, Veden,
ipostaze i controverse asupra unan aspecte ale domniei lui Vasile Lupu, 1634- 1653, In RMIA,
7, 1984, p. 59 - 69; idem, Moldova in memea lui Vasile Lupa, In Magazin istoric",

5, 1984, p. 15-21; Silviu Anuichi, Sprijinitor al popoarelor sud-dundrene, In ibidem, p. 22;

Constantin Serban, Inter ferenfe economice, politice i culturale la Suceava pe timpul dimniei lu

Vasile Lupu, In Suceava. Anuarul muzeului judetean", 1984-1985, p. 61-68; idem, La


350e anniversaire de l'avnement de Vasile Lupu, in La Roumanie d'aujourd'hui", 5, 1984,
p. 15-16; idem, Relafiiie lui Vasile Lupu cu Austria, in Almanahul. parohiei ortodoxe din

Viena", 1985, p. 167-173; A. Ligor, Prin Moldova In timpul lu Vasile Lupu, Bucuresti, 1987,
180 p.; N. Stoicescu, Matei Basarab, Bucuresti, 1988, 222 p.

www.dacoromanica.ro

Capitol ul I

Originea

familia lui Vasile Lupu

In urma cu o jumatate de secol, istoricul Fr. Babinger, surprinsese Intr-un articol intitulat Cariera lui Vasile Lupu inainte de viafa sa in Moldova 1, clteva momente mai importante din viata fostului domn inainte
de 1634, menite s lmureasca imprejurarile In care acesta 1-a inlocuit
pe Moise Movila la conducerea trii. Ulterior, I. Zaborovschi a elaborat
un studiu mai amplu consacrat perioadei de mai bine de un deceniu
cind Vasile Lupu, sub numele de Lupu Coci, a ocupat mai multe dregatorii In sfatul domnese al Moldovei. Cu acel prilej, autoral facea, totodat i unele aprecien i asupra originii acestuia, numelui su ca domn,

diferitelor functii sub care apgrea alaturi de alti dregatori in sfatul

domnesc, in fine, asupra modului in care s-a impgmintenit in Moldova. In


concluzie, acesta afirma urmatoarele : Privind mersul carierei lui Vasile

Lupu observam ea un tinr fara familie, pripasit In Moldova, a stint


intemeieze o gospodarie, s faca legturi de familie
dintru Inceput
utile, sa se urce dintr-odata fgra inceata starainta a boierilor bastinasi
pe treptele marii boierii, folosind toate imprejurarile ivite In neincetata
schimbare rapida de domnii din cele mai osebite si adverse una alteia," 2
la aceste constatki s-ar mai putea adauga insusirile intelectuale de care
s-a bucurat Lupu. Coci Inca din tinerete si care i-au permis s infringl
cu atita forta piedicile ce i-au. stat In cale, a,poi s conduca cu. pricepere
-Ora intr-o vreme de zbuciumate evenimente politice interne i externe.
Desigur, personalitatea lui Vasile Lupu inainte de 1634, cind devine
domn al Moldovei, nu poate fi inteleas decit printr-o analiza asupra vie-

de la nastere ping, In anii maturitatii, precum i a familiei din


liii
care a provenit. Ce s-a scris ping acum despre originea si familia Ba si la
ce concluzii s-a ajuns I Mai intii 55.. vedem ce parere aveau contemporamii lui. Unu.1 din acestia, misionaral catolic Benedetto Emanuel Remondi
.da Milan scria In jurnalul Om de calatorie c in 1636 a ajuns la Iasi,
capitala Moldovei, uncle se obisnuieste s ada de regula domnul numitei tki, de neamul lui greo" asadar, Vasile Lupu ar fi fost grec de ori-

gina. Un alt calator 5trin, Paul de Alep, care a Insotit In Principatele


romne pe patriarhul Macarie al Antiohiei, In 1653, spune ca la Iasi,
.domnul tarii a acordat mai multe audiente patriarhului, In cursul carora ambii au vorbit Mfg, talmaci, deci greceste 4, aceasta, neinsemnind
Fr. Babinger, Originea lui Vasile Lupa, Bucuresti, 1937, p. 8-10.

2I. Zaborovschi, op. cit., p. 170.


3 edliltort strini, Y, p. 95.
Ibidern, VI, p. 37, 43, 65.

21

www.dacoromanica.ro

neaprat c era grcc de origine. 0 jumiltate de secol mai tirziu, Dimitrie


Cantemir 5 arilta, printre altelei cit Vasile Lupu venise din Epir, dar in_
Epir triliau in secolul al XVI-lea si al XVII-lea nu numai greci, ci
aromilni. Tot din Epir credea c venise Vasile Lupu si istoricul Al. Papadopol-Calimaeh in secolul trecut, abordind un studiu despre cronica
lui Athanasie Comnen Ipsilanti ; mai mult, acesta afirma c tatitl lui Vasile Lupu se nilscuse la Moscopole 6, un centru foarte puternic al aromnilor.

Unii contemporani ai domnului si mai tirziu Oliva Qpecialisti au_

afirmat totusi cit Vasile Lupa ar fi fost albauez (arbiinas) de origine

cii, ar fi provenit dintr-un sat aflat pe Tirnova, dar cii inceputul neamului situ se afla in Macedonia7 . Satul mentionat se numea Arbilnasul, locuit de albanezi *i de aromni 8. Insusindu-si aceast pitrere, istoricul
D. Xenopol credea c Vasile Lupu ar putea fi de obirsie macedo-ronAn
adic aromfin ins, bineinteles, grecizat" 9. In fine, istoricul N. Iorga

intr-un rilstimp de mai multe decenii a suslinut preri contradictorii ;.


astfel : c Vasile Lupu a fost grec, fiul unui macedonean de la Arvenitachori, de lingit Tirnovo, dintr-o familie venitil din Tesalia, si al unei romnce"; cit era aromn, fiul unui macedonean si al unei romncell ;.

cit era de origine balcanicit 12, sau, mai va,c2., de origine striliniti, tatill situ_

venind de dincolo de Dunilre 13. Filet o adincire a problemei, aceste pilreri au fost preluate fitrit discerniimint de unii istorici din zilele noastre,
care in lucrittile lor se referil, si la originea lui Vasile Lupa 14.

In strdania, sa de a dovedi cil tatill lui Vasile Lupa a fost albanez, un cercetittor amator, A. tirskescu, avea sit afirme CA, de fapt numele de Coci, numele de familie pe care 1-a purtat Vasile Lupa inainte
de a ajunge domn, ar deriva din cuvintul Constantin, pronuntat ill albanez, ca o formit de mingiiere a persoanei care putta acest nume. In
felul acesta se emitea ipoteza cit bunicul dinspre tatit al domnului
numit Constantin, devenit ulterior Coci, nunie rnostenit de fiul acestuirt,
Nicolae, numit astfel Nieolae Coci 15, cunoscut ea mare agit in Tara Eonetneaseit. Istoricul N. Iorga referindu-se ins. la numele Coci afirma c,
de fapt acest nume se traduce din limba albaneza prin culoarea rosu" 16.
Interesat s afle adevrul intr-o problemit controversatil, originea familiei lui Vasile Lupu istoricul Fr. Babinger nu numai cit a
efectuat cercetki indelungi in arhive ii biblioteci, pe baza crora a intocmit *i un arbore genealogic al familiei lui Vasile Lupu, dar a Wireprins chiar o cliltorie in sudul Dunkii la satul Arbnasul (Arna-utkioi
azi in Bulgaria), aproape de Razgrad, unde credea el cA, era local
bastinii, al familiei, refugiatit ulterior in nordul Duntnii. Rezultatul inI). Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucnresti, 1973, P. 143.

6 Xenopol, Istoria, VII, p. 15 nota 13.


7 MAN, I, Bucuresti, 1903, p. 308-309.
Epoca, p. 8.
9 Xenopol, Istoria, VII, p. 15.
larga, Geschichle, p. 57.

11 Idem, Vasile Lupu ea urmdtor ...,

p. 2.

12 Idem, Histoire des roumains et de leurs civilisc lion, Bucarest, 1922, p. 162.

13 Idem, Istoria, VI, p. 271.


SL Neagoe, Istoria unirii romdnilor de la inceputuri la Gaza vodd, Bucuresti, 1986,
p. 70; A. l'ippidi, Tradifia poi jura bizantina in farile ronnThe in seco/ele XVI XVIII, Bucuresti, 1983, p. 202; C. liezachnici, op. cit., p. 1008.
15 A. V. Ursaceseu, op. cit.
16 N. Iorga, op. cit., 1( I, p. 48, nota 3.

22

www.dacoromanica.ro

vestigatiilor aceAtui istoric atestil na5ter a lui Lupu Coci In acest sat 11,
tatitil silu hind iNicolae Cocils.

...................
-

Fig. 1

!:.,:31.14:-7,,

Vasile Lupu, gravura din sec. al XVII-lea.

17 Fr. Babinger, op. cil., p. 11.

's N. larga, op. cit., YI, p. 38.

www.dacoromanica.ro

23

Care este Ina adevArul Cercetarile ne-au condus la ideea a familia din care a provenit Vasile Lupu s-a numit Coci, deci numele
inainte de a ajunge domn a fost Lupu Coci. Recent s-a afirmat cu prea,
multa usurinta ea prenumele Lupu 1-ar fi purtat numai cei care-si schimbau namele, care erau straini si se stabileau in Principatele romne19.
In acest caz se pune insa problema explicatiei existentei numelui la unii boieri din Moldova, care au avut prenumele de Lupu i tim sigur c erau

autohtoni, ea de exemplu In Moldova : Lupa Bals, Lupu Bogdan, Lupu


Costachi, Lupu Dragota, Lupu Habasescu, Lupu Prajeseu, iar in Tara
Romaneasea : Lupu Buliga din Ciovirnisani, Lupu din Magureni, Lupu.
Mehedinteanu. Tot in legating cu prenumele sail este bine de stint
acest nume provine de la sfintul Lup sau Lupu (hramul acestui dint
fiind la 23 august), al carui chip impodobeste de secole unul din peretii
bisericii Sf. Nicolae domnesc, din orasul Curtea de Arges. Istoricul de
art, Virgil VatI5ianuil considera pe acest sfint un dint militar, in pietura fiind reprezentat cu pn arc in mina', 20. In ceea ce priveste pe mama
sa, aceasta s-a numit Irina 21 0. era fiica unui boier din Moldova 22, inru-

dit cu alte familii din aceasta tara, ca de exemplu Hadinbul i Iorga.


8-ar putea obiecta c aceste familii ar fi
dupa nume, dar tre:-

buie
grecesti'
tinem seama ea acestea se stabilisera
in Moldova de multa vreme
ii dup5, doua-trei
pierdusera caracterul grecesc. Tot atit de sibcreneratii Cod a fost mare comis in Moldova (martiegur este faptul caNicolae
aprilie 1593), pe timpul lui Aron. voda Tiranul, ca apoi a trecut in Tara.

Romneasea, unde a fost mare postelnic (octombrie 1593 22 iulie


1594), apoi din nou in Moldova ea mare paharnic (septembrie decembrie 1594) si iar in Tara Romneasca ea rnare ban al Craiovei (iul1595), ultima sa mare dregatorie fiind de mare comis (martie mai
1611), dupa care i se pierde urma 23 CI trecuse dintr-o tara intr-a,lta
pentru a ocupa mari dregatorii nu este un caz de exceptie, ci dimpotriva un obicei in acea vreme 24, pe considerentul c ambele tari erau locuite de a,celasi popor, vorbind aceiasi limba avind aceleasi obiceiuri,
conceptii si mod de viata, beneficiind de institiltii similare. Faptul a fost

surprins i semnalat Inca de acum trei secole de Miron Costin in cronica.


sa Deserierea
Moldovei i a Prii Romeinesti, cunoseuta si sub numele de Poema polonei 25.

Pentru a stabili loen! nasterii 1ui Lupu Coci este necesar s inera
seama, ea la nas}terea sa, tatgl su era mare dregAtor In sfatul domnese
al phi Rom&n.eti pe teritorlul e:Ireia a stat mai mat timp, asadar, era
mare dregator al lui Mihai Vitea,zul. In acest caz loeul nasterii lui Lupu
Coci ar fi Tara Romaneasca, cit priveste timpul, este ultimul deceniu
29 C. Rezachevici, op. cit., p. 1 008, nota 36.

2 V. VAtAsianu, Istoria artei feudale in farile romclne, I, Bucuresti, 1959, p. 352-354,


358, fig. 314.
21 N. Iorga, Byzance aprs Byzance, Bucarest, 1935, p. 163; idem, Vasile Lupa ca

tor ..., p. 2.

22 A. Ligor, Veden i noi, ipoteze f i controverse asupra unor aspecte ale domniei lui Vosift

Lupu. 16,34-1653, In Revista muzeelor si monumentelor", 7, 1984, p. 59.


28 N. Stoicescu, Diclionar al marilor dregeitori din Tara Romeineascd si Moldova, sec.
XIV XVII, Bucuresti, 1971, p. 45; C. D. Florescu, Lista dregdtorilor din sfatul domnesc at
Teirii Rorndnesif in sec. XVXVII, In SAIIM, III, 1960, p. 566, 575, 681; DRH, B. Tara
RomAneascii, XI, p. 89-93.
24 N. Stoicescu, Un aspect al relafiilor politice dinfre Tara Romneascd si Moldova Insec. XVI XVII. Mutarea dregdtorilor dintr-o lard intr-alta, In AIIAI, 1974, p. 253.
Costin, p. 390.

24

www.dacoromanica.ro

sec. al XVI-lea. Pentru a stabili cu mai multg, exactitate data na0erii,


ne vine in sprijin o afirmatie a lui Rudolf Schmidt, rezidentul Austriei
din Constantinopol, Mena in 1643, potrivit cAreia la acea (lag domnul

ygrs

IA

'1".

-?

e't

2.

p
(LX
:0

v,

*Av.

Fig. 2 Fragment dintr-un raport diplomatic al rezidentului


austriac din Gonstantinopol privind Moldova si pe Vasile Lupu
(1643).

Vasile Ltipu ar fi avut atunci 50 de ani. In acest caz el s-ar fi n'scut


in 1593 26 La rindul sat', istoricul Gr. Tocilescu afirma ea Vasile Lupu
26 Hurmuzaki, V, p. 872.

www.dacoromanica.ro

s-ar fi nscut in 1590 27 Alte cercetri, din anii 1934 1945, au stabilit
perioada 1595 1597 sau 1596 1597 pentru acest eveniment 29.

Pentru a ne apropia eit mai mult de adevr, mai ales e, recentele-

investigatii in aceast problemi propuneau data de 1593 29, tinem seama


de citiva factori i anume : 1. Lupu Coci a fost al treilea copil al lui
Nieolae Coci, cel dintii fiind Gheorghe, ajuns ulterior hatman in Moldova, iar al doilea o fat Marga, mritat, mai tirziu cu Dunaitrascu Iarali ;
Nicolae Coci era mare comis in martie aprilie 1593 in Moldova ;.
sotia lui Nicolae Coei era moldoveane de origine 30; 4. in 1616 Lup-u.

Coci ocupa o mie dreettorie de postelnic in Tara Bonalnease. S, ne


oprim putin asupra faptului c tatl lui Vasile Lupu era mare dregtor
in prinavara anului 1593, deci la acea dat, el trebuia s fi avut cel puin virsta de 30 de ani 31s posede avere funciar sau sume mari de
bani. Pentru aeeasta este de presupus c el trebuie s fi avut un timp mai
indelungat pentru a acumula, fie mosii, fie bani, daeit nu obthuse vreo
mostenire de la tatl su Constantin. (Coci). Istoricul P.P. Panaiteseu.,
referindu-se la Vasile Lupu intr-un ampin studiu de sintez5, privind istoria Moldovei i Trii Romnesti in secolul al XVII-lea, afirma in 1961
cii domnul provenea dintr-o familie asezat, in. trile romitne de trei generatii, eeea ce-i inglduia s ja partea -vechilor,privilegiati impotriva clientelei domnesti venite recent din Imperiu" 32. In acest caz familia Coci
s-a aflat in Tara Romnease sau in Moldova inc din prima jumtate
a sec. al XVI-lea i pin in 1593 Nieolae Coci reusise s acumuleze avereE,d bani i sii obtin' i mari dregiltorii. Nu este exclus ea un strilmos de-al

su s fi venit din sudul Dunrii ea negustor, cum eran multi aromni


din Epir sau din Bulgaria, iar Nieolae Coci s fi vrizut lumina zilei tot
intr-unul din Principatele romne, pentru ea in anii 1589 1590 s, se fi
cstorit cu Irina, fat de boier din Moldova, iar Lupu sii fie al treilea.
copil al su, n'seut la sfirsitul anului 1593, deci avind in 1616 irirsta de
aproximativ 23 de ani, eind a ocupat prima dat o mic dregittorie 33.
Asadar, dup opinia noastr Lupu Coci s-a nscut spre sfirsitul anului
1593 in Tara Romnease, pe timpul eit tatal su ocupa marea dregItorie de mare postelnic, locul nasterii sale fiind orasul Tirgoviste sau Bucuresti, unde era stabilit, in acea vreme curtea dornnease pe lingl care
slujea tatl su 34.

Domnia lui Vasile Lupu, dar mai ales viata sa atit de agitan,'
plin, de evenimente a atras mai mult atentia oamenilor de eultur
mai putin a istoricilor, ine din secolul trecut. Prin luerrile lor acestia
au eutat s'A surprind in paginile unor nuvele, romane i piese de teatru momente mai semnificative ale vietii sale sau ale unora din membrii

farniliei lui. Astfel, la mijlocul secolului trecut a fost elaborat prima dram istoric, intitulat Curtea lui Vasile Lupu, tragedie In cinei acte si
27 Gr. Tocilescu, Manual, p. 257.
28I. Zaborovschi, op. cit., p. 159, nota 2.
23 A. Dobjanschi, A. Simon, p. 98.
3 Iorga, Islario, VI, p. 38.

31 N. Stoicescu, Sfalul domnesc fi marii dreOlori din Tara Romineasca i Moldova (sec.

XIVXVII), Bucuresti, 1968, p. 76 si nota 132.

32 Islario .Romemiei, III, p. 158-159.


33 N. Stoicescu, SfluI don-mesa ..., p. 75-76.
28 A. Ligor, Vede/1 noi ..., p. 58.

26

www.dacoromanica.ro

sase tablouri, de Al. Pelimon 35. O jumiliate de secol mai tirziu a apgrut
o nou'A pies5, de teatru intitulat5, Vasile _bu" dram5,' istoric5, in trei acta, in versuri, apartinind lui Sever Zotta 36 In schimb despre unii membri ai familiei sale s-a scris mai mult. Asa de exemplu, despre fiul s'al"
-ternit6, care a ajuns domn al Moldovei in anii 1659
1661, a fost
alc5Auit,' o meritorie monografie apartinind istoricilor C. Andreescu si
C. Stoide 37, iar despre una din sotiile sale, Ecaterina doamna, s-a seria
un studiu de ciitre aceiasi istorici, mai inainte amintiti 38 si un altul de
cUre Oltea I. Nistor 36. In fine, una din fiicele sale, Ruxandra, care prin
viata plinA de suferinte a impresionat puternic pe contemporani, a fost
un subiect preferat de inspiratie al multor scriitori din secolul trecut si
din secolul nostru. Asa de exemplu, Gh. Asachi a scris nuvela Ruxan-

dra doamna, iar B.P. Hasdeu a semnat drama intitulatit Doanina


xandra. La rinda s5u, cunoscutul prozator N. Gane a redactat nuvela
eu titlul Domnita Ruxandra i a consaerat un capitol special cu titlul
Domnikle lui Vasile Lupa in eunoscuta sa scriere eu caracter de istorie
romantat5, Treeute vieti de doamne i domnik 40. Tot domnitei Ruxandra

i-a fost consacrat un roman de scriitorul Mihail Sadoveanu, intitulat

Nunta domniki .Ruxandra, elaborat in 1934 si tot in perioada interbelicg


a mai fost alatuit5, o drama' in versuri de D.R. Herz, cu titlul Domnifa
Ruxandra. In ultimul deceniu, aceeasi fila, a lui Vasile Lupu a fost eroina unui roman de dragoste scris In limba franceza de Elvira Bogdan,
intitulat Le grand amour de la prineesse Ruxa'adra. Un epouvant roman
d'amour 41.

In comparatie cu familia tat5lui suu Nicolae Coci, familia lui Vasile Lupu a fost mult mai numeroasil. In timp ce primul a avut numai

trei copii, al doilea s-a bucurat de a fi tan a nu mai putin de sase

copii, proveniti insii din douil csAtorii. Despre prima sa sotie se stie c5,
s-a numit Tudosca sau Tudosia, provenit dintr-o fa,milie de mare boier,

fiind fiica lui Costea B5,cioc, mare vornic de Tara de Jos, pe timpul
lui Gaspar Gratiani. Mama acesteia s-ar fi numit Irina, dupil unii, iar

dup" altii, Candahia. Oricum, Tudosca nu era singurul copil al lui Costea Bcioc si al Irinei sau al Candahiei, ea mai avind un frate, anume
pe Toderasco, ce apare mai tirziu In eiteva acte de succesiune a aveiii
tatitlui s6u. De altfel, Costea W.icioe, din altA, c5,s5lorie, eu o Cantacuzinrt, a mai avut o fiic5, si un fiu, Toader -vistiernicul.
Despre Tudosea, sotia lui Vasile Lupu, se stie destul de putin din
perioada de dinainte de domnia sotului ei. Asa, de exemplu, ea este mentionat6 in 1629 1630 pe o nebedernit5,' (aflatit in 1937 la Muzeul Epis-

copiei din Hui): aceastit nebedernitil a frteut-o dumnealui Lupu hatmanu i pircttlab Sucevei fiul lui Coci, cu sotia lu Tudosca".
Un an mai tirziu numele ei se af1:1 pe un potir de argint suflat in
aun, pe care serie : acest potir l-a fdcut Lupu Coci vel vornic cu jupl35 Al. Pelimon, Curtea Itti Vasile vade(', tragedie In cinci acte f i rece tablouri, Bueure*ti,

1852, 98 p.

S. Zotta, Vasile Lupu drama istoricd in 3 acte In versuri, BueurWi, 1909, 136 p.
37 C. Andreeseu, C. Stoide, $telYinit Lupu, 199 p.
35 Idem, 1ri despre petrecerea . . 8 p.
" Oltea Nistor, O circaziand pe tronul Moldovei, 61 p.
45 C. Gane, Treoute vieli de doamRe f i domnite, I, Bucur eti, 1943, p. 207-225.
41 Elvira Bogdau, Le grand amour de la princesse Rouzandra, da epousaat roma:: d'amour,
Buca rest, k977.

www.dacoromanica.ro

27

neasa lui Tudosca" 42 Dupg 1634 ea figureazg cu sotul ei, acum domn,
pe pisaniile unor biserici al cgror ctitor era. In 1638 este mentionatg
algturi de Vasile Lupu pe insmiptia de la turnul clopotnitg al bisericii
Trei Ierarhi Io Vasile Voevod. . . domnul trii Moldovei i doamna
lui Teodosia. . ."43; in acelasi an ea dkuieste un disc de argint bisericii Trei Ierarhi 44; apoi niste linguri de argint. In anul urmgtor dgruieste o dverg lucratg cu fir de aur i argint, reprezentind pe apostolul Pavel 45; in fine, este rlientionata pe pisania bisericii Trei Ierarhi din.
Ia (din 6 mai 1639), algturi de sotul ei. De fapt este i ultima ei mentiune ca fiind in viatg. De la doamna Tudosca s-a pstrat um inel sigilar octogonal cu margini perlate avind o inscriptie cu numele ei, descoperit in mormintul ei din biserica Trei Ieraati 46
Viata Tudosegi Coci a fost destul de agitatg in perioada cIt sotul
ei a fost boier i Inca nu ocupase tronul Moldovei, tinind seama e

numai un an de la distorie a avut durerea sg-si piardg tatitl, tras iu

teapa de Skender pasa. Apoi, au urmat acele vremuri in care Lupu Coci,
ca mare dreggtor, a fost atit de adinc implicat in problemele politice ale
lgoldovei, incit de mai multe ori s-a aflat in. situatia de a-si pierde viata, s, fie intemnitat i torturat sau obligat s piece in pribegie pentru

a nu pieri de moarte yiolentg. Din asatoria sa cu Lupu Coci, care a


durat peste un deceniu si la a crei eununie i-a fost nas chiar domnul
tkii de atunci, Gaspar Gratiani, Tudosca a avut ma,i multi copii, fii
fiice, din care numai trei i-au. suprayietuit.
De la contemporanii care au cunoscut-o nu s-au pstrat aprecieni
deosebite fat, de Tudosca doamna, sau pentru Tudosca sotia de mare
dreeitor. In scbimb, din 1641 1642 se mentine imaginea ei pe fiesca
nAngstirii Trei Ierarhi din Iasi 47, alAturi de sotul ei Vasile Lupu voie-

vod. Pictorul ne-o inftiseazg pe aceasta ca avind circa 38 de ani, cu


o figurg sening, fata oyalg, ochii cgprui i mari, gura mica' i eknoasg,
avind o privire blindg, vistoare, cu parul blond aranjat dupg moda
epocii in bucle, mai sus de lobul ureehii. Pe cap poaita o pillkie de modg polon, din eatifea rosie, pe care sint prinsi na,sturi din aur, avind
borul dublat cu blang de nurcg si cu un surguci din pene de pgun. In
jurul gitului are un cohen din aur cu mrgele albastre. In urechi are
cercei din aur lucrati in filigran, in forrng de clopotei 48. Tot din aur

este lantul afetuit din doug fire groase impletite care Ii inconjoar gitul
de doug mi si atirng In fatg si lateral J.a, ambele prti ale trupului ping
aproape de genunchi. Doamna lui Vasile Lupu este imbrgeat, cu o rochie lung de culoare maronie, din stofg, avind un guler brodat cu aur
dublat de unul din dantelA crosetat'a', de culoare albastrg deschis, pes-

te care poartg un caftan din stofg de broeart de euloare mov deschis,


ale arei margini slut cusute cu blang neagrg de cacon.
O altit imagine a Tudosci doamna s-a mai pgstrat pe o tapiserie,

care multg yreme i-a acoperit mormintul de la mnstirea Trei Ierarhi 42,
42ir. Babinger, Originea si sfiri1ul lui Vasile Lupu, in AARMSI, tom. XXI, seria III,
1936, 20 p.
43 N. Grigoras, Biserica Trei Ierarhi din Iai, Iasi, 1962, p. 16.
Ibidem, p. 56.
Ibidem, p. 64.
46 Ibidem, p. 40.
47 A. Dobjanschi, A. Simion, op. cit., p. 55.

Ibidem, p. 58, plansele 14-15.


42 Ibidem, p. 70, 75-76, pl. 75 76; Dinu . Giurescu, op. cit., p..215-258 ; N. Iorga,
T piseriile ...,p. 147-152.

www.dacoromanica.ro

si a fost proba,bil rcalizata rnai tirziu, dupil moartea, ei. Pe aeest acope-

rmint de mormint ea este piezentat imincat vil o roehie din brocart de culoare rosie, pe care sint eusute uloii i frunze rnari, cu fir de
aur, in partea superioar, pieptul fiind acoperit cu un corsaj din broderie din fir de a,ur, pEste eare este un catan lucrat din teKtura de fir
argintiu i auriu cusut eu flou rnari de aur. Mineeile ea i pieptul sint

Fig. 3

Tudosca doamna, prima sol.ie a lui Vasile Lupa.

acoperite cu broderie din fir de aur. Doamna poart pe cap o paliarle


de mod polon, de culoare rosie, pe care sint cusute flori rotundo alcItuite din mai multe siruri de perle, in mijlocul c5rora este prins un.
surguciu din pene de pun. Plria are borurile aletuite din blan de
samur. Falo; doatnnei este oval, convenlional, praul iese in ambele
29

www.dacoromanica.ro

prti ale capului deasupra lobului urechii. La urechi poarta cercei de


aur in forma de clopotei alungiti, ior la git un colier de perle infsurat
de trei ori. Portretul din broderie imprima trasaturi mai matu_re pentru
doamna Tudosca ca urmare a faptului ca prin broderie nu se pot reda
Cu finete trasaturile personajului. SfIrsitul doamnei Tudosca s-a produs
pe neasteptate in primavara anului 1639, cind aceasta niei nu implinise
Inca 40 de ani, i a fost ingropata in biserica manastirii Trei Ierarhi
din Iasi. Cercetari mai vechi atesta existenta tot acolo a trei copii ai
ei reprezentanti in fresca de pe peretele dinspre apus ; Miron Costin ins
mentioneaza numai pe loan si pe cele doua fete Maria si Roxanda sau
Ruxandraw, care au ocupat un loe central in programul de politica externa al lui Vasile Lupu, fiind folosite pentru a incheia aliante matrimoniale care aveau atunci putere de aliante politice.
Cel mai mare din copiii Tudoscai doamna a fost Ioan, nascut probabil in 1625, care de mic a fost bolnavicios. Miron Costin afirma ca
era mu slab deznodat i de miini i de picioare" 51, asadar, un rahitism
generalizat la membrele superioare i inferioare. Probabil ca din aceasta
cauza era ajutat de o sluga la mers. Pe cind era tin'ar adolescent a fost
dat in grija lui Enache Catargi, boier muntean refugiat in Moldova,
cazut in dizgratia lui Matei Basarab. In 1637, impreun cu el, Ioan a
fost trimis la pasa din Silistra pentru a obtine un firman din partea sultanului pentru. tronul Tarii Romanesti. Trei ani mai tirziu a fost trimis
la Constantinopol, dupa unii ca ostatec, dupa altii pentru a-si ingriji de
santate la baile din Brasa. Ambasadorul venetian din Constantinopol
relata ca acesta venise in capitala Imperiului otoman sa-si trateze un

brat uscat per curarsi dello sturppio di un bracio", dei medicii care-

vazusera ping, atunci 11 sfatuisera sa mearga in Italia la Padova pentru


a se insanatosi 52. 0 dovada ca avea membrele superioare anormal de
slabe, Il constituie i faptul ea un inel sigilar, descoperit in secolul trecut

In mormintul sat', cu inscriptia Io Ioan voevod i gospod zemle Moldavskoi", din 1639, arata ca purtatorul avea degetul melar subtire ca

al unui copil de 12 ani 53. Curind dupa aceea, a murit, la inceputul lunii
noiembrie. Indurerat, Vasile Lupu i-a adus in tara trupul imbalsamat,

pentru a-1 ingropa la manastirea Trei Ierarhi, dupa cum se relateaza


intr-un raport diplomatic olandez : saptamina trecuta a murit aici fiul
domnului Moldovei, care cerea stapinirea in Tara Romaneasca, si a fost

trimis imbalsamat cu pompa mare la tatal sau, pentru a fi ingropat


intr-o manstire din tara lui" 54.
S-au pastrat doua portrete ale lui Ioan, primul pe fresca manastirii
Trei Ierarhi, unde este infatisat ca un adolescent cu trasaturi juvenile,
Cu ochii caprui ea si ai mamei lui, sprincene frumos arcuite si groase, cu
gura mica si carnoasa, purtind pe cap o caciula de blana Indoita intr-o
parte, impodobita cu un surguciu de aur, in care slut infipte pene de
paun. Tinarul principe poart camas albastra ca guler ingust rasfrint,
un caftan din stofa de brocart cu flori de aur, prin.s la mijloc cu un briu
ingust, apoi mai are un caftan tot din brocart albastru, lucrat din fir
de aur si impodobit pe margini si la mineci cu Nana de samur. Privirea
principelui este visittoare, tradind o stare maladiva cronica.
Gostin, p. 117, 120, 133.

51 Ilurmuzaki, IV, part. 2, p. 512; VIII, p. 493.


55 Ihidem.

55 N. Grigora, op. cit., p. 106.

54 N. Iorga, Studii i documente, IV, p. 226.

30

www.dacoromanica.ro

Al doilea portret al lui Ios,n se aflil pe o broderie care a servit

ca acopermInt de mormint, la biserica Trei Ierarhi din Iasi, unde este


reprezentat cu trsturi mai mature. Spre deosebire de primul portret,
mai realist, acesta II red cu trsturile unui tinr adolescent cu privire
vie, cu gura mai mare, imbrcat cu un foarte luxos costum de ceremonie,
lucrat din stofit de brocart venetian, albastru, tesut err flori mari din

Fig. 4

loan, fiul lui Vasile Lupa.

aur, lung pin la cillciie. Peste acesta poart o mantle caftan fr Mineci
(cptusit cu blan de zibelin) din brocart rosu venetian, tesut cu flori
mari din aur, avind in partea sting6 o tleturit de unde iese discret minerul unui iatagan cu garda btui In pietre scumpe. Partea superioar
a caftanului este impodobit la piept eu 24 gilitane lucrate cu fir grog
31

www.dacoromanica.ro

din aur. Pe cap poartA o caciul male din blan, cu virful indoit Intr-o
parte, in care e prins un surguciu de aur, cu trei pene lungi de struI 55.
Cu Vasile Lupu, Tudosca doamna a mai avut dou' fete, pe Maria,
i. Ruxandra. Maria, cea mai mare 56, s-a nAscut probabil In 1627 *i. a c5,-

Fig. 5

Maria Rad7iwill, fiica lui Vasile Lupu.

55 Dobjansehi, Simion, p. 77-79; N. Iorga, Tapiseriile .. ., p. 151-152.


55 Hurmuzaki, IV, 2, p. 527.
32

www.dacoromanica.ro

TOtat in tinerete o educatie aleas, invatind in limba greaca si latina,


Inainte ea la Iasi sit fi fost infiintat colegiul de invItamint superior. O
dovada o constituie un act de danie din 1644, prin. care Maria acorda
manastirii Aron voda de lingit Iasi o sutii, de lei pe an.. Actul este scris
greceste i semnat Maria", dar eu litere latine 57. Din akelasi an 1644,
s-au mai pastrat douI serisori ale sale in limba polona, deci invatase
acea,sta limb, adresate viitorului ei sot, printal polon Janus Radziwill.
Acestea exprima gTija ell care tinara principes5, moldm cauta s fie
pe placul viitorului ei sot. Astfel, scrisoarea din 2 septembrie 1644 are
cuprinsul urmator : Exprimind lumin4iei dvs. pringiare multumirea
d.atorata pentru mesajul dvs. alit de prietenesc, v raspund luminatiei
dvs. afectiunea exprimata in scrisoarea luminatiei dvs. piinciare prin afecVinnea mea reciproca conformindu-mil intru totul vointei eelui de sus, ca
si a prea puternieului meu tat5, i binefacator", semna Maria, fiica domnului
Trii Moldovei (Maria hospodarowna ziem Moldawskich) 58.

A doua scrisoare a fost scrisa doua luni mai tirziu, Limp in care

.scrisorile printesei au fost transmise in Polonia printr-un niesager in per-

zoana vistierului Enache Catargi, omul de cas5, al familiei domnesti.


lat cuprinsul acesteia : Luminatia sa dumnealui Catorgi intors din calltoria sa mi-a adus o scrisoare de la luminatia dvs. princiara, luminatul
xneu domn, primind-o eu recunostiuta, va multumesc srnerita
dvs. princiard, de ceca e patruns5, dc afectiunea inspirata din partea
rnea prin vointa celui de sus, ea a dat grin scrisoarea sa, o dovad5,
ea nu m-a uitat". Scriind, de asemenea, ea promite In mod egal
dvs. princiare, eu, voi fi la rindul meu o prietend devotatil luminiiei dvs. prineime, luminatul meu domn, asteptind, m recomand sineritl
bunavointei sale" 59.

Din perioada de dinaintea casatoriei se mai cunoaste un interesant

portret al Mariei ; este vorba de tabloul votiv al bisericii Trei Ierarhi


din Iasi, realizat In anii 1641 1642. Aceasta ne este infatisata la VirSta de 14 15 ani, o tinara adoleseentit cu obrajii imbujorati ea i ai
inamei sale, cu ochii albastiii, sprincenele fiumos arcuite, gura mica si
e'rnoasii, cu fa aproape rotund. Pe cap poarta o pillarie de moda

Tolona din catifea rosie, pe care sint prinsi nasturi de aur, marginile

aeesteia hind din blanit de squmr. Tinara principes5, poartd, ca si mama


in bucle pe care slut prinsi tramdafiri, iar la urechi are cercei

In foimi de clopotei, la git are colier din perle pe un lant de our. Ca

Imbrc5,*minte aceasta poarta o camasa rosie, lung5, pina la pamint, din


biocart, avind dantela azurie la git. Peste camasa este acoperita cu o
mantie cu mineci scurte pin6 la cot, din dainac cafeniu, lucrat eu blanO de samur. Privhea printesei este usor umbritO de o oarecare tristete.
Ca si Ruxandra, ea poart6 la git un frumos lant gros de aur din fire InaTletite, ce-i atirna de ambele parti pind, aproape de genunchi
Din perioada casatoriei ei s-a pastrat un interesant portret literar

faeut de un contempoian, E. W. Heppe' : Filea cea mai mare a prineipelui Vacile, Maria seria acesta este o domnita eu relatii puter-

nice si intinse, cu insusiri atrilgatoare i intr-un cuvint Inzestrata cu toate


acele daxuri prin 'care asemenea inalte fete se pricep s atraga i s far5 7 Arh. St. Buc., Mrea Aron Vogt, II-2.
55 Hurmuzaki, III, supl. 2, p. 9-10.

59 Ibidem, p. 13.

60 Dobjanschi, Shnion, p. 58, pl. 14--16.

2-c. 167

www.dacoromanica.ro

33

mece spre a cistiga prietenia semenilor lor" 61. In fine, tot Maria maii
este prezentata intr-un tablou realizat dupa 1661 de un pictor olandet
din Rotterdam, anume Abraham van Westervelt, care in anii 1650
1653 s-a aflat in slujba ducelui lituan Janus Radziwill, sotul ei. Tabloul
o inftiseaza pe aceasta imbracata In costura tipic lituano-polon ; trasaturile fetei sint armonioase, sprincenele negre usor arcuite si mai subochii au o privire vie, gura mica si carnoasa. Pe cap poarta un
tulpan care-i cade pe umeri, peste care este asezata o palarie cu bor

inalt, din care se iveste o egret. Principesa poarta In par impletiti


trandafiri de stofa fina, iar in urechi cercei impodobiti cu perle, la git

un sir dublu de perle. Tot ca, podoabe mai sint 4 siraguri groase de mrgele din perle pupate In cartuse de cite 24, de care atirna cite un meda-

lion de aur. Piincipala sa imbiacaminte este o rochie alba, lucrata cu


dantele, peste care poarta un pieptar din stofa incheiat cu gaitane. Tabloul are o inscriptie i anume : Marya Mohilanka palat. Moldaviaa
Filin exor. P. Taunus Eadziwill Ducis Burze Dubinski S.R.L. PrincPalat. Vil. Dicisse premi exercitus um AWL Nupta 1645 + 1661.

Casatoria ei cu principele J. Radziwill (care era malt mai in Vint&


deeit ea, el tiind nascut In 1612) a durat numai 10 ani, deoarece sotul
ei a murit la 31 decembrie 1655, la Tukocin. Doi ami mai tirziu, Bogdan Hmelnitki, hatmanul cazacilor zaporojeni, solicita intr-o scrisoareadresata lui Alexei Mihailo ici, tarul Rusiei, s, o la sub ocrotirea sap
pe vaduva Maria Radziwill, careia li fusesera luate toate mosiile de ciltre
maresalul Zavi. ai Lituaniei 62 Nu se stie ce s-a mai intImplat cu ea.
dupa aceasta data; oricum a murit tinara, la numai 34 ami, la LiOT
a fost ing,ropata la biserica Sf. Treime din Slucz.
Despre cealalta fiic, Ruxandra, s-au pastrat pina mum destul

putine date. Nascuta dupa 1632, probabil in 1633, aceasta, ca si sora.


ei mai ma,re, a primit o educatie aleasa, In limba greac i latina 63. Pe
cind avea numai 9 ami, tatl ei a logodit-o cu fiul dragomanului Venetiei din Constantinopol, logodna care, dupa citiva ani, a fost anulata.
Unicul ei portret din vremea copilariei avea numai 8 ani se pastreaza pe tabloul votiv al bisericii Trei Ierarhi din Iasi, un portret de
fapt incomplet, fiind deteriorat de vremmi. Tinara principesa poartI
pe cap o palarie de moda polona ca i sora sa Maria, este de presupus.
c avea parul buclat (pictura este distrus) i impletit cu un trandafir,
are la git un colier din perle, legate cu fir de aur. Era Imbracata cu.
rochie de dnuasc albastru, cusuta cu perle, peste care avea o mantic.
cu mineci scurte de caloare roz, captusita pe margine cu blana de samur ;

ca si sora sa punta la git un colan de aur Impletit, petrecut de dupa.


git ,si atirnind pina la genunchi de arnbele parti ale trupului
Dupa casatoria Mariei eu printal J. Radziwill, In 1645 ea a fost
trimisa la Constantinopol in cantata de ostateca, la cererea Inaltei Porti,
mide a stat citava ami, pina In 1649, timp In care a inv.-gat limba turca 65. Un rapoit

enetian din 20 august 1649 relata ca la acea data

era plecata spre tara, eliberata, la hasistentele tatalui ei 66 Ulterior, dupl.


Cdleilori art:lint, V, p. 643.
62 Documenti Bogdana Hinelnitkago, 1648-1657, Kiev, 1961, p. 568-569; F. Babin ger,
op. cit., vezi tabelul; Oltea Nis-tor, op. cit., p. 37.
63 V. A. Lrechia, Biserica din related Nearnin ...,p. 13-14.
66 Dobjanschi, Shnion, p. 57, pl. 14-16.

Cdtdtori striiini, VI, p. 307.


66 Hurmuzaki, IV, part. 2, P. 572.

34

www.dacoromanica.ro

cum se stie, s-a mAritpt cu Tinny;


batmanului cazacilor
iaporojeni, la 1 septemblie 1652. Din cAsAtolie a rezultat un fiu,
cut un an mad tirziu. Dupit moattea soluhii ei, la 15 septemlnie 1653,
ea s-a stabilit la ltaskov, apoi la Subote, o submbie a Cehrinului, unde
in 1656 1-a primit pe eAlAtolul siiian Paul de Alep, care a constatat
ea In tase i limba rusri, In timpul sederii ei In Ueraina a7. Aiei ea a
prirnit serisori de la fratcle ei Stefan, aj-ans donin al Moldovei, i de la
tatAl ei Vasile Lupu, inchis la Edicule in Constantinopol, prin eare
cereau s'A revinii in Moldova, dar aeeste interveMii au rimas 'Tait ecou.
Se spune c fratele ei Stefan ar fi Willis chiar o arniat o aduer),
de acolo cn fort,a, dar fan-.1 niel un rezultat 68. intoaisil in MoldoN a, in
1666, s-a stabilit in tinutul HirlAu pe 1110ia ba Deleni, unde O aflrim

Fig. 6

Tabloul votiv al hisericii Trei Ierarhi din Iasi, ctitoria hit Vasile Lupti,

refAcut in sec al XIX-lea.

*7 C616lori strelini, VI, p. 307 st nota 77.

" Costin, p. 195.

35

www.dacoromanica.ro

In 1673, ducind o viat luxoas, 69. Un deceniu mai tirziu se afla In Iasi,.

iar in toamna anului 1686 la cetatea Neamtului, ca refugiat in urma.


parunderii in tar a armatei polone sub comanda regelui Jan Sobieski, aflatit In rzboi cu otomanii. In timpul acestei campanii o ceat.
de cazaci zaporojeni, care lupta alturi de poloni, indrumat de postelnicul N. Krupenschi, a atacat cetatea Neamtului, pe care a ocupat-o
jefuit-o, ucigind printre altii si pe doranita Ruxandra, fosta sotie a lui
Timus Hmelnitki. intr-o scrisoare a lui Iacob patriarhul de Constantinopol, din 20 aprilie 1689, se relateaz c, viind craiul lesesc pen tara.
Moldovei lovit-au o searn de cazad i la cetatea Neamtului ,si fiind

inchis domnita, Ruxandia, dobindit-au cazacii cetatea si au luat toat avirtia doamnei Ruxandra, si i-au Mat i capul"7. Evenimentul
avea s fie mentionat oteva decenii de-a rindul in numeroase documente
privind propriettile mndstirii Neamt, pin In primul deceniu al sec..
al XVIII-lea 71.

A doua sotie a, lui Vasile Lupu a fost doamna Ecaterina, cu e ares-a cAstorit In 1640, la un an de la decesul Tudoscili doamna. Acea staera de Ream cerchez, din Caueaz, ,si. a ajuns in Moldova, fiind adus de

boierul Nicolae Catargi, care a plecat In Circazia In vara anului 163


pentru a cauta lui Vasile Lupu o nona sotie, conditif, era ca aceasta,
framoas i tinr. Un cltor italian, Niccolo Barsi da Lucca,
s-a intimplat s fie si el atunci In Crimeea, pe un.de s-a intors vistierul
Nicola,e Catargi cu noua sotie a lui Vasile Lupu. El povesteste c noua.
sotie a domnului se numea, Ecaterina i fAcea, parte dintr-o familie decerchezi instaiti. Dar, cum era obiceiul In acea vreme, ea a fost cum&ma de la printii ei (tatl primind 1 000 galbeni, iar mama 500 galbeni). Ajuns in Crimeca, convoiul boierului moldovean care era insotit de 60 de moldoveni Impreun, cu noua sotie a lui Vasile Lupu
s-a oprit la Baccesara,i, unde a plait hanului un dar de 1 000 galbeni_
Hanul, de fapt, era cumnat cu Vasile Lupu avind de sotie pe o sor. a.
Ecaterinei. De aici, convoiul a pleeat spre tara, banal dind
moldovean si o gard de 500 ttari crimleni pin la granita Moldovei.

Pe drum ins:, convoke a strbtut stepa Nogai si a ajuns la Nipru


la Oceacov. Aid se afla In trecere pa,sa din Silistia, care fermecat de

frumusetea Ecaterinei cercheza, a poruncit lui N. Catargi s i-o lase lui.


Cum era si firesc, acesta s-a opus, spunind c, Ecaterina cia logodnica.
domnului Moldovei. El a fost sprijinit si de comandamtul grzii ttarilor care-I insote2. Era intr-adevr atit de frumoas Ecaterina cerchez
Clittorul italian o des-rie astfel : avea, toate calitaile pe care Afrodita.
le 0, unei femei peutru a o numi frumoas. Ochii neg,ri, miinile lungi
subtiri, dar pline, mijlocul mldios, gura mica cu buze nu prea mari,
si alb5, cu totul, astfel se prea c, toate gratiile isi asezargt resedinta in
chipul ei frumos" (teneva tutte quelle condizioni che Venete dona a una.
donna pet ch.a,marsi bella. rfaveva un occhio negro, la mano lunga et
affilato, la piena, stretta in cinturia, la boeca, picciole con il labro non
molto glom), e bianca in tutto talmente che pareva che le grazie nella.
di lei persona havessero la loro rezidenza collocato) 72 Dar pasa din SiAstra a insistat i pentru cii nu voia In nici un chip s renunte, amenintind suita moldoveneascA, i t'tar di, o va lua cu forta, a trebuit
69 Aurel Gheorghiu, Crucea domnifei ..., p. 667-669.
79 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, LVIII-1 ; V. A. Urechia, op. cit., p. 19.
71 Arh. St. Buc., Mrea Neamt LX 9, LVIII-60, LXIII 21 ; Iorga. ' eschichte, p. 133..
72 llurmuzaki, IV, part. 2, P. 505; Oltea Nistor, op. cit., p. 18.

36

www.dacoromanica.ro

Fig. 7

Tabloul

ot iv de la biscrica Golia.

37

www.dacoromanica.ro

se ajungI la negocien, in sensul cA s-au minis agenti cu scrisori la hanul


Crimeei, la Baccisarai, la sultanul Mehmed al IV-lea la Constantinopol

i la Ia0 la domnul Vasile Lupu pentru a se relata cele intimplate.

Ateptarea intoarcerii agentilor a durat douit sAptAmini, timp in care


viitoarea sotie a lui Vasile Lupu a stat ostatecA la Oceacov. Sosind
agentii cu rIspuns de la Constantinopol i. de la Baccisarai ca paqa,
elibereze pe ostatecA, sub amenintarea c5, va fi pedepsit dacA incalcA
porunca sultanului, pap din Silistra a fost nevoit s, renunte, nu insg,
fAr, a lua mai intii un dar de 3 000 galbeni de la Vasile Lupu i un
alt dar de 200 galbeni de la boierul N. Catargi. De la Oceacov s-a coninuat cAlAtoria, convoiului in care era adusA noua sotie a lui Vasile Lupu

Inca trei sAptmini pentru a ajunge la hotarul Moldovei 3.


O descriere a doamnei Ecaterina ne-a lAsat un cAlAtor strAin care
s-a aflat la Ia4i in timpul cAsAtoriei Mariei cu printul J. Radziwill, deci
In 1645, la citiva ani de la cAsA'toria, Ecaterinei cu. Vasile Lupu : Doan).na purta un mic gugiuman maro de jder serie acesta pe care str-

lucea o diadema regala de diamant. Rochia ei din stofit alba cu poale


lungi, piept scurt i mineci strimte se prinde la cingAtoare cu ni,ste paftale de rubin, deasupra era aruncatI o manta de stofA verde presgrat
cu am', rainecile eran lungi, cAptusite cu stofl mohoritil i garnisitA
soboli, mantia sa cobora mai jos de genunchi. O salbA de mArgAritare
invrestatI erpuia in jurul gtului ei alb ca de lebAdA, smaraldele eran
imprAstiate cu imbelugare" 74.

Ecaterina doamna mai are un portret reuit pe tabloul votiv al

bisericii Golia din Ia4i, undo se afl infAtiptA impreunA cu Vasile Lupu
fiul ei, tefAnitA. Ea poartA pe cap o pAlArie de moda polonA, surgu-

ciu din pietre pretioase, in care sint prinse pene de cocor. Fata doamnei apare rotundA, cu sprincenele groase i arcuite, ochii 'vioi. i pAtrun-

zAtori, exprimind o fire energie. Nu trebuie uitat faptul e portretul

este fAcut in anii 60 ai sec. XVII, dupA ce doamna daduse viat, la trei
copii. Ca podoabe, ea poartA cercei inni, cu pietre scumpe, un colier
de pale i. trandafiri prini in par, deasupra urechilor. Efaina doamnei,confectionatA din brocart cu flori mari, are mineci scurte mai sus
de cot i margini din blanA de samur. Rochia sa cu mineci lungi are o

dantelA la git. Peste imbrIcAminte poartg, un lung si gros colier din fire
de aur impletit, petrecut de doua ori -pe dupA grit, ca apoi s coboare
pina la jurnAtatea corpului; in mina are o nAframa.
DupA ce a devenit doamn1 a Moldovei, Ecaterina 1-a secondat
Vasile Lupu in tot timpu4 insotindu-1 la primirea soliilor, la serbArile
date la curte, la ospete, la nunta celor douit fiice ale sale etc. In timpul
crizei politice din primAvara anului 1653 a luat calea pribegiei, in Polonia, iar in toamna aceluimi an, se afla in cetatea Suceava, asediatl
de trupele lui Gheorghe *tefan i a1iaii acestuia. O scrisoare din Lemberg, din perioada asediului (din 6 august), relateazA refuzul Ecaterinei
doamna de a accepta capitularea si a preda tezaurul domniei75. Din
aceastA vreme s-a mai pAstrat o insemnare pe un liturghier de la manastirea Dragomirna, din care rezult5, ca aceast carte de cult, danie de la

Constantin Movilit in 1610, ferecat in aur i. argint, fusese furatA de ca73

Oltea Nistor, op. cit., p. 20-22.

74 Missail, Epoca, p. 124-125; Oltea Nistor, op. cit., p. 33.

" Iorga, Acie pi fragmeate, I, p. 228.


38

www.dacoromanica.ro

zacii lui Timu rfmelnitki, dar ca ea a rscumprat-o, pentru ca apoi


s-o d'aruiasea din non mana'stirii

76

Dupd moartea fiului ei, linga care s-a aflat pe timpul domniei acestuia, s-a reintors la Constantinopol i, vkluvii, a locuit in palatul ei
de pe malul Bosforului, aa, cum se relateaza intr-un raport austriac 77.
Aici a stat pina dupa moartea lui Eustratie Dabija, chid s-a intors in
Moldova 0. a locuit o vreme la Iai. In 1666 ea se afla in capitala Ord

facea danii unora din slugile sale. Actul dat in a,cest scop lui lane stolnicul poarta pe el 0 pecetea inelara a fostei doamne a Moldovei, avind
pe ea capul de bour cu stea intre coarne i initialele GKZM, adica Gospodina Katerina Zemle Moldavskoi 78
Ecaterina doamna a avut cu Vasile Lupu trei fii : $tefan, loan 0
Alexandru. Primul este numit deseori de Miron. Costin Stefanita, iar
ziu, dupa ce a ajuns domn, i Papura voda. Al doilea este mentionat
in. poema elegiaca a patriarhului Atanasie Patellaru 0 a trait cel putin
pina in 1648. Al treilea, de asemenea, este mentionat 1ntr-un hrisov din
31 martie 1648 79 al lui Vasil Lupu catre Schitul eel Mare din Polonia.
Se pare ea loan i Alexandru au murit la o virsta fraged i numai Stefan a Wait, mai mult. De mic copil, initiat In tainele protocolu.lui diplomatic, acesta este semnalat la unele ceremonii desfaurate la
eurtea domneasca, de exemplu la nunta domnitei Ruxandra cu Timu
Hmelnitki O. In timpul crizei politice din 1653 el a luat calea pribegiei
impreuna cu liatreaga familie domneasea, ajungind pina la Camenita,
unde se afla in iulie acelai an 81, apoi s-a aflat la cetatea Suceava pe
cind aceasta a fost asediata de Gheorghe Stefan, noul domn al Moldovei
aliatii sai din Transilvania 0 Polonia. Dupa capitularea ceatii Suceava, 1mpreuna cu mama sa Ecaterina doamna, a stat ostatec la Buciuleti, pina In 1658, dupa care a plecat la Constantinopol, unde 1-a
intilnit pe tatal sau inchis la Edicule. Datorita interventiilor lui Vasile
Lupu el a dobindit in eapitala Imperiului otoman noi invataturi pentru
a completa studiile intrerupte, a fost initiat in problemele politice otomane si apoi introdus in anturajul marelui vizir Mehmed Kiipriilii paa,
datorit," chuia a obtinut firman de domnie in Moldova In toamna anului 1659, dar nu lnainte ea tatal sail a plateasea 300 pungi de reali, o
mare cantitate de ploeoane in bliinuri i bijuterii sultanului, marelui vizir i 1na1tilor dregatori ai Inaltei Porti 82

Istoricii care au studiat viata lui au ajuns la concluzia ca Stefan


nu s-a bucurat de o anatate buna*, ea a tatalui au, despre care Miron
Costin afirma in cronica lui ea era ea un leu 0 la hire 0 la trup" 83
In schimb, cronicarul Ion IsTeculce 11 prezinta in 0 samcl de cuyinte ca
fiind domn tindr, dezmieidat i inimos" 84
Ca domn al Moldovei, numai doi ani (1659 1661), el nu s-a ridicat la, inaltimea talentului politic 0 diplomatic al lui Vasile Lupu.
Din aceste motive n-a intretinut, cum ar fi fost firesc, relatii bune, nici
76 V. A. Urechia, op. cit., p. 22.
77 Iorga, op. cit., IV, p. CCCIX i nota 8.

76 Arh. St Buc., Alrea eetatuia, XII-1-6.

76 Iorga, Studii $i documente, VI, p. 126-127.


60 Caldtori strilini, V, p. 174.
61 Retaliile,

II, p. 241.

62 Hurmuzaki, V, part. 2, p. 67.

68 Costin, p. 117; C. Andreescu, C. Stoide, $telanifd Lupu


f4 Neculce, p. 188.

www.dacoromanica.ro

p. 37-38.
89

Cu bistritenii i niel Cu ttarii crimleni. Dimpotriv, a dat dovadg de


lipsg de tact politic 85 .Unele carente din domnia sa au putut fi indreptate ca urmare a faptului c tatgl sgu, care la Constantinopol indeplinea
functia de capuchehaia al sgu, a reusit mgcar partial sg le remedieze. De

aceea, dupg moartea lui Vasile Lupu, fiul suStefan voievod a avut o
domnie oarecum agitatg i sortit unei maziliri premature, prin greselile

pe care le-a sgvirsit intr-un timp smut. Astfel, el a atacat pe cazacii

zaporojeni la Rascov sub pretext c5, urmgrea s aducg cu sila in Moldova pe sora sa, doamna Ruxandra 88, apoi a participat la campania otomaul din Transilvania contra principelui Gheorghe Rkeczi II 87, pentru
a-1 sprijini pe Acatiu Barciai srt obting tronul acestei tgri. Drept armare,
ConFtantin Serban, fostul domn al Trii Romnesti, aflat In pribegie la
cazacii zaporojeni, a efectuat o expeditie In Moldova, cu ajutorul acestora, pentru a-1 scoate din domnie, actiune reusitg In lama anului 1660
1661, timp de aproape trei luni. Numai cu ajutor otoman el va redobindi domnia Moldovei In primgvara anului 1661. Aceste campanii militare au contribuit la skrt'cirea locuitorilor rii, sporitg de efectele dezastruoase ale unei secete care a provocat o foamete rgmasg mult timp
In amintirea contempora,nilor, cind populatia a fost silitgs mlnince papura In loe de grine ; atunci i-a iesit domnului porecla de Papurrt vodg.
Lipsit de talent i expetientg, el nu a reusit s facg fatg tuturor greuttilor inerente unei domnii, cind trebuia In acelasi timp s manifeste atasament fa-(5, de malta Poartg pe de o parte, iar pe de alta sg colaboreze
cu boierii, In parte devotati fostului domn Constantin Serban f3i In totalitate avizi s, acapareze ocinile apartinind rgzesilor. Din aceste motive, incercgrile de a remedia unele din aceste carente ale conducerii sale
s-au dovedit insuficiente, naai ales cil moartea prematurg, din toanma
anului 1661, Chid nu Implinise niel 21 ani, i-a intrerupt activitatea 88. Un
singur portret In intregime ni s-a pgstrat de la Stefan, fiul lui Vasile Lupu,

anume cel de pe tabloul votiv al bisericii Golia din Iasi al cgrui ctitor era, unde este infgtisat impreung cu tatil su i cu Ecaterina, doomna. Tingrul principe apare purtind pe cap o ciciulg cu valul indoit pe
care este prins un surguciu din pietre pretioase i cu pene de cocor,
avind fata, ovalg, sprincenele frumos arcuite i ochii iscoditori. Pe umeri
poartg un caftan de tip oriental, imblgnit pe dinafarg, sub care are un
anteriu din stori, de brocart venetian cu mineci, iar In mina dreaptil,
-tine o nframil. Un altul, incomplet, am fi cel de pe fresca de la mgnstirea Hlincea, uncle se arl alturi de tatl sgu, ambii ctitori ai Eleasului. Din pcate, acest portret este mutilat la figurg In mare milsufg.
S-au mai pstrat vizibile ciciula din blan cu virful indoit, sprincenele
frumos arcuite, ochii si gura. Stefau voievod este imbrIcat cu un anteriu
lung pina la calciie, inchis cu nasturi la piept, peste care este Incins cu
un briu lucrat din fir de aur prins cu o pafta de argint aurit. Peste anteriu el poart o mantie prins la git, cu poalele date in pgrti lucratg
din brocart, pe care slut imprimate tiori mari. In mina dreaptg poartg, o
ngfram, iar in stinga un pergament derulat, avind un. text religios, sau

hrisovul de ctitorie al lgcasului. Nici unul din copiii lui Vasile Lupu n-au
avut urmasi care sg le supravietuiascg, deci familia s-a stins.
85 C. Andreescu, C. Stoide, qp. cit., p. 39.
86 Costin, p. 195.

87 C. Andreescu, C. Stoide, op. cit., p. 49-52.


Costin, p. 201; C. Andrecscu, C. Stoide, op. cit., p. 167.

www.dacoromanica.ro

Capitolul

Vasile Lupu tnainte de domnie

Despre copilria i tineretea, lui Lupu Coci se stie destul de putin. Ca fiu
de boier care detinea o insemnatg, dreggtorie la Curtea domneasc, creScut In mediul orgsenesc, el trebuie sg, fi primit o educatie corespunztaare membrilor duei toieresti din care fcea, parte. Dimitrie Cantemir
aratg, e in sec. al XVI1I-lea (afirroatia fiind valabil i pentru seco-

lul precedent) boierii mai mari dAdeau pe fiii lor, indat ce ieseau din
adolescent, ca slujitori In casa unui boier mare . . . dupii ce invtase
timp de troj ani obiceiurile Curtii i dobindise deprinderi mai elegante,
tot boierul 11 ducea la dcmnitor i izbutea, pin interventia lui, s5, fie
ntraiti intre corceristii marelui divan si chug un an In pretoriul cel raic
apoi erau trecuti la srtgrie"1. Tinind seama de societatea In care a
trgit Lupu Coci, credena cg, el n-a %cut exceptie de la aceast traditie
existent de mai mult -vreme in rindul clasei boieresti. Totodat, trebuie sii avem in vedere cg, el a tint intr-o epocii in care cultura greacii
era considerat ca fiind singura capabil, sii contribuie la emanciparea intelectual. De aceea, este de presupus cg, viitorul dorm al Moldovei a
primit o educatie greceasa prin intermediul unor preoti sau cglugri localnici, sau a unor dimohiadasacalos sau katihighitis, angajati in casa
marelui postelnic Nicolae Coci. Cit priveste limba, In care a deprins Invttura tinrul Lupu Coci, cea raaterng, a fost limba romng, care a
predominat asupra celei paterne, dialectul aromn. Unii din contemporanii FM au fcut citeodatg, observartii asupra faptului cg. in -vremea chid
era doran al Moldovei Vasile Lupu ar fi folosit rareori In vorbire cuvinte
din limba aromng. Aceast caracteristic6 a limbii sale materne o mai
intilnim si In paginile unei scrisori adresat de el fratelui su Gheorghe
hatmanul, dupg, pierderea domniei 2, fapt care l-a determinat pe istoricul N. larga sii afirme cii, Vasile Lupu seria oarecum prost romneste.
Din brisoavele ca si din unele bcrisori rimase de la el constatm Ca' In
perioada dinainte de domnie, ca multi alti mari dreggtori, el serana numai cu prcnumele, la care aduga i functia, de exemplu, In 29 mai 1631
el semna culitere grecesti numele sin ronignesc Loupoul, marele vornic" 3. Dup ce a ajuns domn, semngtura sP este redat cind in greceste, cind In slavoneste (Ioannis Basileus vaivodas sau Io Vasilie vai-voda) 4.
1 D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti, 1973, p. 285.
2 lorga, Studii i documente, IV, p. 30-31.

a Arh. St. Buc., Documente istorice,


4 Hurmuzaki, XIV, part. 1, P. 138, 179; XV, part. 2, p. 1 009, 1070, 1197; DRH,
.A, XIX, p. 622-623; XXII, p. 130, 255.
41

www.dacoromanica.ro

In ccea, ce priveste instructia pe care a piimit-o In tinerete, se

poate considera ca lui Vasile Lupu Ii erau cunoscute operele unor mari
filozofi greci ai antichitatii, cronicari bizantini sau celebri legiuitori, Ineel-And din vremea lui Iustinian, pentru ca ele i-au servit ca model In.
legiuirile serse pe care le-a dat 1VIoldovei In timpul domniei.
Insemnari de mai tirziu confirma aceste lecturi ca i altele. Ne referim la marturia lui Paul de Alep, din 1653, care afirma ca a remarcat
la Vasile Lupu Invatatura aleas, culeasa din carti vechi i noi i turcesti" 5.

Astf el pregatit Lu.pu Coci a pasit de timpuriu In rIndul dregatorilor din Tara Romaneasca, Insa din vremea domniei lui Radu Mihnea
(1611
1616) ca postelnic, fiind subaltern al marelui postelnic Bernan-

do Borusi. Dintr-un act din 2 martie 1616 rezulta ca la acea data el


era postelnic, iar fratele su Gavriil paharnic, ambii fiii Cocei biv vel
aga" 6 Dup, moartea lui Nicolae Coci, produsa probabil la inceputul

anului 1616, familia sa a trecut sub protectia domniei ; de altfel, asa se


explica faptul c cei doi frati, Lupu i Gavriil, aveau dregatorii de la
domnie. Aceemi explicatie mai are si plecarea Intregii familii Coc

Moldova, In august 1616, o data cu Radu Mihnea care fusese numit

domn In tara vecina 7. Poi ani mai tirziu 11 Intilnim pe Lupu Coci ocupind i In Moldova dreg.torii, de la cele marunte la cele mai mari, ajungind la inceputul anului 1618 mare comis 5.

Este probabil ca intrarea lui Lupu Coci In rndul marilor dregatori din Moldova, atit de repede dupa parasirea Trii Romnesti, sa se fi

datorat influentelor rudelor mamei sale, protectiei domniei, dar mai ales casatoriei sale cu Tudosca Bacioc, fiica marelui vornic Costea Bacioc, care

1-a pus In situatia de a se Inrudi cu un numar apreciabil de mari boieri din Moldova. Care eran acum noile sale rude? Mai Intli Dumitru
Soldan, mare vornic, cumnat cu Costea Bacioc ; apoi Iordache Cantacuzino, marele vistier, ruda prin sotia acestuia, Catrina ; Toma Cantacuzino, marele sluger, frate cu cel precedent ; Grigore Ureche, cronicarul

de mai tirziu, atunci mare spatar, i cumnat cu Toma Cantacuzino ;


Patrascu Basota, lnrudit cu familia oldan, dar i cu familia Cantacuzino ; Constantin Ciogolea, marele clucer, nepot de sora cu Dumitru Buhui; Patrascu Ciogolea, mare satrar, tatal celui precedent ; Miron Ciogolea, frate cu Constantin Ciogolea ; Constantin Stircea, pircalab de Hotin, cumnat cu Costea Bacioc, socrul sS,u. Asadar, prin c'satorie Vasile
Lupu s-a Inrudit cu nona familii de mari boieri moldoveni 9. Cam tot
atunci, Lupu Coc s-a inrudit 1 cu Vasile Banul, vornic de poarta, care
a fost nasul fiului su Than 19.
Ca urmare a aliantei sale matrimoniale cu familia Bacioc si inrudirea cu alte familii de mari boieri, Lu.pu Coci a promovat dintr-o drega-

torie mai putin importanta, de mare comis, In alta mai bine apreciata
de contemporani, aceea de mare vistier, pe timpul domniei lui Gaspar
Gratiani (1619
1620), and s-a familiarizat cu problemele legate de
5 Caleitori straini, VI, p. 45.
8 Arh. St. Buc., Documente istorice, MDGXXX-19.
7 I. Zaborovsehi, op. cit., p. 159.
9 DIR, A, IV, p. 268.
9 N. Stoiceseu, Legalurile de rudenie dintre dompi qi marea boierime qi importanta lor
pentru istoria politica a rarii Romanegi fi Moldovet (sec. XV
bius", V, 1971, p. 132-133.
10 Arh. SI. Bue., Aehiziii noi, MMDGXCV-3.

42

www.dacoromanica.ro

tncep. Sec. XVIII), in banu-

rii,putind astfel sit cunoase mai indeaproape modul de


acumulare al veniturilor trii, dar i de repartitie a cheltuielilor fcute
din vistieria Moldovei. Ulterior, sub Alexandru Ilia* (1620 1621)
*tefan II Toma (1621 1623), Lupu Coci a ocupat succesiv dregtoria
de mare vistier *i de mare comis iar in timpul lui Radu Mihnea (1623
1626) pe cea de mare jitnicer i apoi de mare sptar 12, dupit cum in
timpul lui Miron Barnovschi (1626 1629) a ocupat in sfatul domnesc,
succesiv, dregiitoriile de : mare sptar, mare vistier *i mare vornic de
Tara de Sus 13, pe timpul lui .Alexandiu Coconul, Moise Movil *i Alexandru Ilia*, pe cea de mare -vornic de Tara de Jos 14 Nu este exclus
ca sub Miron Barnovschi s fi contribuit este o presupunere la
elaborare a a*eziimintului privind pe vecini, dei actul in sine este lefiscalitatea

gat de numele acestui domn 15. In fine, sub acest din urm domn s-a bueurat de inerederea deplin a acestuia de vreme ce a indeplinit *i o misiune diplomatic in Transilvania in toamna anului 1626 (septembrie),
cind este intilnit ea oaspete a Magistratului ora*ului Cluj, trimis cu un

dar de patru cai la principele Transih-aniei din acea vreme, Gabriel

Bethlen 16 A*adar, in cele aproape data decenii trite in Moldova, inainte de lualea domniei, Lupu Coei a schimbat citeva mau dregtorii
la unele din ele a revenit de douit si de trei ori dup o anumit intrerupere care i-au dat prilejul s se initieze in cele mai felurite proNeme privind viata politic internr) si extern a trii.
Interesant ni se pare s,i faptul c de la sfir*itul primei domnii a
lui Miron Barnovschi (noiembrie 1628) el a ic*it din sfatul domnesc pentru a reapare pe timpul lui Alexandru Coconul ca hatman (1629
1630),
apoi a pilriisit sfatul domnese pe timpul primei domnii a lui Moise Mo1631), ea iar s'a" reaparit ea mare vornic de Tara de Jos pe
vil (1630
timpul lui .Alexandru Ilia* (1631 1633), in a doua sa donmie
Privit in ansamblu, perioada cind Lupu Coci a fost mare clregtor ina-

inte de domnie este o perioad de initiere a sa in treburile trii. Este


de presupus c atunci el s-a bucurat de imprejurri favorabile eind a
colaborat cu unii maxi boieri, clintre care unii au ocupat chiar tronul

Moldovei, cum a fost Miron Barnovschi, fost hatman pe timpul lui Radu.
Mihnea i rud cu Movile*tii. De asemenea, in acest rstimp el i.-a

dat seama de incapacitatea unor domni, de influenta puternia exercitat asupra lor de gruprile boiere*ti, de *oviala cu care unii domni se
deprinseser In raporturile cu Malta Poart, in fine, tot mai inult a
Inteles Lupu Coci c in climatul politic intern *i international al Molilovei intentia sa de a ocupa domnia era realizabil.

11 DM, A, XVII, IV, p. 439-463; V, p. 6, 16.


Ibidem, V, p. 337.
13 Moldova in epoca feudalismului, dounnente slavo-moldovenegi, III, p. 201; Arh. St.

rue., rocurncnie istorice, DV1-334 ; DCC1-21 ; 1ICVI-19; EBB, A, XIX, p. 41-42,


142, 207-208, 30-470.
14 Arh. St. Buc., Documente istorice, DVI-3, 4; DCCI-21; MCVI-19.

15 P. V. Soya tov, Renville feodali:n:a i kresticne Moldavii (ocerki istorit renli o XVI-naecale XT./11 ), hisinau,15E0, p. 246-241.
16 Arh. St. Cluj, PrimAria oraplui Cluj, Socotelile oraului, 17 biVIII, f. 190.

12 DBH, A, XXI, p. 46-47, 103, 188-333; Ghibnescu, Surele, II,.p. 161, 312; Molp. 274-296; Arh. St. Buc., Meca
PIngarati, 111-42.
dova in epoca feudalismului, documente slavo-moldorenelti,

www.dacoromanica.ro

.43

In perioada dinainte de a ajunge domn, el a citutat


asigure
proprietgti funciare, imobiliare i mobiliare. Nu se cunoaste ping aeu m

decit in midi nalsurg starea materialg avutg In Tara Romlneasca in


sensul cg se stie doar c stpinea un sat, sau parte dintr-un sat, impreung cu fratele stu Gavriil.

De asemenea, e greu de stiut cind si cum a inceput Lupu Coci s5,


obting mosii si altfel de bunuri in Moldova. Ping la obtinerea primei dreggtorii la curtea lui Radu Mihnea (1616 1619) in Moldova a cumprat
mai mule proprietati; astfel, intr-o scrisoare din 1660 se mentioneaz5, cI

satul Bubuiogi a fost cumpgrat pe cind era boier", druit apoi unui

orheian18. Mai apoi la 20 aug-u.st 1631, Lupu Coci, mare vornic de Tara
de Jos, a cumparat 1/4 parte din satul Fedeleseni cu 20 talen i de la un
anume Ionascu, feciorul Antimiei, nepotul Cozmei 19; la 26 septembrie
1631, a cunapgrat un loe de prisacg din satul Giosenii lui Tamasii (tinutul Adjud), de la un anume Vasiliie 20. Unele din proprietti le-a dobindit Lupu Coci si prin danii de la diferiti domni. Astfel, in 1629 i-a fost

druit de atre Miron Barnovschi satul Costesti (Hirlu) care fusese


domnesc", cu vad de moara pe Jijia, pentru sliijb credincioas tgrii"
pentru cg a dat domniei un cal si bani la visterie". Dupg 12 ani,

In 1641 satul era dgruit mgnstirii Trei Ierarhi de cgtre Vasile Lupu voievod ; tot ca danie a primit i satul Costesti sub Cojanci din ocolul Tg.
Botosani" 2. Prin danie a mai fost obtinutg in 1631
1632 o prisaeg ca
20 nfatci din hotarul Cgccestilor (tinutul Cirligturii) de la Vasil Banul, fost vornic de poartg, nasul fiului sgu loan 22

0 bung parte din propriettile lui Lupu Coci au fost dobindite

apoi de la socrul su cu prilejul distoriei cu Tudosca Bgcioc, dar mai


ales dupg ce Costea Blcioc, mare vornic de Tara de Jos, a fost ucis de
turci in toamna anului 1620 23 Este vorba de 35 de sate, cu tot atitea helestee i loe de mori in tinuturile Hotin, Iasi, Dorohoi, Hrlu, Soroca,
Neamt, Suceava, la care se mai adaugg 16 firte si 9 flci de vie si 48
slime de tigani 24 Tot prin mostenire a mai obtinut, in 1620, si un loe
de cas.1 in Iasi, in mita Mare, pe care erau construite case cu pivnite
de piatrg.
Din perioada dinainte de 1634 se mai cunosc i alte proprietgti dobindite de Lupu Coci i anume : silistea Piatra, druit, de el la 29 martie 1636 lui Gh. Catargi, pircglab de Orhei 25; satul Petera, fost Movila (Orhei), supus ocolului Tg. Orhei, druit la 30 martie 1640 lui Apostol Catargiul ; silistea Dgieni (Iasi) pe Prut, dgruit la 20 februarie
1641 lui Antoca ; satul Rgucesti (Neamt), cu loe de iaz i mori pe piriul satului, supus cettii Neamt, confiscat la 22 martie 1627 de Miron
Barnovschi de la Lupu Coci 26 satul Rusi (Suceava), obtinut prinschimb
de la Miron Barnovschi pentru mosiile Gindgiani sub munte i Solomonest (Nbamt) la 23 martie 1627 27 ; satul Letea (Bacan) cu vil i mori
18 Arh. St. Buc., Achizitii noi, XCI-271.
19 Ibidem, ms. 818, f. 69.

22 Ibidem, Documente istorice, LX.XII-30.


Ibidem, ms. 569, f. 128; ms. 578, f. 302-303.
22 Ibidera, Achizitli noi, MMDCXCV-3.
23 Costin, p. 72.

24 Arh. St. Buc., Documente istorice, CLIX-27.


28 Arh. St. Buc., Achuziii noi, XCL-9.
26 Ibidem, Pecep, 231.
11:/. DRH, A, XIX, p. 225-226.

44

www.dacoromanica.ro

Je Bibtrita, d5.ruit la 6 martie 1641 mnstirii Trei Ierarh; satul Tohatin (Orhei) pe Nistru, druit lui Ionascu Rusul fost vornic ; o balt de
peste in hotarul satului Agiudeni pe Siret, druit, la 20 iunie 1631
Secul 28; la acestea se mai adaug, o moar, pe Putna, din jos de
.satul Sirbi, in hotarul Mircestilor, druit tot mnstirii. Secul in 1631.
Rezult, asadar, c pin, in primvara anului 1634 Lupu CociTsi
...crease un domeniu boieresc destul de intins pentru a face din el un maTe feudal in Moldova. 0 observatie se poate face asupra provenientei
anume c doar in mie msuril au provenit
.acestui domenin boieresc
din danii domnesti. De fapt cu Lupu Coci nu se ificea nici o exceptie,
4leoarece in aReeasi situatie se aflau i alti boieri, precum i mn'stiri
Faptul a fost o consecint a restringerii ca suprafat a domeiiului
daniile de acest gen fiind destul de rare dup5, 1574. Cer,cetri recente P. V. Sovetov au ajuns la conclu7ia c5 astfel de da-nii eran mai frecvente in primul ptrar al sec. al. XVII-lea comparativ
,eu cele din al doilea si al treilea pltrar al aceluiasi secol 29.
Lunga sa carier de dregiltor 1-a inzestrat pe Lupu Coci cu deose-

bite cunostinte in domeniul financiar, ca mare vistier, in cel militar ea


mare sptar i hatman, in cel juridic, ca mare vornic ; de asemenea, ca
lost postelnic el a fost initiat in problema relatiilor externe ale trii, ea
mare comis, in problema mijloacelor de transport, iar ca logofilt In unele
voblerne de protocol si ceremonial diplomatic, ceea ce i-a folosit mult
-viitorului domn.
Unele din aceste dregtorii Ii impuneau cunoasterea limbilor strine, de asemenea eunostinte legate de aprovizionarea Curtii domnesti,
precum i functionarea cancelariei. Cu astfel de insusiri Lupu Coci era eel

mai indicat in primvara anului 1634 s ocupe tronul Moldovei, dup


un deceniu In care nu mai putin de sase domni se perindasera la tron.
La toate acestea se mai adaug faptul c5 dispunea de un important
.domeniu boieresc, de citeva zeci de sate, precum si de relatii de rudenie
-eu aproape zece case de mari boieri. Averea sa poate fi estimatil, la cca
50 de sate, poate mai mult, inzestrate cu helestee, blti cu peste, prisci,
-vite, mori rspindite In 12 din cele 17 tinuturi ale Moldovei, cu peste
.50 de slase de tiga.ni, cu sate de vecini, cu case in capitala trii. Astfel
el era un mare feudal, cu o puternic, baz material relatii cu boierimea din tail, i cea tarigrdean, precum i cu cercurile politice din
Constantinopol.

Ca multi alti bojen i Lupu Coci a acordat sprijin material bise-ricii din Moldova si locurilor sfinte, pltind constructia, repararea i inzestrarea lcasurilor de cult din acele locuri. .Astfel, In anii 1630 1631,
pe cind era mare vornic de Tara de Jos, a ctitorit biserica Sf. Gheorghe,
zis Zugravul" de line', Vaslui 30. S-ar putea s, mai fi fost i altele,
dar stirile documentare in acest sens sint destul de sumare. De asemenea,
o insemnare pe o evanghelie ne dezvluie faptul c in 1633 (decembrie
14) el a suportat cheltuiala pentru copierea acestei crti de care iero,monahul Porfirie, care apoi a druit-o unei biserici de la Sf. Munte 31.
28 Art. St. Buc., Airea Neamt, GXLII 19, LXIX 5.
P.V.Sovetov, Issledovanie Po istorii feodatisma c Moldavii, Kisinev, 1972, p. 188-211.

93.

33 Dobjanschi, Simion, p. 105.


31 Hurmuzaki, XIV, part. 1, p, 133, 728; Arh. St. Buc., Documente istorice, DXCV4r,5

www.dacoromanica.ro

Cit priveste obtinerea tronului Moldovei de catre marele vorniG


Lupu Coei, aceasta s-a facut in conditii cu total deosebite, care intr-c.
oarecare masura ne dezvaluie unele trasaturi ale caraeterului sau si totdata unele practiei mai putin folosite pina atunci de predecesora sal..
In fine, ele se deosebese eu totul de ac'elea in care a ob-tinut dornnia
contemporanul su Mata Basarab, dotunrd Tarii Romnesti eu aproape
doi ani inainte, in tolunna anului 1632. Multe amanunte in aceasta privinta ne procura Miron Costin in eioniea sa 32, din eare rezuta ea, eforturile lui Lupa Coci s-all eoneentrat in aeeasta directie eu peste un deeenia

mai inainte de a-si atim.,re scopul, timp in care el a uneltit eind fatis
eind pe aseuns impottiva domnilor aflati pe seaunul Viril, atit pentru
a-i diseredita in jata Inaltei Porti, eit i pentru a-i faee nepopulari. Miron_
Costin a sesizat faptul ea el si-a pastrat local in sfatul domnesc sub mai
multi dornni i c la rernea respectiva s-a bucurat pe rind de favorurile-

lui Rada Mihnea i ale lui Gaspar Gratiani, care-i fusese na la easatoria,
eu fiica marelui vornic Costea Bacioe.
In 1619 pe timpul eind era mare
impreun eu soerul sau
vistier'
Costea Bacioc, eran prineipalii colaborclwri
ai domnului 33 domnul Gaspar Gratiani a fost ineurajat de Costea Bacioc s incheie o alianta, secret eu Polonia, dupit care arma sa se rilacoale impotri-va Inaltei Porti.,
Lupu Coci a cunoscut faptul c atunei, mal prudent, el s-a aflat in
partida opus a donmiei, pentru a fi la aklapost de once represiune din
partea otomanilor. Asa se face c in momentul in care Gaspar Gratiani
treeut fati de partea Poloniei acceptind instalarea une garnizoanepolone la eetatea
34
el s-a opus pla.nului de tasenala antiotoma-

na. Cum era si firese, aceasta atitudine a atras minia domnului, carel-a inehis sub pi etextul ca nu justifieaese o suma de bani la visterie,

dupa marturia eroniearului Miron Costin 315, apoi 1-a dat pe mina elaului sa-1 ehinuiasca eu fierul rosa 38. Se ;;tie cil rascoala antiotomana a lui
Gaspar Gratiani s-a incheiat eu un 'liare esee i cu rnoartea violenta
acestuia, precum si a lui Costea Bacioe, marele vornie 37.
Un decenal mai tirziu, in anii 1629 1630, sub Alexandru Coconul, fiul lui Rada Mihnea, in ealitate de hatman, Lupa Coci a ad-us noi

servieii Inaltei Porti, in speranta c, eu ajutorul aeesteia, ar patea obtine mal repede tronul Moldovei. tu aeest sens, se inserie respingerea
lui Miron Barnovsehi, eare dupa ce se refugiase sub protectia Poloniei,
a incereat, Inso-tit de mereenati poloni, sa ocupe tronul 1VIoldovei 38

Un an mai tirziu, din 1631, a inceput impreun en alti mari bo-

ieri sil se ridiee fatis contra uncir domni ai 1VIoldovei, uneltind impotriva

lor pe ling Malta Poarta, in seopul ocupara ttonului tarii. Asa de exemplu, in momentul nurnirii lui Alexandru Blas a doua ara ea doma
al Moldovei, Lupa Coci s-a aflat in fruntea boierilor de tara ostili dom-

nului si a t

I arte din solia trimis la Constantin.opol pentru a de-

termina pe maa le v'zir si pe sultan s revina asupra hotaririi mate.


Miron Cosl in a"irma cit aceasta solie ar ti numilrat peste 50 de boieri madi
32 Costin, p. 96 168.

33 I. Zaborovschi, op. Hl., p. 161.


" Hnrtnnzaki, supl. II, 3, p. 64.

" .ostin, p. 68.


" Iturinu,aki, IV, part. 1, p. 669.
37 I. ZaJorovschi, op. cit., p. 161.
88 Costin, p. 95.

www.dacoromanica.ro

rnici 39. Se ,;tie c atunci Lulu Ccci n-a icuit s ob:na mazilhear
In schimb a scapat ea prin rninune sit nu fie ueis de down. Mai mult,
el a reu*it st atraga de partea sa o mare parte din boier'mea de tan).
din taritnime, adversata grecilor tarigrackni -arili de popor, i profitind dc pelele imprejuraii economice pin care trecea Moldova in
anului 1633, a contribuit la ridicarea mulOmilci din Ia?i contra

domnului trii. Relatlud acest eveniment Miron Costin afirma cii,in aeea
vrcmc au mersu boierii cu totii la Curte *i la purcesul doinniii, s'a' nu
hie pus cu toii, s opreasca desfrinata prostime, pozne mare i de-abia

-prelejuita In vro tal s-ar fi timplatu"". In laptele care au avut loo


In timpul rascoalei sub zidurile curtii dorrine*ti *i cind glida dom-neasca a fost facuta inofensiva de rasculati Lupu Coci a lost ranit la
.cap. El *1-a atlas de partca sa ataamentul boicrimii de Una, al calei

.conducator a fest pentiu scurtil reme41.


In accle zile dramatice pentru domn, cind a fost nevort s para.seascaIaii i chiar tala i s'A se refugieze la Constantinopol, fapt care
i-a a ras *i maziliiea (aprilie 1633), marii diegatori din sfatul donmesc
1-au propus ca domn pc marele vornic Lupn Coci. In prealabil, boierii
i-au pus acestuia uncle conditii i anume srt nu sporeasca (Ville In tara
striga cu -loth sa fie Lupul vornicul (domn) serie Anion Costin
insa ri da *i legaturi, ce va lua den tara, ce s-an lega pentiu diari, atuncea, la, acel ales, mai multu sa nu ja din ta1,42. Dar Lupu Coci, care
,de atunci se arata autoritar ca viitor domn, nu a acceptat conditiile puse de marea boierime, deoarece el voia s, ajungit domn excreitindu-*i
,cle la inceput intreaga autoritate. Un alt motiv a fost c banuia pe unii
boieri ca avind inca legilturi secrete cu fostul domn Miron Barnovschi,
,flat in pribegie In Polonia. In once caz este cert faptul ea In 1633 el
era hotarit sa-1 inlature cu orice pret pe Alexandiu Ilia* din domnie ;
o dovada o constituie existenta unei peceti de domn avind gravata pe
ea anul 1633 (7141), pecete folositii, dupa 1634 la intgrirea Inisoavelor.
Lui Alexandiu Ilia*, mazilit, i-a mmat la tron, pentru seurta vre_me, Miron Barnovschi, a doua oarii, un domn ata*at mai mutt Poloniei

decit inaltei Porti. i contra acestui domn a luptat fati* Lupu Coci,

rin toate mijloacele, pentru a-1 inlatura de pe tron. Dup cum se *tie,
aceasta' donmie a durat numai doua luni (aprilieiunie 1633), incheindu-se cumazilirea*i uciderea lui Miron Barnovschi, la care a conttibuit

din plin marele vcanic Lupu Coci, prin denuntul fiticut la Constantinopol,
privind ata*amentul domnului.fata de Polonia, cum de 1-or slobozi viu
pre Barnovschi vod, tara Moldovei va fi Cu le*ii totuna *i este ea o iscoada a le*ilor" seria cronicarul Miron Costin 43. De altfel, insu*i Lupu
Coci, mai tirziu, atii.,a ce a ajuns doran, in 1642, marturisea fapta
marelui ViZir intr-o scrisoare, ca o dovada a ata*amentului sau fata de

malta Poart : am trimis In miinile imparate*ti pe Barnovschi du*manul jurat al Imparatiei turce,ti, chemindu-1 din Tara Le*eascii,"".
Ibidem, p. 96.

4 Ibidem, p, 08.
.41 A. Golirnas, polomattil Constantin Batiste YeeIIt Bettimiotul si reoolulia Moldova
din primavara analut 1833, In Studii si'eereet5ri de istorie", Iq5i, 1943, p. 415-416.

42 Gostin, p. 100.
4 Ibidem, p. 102.
44 Harmtizaki, IV, 'port. 1, .p. 669.

www.dacoromanica.ro

1.:47

Ultima incercare, de data aeeasta reusit, a lui Lupu Coci de a.


ajunge domn al Moldovei a avut loc pe timpul lui Moise MovilA, in a.
doua dornnie a acestuia,, scurt de nurnai zece luni (iunie 1633 aprilie
1634), fiul lui Simion MoviI, om blindu, un mielu la hire, nelacorau,
nemitruia riin"45, inzestrat cu multe calitti de cm cu suflet, iubitor de
pace, atasat de mica boierime. Domnul a inteles de la inceput gindurile
potrivnice ale lui Lupu Coci si nu mreai e, nu I-a inclus In sfatul domnesc, dar a ineercat sit-1 fac inolensiv, s-1 aresteze prin oamenii sA Cehan vornicul, Rosca vistierul i Vasile Lanu. Cel in mutt, ins, a primt

de veste si a pilsit in. maae grabl crawl Iai, iropeun cu citiva de-ai
gsindu-si adpost pun locuri mumblate 4. Ultelior, cind s-a anat.
In deplin, sigurant a tricut pe ascuus in Tara Romfineasc, travestit

ea negustor, iar de acolo in Sudul Dunaii, indreptindu-se spre Constantinopol.

Timp de citeva luni nu s-a stiut nimic de el, pierzindu-i-se


De altfel, Moise Movil, nu I-a mai uin rit, deoaacce in toanana anului
1633 izbucni rzboiul intie malta Poait i Polonia, tocmai la frontiera de-

nord a Moldovei, rzboi la care a luat parte si el cu osti, alturi de

otomani, ca i Matei Basarab, domml Trii Romilnesti 47. Din multiple


motive, campania otoman contra 1-cluniei s-a incheiat cu un esec, la
care au contribuit i domnii din Principatele romMae. Asa se face c.

intors la Constantinopol, liehmed Abaza pasa, comandantul trupelor


otomano de pe frontul de la Camenita, unde se dusesei luptele cu po-

lonii, I-a acuzat pe Moise Movil, de atasament ftis fat de poloni, fapt.
care i-a atras mazilirea 48, din paitea sultanului Murad al IV-lea.
La vremea respectiv Mehmed Abaza pasa, unul din marii dregl-

tori, care se bucura de un deosebit credit in fata Inaltei Porti, il aprecia mult pe marele vornic Lupu Coci nu nuraai pentru bogtia sa, dar si

pentru atasanaentul fat, de otoma,ni si ostilitatea fall de Polonia 49. Da-

torit
aeestuia, dar si al altor dregtori otomani influenti
din acea, vreme la Constantinopol, ca Tabani Mehmed pasa marele vizir, Kizlar pasa si odiosul Curt Celebi, a primit Lupu Coci de indatfirmanul de domnie in partea sultanului, nu fr, a prti mai inainte
aeest serviciu cu 20 000 de taleri5. Oricum, numirea, sa ea domn de
cAtre Inalta Poart, se fcea fa, vreun angajament fat de boierii din
Moldova, care erau pusi in fata unui fapt implinit. In acel moment In
Tara Ronraneaseil, era donan Natal Basarab, din septembrie 1632, in Tian-

savania, era principe Gheorghe Rak6czi I, din decembrie 1630; In Polonia era rage Vladislav al IV-lea, din 1632; In Austria domnea ca
rat Ferdinand al II-lea, din 1619; in Mosco-via, cum se numea atunci
Lusia, era cneaz Miha,i1 Feedoroviei Romanov, din 1613; Venetia era
condus, de dogele Francesco Erizze, din 1631; iar la Roma pe scaunul
din 1623.
papal se afla -Urban al
Ibidem, p. 96.
44 Ibidem, p. 105.

47 Ibidem, p. 108; C. G. Giurescu, Istoria romdnilor, III, part. 1, Bucuresti, 1942, p.


51; Tahsin Genill, Tei rile romdne In contextul politic international, 1621 1672, Bucuresti, 1979,,

p. 79-82.

45 Hurmuzaki, IV, part. 1, p. 652.

45 N. lorga, Cei dintii anide domnie ai lui Vasile Lupu, 1634-1637 , Bucuresti, 1900, p. 14.

5i? Iorga, Istoria, p. 44; Hurmuzaki, V, part. 1, p. 673; Xenopol, Isloria, VII, p. 86.-

48
www.dacoromanica.ro

Capitol ul

Vasile Lupu domn al Moldovei

A. Politica internd
1 Dezvoltarea economiai a tcrrri
Domnia lui Vasile Lupu a a-vut loe in conditiile realizarii unui progres
In toate compaitimintele vietii economice a tarii, a.dica In agricultura,
meste;uguri i comer t : totodata, In vremea sa piala interna i cea externa, au cunoscut o adevarata Infloriie 1. Nu In zadar se exprima in
cronica Ea Miron Costin referindu-se la aceasta epoca, prin cuvintele Fericita domniia lui Vasilie voda, In care de au fostu cindva aceast, tara
In tot binele i bivsug i plina de avutie". De altfel, In prima
jumatate a sec. al XVII-lea Moldova era cunoscuta In lumea europeana prin pamintul ei fertil, prin iraportantele ei bogatii naturale, prin
harnicia locuitorilor descendenti din daci i din vechii coloiaisti romani 2,
ca i cei din Tara Romneasc i Transilvania, care se ocupau cu agricultura, cresterea vitelor, pastoritul, viticultura, apicultura, cu practicarea mestesugurilor si a comertului 3. .Asa, de exemplu, Intr-o relatie si informatie adevarata despre Moldova", elaborata In 1620 de G.B.
Malbi (11,fontalbano), secretarul lui Gaspar Gratiani (domnul Moldovei,
1619
1620), se vorbeste despre marele, manosul i Imbelsugatul principat al Moldovei" 4.

Rodaicia pamintului Moldovei a fost apreciata i de misionaruI


catolic Paul Beke, care In raportul su din 1641 afirma c parnintul
acesta este a-tit de roditor Inch niel acel al Ungariei, nici acel al Transilvaniei nu-i pot fi asemuite". Cu foarte putina munca continua.
acesta ei recolteaza atitea bucate de tot felul, Incit niel n-ar
putea fi vindute altora decit strainilor". Cal'torul strain mai dar
dea i unele amanunte cu privire la modul de cultivare al pamintului
Moldovei In acea vreme, adicit al succesiuniilucrarilcr agricole. La ei,
se pare ca nu se seamanil, saa Pr ara, toarona ci primavara, cind este.
cald, o singura data, catre Pa o i ai anci iu ara, atita, cIt riche pmintul ; Cu toate acestea ei string re r-lta cea mai bogata i cea mai tiralmrie
In iulie. Nu au grill siligo"
speue de griu mai productiva
sint _ndequlati eu griul cel mai cupeste tot locul i nici din belsug,
Istoria Romniei, III, p 42.

Costin, p. 108, 203-208.


3 Olteanu, Serban, p. 123-243.
CdIcItori strdini, IV, p. 439.

49,

www.dacoromanica.ro

rat, cu ovz, orz, ea si nu mai voibesc, de meiul eaie le place romnilor


peste msure 5. intr-un document din anii 1640 1660 privind o yinzare de prnint in tinutul Putna, valoarea acestuia a fost pltit, atunci
cu patru mere de g,ziu de var" 6 ceea ce inseamn e, la Nreniea 'espectiv mai exista i gnu de toamn, ceea ce ne face s credem c in
Moldova, pe timpul lui Vasile Lupu, se iliceau douil culturi de griu intr-un an.
Cam in aceeasi reme eltorul francez Ch. de Joppecourt sublinia
intr-un scurt istoric al luptelor dintre fiii lui Ieremia Movil i Simion
Movil pentru tronul Moldovei in primul deceniu al sec. al XVII-lea
fertilitatea in grim (bled, fromen) a cimpiilor
Totodat, cl remarca bogata retea hidrografic a
care contribuia la cultivarea unei man. varietyi de cereale cinapiile
trii'Moldovei slut
foarte mnoase si in multe locmi udate de fiumoase izvoare i iiuri care
le fac roditoare in gnu, secar, orz, o-vz, mei si fin" 7. ILvoarele documentare ale vremii nu india, i cultivarea porumbului, dar mentionarea

intr-un zapis de vinzaie a unei scturi in satul Soldesti pe Zhruti


1Putna), in 1646, cm 2 lei si 12 merte de mlai ne fare s credem

pe atunci se practica in Moldova si cultura porumbului 5.


Desigur ert marea eantitate de cereale care se fatea in Moldova in
aceast vreme a fost rezultatul existentei unor conditii naturale de exceptie, dar se datoreaz6 faptului c inski calitatea semintelor era superioar. Asa de exemplu, Miron Costin relateaz eh' in anii roditori mai
ales ovzul, secara si giul ddeau 11 msuri, iar meiul 12 msuri, adicl
dintr-un bob ieseau 11 si respectiv 12 . O alt cauzii, a acestei abun-dente a mai fost i sporirea suprafetelor de cultur obtinute prin curtun, adic6 prin ciearea de noi cimpuri agricole, prin defrisarea pdurilor,
kleseori menfionat in documente lo.
In privinta cerealelor mai slut interesante acele date care aduc 15,munri asupra, tehnicii culth r1i loi, In sensul utiliziii asolamentului
bienal. Despre acest aspect clittorul italian Niccolo Barsi da Lucca (1633)
ielateaz, cit in vremea cind a trecut el prin Moldova cimpurile de cultur erau atit de multe Inca niciodat, nu pot fi semnate toate, ci doi

ani se seamn intr-o parte si doi ani se schimbil ogorul intr-alta"'.


Din punctul de vedere al locului pe care agricultura 1-a ocupat in
viafa economic a Moldovei credem &A nu slut lipsite de interes acele
referiri din codul de legi al trii numit Carte romd ?teased de inveildturd
(1646), si anume acele capitole privind pravile pentru plugari i pentru
.alti lu.crtori de pmint". Asa, de exemplu, se stabilesc pedepse pentru
.cei care nu respectau intocmai hotarele propriettii funciare, care furau
6 Ibidern, p. 275.
O

Arh. St. Buc., Mrea Soveja, VII-5.

7 Citlatori strAini, IV, p. 383.


8 Arh. St. Buc., Mrea Brazi, XXXIV-3; Achizitii noi, MCCCXCIII-1 ; Ghibilnescu,
Ispisoace, III, partea 1, p. 51.
9 Costin, p. 231.
19 Arh. St. I3uc., Achizitii noi, CCVII-4 ;Mrea Rtsca, VI-3; Mrea Brazi, XXXII 5,6;

Mrea Adam, V-3; Mrea Pingarati, III-25, 53; Arh. St. Iasi, Documente, CD-11; Th.
Man, Documente bucovinene, II, Cernduti, 1934, p.124-125.
Caldtori

strilini, V, p.

80.

_50

www.dacoromanica.ro

uneltele agricole (sapa, hirletul, plugul) i produsele agricole, in fine,


se stabilesc anumite conditii pentru efectuarea unor lucrari agricole ca
aratul ogoarelor, semanatul, seceratul reeoltei etc.12.
Continuind observatiile sale asupra economiei Moldovei, Ch. de
Joppecomt mai constata c in prima jumiltate a sec. al XVII-lea odata
Cu calla' a unui mare numar de cereale, locuitorii acordau o atentie deosebit crestmii animalelor. Locuitmii de la ses cresc un numar de vite
de tot felul i chiar bivoli de caie se slujese in loo de boj sau cai la
eultm a pa mintului " 12bIs Folosirea bivolului ea animal de tractiune in munci agricole 1-a detelminat pe acelasi dilator sa creada
ea acest animal era mutt cinstit de localnici de vreme ce i-au pus capul
in sterna tarn, purtind o coroan pe cap, asa precum in vechime egiptenii
si-au ales 1)0111 Apis, pe care-I veneran pentru folosul ce li-1 aducea.
Desigur c aceasta explicatie este simplista, lipsita de o baza

intlucit autorul care o foloseste nu eunostea traditia istorica a ("earn


statului feudal AloIdova. In privinta animalelor, intr-o cleseriele geografica
de la inceputul sec. al XVII-lea apartinind lui Giovanni Botero se sustine

ea pe vremea lui Vasile Lupu boii din tara acestuia eran foarte mari"
ca din Moldova se scotea un numar foarte insemnat de asemenea, boi

pentru talile vecine" 14 Intr-o alta descriere geografica, aceea a lui G. A.


Alagini de la sfirsitul sec. al XVI-lea, ale direi date Ant valabile i pentru
prima jumatate a sec. al XVII-lea, se precizeaza c In acea vreme era-u.
In Moldova cad foarte buni, obisnuiti s duca la obosealist"15.

Aceste observatii slut confirmate si de alti contemporani ea, de


exempla, misionarul eatolic Paul Beke, care arata ca In 1644 Moldova
eJ a binecunoscuta pun caii foarte buni pe care-i avea, dar si prin oile
boii atit de mari ineit daca cineva nu i-ar vedea Cu ochii abia ar
povesti despre ei"15bis. La rmdul situ
erezare
celui ce i-ar
episcopal eatolie P. D. Bacsici arata in 1640 ca Moldova din timpul
lui Vasile Lupu era bogat in vaci, boi, oi, miere si unt", c in aceast
ar cresteau cal foarte frumosi si de pret"-`6. Multimea de vite mari
mici poate fi explicata fie pin grija., deosebit pe care locuitorii si puterea
eentrala o acordau cresterii animalelor, fie prin msurile luate de crescatorii de vite pentru obtinerea prin seleetionare a unor exemplare de calitate superioaril. Din acest punct de vedere Miron Costin se arata un bun
cunoscator al condiOilor in care se facea reproductia la animalele din

Moldova din vremea sa. Astfel, el afirma in Poema poloncl ca o iapa


fata adesea doi minji, iar o oade i trei miei deodat ; cIt priveste vaca
tinara de trei ani, aceasta putea Rita un vite117.
In legatura cu numarul de eapete de vite din aceasta epoca nu s-au
pastrat evidente eontemporane, in schimb, in unele hrisoave de seutire
de dari acordate de donmie seintilnese din eind in emd astfel de date can-

titative. Astf el, dram ca in anii 1639-1640 marastira Trei Ierarhi din
Iasi poseda 1 000 oi taranesti, care faceau eit 100 oi do mesti, si 500 de
12 Carle romdneased, p. 54-60.

12 bis Cdldlori strilini, IV, p. 383.


13 lbidem, p. 383-384.
14 Ibidem, p. 575; M. Lazar, C616tori strdini despre cresterea anintaletor In Moldova In

sec. XVIXVIII, in Iiierasus", Anuar 78, Boto5ani, p. 365.

13 Ceildtori strdini, IV, p. 587.


15 bis lbidem, N) P. 376
16 Ibidem, V, p. 223, 276.
17 Costin, p. 231; M. Lazar, Cresterea aninzale'or In Moldova In sec. XVII
vizinnea cronicaritor, in ,Terra nostra", 1981, p. 205.

XVIII In
51

www.dacoromanica.ro

porci taranesti, care faceau cit 50 porci domnesti.18; tot asa manastirea
Barnovschi din Iasi poseda in 1651 un numr de 1 500 oi si 500 rimatoii 1. Sublinierea ce se face in document asupra deosebirii dintre oile
tat anesti si cele domnesti se refera la calitatea lor, in sensul ca cele domnest erau calitativ supelioare celor tarnesti.
In epoca lui Vasile Lupu animalele constituiau, desigur, un bun
material destinat pietii sau consumului intern. Totu4i, intilnim foarte
frecvente cazuri cind acestea eran utilizate ca moneta in tranzactiile comer-

ciale privind bunurile funciare. Astfel, in 1634 o siliste diutr-un sat s-a
cumprat cu 40 oi cu miei, 40 oi sterpe i doi boj tineri, dupa cum in
acelasi an s-a vindut un sat pentru 40 de oi cu miei, doi cai, doi boj,
oui iepe cu minji patru vaci cu vitei 20
Un an mai tirziu se cumparau mai multi vecini platindu-se 5 oi, o iapa

tinra, doi boj de plug si doi mascuri (porci) 21, iar in 1647 o parte din
nioia Tirgului Tecuci s-a vindut cu 16 boj de negot, 30 stupi, dui cai,
iapa, cu minz, 20 oi. si 10 galbeni 22
In vremea lui Vasile Lupu, Moldova era vestita in rindul contempoTanilor prin podgoriile sale care produceau vimni al caror renume trecuse
de mult hotarele rii. Calatorul francez Ch. de Joppecourt (1619-1620)
a remai cat faptul i spune : se mai vad in aceasta tara (adica in Moldova)
multe dealuri foarte placute i atit de bogate in vinuri inch nu este indestulata numai Moldova ci se mal transport:A si in Polonia si in alte tari
vecine" 23.

Documentele interne din aceasta vreme contin numeroase stiri


despre Vinzarea i cumpararea de suprafete importante de pamint plan-

tate cu vita de vie. 0 regiune binecunoscut, care poseda podgorii, era


cea de la Cotnari, de IMO tirgul cu acelasi nume. Aici aveau vii multe
manastiri : Trei Ierathi, Mitropolia Sucevei, Aron Voda din Iasi, Golia
din acelasi oras, Neamt, manastirea din Cetatea Neamtului24 etc. Faima
podgoriilor de la Cotnari era cunoscut',In rindul unor ealatori strini,
faima pe care acestia au dus-o in toata Europa, de unde acestia proveneau.

Asa de exemplu, unul din ei, misionarul catolic B. D. Bacsici, sustinea


In 1644 c, la Cotnari erau multe vii pentru e pmintul acesta d'a cele
raai bune vinuri din toat tara i toate viile de aici apartin domnului
boierilor" 25.

O alta regiune viticol'a din Moldova era in timpul domniei lui Vasile
Lupu cea de linga Iasi, cu diferite podgorii Miroslava, orogari, Dealul
eelBatrin, Valea lui Irimia, Obirsia Vacii, unde posedau zeci de falci de
vie boierii, manastirile i chiar tirgovetii din capitala tarii. Din rindul
manastirilor mentionam ca posesoare de vii Sf. Saya, Aron Voda, Probota, Barnovschi 26 Calatorul Marco Bandini afirma intr-unul din rapoarArh. St. Buc., Ms. 628, f. 673.
12 Ibidem, Mrea Barnovschi, II-3, f. 1 v-2.
Ibidem, Mrea Doljesti, XII-13, nr. 5; Mrea Biscricani, 1-18.
lbidem, Achizitii noi, CLXXV-2.
22 Ibidem, ms. 656, f. 46v-47.
23 CtIldtori strdini, IV, p. 383-384.
24 Arh. St. Buc., Direa Neamt, LXXXVII-13, 14; Mrea Pingrati, 111-68; ms. 579,
I. 64v-75; ms. 628, f. 53v.
26 Cdldtori strdini, V, p. 237.
24 Arh. St. Buc., Mrea SI. Sava Iasi, XXXVI-13; Mrea Aron von, 11-21; Afrea
Probota, XIV-5; Mrea Barnovschi, XV-14; ins. 628, f. 53.
52

www.dacoromanica.ro

tele sale expediate Curiei papale c In 1646 In Moldova la Iasi, In partile


de nord si de sud ale capitalei tarii, se allau plantate vii 27
Acelasi calator strain afirma apoi eiti cele mai multe vii se cultivan
Intr-adevar pe dealurile de la Cotnari, dar cantitatea cea mai mare de vin
.se obtinea din pairtile de sud ale tarii 28 intr-adevar, este vorba de eiteva
regiuni viticole aflate in tinuturile Putna, Covurlui, Faleiu, Tecuci. Asa
-de exemplu, in tinutul Putna eran renumite viile de la Vitanesti, Crucea
de Jos, Gagesti, Odobesti 29, cele din tinutulkiu de la Hui i Dealul
Dricului 3, cele din tinutul Tecuci, de la Nieoresti 31.

De obieei, viile se lucran din vechime In aceleasi regiuni si pe o

imprafata in coneordanta cu interesul pe care-I manifesta aceasta preocupare in rindul localnicilor ; eu timpal, lug, la suprafetele vechi se adaugau
altele noi obtinute prin curaturi ; asa de exemplu, In 1639 monahul Partenie, unul din ctitorii manastirii Soveja,
facut o vie cu osteneala si

cheltuiala sa" in padure pe un loc pustiu", pe o magura domneasc,


dup despadurire 32.

Tot atit de apreeiata era In Moldova, pe timpul lui Vasile Lupu,


-apicultura practicata de localnici din timpuri stratechi. Numeroase sint
In aeest sens documentele in care slut mentionate vinzarile i eumpargrile
de prisaci, unde se produceau mari eantitati de miere i cearg. Numarul
dintr-o prisaca se ridica de obicei la cifra zailor, astfel In 1639
manastirea Secul poseda o prisoka de stupi eu 80 de matei, dupa cum mamastirea Tazlau avea o prisac de 100 de matei, iar manastirea
Bisericani, o stuping de 200 stupi. Cea mai mare prisael surprinsg
In documente este aceea Cu 1 000 stupi apartinind mangstirii Bisericani 33.

Despre produsele obtinute in priski ne-au lasat unele aprecien i calatorii


traini, care au trecut prin Moldova in epoca lui Vasile Lupu. Unul din ei,
Paul Beke, afirma .in 1641 ca raierea se produce in mare eantitate si de
bula calitate, mierea si ea este in asa mare belsug incit in unele locuri
roua de dimineat este la gust dulce ea mierea" 34.
Deasa retea hidrografica a tarii, dar mai ales popularea apelor de
raunte si de ses eu peste a facut ea in aceasta vreme piscicultura s cunoasca un avint deosebit. In acest sens, misionarul iezuit Paul Beke afirma

In 1644 ca Moldova, se poate mindri cu. loeuri i iazuri inaintea altor

tri, de aici multimea de necrezut a pestilor", iar calatorul strain


Marco Bandini considera In 1646 ca Moldova abunda in pesti miei,
dar tot el adauga cl niei chiar In Italia, partea cea mai vestita a lumii,
nu am v'zut pest atit de frumosi i mici funduii # de soiurile acestea" 35.

Din aceast cauza valoarea baltilor cu peste era mult apreciat de unii

stapini de pamint, care se straduiau sI cumpere mosii, care posedau si ape


27 CdIdlori stredtd, V, p. 328.

" Ibidem, p. 326.


89 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, LXIX-20; Mrea BIrnova, X-9; Mrea Bistraja, II 28,
nr. 3, 6; ms. 656, f. 36V; DRH, A, XXII, p. 206-207.
28 Ibidem, ms. 579, f. 74v-75; nas. 628, f. 635.
al Ibidem, Achizitii noi, MMDCCLXXV-5 ; ms. 628, f. 214; Mrea Adam, V-3 ; Mrea

Nicorija, I-3.
83 Ibidem, Mrea Soveja, IX-8, 9; X-3.

33 Ibidem, Mrea Neamt, CXIII-10; Mrea Sf. Saya

card, I-25, 26; II-3,1. 1-2.

Iai, XXXII-7; Mrea Sheri-

" Cdldiori strilini, V, p. 276.


36 Ibidem, p. 276, 326.

53

www.dacoromanica.ro

eurgatoaressi statatoare Cu fond piscicol 36 Unii observatori straini contata ca In aceasta vreme slut preocupari pentru crearea artificiala a iazurilor Cu peste. In acest sens sta miturie afirmatia misionarului catolie
B. D. Bacsici, din 1641, privind masurile luate la inceputul domniei de
catre Vasile Lupu pentru construirea unui iaz eu peste ling palatul domnesc din Iasi : la marginea orasului, pe linga curtea domneasca, declara.
calatorul strain curge un riusor nu prea mare si cum se afla intre dun,
dealuri, domnul a spus sa, se opreasca apa intre un deal si celalalt
facut un lac foarte mare ... i in el se afla tot felul de peste" 37.
0 zona foarte spreciat de contemporani In privinta bogaliei de
peste era aceea a Galatilor. Aici, in orasul de pe malul Dunrii, venise
inceputul sec. al XVII-lea negustorul italian Tommaso Alberti, care con-

stata ca, exista peste mult si bun, adica moruni pro,speti, nisetri, pas-

truga, in cantitate foarte mare si la un pret foal te mic, aproape pe nimic"..


Cit priveste pe misionarul catolic B. D. Bacsici, acesta aprecia In 1641

belsugul de peste la Galati in felul urmator Oiasul acesta are dia


belsug peste" 38. Un deceniu mai tirziu, calatorul englez Robert Bargrave
se arata foarte entuzi;..smat de multimea, pestelui, dar mai ales de ietting,-

tatea sa : acest ora* (Galati) este foarte bine indestulat cu diferite merinde, mai ales peste, care este atit de ieftin incit pentru valoarea a 2
pence am avut mai mult deeit indeajuns pentru hrana a 5 sau. 6 insi.
Printre alti pesti continua el ei au mult morun, care din cauza formei sale este socotit aici drept nisetru, crescut Veste masura. Este un
peste de o marime neobisnuit, si cu un gust delicios". El mai adauga%
ca din apele Dunirii se prindeau i moruni aline.' o greutate neobisnuita,.
acestia fiind trasi din apele fluviului, dupa ce au fost prinsi, de *ase
sau opt bivoli" 39. Dar fondul piscieol era mare si in apele curgatoare.
Astfel, B. D. Bacsici constata (1641) el la poalele unui deal de linga orasul Suceava curge un liu cu acelasi nume, In care se aflau pastravi si
alli pesti", dupa cum In apele Siretului, Moldovei, Bistritei multimea pestilor era binecunoscuta de localnici 40
*i in privinta bogatiior subsolului era vestita Moldova, fie di este
vorba de metale pretioase, fie de sare. Intr-o descriere geografica apartinind lui Giovanni Botero se afirma c in aceasta vreme unele riuri contineau In nisipul lor aur i e in tara nu lipseau niei mine de aur si de

argint". De asemenea, un alt geograf italian G. A. Magini relata intr-o,


carte a sa ca, tara mai este bogata in mine de aur si de argint pe care
mns locuitorii nu le exploateaza de teama turcilor"41. Faptul era cunoscut In acea vreme si de misionarul catolic Paul Beke (1644), ca unul care.
strabatut Moldova si care afirma ca, Moldova are ocn.e de sare de
aici marele belsug de sare , are in munti vine de aur, de argint i de
f elurite alte metale, dar locuitorii nu indraznesc sa le extraga din ca-Iza
tiraniei turcesti, temindu-se ca prin luarea lor de catre turci tara s, nu fie
prin munci neincetate pentru turci" 42 Cit privest exploatarea,
36 Art. St. Buc., Achizitii noi, LIKX-8, 40; ms. 818, f. 25v-26; Ep. Hui, LXX-8*
37 Crilatori str6ini, V, p. 232.

38 Ibidem. 1V, p. 360; V, p. 226.


33 Ibidem, V, p. 486.
66 Ibidem, V, p.240, 242, 243, 245.
41 Ibidem, 1V, p. 575, 587.
42 lbidem, V, p. 275.

54

www.dacoromanica.ro

B. D. B.Lcsici ne-a lasat mai I.-mite amanunt,.. Iatil ce serie acesta


In juiul acestui oias (este verba de Tg. Trotus), se gasesc ocne,

in 1641:

de unde se scoate cure in cantitate asa, de male Melt este dusa in tot

ouprinsul Moldovei, In Rusia pe Mai ea Neagril, pina la Constantinopol".


Toata aceasta sare apartine domnului serie el in continuare
i nimeni
nu are vreun amestec la ea. Tot el aiata si nh elul tehnic al exploaiarii
se taie sub pamint in bucti mari i groase eubice si se scoate afar*/

Cu ajutorul unor roti trase de cai, cei care le taie sint cei osinditi de
domn pentru vreo fapta rea a lor". Totodata, mai adauga ct locuitorii

dm Tg. Trotus sint ocupati la ocn (deci i forta de munca dependenta)


si sInt obligati sa lucreze acolo pentru domn la nevoie
sint obligati
s, dea pe rind cai ell care sa, se scoat, sarea si sa, aduca lemne atunci
cind intresc galeiiile In salina ca sa nu se surpe pamintul" 4 3. Nu se
dau cifre piivind cantitatea de sare extras, insa se indica valoarea, venitului obtinut de domnie din exploatarea ocnei de la Tg. Trotu i anume
de 15 000 scuzi pe an, adie 1/10 din valoarea haraciului platit de dormaul
Orb. Inaltei Porti 44.
In viata economica a Moldovei de la mijloeul sec. al XVII-lea un
loe important l-au ocupat mestesugurile de pe domenii, din sate si din
orase. Cercetari relativ recente din ultimul deceniu au ajuns la concluzia
o, In aceasta vieme a luat o mare extindere ingustarea specializarii In.
principalele ramuri de productie mestesugareasca : prelucrarea metalelor,
obtinerea produselor alimentare finite, a articolelor de imbrc'arainte, de
Incaltaminte, In ramura constructiilor. La unele din aceste ramuri specializarea ajunsese pina la 100%, de exemplu In prelucrarea tesaturilor, la
50% in prelucrarea pieilor, la 20% In prelueralea lenmului si In mestesugurile alimentare 45.
Datorita sprijinului acordat de puterea centrala, mestesugarii au
trecut de la productia la comanda, la cea pentru piat, largindu-se astfel
piata de desfacere. Totodata, stapinii de ateliere mestesugaresti au putut
asigure nu numai monopolul obtinerii materiei dar si pe acela al
desfacerii produselor finite pe piata interna, prin intermediul organiza-tiilor lor profesionale, al breslelor. Documentele din aceast", perioad,
atesta crearea breslei macelarilor i blanarilor la Iasi, In 1641461 a brcslei
asociate a blanarilor, croitorilor, barbierilor, abagiilor, cojocarilor din
Roman, la aceeasi data. De altfel, majoritatea mestesugarilor i negustorilor din Moldova in epoca lui Vasile Lupu eran organizati In bresle.
In cadrul atelierelor mestesug'resti se remarca in aceast, vreme acti-

-vitatea unor instalatii speciale, cum slut cele care prelucrau cerealele

pentru obtinerea de bautupi alcoolce, numite velnite sau poverne. O astfel


de velnita avea In 1634 mnastirea Seoul, In satul Vinatori, tinutul Neamt45,
(Imp 'A', cum povarna poseda In

1652

si manastirea SI. Saya din 1asi4D.

Astfel de instalatii cu caracter industrial mai erau pivele cu ajutorul carora


se finisa,u tesaturile de llna, numite abale. Ele sint atestate in tinuturile
48 lbidem, V, p. 248-249.
44 Diplomatarium iialicum, II, Roma, 1930, p. 33.

48 Olteanu, *erban, p. 155-243.

48 N. Grigora, Inslitufii fcudale din Moldova. Organizarea de slat pfnd la mijlocul sec.

al XVIII-lea, Bucuresti, 1971, p. 392.


47. Arh. St. Buc., ms. 944, f. 1-20.
48 Ibidem, Mrea NeamT, LIII-7; OXL-15.
LVIII-12.
Ibidem, Mica Sf. Saya

www.dacoromanica.ro

55

Vaslui, Iasi F?i mai ales Putna 58. In fine, mai pot fi amintite postvriile care produceau potasa necesar la fabricarea sticlei fid care era obtinut prin prelumarea cenusii de lemia de fag, din care o mare cantitate
era exportatii, rnai ales In Polonia i Anglia. Cltorul englez Robert
Baxgrave ne-a lasat chiar unele detalii tehnice pri-vind pioducElea rotasei", in tinutul Botosani, la Dragsani.
Cum eia i firesc, o mare cantitate de produse naturale sau cele realizate in atelierele mestesugreti luau drumul pietei interne si externe..
In orase si tirguri aceste mrturi se desfceau in locuri anume, care purtau
numele fie al mrfurilor, fie al produckmului : tirgul boilor, tirgul
ulita unde se vinde Mina, mahalaua Finei, locul meserciilor (adia al
micelaxilor), tbdixia, sau tabacii, -antele croitorilor, curelarilor, ciobotarilor, abagiilor, selarilor, tillplarilor 52 Se remarc in orasele i t'irgurile Moldovei abundeata milaturilor din pivhile negustorilor, astfel,
In 1644 la Iai uiaul din cltolii strini arta c In piata orasului roiau.
negustorii din Asia si. trile inconjmtoare din Scitia, Polonia, Transilvania si chiar din Italia. Piala sa continu aeesta este foarte insemnata', i foarte bogan, In toate mrfnrile" 5 3. Aceeasi constatare angra la
alt cgltor, Marco Bandini (1646). Cit priveste misionarul catolic B. D.
Bacsici, acesta afiim &a, la Iasi aduc negustorii i fructe de peste mri,
ea poitocale, lm, precum i msline ,s,i. altele, dar toate se vind scump,
mai ales untdelenmul ".
Un alt mare centru comercial urban al Moldovei din aceast vreme
era portul Galati de la Dunilie, despre care cAliitorul Marco Bandini afirma,

cg era vestitul port al negustorilor pe trmul Dunrii" 55. In cea ce-1


priveste pe 13. D. Bacsici, acesta constata cit la Galati se lua vamA' In
folosul domnului trii la mrfurile care intiau sau ieseau din tar. Tot
pe aici, mai spune el, trec toate caravanele care vin din Constantinopol,
fie pe ap, pe uscat, corbii sau vase mari, caxe -vin din Marea Neagr, pe
Dunre, incarc grita i alte mrfuri aici" 56.
In privinta nivelului la care ajunsese dezvoltarea comertului intern

extern in Moldova In aceast vreme, mrturii contemporane atest


marea cantitate de bani care intra In tar de pe urma mrfurilor vin-

dute de negustori : dae vom face cercetare despre bani [vom spune ea],
dei nu se bat baxd in aceast, tar, totusi locuitorii au bani din belsug
mai cu seana6 de argint i de aur. Acest belsug de bani se datoreste nego-

tului cu neamuri rspindite in lung si in lat" 67. Un alt altor strin

B. D. Bacsici, indie i tipul de marfA, care aducea multi bani in 0,11,


aproape In toat Moldova erau vite din belsug, afirm el bogtie care
ajut mult locitorilor Cu vinzarea de vite (boi, oi, cai)" 58 Si Miron Costin
remarca faptul cg, In timpul domniei lui Vasi/e Lupu se trimiteau spre
vinzare peste hotare, in special In Polonia, vite, cai, miere i cear, plin
tara leseasc ai dzice de aur, la care prin acele v mi curea Moldavii cu
boj de negot, eu. cai , eu miere si aducea dmtr-a ea 1 ar aur si argint" 69.
Ibidem, Airea Braz1, XXVIII-2; ms. 597, f. 24.
67 addlori strtlini, V, p. 493-494.
62 Arh. St. 13ue., ms. 644, f. 6; Olteanu, *erban, p. l1 185, 188.
66

68 Cdleltori straini, V, p. 281.


54 Ibidem, p. 238.

" Ibidem, p. 281.

66 Ibidem, p. 226.
67 Ibidem, p. 276.
68 Ibidem, p. 237.

69 Costin, p. 119-120.

56

www.dacoromanica.ro

La inflorirea comertului in Moldova in timpul lui Vasile Lupu au mai contribuit, mai ales dupl. 1646, prevederile din legiuirea Carte romaneasea de
invdidturd, care cuprinde aplicarea de pedepse aspre impotriva tilharilor
hotilor, care atacau negastorii autohtoni si straini veniti in tar pentru
desface marfurile in orase, tirguri f;si sate.
In privinta exportului de marfuri din Moldova in tarile vecine marturiile contemporane indica nu numai tipul acestor marfuri ci si tarile unde
erau cautate : vite, miere, vinuri, sare, griu, peste, in special in Imperiul
otoman si Rusia, parte din ele fiind transportate pe Dunare, i Marea

Neagr, parte pe useat prin organizarea de adevarate caravane 6. In

acelasi timp, in Moldova veneau negustori cu marfuri din Imperiul habsburgic, Raguza, Venetia, Orientul Apropiat 61, Rusia 62
anume cu :
Iesaturi fine, tesute cu fir de aur si arg,int, hirtie, arme de foe (pistoale
arghebuze), blanuri de mare pret, diferite marfuri orientale, harnasament,
arme albe (sabii de Damasc). In fine, reglementarea intrarii acestor marfuri
a negustorilor strini era prevazuta de tratatele pe care domnul trii
le incheie cu statele vecine sau de tratatele incheiate de malta Poarta, ea
alte tari europene i care priveau i tranzitul negustorilor i marfurilor
prin teritoriul Moldovei 63, 0 dovada ca viata economica din Moldova
din aceasta vreme se integt ase in mod armonios in circuitul de mrfuri
la nivelul continentului nostru. In timpul domniei lui Vasile Lupu prosperitatea ecouomica a Moldovei avea sa contribuie si la sporul demografic
al Ohl., in general, si al asezarilor urbane, in special 64. Credem c populatia
acestui principat era de circa 500 000 oameni, in tirguri si orase aflindu-se

un procent relativ mic, de numai 7-8%. Marturii contemporane, din


1636, atesta astf el la Iasi, in capitala tarii, o populatie de peste 35 000

locuitori. O alta apreciere, dupa un deceniu, presupune ca populatia capi-

talei tarii se ridica la 48 000 locuitori65, desigur o cifra exagerata. In schimb,


pentru alte asezri urbane se dam cifre mult mai rezonabile : Galati

2 500 locuitori, Roman 3 000 locuitori, Piatra Neamt 1 500 locuitori, Hui,
Bacau si Vaslui 1 000 locuitori etc. 66.
Dupa cum se stie, in aceste orase i tirguri majoritatea populatiei
o formau mestesugarii, negustorii, slu.jbasii administrativi, laici i ecleziastici 67, pe line)) acestia aflindu-se un mare numar de boieri cu sau fara
dregatorii. In sec. al XVII-lea, ea si in secolele urmatoare, multi dregatori mari i mici aveau gospodrii in tirgindle i orasele unde detineau sluj be.
Casele lor, construite de obieei din caramida , ea i laeasurile de cult
Curtea domneasca, au fost remarcate de timpludu de catre calatorii
straini atlati in trecere prin Moldova. Trebuie aratat, insa, c acestia au

remarcat i casele tirgovetilor propriu-zisi, aratind c eran mai modeste


ea infatisare si proportii. Asa, de ocemplu, treeind prin Iai, ealatorul italian Niceolo Bat Si da Lucca (1633-1639) gasea loeuintele orasului foarte
pirtine ca numar", adaug,ind c slut toate din panaint, Insa cea raai mare
parte din ele slut facute din birne imbucate unele intr-altele". Tot el mai
65 artleitori striiini, V, p. 248.
61 Ibidem, p. 94; Veress, Documente, X, p. 215.

Relafiiie, II, p.. 62, 80, 126, 168, 180, 211.


es M. Mustafa, Documente turcesti privind istoria Romaniel, I, Bueureti, 1976, p. 173

174 ;

Relafiiie, II, p. 25-26, 60, 83, 230-232.

61 A. Ligor, Aspecte demograrice . . ., p. 82-83.

Cildtori straini, V, p. 116, 328.


66 A. Ligor, op. cit., p. 63-72.
6/. Idem, Din legdturite Moldovei . .., p. 86-88.

www.dacoromanica.ro

57

nota si tehnica construirii caselor : birnele erau acoperite cu lut amestecat


eu pleav cu blegar", dup, care se v*Aruiau, lsind impresia c' slut din
zid. Aceste case erau acoperite cu paie. In schimb, conform aceluiasi, caseleboierilor si ale domnului erau acoperite cu sindiil 68
Cltorul P. D. Bacsici arta In 1641 di, tot la Iasi casele atit aleboierilor, eft si ale tirgovetilor i ale srkimii sint fkute din lemn i Sint

proaste", fiind prevzute cu sobe pentru tiny de iarnA. El remarca.

totodat faptul ca locuintele erau mici si de aceea se Inclzeau repede"69.


La fel de interesante sint i tirile pe care le transmite Marco Bandini In
1647, privind aspectul exterior al tirgurilor i oraselor. Acesta arat.
c la Iasi casele n-ar fi altceva cleat niste colibe cocioabe" i c5 nici

chiar marii boieri, foarte bogati, nu au case mrete si nu le construiese


decit cu peretii din lemn acoperit cu lut". O cauz principall ar fi fost
faptulcl incendiile foarte frecvente le mistuiau in cel mai scurt timp. Din
construiasc case din cArAmid i
acest motiv unii boieri plnuiau

din piatr, ca

s't

bisericile

7.

at priveste aspectul oraselor mai mici, el era asemntor. Asa de


exemplu, la Cotnari se relateazA cS sint numai case de lemn, dar p arte

din ele slut In felul lor incApittoare i destul de frumos fAcute", dupg cum.
mrturiseste clittorul suedez Johann. Mayer, in 1651 71; la Galati cAlAtorul
englez Robert Bargrave (1652) intilne,a ciSdiri frumoase i bune, zidite

acoperite cu sindrilil puse una peste alta si armonios Impodobite".


La Birlad, acelasi cltor arAta faptul eS peretii caselor slut FAcuti din
birne rotunde de brad, cioplite la capete, astfel a, o bucat se imbuc.

cu alta i slut tencuite frumos in alb pe dinuntru si pe dinafar"

72.

In concluzie, se poate afirma c pe timpul lui Vasile Lupu economia.


Moldovei a cunoscut un important salt calitativ, manifestat prin sporirea.
productiei agricole, a septelului, prin inflorirea comertului extern si
intern, prin realizarea unei productii mestesugresti, nu numai la comand
dar si pentru piatA, drept urmare a mAsurilor luate de puterea central.

pentru asigurarea conditiilor ce au fkut posibil dezvoltarea societItii


pe calea progresului.

2 0 rganizarea puterii de stat. Domnia fi sfatul domnesc


In momentul chid marele vornic Lupu Coci a obtinut tronul Moldo vei,
el abia implinise virsta, de 40 de ani ; era, asadar, In plin maturit ate,
virst pin la care, la fel ca multi alti boieri, alturi de care ocupase diferite dreettorii, putuse s cunoasc n.0 numai principalele probleme legate
de conducerea trii, dar si prerogativele de care se bucura detinAtorul
puterii executive i anume : dreptul de st'pinire absolut asupra pmintului
Moldovei, de judecat asupra tuturor locuitorilor nii, indiferent de clasa
social din care fceau parte, de a percepe dri pentru intrirea statului,
de a poseda o armatA menit s-1 ajute
impune hotrlrile mate. La
aceste prerogative se mai pot aduga acelea de a intretine relatii politice
Cain' Lori sfrdini, V, p. 75.

6 Ibidem, V, p. 233; VI, p. 27.


7 lbidem, V, p. 328.

71 Ibidem, p. 452.
7 Ibidem, p. 48p, 487; L. Lehr, Aspecie urbanistice f i formele de proprielale In mole

Moldovei f i Tdrii Romdnepti (sec. XVIXVII), In RI, 1, 1980, p. 65-66.

58

www.dacoromanica.ro

cu diversi monarhi ai vremii, de a incheia cu acestia conventii si tratate,

de a trimite i primi solii de la vecinii sai. Dei in mod oficial


vasal al Inaltei Porti

ea

el era obligat s informeze puterea suzeran de


relatiile sale politice externe sau st le faa. numai cu consimtmintul acesteia, domnul Moldovei s-a strduit pe cit i-a fost posibil s se comporte
ca un conducgtor independent 73.
Sub acest aspect, domnul trii concentra in miinile sale intreaga
putere in stat, controla direct sau indirect prin reprezentantii ;30 intreaga
viat sociali, economic, administrativ i cultural, detinea initiativa
In domeniul politicii interne si externe i dispunea de toate veniturile statului. Astfel, dreptul de a stilpini pmintul i-a permis domnului Vasile

Lupu s'a' confirme stpinirea mosiilor vechilor lor posesori, dar si s acorde
danii din solul i veniturile Moldovei tuturor acelora care trebuiau in schim-

bul acestora

dovedeasc atasamentul fat de puterea centran. De

acest drept impunea de la sine proprietiltii funciare un caracter conditio nat, in sensul c stpinii de pmint erau obligati s presteze servicii

Fig. 8

Sigiliul lui Vasilc Lupu, de pe un hrisov din 1634.

s;

Fig. 9 Semniitura lui Vasile Lupu ca domn, reprodus de


pe o scrisoare din 23 mai 1635 adresatii

Bibl. Acad., Doc. foto, III-27; N. Iorga, Studii ;i documente, IX, p. 18-19.
59

www.dacoromanica.ro

la curtea domneasca, s raspunda oricind la chemarea domnului Cu forter


armate pentru a-si apra tara, in general s sustina intreagapolitica internl.
externa a domnului. Domnii care-I precedasera pe Vasile Lupu la conducerea trii, ca*tefan al II-lea Toma, Gaspar Gratiani si Alexandra Ilias,.
luasera masuri foarte aspre contra boierilor vinovati de hiclenie" (tr-

dare), concretizate prin confiscarea proprietatilor funciare si de micenatal* uneori i prin executarea lor 74. Au fost totusi cazuri cind marea.
boierime
impus vointa i astfel Miron. Barno-vschi a fost obligat de
boieri s revina asupra unor asemenea masuri, in cadrul adunarii sfatului

domnesc din 27 februarie 1627. Totusi, Vasile Lupu a considerat c puterea.

centralI nu putea sa fie sigura de atasamentul reprezentantilor cla,sei

dominante, care formau principala forta politic' din stat, daca nu. exercita.
Mira rezerve d_retul de proprietate asupra praintului Moldovei 75.

Dreptul de judecata asupra tutu_ror locuitorilor i-a dat posibilitate


noului domn sa apere si 0, intrease pozitiile clasei dominante, ale boierimii in primul rind, dar si s apere ploprietatea feudala de once fel Impo-

triva celor care incercau sa-i deterioreze infegritatea. Prin interinediut


aceStui drept se puteau anula sa,u intri unele imu.nitati judiciare acordate mai inainte stapinilor de parhint 76

Dreptul de a percepe dari a impus lui Vasile Lupu o serie de msuri


prin intermediul carora el a putut asigura plata tributului Orb. la malta.
Poart i cheltuielile trii pentru fortificarea cetatilor, pentru armata
pentru a da strlucire fastului de coloratura bizantina introdus la Curtea.
domneasca. In acelasi timp, domnia a putut sa-si agigure credinta supuorganizeze un sistem prosilor prin acordarea de privilegii fiscale
pr iu de impunere si de percepere a dri/or.
In fine, dreptul de a poseda o armata proprie a incurajat, Inca de la.
inceputul domniei, dorinta lui Vasile Lupu de a da mai multa stabilitate
puterii centrale in interior si de a da vigil programului politic prin intermediul caruia el urmarea s realizeze o uniune dinastica in tarile romane,
o idee constanta a domniei sale.
Organizarea puterii de stat a Moldovei in timpul lui Vasile Lupu se
reflecta nu numai in actele oficiale i in corespondenta particulara a domnului, dar si in gindirea politica ilustrat de intreaga sa activitate, desfsurata timp de aproape douil decenii de domnie Pun gindirea sa
Vasile Lupu s-a dovedit de la inceput a fi un partizan al domniei autoritare menita
asigure respect-al i aseultarea deplina din partea boierimii
si a celorlalte clase si paturi sociale.
Dar nu numai atit. Autoritatea deplina asupi a supu'ilor sai era respectata i de malta Poarta. Misionalul catolic Pietro Bogdan Bacsici, cm e
a trecut prin Moldova in 1641, relateaza c turch nu se amesteca de loe
In conducerea trii, domnul este liber s faca din tala sa orice, nestingherit ; s judece, sa comande, sa osindeasca la moarte, chiar i p boierii
sau
slobozeasc, intr-un cuvint este liber s faca tot ce-i place,
daca vrea chiar i fara sfatul (divanului), ca i dommil iii RomAneti" 77.
74 N. Grigora, op. cit., p.34, 35, 40.
75 Costin, p. 140.
76 Arh. St. Buc., Ep. Roman, I-1 ; Melhiscdec, Clzronica Romanului i a episcopei
.Roman, II, Bucureti, 1874, P. 303-304.
77 Gdidiori strdini, V, p. 224.

60

www.dacoromanica.ro

Ideea unei domnii ereditaxe I-a urnarit toat viata pe Vasile Lupu.
Matei Basarab, domnul Trii Romnesti, n-a avut posibilitatea de a debindi
un succesor legal nici in cadrul astoriei, nici prin adoptarea unui nepot
(fiul cumnatului su, mareIe Iogofitt Udriste NbIsturel), In schimb, Lupu
sultkg.77r__
''.1-rW,;14V47P
=i43,,

111., '1#4t

Fig 10 Pagina din jurnalul de ealatorie al

'rn." 445,15,

44:

..%-zt

misionarului Marco Bandini despre


organizarea Moldovei In timpul lui Vasile Lupu.

61

www.dacoromanica.ro

Coci avea, la urcarea pe tron, nu mai putin de patru copii, i anume : trei
fete si un bgiat. Or, mgritindu-si fetele, el putea oricind incheia aliante
politice, solutie foarte obisnuitg, in acea vreme in intreaga Europg, dupg

cum pe bgiat 11 putea l'Asa mostenitor la tronul Vrii. De altf el, unul dintre
domnii Moldovei de la inceputul sec. al XVII-lea, Radu Mihnea, i asigurase

succesiunea pe cale ereditar prin fiul su Alexandru Coconul, dar nu in


Moldova, ci in Tara Romneascg. De ce n-ar face-o si, el lAsindu-1 pe fiul

sgu loan ca urmas la tron

Ideea aceasta de domnie ereditar la tronul Moldoveir care odinioarg


preocupase si pe Ieremia Movilg, se oglindeste dupg, parerea noastrg
mai convinggtor in documentele domniei lui Vasile Lupu : intr-o scrisoare
cgtre judele orasului Bistrita, din data de 23 mai 1635, el semna Vasile
vaivoda, princeps hereditarius Moldaviensis", in alta, egtre acelasi, semna
In 8 august 1635 Basileus vaivoda princeps hereditarius Moldaviae" 78;
mai amplg apare titulatura domuului pe o conventie moldo-transilvang
din 26 octombrie 1638, unde intilnim formularea Nos Basileus dei gratia
Moldaviae princeps et dominus hereditarius" 79. Dupg cura se vede, in
aceste semngturi termenul de hereditarius" este folosit mai mult ca un
argument pentru semnatar, de a se considera urmas legitim al InaintaOlor sgi, in cadrul unei traditii pe care cauta s-o cultive i s-o imprime in
constiinta contemporanilor s'a'd ; termenul de ereditar" mai este prezent
In senangtura sa i in limba maghiarg, rks Ara" 80 Parcurgind corespondenta oficialg i particular :A a domnilor Moldovei care l-au precedat
pe Vasile Lupu cu doug secole, dar i a domnilor din Tara Ronagneascg,
constatgm in titulpira acestora, in general, prezenta numai a termenilor
de princeps i dominus heres que perpetuus terrae 8-; i rdcidecum acela de
hereditarius, atit de frecvent in actele la care ne-am referit. Toate acestea
dovedesc c Vasile Lupu, care Meca parte din noua boierime din sec. al
XVII-lea, ajuns, ca i 1V1ovilestii pe tronul tgrii, cauta s legitimeze suprema

functie politic pe care o ocupa in viata statului prin aceastg formg de

manifestare a prerogativelor puterii domnesti.


O altg trgsgturg specific a conducerii de stat a Moldovei in timpul
lui Vasile Lupu este atentia acordatg fastului de nuantg, bizanting la Curtea
domneascg. Trgind multi ani pe lingg Radu Mihnea, Lupu Coci a 'ganas
profund impresionat de strglucirea cu care acest domn a stiut sg se inconjoare in once imprejurare, uimind pe contemporanii si din tara si de peste

hotare prin organizarea unor ceremonii foarte costisitoare, la care luau

parte boierii de la curte ping la a treia treaptg, premia si o multi me de slujitm toti fiind obligati sg aibg, o tinutg aleasg, i bogatii, potiivit rangului
len 82. Pentru Radu Milmea, ca i pentiu Vasile Lupu mai tiniu, luxul

afi.;,at la Curtea domneasc trebuia sg reflecte un chaval de trginicie


stabilitate, de gust rafinat i strglucire.
In asemenea conditii avea sg se nascg' ideea de a-i lua si. un nume
non, care sg' corespundg noii situatii, un mime de cirmuitor de tip bizantin.

Probabil cii Incl din tinerete el manifestase o atractie &Are modelul


ratilor autocrati bizantini, muniti basilei, desigur cgtre a,cei care lgsaserl
In urnaa lor reforme importante, acte de politicg interng i externg de mare
78 Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 009, 1 012.
78 Veress, Documente, X, p. 51.
88 Ibidem, p. 102-103.

Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 22, 272, 283-286, 300, 404, 490, 492, 512, 609, 701,

851 ; XII, p. 218.

Costin, P. 90.

www.dacoromanica.ro

risunet in constiinta contempora,nilor si a generatiilor urmitoare. Multe

din aceste reforme, eunoscute prin lecturi, aveau s-i fie o &Mina,In viitoarea sa activitate po1itic i adrninistrativi. Se constata Ca' din primele
sale acte de cancelarie se impune noul nume, Vasilie, cu care isi va insoti
toate hrisoavele, serisorile i corespondenta de once fel, astfel : Io Vasilie

voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli Moldavskoi" 83, sau Ioannis


eleps Teon Basileios voevodas autentis pasis Moldovlahias" 84.
In privinta prenumelui cel nou pe care Lupu Coci 1-a adoptat din
primivara anului 1634 si pe care 1-a pstrat pin' la sfirsitul vietii, multi

istorici au incereat sdea o explicatie. Asa de exemplu, N. Irga afirma,


In 1931, ci Lupu
azis Vasilie Vodi dupi numele impratilor vechi
ai Constantinopolului" 85. Patru ani mai tirziu, aeelasi istoric arita
boierul Lupu, fiul unui balcanic si al unei rom'ance si-a luat numele
impiratului Vasile legiuitolul, dupi sugestiile venite la o renastere lite(romine)88. In aceeasi lucrare
rari ce se pregitea in amindoui
N. Iorga mai afirma urmitoarele : boierul Lupu care ajungind pe tronul
Moldovei se boteazi Vasile, ca impiratul legiuitor, cu a cirei oper visind
la Bizantul undel-ar fi instalat venetienii i polonii, el s-a luat la intrecere,
prin publicarea codicelui sill in acelasi timp in care la Iasi se didea prima
traducere integrali a lui Herodot" 87. Dupi pgrerea noastri, cele afirmate
de N. Iorga nu erau de naturi sii limureasci sensul politic al adoptirii
aeestui cognomen. In ceea ce-1 priveste pe C. C. Giureseu, acesta afirma
eh' Lupu Coci si-a luat numele de Vasile amintind traditia
bizantini" 88. In fine, intr-o lucrare de popularizare de acum doui decenii
se afirma e Lupu Coci
luat numele de Vasile care simboliza numele
vitejilor Impirati bizantini" 89. Autorii acestei lucrAri tineau si preeizeze

cii termenul provine de la Vasilevs", care in limba greaci inseamni

impArat". Nu este exclus ca domnul si fi asociat numele siu de Vasilie


cu eel de Basilevs", care in limba greaci insemna suveran de drept divin,
absolut si despotic", cum de altf el a voit si fie cunoscut si de contemporani.
Cit Vasile Lupu pretindea s fie respeetat de contemporanii sii, rezulti k4i din mirturiile misionarului Marco Bandini, care intr-o serisoare
din 1644 relateazi o convorbire pe care o avut-o cu secretarul particular
al domnului, G. Kotnarski, si din care rezulti ci domnul Moldovei fiind

el atit de mre-t, priceput i plin de rivni in cirmuirea sa vrea si fie


recunoseut, pretuit i slivit (stimato e riverito ) fri atitea cerernonii
congregatii ; i daci trece drept foarte puternie, dupi cum si este, atunei
si el pretinde si fie onorat (pretende esser visitato ) eu scrisori din partea
unor principi si (fete) de cea mai mare cinste (e digintit grandissime)" 99.
Prin fastul de la Curte, prin modul de a guverna tara Vasile Lupu
promovat in Moldova o donmie autoritari, iar regimul monarhic pe care
1-a instaurat a cptat unele forme de absolutism. Acelasi contempoian
mai sus mentionat a constatat la acesta tendinta ca totul in jurul s'u s
83 DRH, A, XXII, p. 89.
84 Hurmuzaki, XIV, part. 1, P. 134.
" Iorga, Istoria romanilor, VI, p. 281.

86 Idem, Byzance aprs Byzance, Bucarest, 1935, p. 163-164.


87 Ibidem, p. 10.
88 G. C. Giurescu, Isloria rominilor, III, part. 1, p. 81.
813 Gr. Popescu, P. Grigoriu, Maid Basarab qi Vasile Lupa, Bucureti, 1970, p. 27 i
meta 1.
90 CalcItori sirdini, V, P. 300.

www.dacoromanica.ro

63

se faca, dupa bunul plac al domnului (ad libitum Principis ) isi-a expri-

mat aceasta convingere intr-un amplu raport inaintat Curiei papale :


asa glasuieste puterea absoluta, c5, nimeni nu este nobil sau qbaron
decit pe care principele domnind in chip absolut (princeps absolutu impereans ) vrea sa-1 recunoase i s5,-1 considere ca atare" 91.
Tendin.ta lui Vasile Lupu de a se impune in constiinta contempora-

nilor ca domn de-sine-statator in conditiile unei domnii autoritare este


reflectata' in formularul diplomatic al hrisoavelor sale 22 Mentionam
circa 60% din actele pastrate dbatre anii 1634-1653, prin care domnul
intrea stapinirea unor bunuri mobile si imobile unor boieri, clerici, negustori, oraseni, tirgoveti, razesi, nu contin in final decit semntura sa,
intarita cu pecetea rii, iar 35% mai purtau i semnatura marelui logofat.
In ceca ce priveste hrisoavele prin care la hotarirea, domneasca se asocia,
pe linga marele logofat, i sfatul domnesc, ele gut in proportie de numai

5%. Un fapt mai trebuie remarcat in legatura cu aceasta problema


anume
incepind din 1640 o parte din hrisoavele domnesti mai purtau
In afara de semnatura domnului i incredintarea" fiilor si Ioan i *tefan
(1640-1641, 1642, 1644, 1646, 1647, 1648). In fine, pe aceleasi hrisoave ale lui Vasile Lupu se mai intilnesc doul formule de intarire pe
care acesta le-a dat actelor semnate de el fara a avea asociati pe fiii
sai, pe marele logofat sau sfatul domnesc i anu.me : domnal a zis" (gospodino rece) si insusi domnul a poruncit" (sau gospodin veleal) 3.
In intentia de a consolida puterea donmeasca pinit la limitele
unei domnii absolute, Vasile Lupu a tinut ca in insasi legea fundamentala
a tarii, Carte romdneasca" de inveifeiturit din 1646, sa fie incluse o seama de,

dispozitii menite sa apere institutiile trail si pe diegatorii care ocupau


functii politice si administrative, de exeraplu, docuraentele care se refereau la cei dovediti ea se impotrivesc vamesilor (fie c5, nu plateau taxele
varaale, fie el se opuneau sii li se controleze mitrfurile). In acest caz,
c,e1 ce va sari asupra vamesilor [ ...] sa se certe pentm ea au statut impotriva oamenilor celor domnesti" 94. De pedepse erau pa,ibili i eei care
ar fi insultat sau ar fi ucis un judecator (jude1), deoarece vina lor era
similara cu suduirea domniei. Tot asa, erau pasibili de pedeaps5, cei care
nu se supuneau hotaririi judecatorului, care ar fi intentionat si ucida
pe vreun dregator, care ar fi uneltit si tradeze sau si ucida pe domnul
Orb 95, care ar fi insultat vreun boier sau ar fi viut si tia'deze pe un boier, care s-ar fi dovedit c5, si-au calcat juramintul de a sluji cu credinta.
Gindirea politica a lui Vasile Lupu privind conduccrea, statului nu
este reflectata numai de titulatura doinneascd, de uncle articule ale

Crtjj romcine0i de invalciturd san de rnodul de des si 'are a cerk monialului la Curtea domneasca. Ea poate fi suiprinsa i in act(1 de .r.ruve nimint de-a lungul a doua decenii, in atitudinea sa fata' d 3 feritele pcituri
si clase sociale. Totusi, pare destul de semnificativ faptul c5, ()data ajuns

doran, -vornicul Lupu Coci si-a formulat un program politic din care
chias contemporanii sal au inteles ca in regimul administrativ din Moldova urma si se produci de acum inainte o important:a cotitura. De
altfel, cu un an mai inainte vornicul Lupu Coci daduse de inteles ca ar
Ibidem, p. 344.
92 DRI-I, A, XXII, p. 126.
93 Ibidem, p. 130, 133.
94 Carte romaneascd, p. 72.

li lbidem, p. 82, 83.


64

www.dacoromanica.ro

imanifesta o grij" fat de trnime, clas pe en de numeroas pe atit


lipsit de dreptini. Nu este exclus ca grija" sa pentru Vrani s fi
fost o manevr politic de conjunetur In scopul realizrii aliantei cu
aceasta in rscoala declansat contra lui Alexandru Dias. Probabil c5,
piin intimii si el a intretinut atunci sperantele trnimii in Imbunttirea situatiei lor economice ; tot asemenea fat de boierimea de tar
-pentru care a afisat un profund aimarrant In acele, i imprejurri. Dova,da o constituie findurile pline de semnificatie pstrate In serisoarea
scorespondentului transilvan de la Cimpulung adicsatil bistritenilor, in

xnai 1634. Acesta, rela,tInd recenta schimbare de doninie din 'Moldova,


arta c primele acte de guvernmint ale lui Vasile Lupu ar Ji lost pedepsirea unor mari boieri vinovati de asupiirea, trdnimii *I ct noul domn
s-ar fi arktat eu bund voie" fa vA de sreime, e" In tar circulau vorbe
noul donm va fi spre binele srdeimii" 96.
Urmind pildele predecesorilor si la conducerea Moldovei, Vasile
Lupu a colabora,t indeaproape eu sfatul donmese, institutie cu caracter
au.xiliar a puterii executive, avind un rol consultativ *i din care fdceau
parte mari boieri numiti de insuE3i domnul tdrii . La ineeput el a efectuat o remaniere aproape total
sfatului domnesc, In care au mai r5,-mas sa,u au fost admisi ea noi membri numai acele persoane care-i inspiran o deplin incredere. Astfel, el a demis din functie pe aproape toti
xnarii dregritori ai domnului ce-1 precedase In scaunul Moldovei, si anume
: Iona,scu Ghenghea, mare logoft sub nu mai putin de *apte domni
(Alexandru Movil,, Radu Mihnea, Gaspar Gratiani, Alexandru
13tefan II Toma In primele dou5, domnii, Miron Barnovschi, Moise Movil) *i mare vornic sub doi donuai (Miron Barnovschi si Moise Movi1);
lonascu Cehan, mare vornic de Tara de Jos sub 1VIoise Movilii in a doua
domnie ; Costin, hatman 1;d mare postelnic sub Moise Movilia In primele
dou5, domnii, i iud prin sotie cu Miron Barnovschi ; Constantin Ciogolea, pircalab de Hotin sub Moise Movil In a doua domnie ; Iurascu
Easot, pircdlab de Roman sub Moise Movil in a doua domnie ; Mihai
Furtun, mare postelnic sub Moise Movil In a dorm domnie ; Pan,

'hare paharnic sub Moise Movil in a doua domnie, mare comis sub
A/exandru

; Dumitru BuhuF3, raare vistier sub Moise Movil In a

-dorm domnie.

In schimb, din fostul sfat domnese au fost mentinuti patru mari

.dreeitori i anume : Ptrascu Basot, fost mare vornic de Tara de Sus


tub Moise Movi15, In a doua domnie, care a fost numit mare logoft,
ariinind in sfatul domnesc pin In 1636; Savin Prjescu, lost pirclab de
Neamt sub Moise Movil in a doua domnie, care a devenit mare vornie
de Tara de Jos si a rmas In sfatul domnesc pin5, In 1642; Dumitravu
fost mare sptar sub trei domni (Alexandru Ilias, Miron Barnovschi
Moise Movil In a dorm domnie), care a devenit mare vornic de Tara
de Sus si a rmas In sfatul domnese pin in 1640, ajungind totodat5,
sfetnic de tain al lui Vasile Lupu ; In fine, Toma Cantacuzino, fost mare
stolnic sub Moise Movil, In a doua domnie, devenit mare sluger i sfetmie de tain al lui Vasile Lupu.

Un contemporan de la Cimpulung relata, in primvara anului

1634, cit Inscgunarea lui Vasile Lupu a coincis nu nunaai prin demiterea
Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 005-1 006.

97 C. Cihodaru, Sfatul domnesc si sfatul de obste In Moldova (sec. XVI XVIII), la

AHAI, 1964, p. 64-66; N. Grigora, Institufii feudale


Z-c. 661

p. 209-236.

www.dacoromanica.ro

65

marilor dregtori, anteriori amintiti, dar si. prin arestarea multora si pedepsirea lor cu mare severitate, in special a acelora care se dovediserI
adversari ai noului domn, invinuiti, pe drept san pe nedrept, de starea,
grea In care ajunsese tara. Unul dintre ei, despre care multi credeau el
sale, marele logoft Ionascu
va fi ucis de noul domn pentru faptele sale
Ghenghea, a scapat miraculos cu viat, dar a
demis din functie si
alungat de la curtea domnease.
Alti mari dregtori au fost pedepsiti mai ru. O stire contempor an.
din Bistrita transilvan, de la sfirsitul lunii mai 1634, confirm' faptul
el din porunca domnului s-ar fi tiat nasul cu buze cu tot la doi boieri
Frangulea i Ieremia, iar altor boieri, de exemplu Tatul (poate Tutul)
li s-ar fi aplicat pedeapsa capital fiind gsiti vinovati de stricarea srmanei tri ' 98; de altfel, multi boieri au putut scpa cu viat numai
fugind In Polonia.
Putini dintre cei demisi din funetie aveau s-si continue ulterior
eariera de dreatori In sfatul domnesc al lui Vasile Lupu. Astfel, Ionascu.
Cehan, mare vistier pe timpul lui Miron Barnovschi, trimis de a cesta
citiva ani mai inainte
aresteze pe Lupu Coci, cind era mare vistier
apoi
ueia n-a mai ocupat niciodat vreo dregtorie si a murit
la scurt timp, probabil prin anii 1637 1639; Costin, fost hatman,

tatl viitorului cronicar Miron Costin, partizan. al Movilestilor, l-a insotit in exil pe Moise Movil In Polonia, mide a rmas 016 la sfirsitul
(circa 1650)99. Constantin Ciogolea avea s reintre in rindul marilor dregtori din sfatul domnesc abia dup mai bine de un deceniu, ca mare
clucer (prin 1646) ; Mihai Furtun, fost mare postelnic, a reintrat printre

marii dregatori la mai putin de un an ea plrealab de Roman in 1635


l-a slujit pe Vasile Lupu pin In 1646; Dumitru Buhus, fost mare
vistier, a reintrat in sfatul domnese la peste un an ca pirclab de Hotin
(In 1635) si l-a slujit cu credint pe Vasile Lupu pin la moarte (164,7) ;

Iurascu Basot, fost pirelab de Roman, a reintrat in sfatul domnesc


la un an ea pirelab de Neamt (1635), dar a murit curind dupl aceea
(1636)

'-109.

Dup o astfel de epurare efectuat In sfatul domnesc a fost posidup traditie


Fnumirea ea mari dregtori a unor boieri In careVas& Lupu avea mai multa ineredere. Din primul an de domnie s-ait
pstrat pin acum numai patru hrisoave In care este inclus i numelemarilor dregtori din sfatul domnesc si anume hrisoavele din 13 mai,
10 iulie, 25 iulie i 12 noiembrie
Dintre acestea, cel din 25 iulie 1634
para s cuprind lista cea mai complet a sfatului domnesc : Ptitrascu
Basot mare logoft, Savin Prjescu mare vornic de Tara de Jos, Gavriil
Coci hatman, Dumitrescu oldan mare vornie de Tara de Sus, SiD11011.
M'alai mare comis, Gheorghe Coci mare paharnic (ceasnic), Grama maro
stolnic, Petriceicul Teodor mare armas, Chicos mare setrar, Dumitru
Iarali mare jitnicer, Cujb mare vornic, Sima mare medelnicer i".
98 Hurmuzaki, XV, part. 2, P. 1 005.
" Costin, p. 108, 157.

160 Ghibanescu, Surete, XXIII, p. 11-12.


1" C. Cihodaru, op. cit., p. 64-66.
192 DRH, A, XXIII, p. 136-137.
14 Ibidenr, p. 243.
.66

www.dacoromanica.ro

aceastil list lipsesc Grigore Ureche mare spItar i Dumitru Bultus mari
-vistier, care apar in alte hAsoave 104.

Cine erau acestia .si in ce raporturi se aflau cu noul domn I Mai


antii o observatie generall : se apreciaz, din punctul de vedete al virstei
cei aflati in noul sfat don-mese erau boieri intre 30 si 50 de ani, deei
In proportie de peste 75% din total erau oameni maturi ; printre aeestia
se afla kti un boier mai btrin Apostol Catargi, peste 50 de ani, dar si doi
mai tineri, sub 30 de ani105.
Apoi tinind seama c insusi domnul abia implinise 40 de ani in 1634,
credem c alegerea noilor dregtori in sfatul domnesc se fcuse in as,a
fel ca acestia s-i fie mai apropiati ca virst i principii. In acelasi timp,
trebuie s tinem seama de faptul cl multi din acesti dregiitori (peste 2/3
din total) avuseser ping atunci o bogat, activitate administrativ, ocupind pe And. unii timp de eiteva decenii maxi dreatorii in aparatul de stat sub domnii anteriori, din ultimul deceniu in special, chid
se perindaser la conducerea, Moldovei nu mai putin de 6 domni in 7
domnii. Unul din ei, Iarali, 11 salvase pe Lupu Coci in 1630 pentru a nu
fi prins de &Are Moise Movil, iar cu Toma Cantacuzino Lupu Coci
.se aflase in acelasi sfat domnesc pe timpul lui Radu Mihnea, la a doua
donanie a acestuia. Tot asa, cu 1VIihai Furtun, Grigore Ureche i Savin
Prjescu se aflase in sfatul domnesc al lui Miron Barnovschi, dui:A cum
cu Dumitru Buhus si Dumitrascu Soldan fusese in acelasi sfat domnesc
al lui Moise Movil. In ceea ce-1 priveste pe stolnicul Grama, se stie
In 1630 acesta s-a aflat Impreung cu Lupu Coci in campania de la Hotin
Noul domn tinea searn de toate acestea,
contra lui Miron Barnovsehi
-precum si de faptul cit in 1631 el se aflase alturi de Savin Prjescu, Grigore Ureche, Durnitru Buhus, Mihai Furtun i Ptraseu. Basotil la Constantinopol in delegatia care protestase la Malta Poart contra numirii
ca domn a lui Alexandru Ilia,s 107, iar cu Ptraseu Basot fusese alturi
In 1633 cind l-a acuzat de trdare pe Miron Barnovsehi in fata marelui
vizir -`08.

In fine, mai trebuie remarcat faptul c in primul sfat domnesc al


lui Vasile Lupu predominan boierii de tar (10 din 17, deci 64% din

total), In eomparatie cu nurnitrul rnic,al boieAlor tarigrdeni (6 la numr,


deci 36% din total). Acestia erau Apostol Catargi, Mihai Furtun, Toma
Cantacuzino, Grama, Sima, Dumitrascu Farah.
Aceast succint analiz a sfatului domnese din primul an de domnie
al lui Vasile Lupu conduce la concluzia cit donmul s-a sprijinit la 'Meeput pe boierii de tal-, pe colaboratorii s'i din perioada cind a fost dregittor, dar si pe marea boierime cu experient in treburile politice si administrative. La aceasta se mai adaug precizarea c in sfatul domnese figurau
multe rude ale domnului, dirt partea sa sau din partea doamnei, sau mai apropiate sau mai deprtate. In acest sens, mentionm pe eel doi frati 9,i lui Vasile

Lupu,Gavrii1Coci i Ghecaghe Coci, primul ocupind o functie militar ;


iirmeaz apoi rudele sale colaterale, de exemplu SimionMlai, Toma Can101 N. Stoicescu, Die lionar al marilor dregdiori din Tara Romilnease6 i Moldoua, see

XIV XVII, Bucureti, 1971, p. 355-453.


146 Carie romdneased, p. 182-184.
101 Costin, p. 95.

107 largo, Istoria romdnilor, VI, p. 34.


Costin, p. 107.

www.dacoromanica.ro

taeuzino, Patracu Baota, Dimitru *oldan, Dumitru Buhu, Dumitracu


Iarali, Grigore Ureche

Aadar, in sfatul domnesc din primavara anului 1634, 8 din 17"


mari dregatori (53% din total) eran inruditi cu domnul. Or, in aceste

conditii era de la sine inteles el' noua conducere a Moldovei putea fi dela inceput trainic, promitind s dureze mai mult decit a predecesorilor

lui. in legatura Cu aceast situatie cercetkile de pin cum 11 au dovedit ca de fapt se impamintenise la noi acest obicei Ind, de la crearea.
statului medieval, traditie atestat nu numai in Moldova, dar 0. in
Tara Bomneasc i in Transilvania. Obiceiul era de altfel foarte des.
intilnit atit in Occident, eh i in Orient. Daca el este atestat i in Bizant
nu inseamn, desigur, c in trile romne el ar fi fost introdus prin fiHera bizantina. Obiceiul se nascuse din necesitate i ii are originea,

intr-un ir de masuri complexe menite sa consolideze puterea central a prin.


crearea unei dinastii, chiar in sensul asigurarii unei durate mai mari a sta.
pinirii,
vreme cind pericolul de destabilizare era mai mare ca oricind.

Sistemul de guvernamint inaugurat in Moldova in prim'avara

anului 1634 a fost continuat in cele aproape doua decenii de domnie farl
prea multe modificri..Aa de exemplu, peste trei ani, in 1637, noul sfat.
doranesc avea s'a fie alcatuit din : marele logofat Gavrila Mateia, marele vornic de Tara de Jos Savin Prajescu, marele vornic de Tara de Sus.
Dumitracu *oldan, hatmanul Gavriil Coci i pircalab de Suceava in.
acela0 timp, pircalabul de Roman Gavriil Onciul, marele spatar Grigore
Ureche, marele postelnic Apostol Catargi, marele paharnic (ceanic) Gheorghe Coci, marele vistier Iordache Cantacuzino, marele stolnic Grama 0

La o analiza asupra acestui sfat domnesc constatam ca de data aceasta,

aproape jumatate din dregatori erau rude

ale domnului (40%), iar

numarul boierilor de tara in comparatie cu acela al boierilor tarigradeni


era de asemenea mai mare (66 0/0)111.
La un deceniu de la obtinerea tronului, sfatul domnesc al lui Vasile
Lupu era alctuit din : marele logon't Toderacu Ioanovici, marele vornie

de Tara de Jos Grigore Ureche, marele vornic de Tara de Sus Toader Petriceicu, hatmanul Gavriil Coci, pircalab de Suceava totodata, pircalabul de
Hotin Trandafir, pircalabul de Neamt -Damaschin, pircalabul de Roman e

Tnase, marele postelnic Iorga, marele spatar Iordache Cantacuzino,


marele paharnic (ceanic) Gheorghe Coci, marele vistier Iorga, marelee
stolnic Toma Cantacuzino, marele comis Costea L12 Rezulta, aadar,
c in jurul lui Vasile Lupu se grupau tot mai multi boieri tarikrA,deni
(46% din total), in schimb rudele domnului ajungeau la un procent de
72%, cel mai mare cunoscut pe tot timpul domniei, In sensul ca 8 din
11 dregatori aveau acelsta calitate (Toderacu Ioanovici, Grigore Ureche,
Gavriil Coci, Tonga, Iordache Cantacuzino, Gheorghe Coci, Tonga, name
vistier, Toma Cantacuzino).
In 1645 numarul boierilor tarigradeni s-a redus simtitor (31% din
total), aceasta situatie fiind cea mai defavorabila pentru acetia pe toat1.

durata domniei lui. Vasile Lupu (4 din 13 total). In ceca ce privete


/0 N. Stoicescu, Legaturile, p. 115-137.
110 I. Zaborovschi, op. cit., p. 157-170.
111 Arh. St. Buc., Achiziiii noi, MMCMV-33 ; Moldova tn epoca faudalistruilui, III, p. 355..

112 Ibidem, Colectia documente moldoveneti, XIX-6.

68

www.dacoromanica.ro

situatia rudelor domnului din sfatul domnesc, ea nu mai este atit de inflo-

ritoare ca in anul anterior, fiind de numai 61% din total (8 din 13 dregatori) ?P
Pentru anu11646 dispunem de dual liste ale sfatului domnesc. Prima,
din 26 martie, atesta prezenta a 9 mari boieri autohtoni din 14 total (64%)
si a 5 boieri tarigradeni (36%) ; &it priveste rudele domnului, ele, In numar
de 7, reprezentau 50% din totalul dregatorilor114. Cealalt lista, din 17

septembrie, confirma prezen.ta unui numar egal de boieri autohtoni


tarigrdeni (50% pentru fiecare categorie) ; acelasi procent este si pentru
rudele domnul-ui in sfatul doranesc (7 din 14 total) 115
Doi ani mai tirziu, in sfatul domnesc s-a produs o noua schimbare
In raportul dintre boierii localnici i cei tarigradeni. Sfatul domnesc era
alcatuit la acea data din marele logofat Toderascu Ioanovici, marele
vornic de Tara de Jos Gheorghe Ghica, viitorul domn, marele vornic de
Tara de Sus Toma Cantacuzino, hatmanul Gavriil Coci, pircalabul de
Hotin Toader Petriceicu, pircalabul de Neamt Stefan. Boul, pircalabul de
Roman Gheorghe, marele postelnic Iorga, marele paharnic (ceasnic)
Gheorghe Coci, marele sptar Gheorghe Stefan, viitorul domn, marele
vistier Iordache Cantacuzino, marele stolnic Ieremia Vinculet, marele
comis Costea ; 'din acestia aproape jumatate eran rud cu donmul (46%)
si mai mult de jumtate (61%) eran boieri de tar 118
Din ultimii ani de domnie ai lui Vasile Lupu se cunosc trei liste ale
sfatului domnesc i anume din 9 octombrie 1649, 20 februarie 1651 si
9 octombrie 1652. In prima, se constata c numrul boierilor autohtoni
era egal cu al celor tarigradeni (cite 6 din 12), in schimb, al celor inruditi

cu domnul era mad mare de jumatate (60 %)117. In a doua, sporeste numarul boierilor localnici in sfatul domnErsc in detrimental celor tarigradeni
(8 din 12, adica 66%) ; numarul dregtorilor ruda cu domnul era la paritate cu al celor care nu aveau aceasta calitate (50%) 118. Ultima lista are
urmatoarea alcatuire : marele logoft Gheorghe Stefan, marele vornic de
Tara de Jos G-heorghe Ghica, marele vornic de Tara de Sus Toma Cantacuzino, hatman i pircalab de Suceava Gheorghe Coci, pircalab de Hotin
Ionascu Cuparul, pircalab de Roman Ianache Botezat, pircalab de Nearat
Miron Ciogolea, mare postelnic Nicolae Racovita (Stamatie Hadimbul),
mare spatar Constantin Ciogolea, mare paharnic Alexandru Coci, mare
vistier Iordache Cantacuzino, mare stolnic Pa'Arascu Ciogolea, mare comis
Enache, mare spatar Stefan Boul, mare jitnicer Apostol Catargi, mare
medelnicer Andteias, mare clucer Solomon Birladeanu 119. A fost redata
aproape integral componenta acestui sfat domnesc deoarece nu a mai
fost remaniat total ping in primavara anului 1653, cind are loe criza politica incheiata cu pierderea tronului de catre Vasile Lupu, compozitia sa
avind o deosebita semnificatie pentru precipitarea evenimentelor. Efectuarea unei analize a sfatului domnesc ne duce la concluzia ca in numai
un an (febr. 1652 febr. 1653) numarul boierilor tarigrdeni Eporise la
36% din total, dar si al rudelor donmului la 53%. Ceea ce ni se pare mai
lis Ibidem, hlicrofilme Austria, rola 202, c. 408-410.
114 Supliment la catalogul documentelor moldovene0i, I, p. 221.

ns Arh. St. Buc., hlrea Golia, II-6.


larga, Studii i documente, VI, p. 127.
117 Arh. St. Buc., Colectia documenle moldo enesti, XII-10.
ne Ibidem, Achizitii noi, MMDGCLXXVI-77.
us Supliment la catalogul ..., p. 234.

www.dacoromanica.ro

MARI DRE6bORI DIN SEAM DOINNESC A 41bL001117 DIN TAMIL DOMN/E/ L1/I VAS/LE LUPO

A t LIL
1534

1635

24-,-RA.,,,, ,34..,:or.,:i

toe
/five v,rfilc de.
7:3ra de J.,

LVifir.t.4,sco,Folo,vi Toor.v.scu 1,4movia

Di,.,t77t.:SCO. A.Z17'..tti

To...e., PEIR.,e7C,

Pirci4.6 ski,a5.4

APOSTOL.

Pare RoJle/n/c.:

46,VT

CH, 9 .1.4 H i C 0 CV

sto/,?;

C',/a vfieff

l!rf6eA
ityma/

'''''''''',.4

.., 4. .

C A N7-., ,.7. t., .7 / ,,,, ,el

7-tt A N i 1 4 i 7 f.'

, A
T./4

liS

CO,

C-HcoptcHr Coc/
IO NASCI!

Bona

J7T(.41., Bak

Erri,toE

t2R5.1
4,,talcilf

,...7Zoom

CA44017,10

tIV/thfii,71/

/,',/f5A

c.,,,..

Shaul domnesc al Moldovei in timpul Jill Vasile Lupu.

www.dacoromanica.ro

1".',,,,,,RiAscu

1.5'.9RON.40,/ 55ourif

Cl.Q7.41.7, C,50,4

al.:TR56T CO,

'i'ilY4

Ch.. EA
&M.:4W

a ,,,, E 0 R E il e j T! ,.',4

:4: C4f:7.4.1.7.,19

C,P4.5/01..

hkRo,v

C.C..1NTACUZIAV

$fi,:-.,,,T,:,/:

1653

CA N TA CUZINO

aRoALC4

404.,,,,.. .::: PC TR,C,1/

14L,Kri

ri!,

/652

1551

GI/C0f4GHE GH /CA

G .,1,' f,111.

Fig. 11

/650

1649

15HEONWE 6HICA

; o ci

A' t VW/ C4 -'r4Cia.g


7,;'.-Ict4 LA...V.G.1.;1.2

V.Hteleo 4n,

1648

61-/E015Gh'E STEF.4N

,:-.' o c 1

. v .t ,...

GRI,H,

.C.' ii _,:- a It C.: ,/ e

DV.VITA{,5Cil

To si ,4

41POSTOL CA T.4R6i

;',,,4f.,C :.AN7ACc:...!/,'0

'Lg./

8;2.

Air/;.4,icu .5.4WWPAil TV

CAr.4 ft 6 I

leet.,AC.1,7
Cwemz.v:-..ao

1647

k./4 8ilpcm7A1,;(,,ste

G0,4,4/1.

G Al ,5 o R E LIRECri i

.6%,# t,

1545/646

CIVGORE 64CdE.

.57".

CM,. 5,,,,A

Rare.

NA 7,0

1644

P E r ff ! C if I C U

C.;,,,LIVIA,

ar,'"Ce '' ' X r.4

1643

T.A-7/"..4,TC0: /ANC,P7C1

0 .4

7.441,4,4011

A'arfm,77

r,2 .., D C .,

Co C /

bityjcU,

li42

1641

AlArcms GAVRIL..7,5

PAT:17.4,5 GAVR/ZA,S

Duv,:-.C13,,,L14

.4,,;4?e e*.{ n

1640

163.9

SAWN PR/TO f.icu

(3 A y R ii,

P7rC'j.471:,

1638

1637

1536

kt.k4A1'/V0 Ct2.."7

/,'RL4C.',, C.4,V TA

,,,

f..1

ifaRetiii. l'.'iiiWC;;C/C.,,r..1

..,,.,,
.

r<7..c.o..,

,, ,,,,,,
'' -

..

/fh,kil
.

interesant este faptul cg In ultimul sfat domnesc al lui Vasile Lupu s-au
aflat Oliva boieri care aveau sg se constituie Intr-un grup de opozitie, in

frunte cu marele logofgt Gheorghe stefan, ea de exemplu boierii din familia


Ciogolea (Constantin. i Pgtrascu) ; or, prin Indepgrtarea ion de scaunul
domnesc al lui Vasile Lupu In primgvara anului1653 numgrul boierilor,

rudg cu domnul

atasati pe deplin acestuia a scgzut foarte mult,


rAminind numai 4 din 17, adicg un procent de sub 30%. Asadar, In momentul rgsturnrii lui Vasile Lupu din doranie atit numgrul boierilor tarigrgdeni, cit si al celor inruditi cu acesta era In raport de numai 1/3, In
comparatie cu boierii autohtoni, baza politicg a lui Vasile Lupu fiind
mult subrezitg.
Concluziile la care am ajuns privind componenta sfatului domnesc
al Moldovei in timpul celor aproape doug decenii de domnie a lui Vasile
Lupu dovedesc ca nefondate afiimatiile lui I. Tanoviceanu care, In urnag
cu peste opt decenii, sustinea cg' la inceputul domniei mai toti dreggtorii
din aceastg institutie centran,' a statului eran boieri vechi pgminteni",
iar la sfiisitul ei s-ar fi aflat in sfatul domnesc numai trei boieri pgminteni,
restul fiind tarigrAdeni 12.

TABEL

privind componenta sfatului domnesc din Moldova in timpul lui Vasile Lupu
Boieri

DregAtor
Boieri

DregAtori

0/3

Boiert

Anul

1634
1636
1637
1644
1645

1646 96 mart.
1646 17 sept.
1648
1649
1651

gr5deni

11
8
10

64
66
66

6
4

6
9
9
6
8
6

54

69
64
50

61

5
6
4
6
6

1652 9 oct.
1653 apr.

11
11

Total

tari-

autohtoni

50
66

64

64

5
6

36
34
34
46
31
36
50
39
50
34
36
36

17
12
15
11
13
14
12
13
12
12
17
17

tnruditi cu
domnul
8

6
6
8

8
7
6

6
7
6

a
4

53
50
40
72
61
50
50
46
60
50
53
30

3 Relatiile domniei cu boierimea


Fiu de boier muntean prin nastere, el irlS11i fcind parte din rindul bojerimii moldovene timp de aproape doug decenii inainte de a ajunge doran,
Vasile Lupu s-a considerat dintotdeauna i Infra totul atasat clasei boieresti. De altfel, in mentalul colectiv al clasei boieresti din prima jumgtate
a sec. al XVII-lea
i chiar din secolele anterioare era foarte rgspinditg convingerea eg reprezentantii acestei clase dominante eran cei mai
indicati s' participe In mod activ la viata politicg, economicg i militarg
a Moldovei, recunoscuti a alcgtui singura fortg politicg pe care se putea

sprijini lntreaga societate.

130 I. Tanoviceani, Din luptele pentru fluir:1 . . .,p. 120-121, 143-144.

www.dacoromanica.ro

71

In aceste conditii, domnii tineau seama in rezolvarea problemelor


de politica interna si externa de prerea marilor boieri din'sfatul domnesc.
Nu in zadar Miron Costin afirma in croniea, sa urmat6arele : pentru aceea
au dat Dumnezeu s albs% imparatii, craii, domnii, cirmuitorii tarilor,

aiba svetnici pre linga sine, cu carii vorovindu o treaba s framinte cu


voroava lucrul i unul una, altul alta, raspunzindu, s lamureste lucrul
care este mai spre indemina"121. Atit de adinca era aceasta convingere
incit acelasi cronicar credea c domnii tarii puteau gresi in hotaririle lor
daca ei nu cereau i parerea boierilor din sfatul damnesc : Iata ce fac
domnii singuri den gindurile sale sau den soapte rar lucru iesa la folos,
ca Inca in lame orna s-au nascutu ping, acumu ca acela, s nu-i trebuiasca

voroava cu svat, c dei giceste cirmuitoral cite o treaba, inca tot sa nu


s increaa, c-au gicitu, pina nu sa intareste parerea lui cu voroava si alter
pareri".

In epoca lui Vasile Lupa boierimea inca mai era o clasa sociala omogena din punct de vedere economic : ne referim la faptul c in cadrul ei
boierii cei mari nu se diferentiau de cei mici din punctul de vedere al privilegiilor i scutirilor, adica cei cu latifundii de cei cu mosii mai patine.
In schimb, aparuse o diferentiere intre cei fara dregatorii i cei cu dregatorii,

mai ales daca dregatorii respeotivi apartineauboierimii paminteneboierimea veche ,sau boierimii de neam strain, cea noua, cu o puternica
influenta inc, de la sfirsit-ul secolulai al XVI-lea la Curtea domnease1122.
Unii cronicari ai vremii, care au surprins acest fenomen, au considerat

aceasta boierime noucl era in majoritatea ei greceasca. Tot asa a crezut


istoricul I. Tanoviceanu cind a cercetat baza sociala a domniei lui Vasile
Lupu i, in special, ciad a analizat provenienta principalilor colaboratori
ai acestuia. Dar o analiza a boierimii din prima jumatate a sec. al XVII-lea
ne duce la constatarea facut'a de altfel de numerosi specialisti, c' ea avea
un earacter complex in sensul el era constituita in. afara boierimii vechi
din doul categorii de greci, una aflata in trile romime de una-doua generatii, care in cea mai mare parte se impamintenise prin aliante matrimoniale cu boierimea de tara (de exempla, Cantacuzinii din Moldova si din
Tara Romlneasca, Catargi, Caragea, Iorga, Hrisoverghi), iar a doua exista
de mai pupil" timp, cel malt de doua-trei decenii, venita de la Constantinopol cu rosturi politice sau economice, f Had cunoscuta sub numele de
boieri tarigradeni 123. De altfel, se stie c p3 vrem33, eind. Vasile Lupa era

Inca mare dregator in sfa,tul domaesc si lupta p3ntra obtinerea domniei


el a sprijinit vechea boierim3 de tar)", impotriva boierilor tarigrdeni,
erijindu-se ea un aparator al drepturilor lor politice si economice.
Este de f apt bioecunoscut c dupa obtinerea domu.iei Vasile Lupu
incereat sa realizeze o conciliere intre boierimea greaca impamintenita
boierimea tarigradeana, atragindu-le in slujbe si pe una si pe cealalta,
acordindu-le noi surse de venit, prin scutiri i privilegii, prin confirmare%
7

proprietatilor funciare. In mare mtisura el a reasit acast lucra timp de


aproape doua decenii, piniti s-a ivit eriza pllitica din primtivara anului
1653.
121 Gostin, p. 122.
122 C. C. Giureseu, op. cit., p. 22-25.

123 V. Neamtu, op. cit., p. 21.

72

www.dacoromanica.ro

Vasile Lupu, prin politica sa autoritarg, a dominat boierimea obliaplice hotgririle i s, nu incalce legile tgrii, in sensul cl el
a cgutat sg-si impung vointa atit in ceea ce priveste alegerea noilor
colaboratori, eit si in privinta drepturilor i indatoririlor lor. Un contemporan care l-a cunoscut personal pe domn si care a cgutat sg-si explice
tr5,inicia puterii domnesti din vremea sa a caracterizat astfel aceast,
atitudine a dorn. niei fatg de boierime. Eu nu consider persoana, ci dreptatea, nu lucrul, ci legea" ar fi declarat cindva Vasile Lupu misionarului
catolic Marco Bandini de la care avera stirea. Daeg voi toti (adiel
boierii, C.S.) ar fi continuat domnul veti avirsi o faptg vrednicg
de moarte, desigur cit va trebui s muriti. Chiar dacg jumltate din tara
Moldovei ar fi rea, piarg partea cea rea, ea sg fie pgstratg cea bung. Cu
cei buni voi trgi in sigurantil, cu cei ri mg voi afla intotdeauna In prigind-o

mejdie" 124.

Boierimea poseda nu numai din vechime mari proprietgti funciare


la care continua sg adauge altele noi pe diferite cgi legale i ilegale, dar
ea beneficia de scutiri privilegii de asa naturg Melt ping i ocuparea functiilor publice ale statului devenise un adevgrat monopol al ei, calitatea
de dreggtor, cea de stapin de pArnint si de. boier fiind un tot organic

In societatea vremii. Este bine stint eg ping a ajunge domn Vasile


Lupu, boierimea suferise mari transformAri structurale cu mai bine de

o jumgtate de secol inainte, in sensul c in rindul ei isi fgcuserg' loe reprezentanti ai noii boierimi 125, care se deosebeau de 'wawa Itoierime conser-

vatoare prin faptul cli nu manifesta o pozitie anarhicg fatil, de puterea


eentralg i dimpotrivg era interesatg in intgrirea pozitiilor acesteia, deoa-

rece domnia garanta consolidarea pozitiilor politice si economice ale colaboratorilor ei la conducerea statului. Era firesc ea boierii din Moldova de
la mijlocul sec. al XVII-lea sii-1 sprijine pe Vasile Lupu pentru cg el insus,i

provenise din rindul acestei clase.

O particularitate a acestor relatii donstg In faptul eh', in fata domnului


a stat permanent grija de a schinaba compozitia sfatului domnesc, periodic
sau in anurnite imprejurgri pe care el insusi le socotea, in scopul aplicgrii
cu succes a programului sgu de politieg interng i externg. Exceptie de
la aceastg regulg au fcut numai rudele foarte apropiate, cum sint fratii
si Gheorghe si Gavriil Coci. Primul a detinut dreggtoria de mare paharnic
(ceasnic) din 1634 ping in 1651, apoi pe cea de batman din 1651 ping in
1652, iar al doilea dreggtoria de batman din 1634 ping in 1651. Algturi

de acestia mai poate fi mentionat ca exceptie Iordache Cantacuzino,


care a detinut dreggtoria de mare vistier In 1635-1637 si 1640-1653,

deci 15 ani. Cit priveste pe ceilalti boieri din sfatul domnesc durata functiei
lor a fost de regulg un deceniu i chiar mai putin, de exemplu Toma Can-

tacuzino a fost mare vornic de Tara de Sus intre 1644-1653, Apostol


Catargi mare postelnic intre 1634-1643, Crigore Ur( he mare spgtar
intre 1634-1643 etc. Prin acest procedeu, domnul a dat o mai mare stabilitate conducerii sale si a Impiedicat aparitia, vreunei di,fectiur m unitatea de actiune a sfatului domnesc, chiar si In timpul elor dowl crize
politice din anii 1637 si 1639, prilejuite de campanitle impotriva lui Matei
Basarab, i chiar atunci cind
fgcut aparitia un pretenclei r la tror "n
persoana lui Ioan Movilg, adgpostit in Transilvania. Dei SP corrtat5, rialarg de ce.
begia unor boieri In Tara Romneaseg i Transilvania
124 Cdhllori straini, V, p. 342.

122 Istoria Rorna'rziei, II, Buctuqti, 1962, p. 863-864.

www.dacoromanica.ro

73

flmasi de la inceputul domniei in Polonia), acestia nu au actionat fatis


impotriva sa la malta Poarta, ci au asteptat scoaterea lui din scaunul
Moldovei 126.

Atasamentul boierimii din Moldova la programul de politic' intern

si externa al lui Vasile Lupu, pinit In primavarea anului 1653, se mai

explica' in mare masura i prin atragerea acesteia de partea puterii centrale


prin intarirea vechilor lor proprietati funciare, pe baza hrisoavelor care
s-a,u reinnoit de mai multe ori pe parcursul domniei, prin acordarea de noi
danii, scutiri i privilegii, prin partinirea 127 in procesele avute fie cu unele
manastiri, fie cu razesii. Prin aceste procedee s-au conturat atunci mai multe mari domenii apartinind boierimii din Moldova. Un exempluil constituie
Dumitru Buhus. Acesta fusese postelnic la inceputul domniei lui Miron

Barnovschi, apoi ajunsese logofat III (1629). De fapt, acest donm

daruise chiar o bucat de loe din hotarul Tirgului Frumos, ceea ce insemna
o mare favoare, deoarece prin aceasta eran stirbite veniturile tirgovetilor

respectivi 128 Dumitru Buhus a ajuns mare vistier in a doua domnie a


lui Moise Movil. Fiind ruda cu Vasile Lupu k4i numarindu-se prin tre
favoritii si de la Curte, el avea s'a ocupe foarte curind, in 1635, dregit toria de pircalab de Hotin, apoi pe aceea de pircalab de Nearat (1641),
functie care dovedea marea incredere de care se bucura la Curtea d omneascI. In fine, spre sfirsitul vietii el a ocupat dregtoria de mare spatar
(1645-1647). Pe linga faptul ca a reusit s faca o stralucita cariera pr in
ocuparea unor importante dregatorii din sfatul domnesc intr-un timp
relativ scurt, ef a dobindit totodata o mare avere funciara prin cumparari,
cele mai multe silite, In special de la razesi. O trecere in revista a
citorva zeci de hrisoave domnesti de intrire a proprietatilor i cumpararilor sale ne duce la concluzia c acesta dobindise cel putin 60 de sate
parti de sat in tinuturile Iai, Cirligatura, Hrlu, Hotin, Bacau, Vaslui,
Neamt, Suceava, Roman, Tecuci, precum i locuri de prisaca in branistea
domneasca, vaduri de moara, balti cu peste, terenuri viticole, iazuri
mori in apa Siretului, siiti, codri pentru hrana rimatorilor, chiar si un pod
mnblator pe Prut 129. De retinut el numai in hrisovul din 4 aprilie 1637
se prevede intarirea stapinirii asupra a 28 de sate 139. De asemenea, printre
hrisoavele acordate de Vasile Lupu pircalabului de Hotin, Dumitru Buhus,

retine atentia cel din 8 iulie 1635 prin care domnul volnicea pe acesta
s aduca oameni straini pentru a-i aseza pe mosia sa din branistea domneaseN. 131.

Un alt boier la f el de avid de stapiniri funciare s-a dovedit a fi Lupu


Prajescu. Acesta era un simplu diac (scriitor de cancelarie) la inceputul
domniei lui Miron Barnovschi, ajungind curind postelnic, apoi mare clucer
In a doua domnie a lui Moise Movila. Pe acesta Vasile Lupu 1-a mentinut
In functie pin in 1638, cind i-a schimbat dregatoria, numindu-1 mai tirziu
Veress, Documente, X, p. 42-43, 51-56, 75-76, 190-192, 199-201,
121 CostIn, p. 89.
128 CrnibAnescu, Surete, II, p. 155-161.

1" Arh. St. Buc., Documente istorice, XLVIII 68; Ghibanescu, Surete, III, p. 102-103,
107.

is Arh. St. Buc., Documente IstorIce, CDXXV 7.


131 Ibident, LXXXII 3.

74

www.dacoromanica.ro

mare minis ; isi ya ineheia caiiera politie ea mare medelnicer(1640-1642)


fiind unul din oamenii de Midejde ai domnului. tu eeea ce priveste bunurile

funciare pe care le-a stpinit, ele se ridie la 45 de sate si prti de sate,


locuri de casi, vaduri de moar, blti cii peste, locuri de iaz pe Siret,
livezi, prisci, grklini, curturi, terenuri viticole in tinuturile Suceava,
Roman, Neamt, Cirligiltura etc., avind chiar si un loc in hotarul Tg.
Scheia 132 Cele mai multe din ele au fost dobindite prin cumprgri cu
sume mid, care n-au deprz sit 280 lei sau 130 talen; de exemplu hrisovul
din 13 noiembrie 1634, prin care li este confirmat de atre domnie
stApinirea peste niste locuri de cas la Blosesti (Suceava), ocin la Drulesti,

1/8 din case la Soani au fost cumprate cu 130 talen; tot asas-a procedat
la cumpgrAri de vaduri de moarg, blti cu peste, locuri de iaz pe Siret,
livezi, prisAci, grAdini, curAturi cu tot venitu1133.Un alt hrisov, la fel
de cuprinztor, este eel din 21 aprilie 1638, care se refer la o serie de bunuri cumpilrate i confirmate de domnie i anume : 1/4 din satul Frtesti (Suceava), cu vad de moarg, blti cu peste, cumprate cu 150 lei;
unele pArti din satul Diinceni (Roman), cumpgrate cu 30 galbeni; alte
prti din acelasi sat In valoare tot de 150 talen; o vie in deal la Cirjesti,

de asemenea cumprat 134.


Tot atit de mare, ba chiar mai mare la un moment dat, a fost
domeniul feudal al ILA Iordache Cantacuzino, rud apropiat lui Vasile
Lupu prin sotie 135. In prima domnie a lui Radu Mihnea acesta avusese
o clregiltorie mid., de aprod, dar in timpul celei de-a doua domnii a lui

Alexandru Ilias a ajuns vistier III (1632). Vasile Lupul-a eonsiderat printre

oamenii si de incredere si 1-a tratat ca atare, mentinindu-1 in funetia


de mare vistier timp de peste 15 ani. In acest indelung rstimp el a
acumulat o mare avere funciar prn cumprri si mai ales prin uzurpri de proprietate pe calea proceselor. Din hrisoavele p5.strate rezult
c a dobindit pe aceast cale peste 60 de sate si 15 prti de sate, ocini,
vaduri de moarl pe Bahluiet, locuri de iaz pe Piriul Alb, locuri in vetre
de sat cu finat in lune, blti, vaduri de moar in Siret, 33 flci vie in.
11 din 19 tinuturi ale Moldovei136, precum si case in Iasi pe Ulita
mare. Un act din 1635 a consemnat cl el a cumprat 26 pminturi in

satul Cirligi cu 20 galbeni 137, iar un altul, din 2 iulie 1646, consemneazg
st'pinirea asupra a 70 de pminturi la Vascani (Suceava). In fine, 38 de

acte din anii 1640-1651 cuprind achizitiile sale de 320 pminturi in

cinci sate, Clicesti iTigilneti (Vaslui), Borsti (Neamt), Ionseni (Iasi),


Lzesti (BacAu) in valoare de aproape 3 000 galbeni 138. Domeniul su era

atit de mare incit el a putut s dea 30 de mosii ca zestre fiicei sale Catrina, mAritat cu Neculce vistierul, -WO lui Ion Neculce, cronicarul de mai
truu 139. La toate acesea se mai poate aduga mostenirea obtinut din
averea marelui logoft Gayrilas Mateias in 1652, care-i fusese soma 140
DRH, A, XXII, p. 193-194, 298, 3173-321.
132 Ibidem, p. 321-322.

132

134
135

Arh. St. Buc., ms. 818, f. 53v-54.

I. Tanoviceanu, lnceputul Cantacuzinilor In fdrile ronulne f i nri direa lor en Vasile

Lupu, In ,,Arhiva", 1, 1892, p. 14-43.


136 Ghibanescu, Surete, II, part. 1, p. 168-227.
137 Th. Codrescu, Uricariul, XXV, p. 35-36.
las Ghibanescu, Surete, II, part. 2, p. 48-237.

iae I. Tanoviceanu, Din luptele pentru neam ..., p. 124.


140 Art. St. Buc., Documente istorice, CCCVII-62.

75

www.dacoromanica.ro

Cit priveste pe marele logofat Gavrilas Mateias, acesta dei a fost


In sfatul domnesc al Moldovei pe timpul domniei lui Vasile Lupu. numai
7-8 am (1636-1643, 1650-1651), totusi, lunga lui cariera politica, inceputa Inca din vremea lui Miron Barnovschi, i-a dat prilejul s dobindeasca
49 de sate, 31 parti de sate, 41 1/2 Mci de vii aflate in tinuturile Cernitiuti,
Hotin,
la care se mai pot adauga locuri de finat, locuri de iaz,
mori, vii
Dorohoi'
la Cotnari141.

Tot atit de interesanta ni se pare si constituirea domeniului lui


Toma Cantacuzino, de asemenea ruda cu Vasile Lupu i fratele lui

Iordache Cantacuzino 142 Acesta a ocupat in anii 1634-1653 mai multe


mari dregatorii in sfatul domnesc,fiind pe rind mare sluger si mare stolnic ;
ultima sa dregatorie a fost de mare vornic al Tarii de Sus (1644-1653).
Ca si fratele sau, Iordache, a fost devotat domnului, neprecupetind nici
o osteneal5143. El a dobindit prin cumparare, de exemplu, in 1648, nu
mai putin de 63 de paminturi, pltind 504 galbeni, in satele Tig5,neti,

Borsti (Vaslui), Baseni (Iasi) ; o alta mare achizitie a sa din acelasi

an au constituit-o citeva zeci de ocini in satele : Buciumi pe apa Galbena


Porcesti (Neamt), ,Baseni (Iasi), in valare de 102 galbeni 1" De asemenea, in anii 1651-1653 el a reusit sa cumpere 6 firte de vie la Cotnari
cu 80 lei si din nou zeci de pminturi la Birlesti, Bodesti, Bancesti, Popesti;
Tulesti, Galbeni (Neamt) in valoare de aproape 200 de lei. Asa se face
ca la moartea
in 1664, a lasat o mostenire de 60 de mosii raspindite
In mai multesa'tinuturi 1.
Dar daca marele spatar Dumitru Buhus, ca i Lupu Prajescu, marele
medelnicer, Iordache Cantacuzino, marele vistier, Gavrilas Mateias, marele
logort, si Toma Cantacuzino, marele vornic de Tara de Sus, i incepusera cariere de mari drecratori inainte de inscaunarea lui Vasile Lupu
dobindisera atit de mula bunuri funciare, cu atit mai remarcabile ni s e
par realizarile altor boieri in aceasta directie, care si-au dobindit functiile
In vremea lui Vasile Lupu. Mentionm mai intii pe Toderascu Ianovici,

logofl't II in anii 1634-1640, in 1640 mare vornic din Tara de Jos, iar
mai tirziu (1643-1650) mare logofat. i acesta era ruda cu doranul si se
pare &I in aceasta calitate a fost ajutat sa, achizitioneze la sume relativ
mici, care nu depasesc in total 3 000 de galbeni, sate si parti de sate,
locuri de mori in apa Moldovei, locuri de prisaca, vii in tinuturile Neamt,

Dorohoi, Cirligatura, Iai, Hotin, FS,leiu, Vaslm avea de asemenea un

loe de casa cu pivnita de piatra in Iasi, pe hlita Mare, cumparat

de la insusi Vasile Lupu in 1650, ca semn al credintei fa ta de doranie 146.


Numai hrisovul din 20 junks 1646 a consemnat stapinirea de catre acest

mare boier a ,30_de paminturi in satul Ungureni (Neamt); obtinute la


.

un pret 'derizoriu 147.

Un alt boiersdin-aceasta categorie -a fost-Patrascu Ciogolea. Despre

el si fratii sai, Constantin. si Miron, Miron Costin afirma ca, provenea


dintr-o familie modesta i ca el fusese ridicat la rangul de boier pe timpul
141 DRH, A, XXII, p. 296-298; Arh. St. Buc., IvIrea Birnova, 1-5.
142

Tanoviceanu, inceputul Cantacuzinilor

., p. 14-43.

143 Veress, Documente, X, p. 75-76, 156-158.


144 Ghibdnescu, Surete, II, part. 1, P. 89, 122-123, 125.
1"I. Tanoviceanu, Din luptele pentru neam . .., p. 124.

148 DRH, A, XXII, p. 231-232, 238-240.

147 Arh. St. Buc., Ep. Hui, XIX-5; Mitropolia Moldovei, CXLV-2.

76

www.dacoromanica.ro

domniei lui Moise 1Vlovirl ; multe case de gios, lipsite, au scos in fruntea

locuitorilor tgrii ales pre Ciogolesti"148, afirmg cronicarul. in a doua


,domnie a numitului domn, Pgtrascu Ciogolea a devenit logagt III, iar
pe timpul lui Yasile Lupu s-a ridicat la dreggtoria de pircglab de Hotin
<1635-1640), ajungind apoi mare setrar (1642-1643) si mare stolnic
(1650-1653). Ascensiunea rapid a sa 0 a fratilor Fad a coincis cu achizitionarea tot atit de rapidit de bunuri funciare, zeci de sate, locuri de mori,

helestee, unele fAcute danie de Moise Movilg pentru slujbg dreaptg la


domnie i pentru cg la vreme de nevoie dgruise 150 talen i la trebuinta
-tgrii" 1.48; altele insg, aflate in tinuturile Dorohoi, Hotin, Iasi, au fost
cumpgrate i confirmate apoi de Vasile Lupu ; tot el avea in Iasi. case
.cu pi-vnitg de piatrg in Irlita mare15. In ceea ce-i priveste pe fratii
acestia au urcat treptele boieriei pe timpul lui Vasil Lupu, Constantin
ajungind mare clucer (1640-1648), mare medelnicer in 1650 .0 mare
cpatar (1651-1653) ; in aceastg vreme el a achizitionat zeci de sate cu
iazuri, locuri de moarg, &lei de vie la Cotnari, in tinuturile Cernituti,

Suceava, Hrlu etc.151. Mirn Ciogolea a ajuns pircillab de Neamt in


-doug rinduri (1641 si 1651-1652) si a achizitionat fglci de vie la Cotnari,
cu pivnite de piatrg, terenuri de culturg, mori etc.152.
O atentie deosebitg meritg fratii lui Vasile Lupu, Gheorghe Coci si
Gavriil Coci, reprezentanti tipici ai noii boierimi devotatil domnului.
Trimul a ocupat dreggtoria de mare paharnic 0 de hatman. Averea funciarg pe care a strins-o prin cumpgrgri, dar si prin danii obtinute de la
fratele su, domnul tgrii, este de numgrul zecilor de sate, pgrti de sate,
falci de vie, curgturi, in tinuturile Neamt, Soroca etc. Un hrisov domnesc
Telativ la buturile sale confirmit stgpinirea a 22 pilminturi si 7 curgturi
la Giurgiu 153, un altul din 16 aprilie 1641 se meter la satul Socolesti (Neamt)

.cumpgrat cu 240 ughi i la 5 Mai de vie la Bgiceni cumpgrate cu 200

ughi. Domnul trii

le intitrea pe toate acestea pentru slujbg

,credincioasg" 154. Averea sa era atit de mare cg a putut sg daruiascg 18

_mosii ea zestre fiicei sale, mgritatg cu vistierul 1.1rsache ; de altf el, vistierul
Ursache insusi avea atunci 80 de mosii 155.
Relativ la domeniul feudal al celuilalt frate, Gavriil Coci, s-au pgstrat

mai putine documente. Totusi, se confirmg cg el a dobindit prin cumpg-

Tgri i danii domnesti multe mosii 156. Chiar i fiii sgi

Alexandria. Coci,

ajuns mare paharnic intre 1651-1653, si Radu Coci, detinind o &eggtorie de mai micg insemngtate vor primi danii domnesti de la unchiul

lor, primul in tinutul Dorohoi157, al doilea in tinutul Neamt 158rn


In rindul acestor mari boieri a cgror ascensiune politicg o constatgm
In timpul lui, Vasile Lupu un loe deosebit 11 ocupg Gheorghe Ghica, de

iieam arbgnas, care a urcat treptele boieriei de tingr, pe timpul domniei


Costin, p. 96.

10 DIM, A, XXII, p. 323-324.


140 Arh. St. Buc., Documente istorice, CCVI-75.
161 Ibidem, CLVI-44.

154 Ibidem, Mrea Neamt, LXIII-2.


26$ Ibidem, Documente istorice, XXXI-35.
204 Ibidem, Mrea Varatee, XVI-6,7.
144 I. Tanoviceanu, Din lupiele pentru nenrn ..., p. 123-129.
15a Arh. St. Buc., Documente istorice, XLIII-149.
142 Ibidem, Achizitii noi, CLXXXVl.
Ibidern, Mrea Vttratec, XVI-6,7.
77

www.dacoromanica.ro

lui Radu Mihnea in Moldova ; in 1624 acesta ajunsese pircillab de Hotin_


Mai tirziu a ocupat dregatorie de mare setrar (1631), functie mentinut
si in 1638. Un an mai tirziu Il intilnim male stolnic189.. Tot in aceast
vreme primeste i misiuni diplomatice, de exemplu este capuchehaie a
domnului la Constantinopol. In anii ce au urmat a fost pe rind mare vol.nic de Tara de Jos (1642), mare medelnicer (1643), mare stolnic (1645
1647) si din nou mare vornic de Tara de Jos (1648-1650). Pe timpul crizei politice din Moldova din primavara anului 1653 se afla la Constantinopol in functie de capuchehaia. Spre deosebire de alti mari dregatoli
el n-a acumulat prea multe mosii. O list a averii sale funciare din 1656
atestil ca poseda 8 sate si parti de sate, silisti si case in tinuturile Dorohoi,
Hotin, Tutova, Iai, Ozhei, Yaslui, asadar avea o situatie economicii oarecum modesta 16. In schimb, legaturile pe care le-a avut in
rindul boierimii autohtone si al marilor dregittori otomani i-au perrais s
ocupe tronul Moldovei in 1658.
Yasile Lupu a cautat s atraga de partea sa i alte categorii de boieri,
de exemplu cei de rangul II i 11111. In acest sens documentele sint foarte-

numeroase. Asa de exemplu, Gheorghe Rosca, desi a fost numai vistier


II, a reusit si achizitioueze in aproape douil d.ecenii cel putin 15 sate,
parti de sate, Mid de vie la Hui, silisti, balti i girle cu peste, iazuri
mori, terenuri de cultura (tarine), glile pe Prut aflate in mai multetinuturi Orhei, Neamt, Cirligatura 12. Un hrisov din 4 aprilie 1636
confirma toate satele ce le avea in Moldoval".
Cercetarea relatiilor lui Vasile Lupu cu boierimea ne-a dus la constatarea cit pe timpul sau multi dregAtori mari, mijlocii i marunti s-au
bucurait de o deosebit atentie din partea domnului, in sensul c6 le era
ritsplatit credinta fatil de domnie. Un exemplu in acest sens 11 constituie
hrisovul din 16 a,ug-,ust 1641 prin care se acorda lui Palade vistierul o
bucata de loe in hotarul Tirgului Birlad iara acest al nostru adevilrat

boierin Paladie vistiernic a slujit domniei mele din indelungata vreme


din tineretea lui, tot la curtea donmiei meale, Inca inainte de a noastrit
domnie, iar dupa aceea [ : . .] dinsul as,djderea i intru a noastra domnie
a slujit cu toata inima i cu mare credinta la Tarigrad i in alteparti la toate trebile noastre FA la poroncile noastre, la toate ne-a slujit
nouit i arii noastre [.. .]3 164. Drept urmare, se constata numeroase
hrisoave de danie acordate acestor boieri privind sate si parti de sate,
locuri de prisaca, falci de vie, salase de tigani, mori i vadmi de-

moarit etc. Astfel de bunuri au obtinut pe aceast cale : un anume-

Andoca, in 1641 si in 1644 165; Hrizea, in 1643 166 ;Marcu jitnicer, in 1644 167;-

Mateias Sturza, jitnicer, in 1651 188; Ionascu Rusul, in 1643 189; Vartie
vornic, in 1640 170; Marcu Iarali, in 1639 171; Grigore Saidir logofat III
181 P. Cernovodeanu, Stiri privitoare la Gheorghe Ghica vothl al Moldovei, 1658-1659

la familia sa (I), In AIIAI, 1982, p. 346-352.


160 Ghibtmescu, Surele, IX, p. 146-149.
161 Ibidem, VIII, p. 281-289.

A, XXII, p. 173-175, 234-235.

Arh. St. Buc., Documente istoricc, XXVII-247.


164 Ghilginescu, Surele,

III, p. 237-238.

166 Arh. St. Buc., ms. 548, f. 61; ms. 629, f. 324-325.

166 Ibldem, Mrea Galata, VII-3.


161 Ibidem, Documente istorice, CIII-12.
168 Ibidem, CLXXXI-103.

166 Ibidem, ms. 629, I. 322.


170 Arh. St. Buc., Mitropolia 14loldovei, CXXXVIII-3.
1!1 Ghiblinescu, Surete, XV, p. 76-77.

78

www.dacoromanica.ro

in 1648 172; Toader Petriceicu, in 1643 173 Andronie Bogdan, In 1644 188;
Grigore postelnic, In 1640 175; Apostol sluger, In 1642 176; Savin Priljescu,

mare vornic de Tara de Jos, In 1634 1638 177; Vasile Corlat cgmgras,
In 1644 si 1645 178; Stefan Boul clucer, In 1635-1636 179. Astfel de acto

-de danie dezvgluie si un alt fenomen i anume c, in noua boierime

pgtrunseserg si unii tirgoveti, prin cumpgrarea de moii sau prin practicarea cametei, cum ar fi Andoca zlgtarul, care a primit ca danie doug

sate in ocolul Tg. Trotus 180,


17nii cercet'tori care au studiat problema au sesizat faptul e Vasile

Lupu a cgutat sg aibg' In preajma sa In toate ocaziile pe dreggtorii cu


care colabora, plecarea lor de la curtea domneascg fgandu-se numai cu

-aprobarea sa 181. De asemenea, acestia au fost obligati sg, se supung noului


ceremonial practicat la Curte, adicg, s'a', nu. mai Ingenuncheze In fata domnului Chad se adresau acestuia, sg, adopte o comportare potrivitg rangurilor

raporturile dintre ei si mai ales cu strginii din targ sau care treceau

-prin targ. Cit priveste pe cei care nu se conformau acestor dispozitii, aces-tia erau Indepgrtati de la Cartea domneascg. De asemenea, eran indepartati cei dovediti de hiclenie (trdare), care erau arestati i deseori executati. In aceste cazuri averea trecea pe seama domniei, cum s-a Intimplat

in 1643 cu Eremia Draco, fugar in Polonia 182

4 Pozitia domniei fati!' de teirnime i oriifeni


IT'rsnimea, diferentiatg in tgrgnime liberg i dependentg (vecinii), impreung
.cu tirgovetii i orkenii, constituia pe vremea lui Vasile Lupu marea masg
a populatiei rii, supusg la contributii In bani i In naturg i chiar In muncg,

sub diferite denumiri, contributii destinate atit -vistieriei statului, clt

cgmgrii domnesti 183 La urcarea pe tron, domnul a lsat impresia c, va fi


-tm apg'rgtor al celor sgraci, cg-i va ocroti pe acestia, pe cei lipsiti de posi-bilitatea de a plgti dgrile fatg de stat sau in cel mai rgu caz cg le va micsora
fiscale, dacg, este sg, Vilera seamg de cele cuprinse Intr-o scrisoare

contemporang cu momentul obtinerii doraniei de ctre acesta. Fatg, de


sgrgcime glkuieste aceastg, scrisoare , este cu bung voie, fiindcg ping
-acum nu i-a tulburat nici cu dajde, Ineg cu altceva, si a i fAggduit cg va
fi spre binele sgracei tgri i sgrgcimea se bucurg cg va fi voevod bun" 1;84.
De la inceput chiar, timp de aproape doug decenii, Vasile Lupu a

promovat o politicg, fiscalg de conjuncturg, menitg O, nu ridice pe contribuabili impotriva sa pe calea unei rIscoale i nici sg-i determine pe acestia
srl denunte prin jalbe la malta Poartg, cum se intimplase cu unii din pre272 Arh. St. Buc., Mrea Galata, XI-22.
173 Ibidem, Documente istoricc, LXI-54.
174 Ibidem,

174 Ibidem, CIV-79.

171 Ibidem, Mrea Neamt, XXLX-20.


177 N. St,oicescu, Dictionar ..., p. 428.
173 Arh. St. Buc., Documente istorice,
Ibidem, XVI-18.
lee D. Ciurea, Situalia social-economied a Moldooei tn tirnpul tul Vasile Lupu, In AIIAI,

1075, p. 166-167.
121 Cd16tori strn'ini, V, p. 333-334.
133 D. Clarea, op. cit., p. 165-170.

p. 107.
133 N. Grigoras, Institujii feudale
184 Murisinzaki, XV, part. 2, p. 1 006; 'Teresa, Documemie, X, p. 331.
79

www.dacoromanica.ro

dec,esoirii si 185. In principiu, el nu s-a incumetat s faca vreo reforma


ca vecinul su Matei Basarab, domnul Tarii BornAnesti, ci s-a
ocroteasea, boierimea i manastirile, 'are con.stituiau categoria privile-

giatilor in materie fiscala. In anumite situatii insa, din nevoia de /arm/


pentru plata obligatiilor fata de Inalta
in special, sau pentru inzestrarea armatei, el a facut apel si la o parte
Poart5,'
din veniturile acestora, curri
s-a intimplat In 1636, cind a introdus o noua dare, dajdia pentru plata;
haraciului, de 2 zloti, la care au fost impusi toti contribuabilii, inclusiv

boierii i mazilii 86 Valoarea dajdiei (8 galbeni) era ceva mai mutt


decit pretul unui bou sau iepe (6 galbeni) i cit doua vaci cu doi vitei (8galbeni) 187. De asemenea, in cursul domniei, Vasile Lupu a mai introdugsi alte dari, in afara de lipsa de bani (1635) si ortul (1639), feilciuirea (1641),.
c,ona,cul (1649), ghiala (1650), tesleiritul (1650) 188, care insa nu au produg

nici un protest public din partea contribuabililor. Cauza acceptarii acestor noi dari fara vreo obiectiune o aflam in situatia economica prospera, pe care a cunoscut-o Moldova in aceasta vreme, timp in care be constata si un spor demografic, mai ales prin crearea de noi as,ezari rurale subnumele de slobozii, cu locuitori proveniti din Transilvania199.
Cit priveste o evidenta nominala a darilor mai vechi la care se adaugau cele noi, aceastea desigur ca se afta in catastihurile vistieriei
camarii domnesti care, din pacate, nu s-au pastrat190. Totusi, ici si colo.
prin documentele pastrate se intilnesc stiri pe baza carora se poate stabi
evidenta a acestora. Este vorba de acele hrisoave domnesti care cuprindeau seutirile de dari acordate unor categorii de privilegia,ti, de exemplu
Episcopia Hui scutita in 1650 de treaba tirgului, de podvoade, cai deolac, care de fin, teslari, ghiata" 191, precum i manastirea Barnovschi

din Iasi scutita de deseatina, dare de zloti, lei, galbeni, orti, solarit,
gorstina, hen

i cal de olac, podvezi i toate angaralele cite slut pe cei-

lalti misei" 192.

S-a vorbit adesea de apasarea fiscala din vremea, acestui dorm..


Nimeni nu neaga acest lueru, dar este de observat faptul ea' ea a existat
pentru principalii conflibuabili (t5ranii i tirgovetii), a sporit prin acordarea de scutiri de dari pentru boierime i manastiri 193, s-a agravat
dupa pustiirile suferite de locuitori de pe urma tatarilor crimleni si a cazacilor zaporojeni, precum i lu timpul crizei politice din primavara anulu
1653.
., p. 65.
286 Arh. St. Buc., Ep. Roman, J-58; N. Grigoras,
185 A. Ligor, Veden i noi

fiscale in
Moldova (de la Intemeierea statului piad la mijlocul sec. XVIII), in RI, nr. 1, 1974, p. 58.

182 Arh. St. Buc., Ep. Roman, IV-2; Ghib5nescu, Surete, II, part. 1, p. 122-123.

P. V. Sovetov, Razvitie feodalisme i knistiona Moldavii, Ocerki istonii senti. XV Inaceale XVIII vv, Kisinev, 1980, p. 204-205; vezi tabelui 5; Melhisedec, Cronica
Bucuresti, 1869, p. 69.
186 A. Ligor, op. cit., p. 65.
190 Arh. St. Buc., ms. 628, 1. 203v.
261 Ibidem, ms. 543, f. 54.

168 Ibidem, Mrea Barnovschi, II-3, f. 1v-2, 4-5.


162 Ibidcm, ms. 628, f. 203 v; ms. 543, f. 43, 48, 52; Mrca PingArati, III-7; Mrea
St. Saya Iasi, XXVIII-17; Ep. Roman, I-1; N. Grigoras, Principalele amenzi In Moldova, in AIIAI, 1909, p. 165-166.
SO

www.dacoromanica.ro

Totusi, asuprirea tranimii, a tirgovetilor i orasenilor in timpul

domniei lui Vasile Lupu s-a mai manifestat i in alt mod si anume prin favorizar ea de catre domnie a reducerii tot mai mult a proprietatii fundare
taramesti i, implicit, a veniturilor acestei categorii de contribuabili, pe
cai legale dal mai ales ilegale, In primal rind prin abuzurile i coruptia
organelor administrative in sarcina crora se afla stringerea darilor pentru
vistier je si camara domneasca 194. Un aspect al acestei probleme Il constituie

exist enta nimi numar extrem de mic de hrisoave domnesti care garantau
dreptul de stapinire al ocinilor de catre tranii liberi ; tot atit de putine

ca numar sint cele privind anumite scutiri i privilegii aeordate acestora 195.
In sehimb sint coplesitor de multe acele zapise, surete, ispisoace din care
rezulta vinzarea ocinilor ta.ranesti, fapt care a dus la reducerea considerabait a suprafetei de pamint aflata ping, atunci in posesia acestora198. Fenomenul ea atare nu este earacteristic domniei lui Vasile Lupu, deoarece el
este testat si in perioada anterioar, totusi, iratre 1634 si 1653 se constat

un numar mai mare de astfel de tranzactii in comparatie cu perioada


anterioar a 197.

De obieei vinzarea de oeini tardnesti s-a facut in mod individual, in


prezenta unor rnartori care posedau i ei ocini In vecinatate ; tranzactra
era apoi confirmata de unii mari dregatori din sfatul domnesc sau de doma
In prezenta marelui logoft. De exemplu, la 1 iulie 1635 Patrascu. Stanila
a vindut oeina sa din satul Drislavele (Dorohoi) cu 10 galbeni, iar la 7
februarie 1636 Vasile Lupu a eonfirmat printr-un hrisov 198 Tot asa, Ipatie
Sarbea, fratele situ Toader i nepotii lor au vindut la 18 august 1635 ocing,
ruosie jumiltate satul Baloseni, a treia parte cea din jos Nendiului dvornic" eu 35 galbeni ; dup mai bine de un an, la 28 noiembrie 1636, tranzactia era eonfirmata de domnie199.
In aetele de vinzare de ocini razesesti slut cuprinse de cele mai multe

ori particularitatile acestor proprietati funciare, cum ar fi hotarele sau

diferitele lar parti componente. Astfel, la 30 iunie 1636 Vasile Lupu intarea vinzarea facuta de Gheorghe Preabici, a unei ocine i mosii, un loe
de talina de vie in dealul Laslaului la Cotnari", dupa cum la 29 octombrie
1636 un anume Ionascu Capota din Petresti inapreuna cu alti ra,zesi vindea
o parte de ocina la Porcesti (Neamt), ,,loe cu patru case den vatra satalui
si den arin i den fina i den cimpu i den paduri i dentr-apa, si den

tot locul". Tot asa, in acelasi an, la 9 noiembrie, un anume C. Dracea


vindea 1/2 din satul Gosmani (Neamt) pe apa Orbicului cu un helesteu
mare, care iaste mai sus, asijderea si din alt helesteu, care iaste in mijlocul
satului" 290.

De multe ori vinzarile de ocini razesesti se faceau de mai multi tarani


odata. Asa de exemplu, la 18 octombrie 1646, un mimar de patru razesi
din satul Tigilneti (Vaslui) pe apa Birladului au vindut noua, paminturi
194 N. Grigoraa, Abuzurile i coruplia membrilor aparatului de slat din Moldova (sec.

XVXVII), in AIIAI, 1971, p. 97-117.

195 Ghib5nescu, Surete, III, p. 198, 199, 201, 204.

198 N. Corvan, Mijloacele de cotropire a plmInturilor Pranilor liberi din Moldova in

sec. al XVIII-lea, in Studil i cercetAri stiintifice. Istorie". Iaai, nr. 2, 1956, p. 89-108.
19/ F. A. Gr6cu1, Agrarnie otnosenia o Moldavii o XVI-pervoi polovine XVII vv, Kisi-

nev, 1961, p. 141-184, 193-206.


195 Ghibanescu, Surete, II, part. I, p. 99, 112-113.
199 Ibidem, p. 106-108, 110-112.
200 'bidet; y
122-123, 125, 130.
6-c. 667

81

www.dacoromanica.ro

in tarini i Cu loe de casa in vatra satului i cu poian in padure, i cu vad


de moara si din tot locul, cu tot vinitul, dupa cum la 13 august 1648 alti
trei fazesi au vind.ut 1/3 din satul Bucium (Neamt), eu vatra de sat si
cu cimpu i cu finete, i cu loe de moar i cu halesteu i cu loe de prisaca, i cu tot vinitul" 201, la pretul de 40 lei. Alteori, vinzarea de ocini
se face pe paminturi razoare sau pe pasi, de exemplu la 9 martie 1642 20
de razesi din Bucium (Tecuci) au vindut trei paminturi de frunte, 15 razoare si 136 pasi la pretul de 96 ughi (galbeni) 202
O trecere in revista a unor astfeI de vinzari de ocini razesesti ne duce
la constatarea c. intre 1634 si 1638 s-au vindut in satul Baloseni (Iasi)
ocini de catre 18 razesi la preturi variind intre 25 si 100 galbeni ; intre
1637 si 1638 s-au vindut in satul Porcesti (Nearat) ocini de catre sapte
razesi la preturi variind Intre 60 si 80 galbeni de fiecare vinzare 203; intre
1641 si 1646 s-au vindut in atul Bucium (Neamt) ocini de catre 44 razesi
la preturi variind intre 2 si 25 galbeni ; intre 1643 si 1652 s-au vindut
ocine de catre 40 de razesi in satele Tiganesti i Clicesti (Vaslui) in supraf ata de 299 pminturi si 36 de delnite, la valori variind intre 20. si 28
galbeni. Multe ocini razesesti s-au mai vindut intre 1648-1650 la BaseRi
(Iasi) si anume de &are 28 de razesi 2" ; intre 1638-1640 la Tupilati
(Suceava) de catre 30 de rzesi ; hare 1642-1644 la Ciuresti (Iasi) de
catre 29 de razesi 205 etc. ; vinzari de multe ocini razesesti mai sint semnalate In satele Bogdanesti (Roman), Borasti (Vaslui), Popesti (Vaslui) 205
De obicei, ocinile vindute nu cuprindeau i forta de munca dependenta, vecinii ; alteori, 'rasa, in zapise sint mentionati i acestia, ea de exem-

plu in 1644 eind s-a vindut ocina din satul Sinauti (Suceava) si anume
/14 jerebii impreuna cu patru vecini" la pretul de 50 galbeni, de catre
un anume Irimia fiul lui Drcea 2". Un alt zapis, din 1637, mentioneaza

satul Avramesti (Cirligatura) s-a vindut de catre un razes si cu vecinii"


la pretul de 100 talen, iar in cel din 1652, prin care erau vindute 4 jerebii
cu 1/2 moafa' cu pometi in vatra satului i cu case gata, cei trei vecini

vinduti slut inscrisi nominal in actul de vinzarecumparare


In majoritatea documentelor care au inregistrat vinzari de ocini
-taranesti se face mentiunea ca. tranzactia s-a facut de a lui" sau a lor
bunavoie", de nimeni siliti, nici asupriti", de a lor bunavoe de nimeni
nici asupriti" 209. Tinind seama de preturile date de cumparatori,

care in majoritatea cazurilor sint boieri, stapini de maid proprietati fimciare, inclinam s'a credem ca tranzactiile au fost efectuate de nevoie, vinzatorul avind numeroase greutati financiare. Apoi trebuie avuta in vedere
lipsa de numerar, fapt care facea de multe ori ca valoarea banilor s fie
foarte mare. Cereetari efectuate in urma cu aproape trei decenii privind
aceasta problema ajung, la concluzia c in secolul al XVII-lea boierimea din
Moldova, in general, dispunea de o gama, variata de mijloace pentru cotropirea paminturilor taranilor liberi, in sensul ca ea a profitat de neputinta
razesilor de a plat darile la vistierie, de a-.9,i achita datoriile banesti, de
221 Ibidem, II, part. 2, p. 123, 169-171.
2" Ibidem, p. 12-16.

2" Ibidem, II, part. 1, p. 91-92, 98-99, 106-107, 125, 143-144.


2" Ibidern, II, part. 2, p. 12-16, 36-40, 41, 179-184, 203-209.
2" Ibidem, III, p. 1-13, 16-19, 20-31, 34-43, 153-154, 161-165, 220-221.
2" Ibidem, p. 209-213, 218-219, 237-240.
2" Ibidem, II, part. 2, p. 53.

2" Ibidem, III, p. 22, 258.


2" Ibidem, 9, 11, 13, 19.
Z12.

www.dacoromanica.ro

a-si plti amenzile, fie gloaba, fie desugubina etc. 210. In doeumentele epocii

lui Vasile Lupu sint foarte des mentionate motivele vinz/rii de ocini de
cAtre tranii liberi. Asa, de exemplu, la 30 martie 1652 un anume Rentea
si-a vindut ocina, din satul Drislevele (Dorohoi) marelui vornic Toma
Cantacuzino pentru c5, boierul respectiv Ii Meuse un oarecare bine : i-a
fileut lui mila sa si a plitit pentru el nescari dabile e/l/r/sesti" 211, la
16 iunie 1651 mai multi rAzesi din satul *endreni (Covurlui) vindeau o

parte din ocina lor si vie pentru 10 galbeni ea s/-si pi/tease/ birul la

domnie" 212; la 21 octombrie 1643 un r/zes din Meiesti (Iasi) si-a pus
z5log ocina sa pentru cg, a pierdut 50 de vite apartinind lui Pavel vor-

nieul 213; la 9 rnai 1637 un rilze., din Pomirla (Dorohoi) pierdea ocina sa

in favoarea unui boier, postelnicul Dumitrascu, care-i se/pase capul"

de la nevoie, in sensul ert-1 scosese din inehisoare mide fusese condamnat


pentru furtul a 4 boj, dusi apoi in Polonia ; la 14 decembrie 1641 un alt
iiizes din Pcmirla pierdea ocina sa pentru eg, nu putuse restitui niste bani
impruinutati (20 galbeni) ; in 1642 alt r5zes pierdea ocina sa din Popesti
(Vaslui) pentru o 'clatorie de bani (10 lei) filcut lui Ionascu feciorul Lupuhti 214; la 23 martie 1635 un anume Gligorie ritzes, din Musetesti (Neamt),

isi anianeta ocina sa pentru c n-a putut s pl/tease/ o gloab/ pentru

furtul a 30 de stupi ; in fine, la 10 mai 1641 IkrIaftei din Popesti (Vaslui)


vindea oeina sa din Moicesti cu 15 galbeni, avind nevoie de bani ce mi-au

fost nevoie de dajdie" 215

Politica economic/ practicat/ de Vasile Lupu, de neglijare a intereselor micilor stApini de pimint, a determinat lichidarea unei bune pArti
din proprietatea Viiiinease/ liber, posesorii ei de pin/ atunci devenind
trani liberi f/ril pAmint, atestati in documente sub numele de nintiti,
slugi sau tArani cu invoial/ 216 Situatia juridic/ a acestei noi categorii
de titrani liberi era precis stabilitit ei erau obligati s6 pilrsease/ satul
In care pin/ at-anci avuseserg in stApinire ocina lor 217; apoi, odat/ angajati pe mosia unui alt sapin de pAmint, ei eran obligati sI dea dijm/ din
tot venitul ce-1 realizau 212.

De aceea, se poate aprecia c/ in general situatia t/r/nimii libere

s-a inrAutAtit in timpul lui Vasile Lupu, fapt surprins de unii contemporani

In m/rturiile care s-au p/strat. Asa de exemplu, despre t/ranii liberi cu


misionarul franciscan Petru Bogdan Bacsici (1641) relata el'
t/ranii sufera c5, sint impilati cu Iri, zi de zi" 219; despre tAranii cu invocalatorul italian Niccolo Barsi da Lucca afirma in 1633

ia1A,

1639 el acestia sint ea i robii, deoarece de fiecare dat eind ti chiaral


sttipinul la lucru, fie el am fi sAngtosi, ori bolnavi ei sint datori s5, asculte

de el" 220; in fine, Marco Bandini nota in 1646 in rapoartele sale c/ in


215 N. Corivan, op. cit., p. 91-95.
211 Ghibilnescu, Surete, 111, p. 21.

212 A111. St. Bite., Mrea Brazi, XXV-24.


213 GhibAnescu, Slade, III, p. 61-62.
211 Ibidern, p. 61-62, 69-70, 73, 241.
215 Ibidern, p.179-180, 219.
216 P. P. Panait(scu, Dreptul de stramutare al faranilor In girlie rormine pia la miflocul
secolOni al XV II-lea, In SMINI, I, 1956, p. 118.
212Ghibiiescu, Surele, III, p. 1-2.
215 Arh. St. Buc., Documente istorice, CLXXXIII-38 ; Carie romilneasclt, p. 63.
212 Calatori straini, V, p. 224.
225 Ibidem, p. 80.

83

www.dacoromanica.ro

sate tgranii isi aveau stpnii lor, pentru eare fac munci la aaurnit3 I. ate
dar nu le plgtesc dgri in bani ci numai darea domnului, ca orlseni" 221
Pentru a nu-si pierde ocinile i chiar libertatea personal5, era firesc
ca multi tgrani liberi sg se opung pe di legale impotriva cotropitorilor

ocinilor lor de cittre marii latifundiari laici i ai bisericii, care foloseau diferite mijloace in acest sens (impresurarea, nerespectarea dreptului de preemtiune, coruperea slujbasilor domniei la efectuarea hotrniciei ocinilor

etc.). Drept urmare, tgranii au adoptat diferite forme de luptg impotriva


asupririi feudale, ca de exemplu, fuga de pe mosie, jalbele urmate de procese, judecata in fata sfatului donmesc, de cele mai multe ori ins5, ei au
esuat in tentativa de a scgpa de asuprire.
La rindul ei, puterea central g a dutat s menting un oarecare echilibru intre cele doul clase fundamentale ale societtii din acea vreme,
avind nevoie pentru
pune in aplicare programul de guvernare de boierime, ca fortg politic, lar de tgrnime, ca fort5, economicg. Un contemporan care a cunoscut realittile sociale din Moldova la mijlocul sec. al
XVII-lea, misionarul catolic Marco Bandini, a retinut in memoriile sale
faptul c,' pe vremea lui Vasile Lupu tgranul nedreptgtit de cgtre boier putea
85,-1 cheme in judecatg pe acesta In fata sfatului domnesc i in prezenta
domuului pentru a i se face dreptate 222. Totusi, este de la sine Inteles

dreptatea pe care o putea obtine tgranul in raporturile sale cu boierimea


era relativg, deoarece din toate declaratiile lui Vasile Lupu fcute misionarului catolic amintit, privind adoptarea unei pozitii de nepgrtinire in
judeearea litigiilor dintre stgpinii de piimint i trani 223, rezult cg de cele
mai multe ori erau favorizati acei stilpini de pgmInt care colaborau strins
eu domnia si se aflau in gratiile acesteia.
Asa se explicg faptul c5, 'In timpul domniei lui Vasile Lupu se constat multe procese pierdute de cgtre rzesi. Exemplele sint numeroase :
In 1636 r'zesii din Simeni se judecg cu Durnitrascu, ginerele lui Ignat,
pentru 1/2 de sat 224; in acelasi an, rilzesii din Porcesti (Neamt) se judecl
pentru ocing cu Toma Cantacuzino, mare stolnic ; in 1639, r'zesii din Ivn-

cesti se juded cu egumenul mngstirii Pinggrati pentru doug vaduri de

moarg ; in acelasi an, rzesii din GhermAnesti se judecg cu vornicul Rose a


pentru o ocing 225; in 1640, rzesii din Boldesti i Sirbi (Suceava) se judec5,

tu Dumitru Buhus, mare vistier, pentru ocing 226; in acelasi an, rIzesii
din Drggnesti (Neamt) se judecg cu egumenul nangstirii Neamt pentru o
poiang 227; in 1643, rgzesii din Romnesti (Putna) se juded cu egumenul

mngstirii Bisericani pentru acing 228; in 1644, rgzesii din Scinteia (Vaslui)
se judecg cu Pltrascu Boldescu, fost armas, pentru ocing ; in 1645, rgzesii
din Popesti (Neamt) se judecg tot cu Pgtrascu Boldescu pentru ocing 229;
In 1646, rgzesii din Negoiesti se juded cu clucerul *tefan Boul pentru data
mosii 230; in 1649, rgzesii din Popesti (Neamt) se judecg cu Dumibrascu

uricar pentru ocing ; in 1650, rgzesii din Orseni se juded, cu Pgtrascu,


221
222

228

Ibidem, p. 344.
Ibidem.

lbidem, VI, p. 342.

Arh. St. Buc., ms. 629, f. 297-298.

226 lbidem, Documente istorice, CXL-196.


222 Ghibnescu, Surete, /II, p. 167-168.
2" Arh. St. Buc., Mrea Neamt, VII-6.
228 Ibidem, Mrea Bisericani, XV-35, 54.
221 Ghibnescu, Surete, III, p. 83, 85.

23 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, XXXVII-15.

24

www.dacoromanica.ro

sluga domneasca, pentru impresurare 231; in 1652, fazesii din Orzesti

Le judeca cu Caracas, mare jitar, pentru 1/2 sat 232 etc.


Cit priveste cazurile in care razesii cistigau astfel de procese, ele slut
foarte rare, de exemplu procesele din 1638 ale rzesilor din Darmanesti
(Neamt) cu egumenii manastirilor Bisericani i Pingarati pentru finul
cosit pe niste CMAtUli 233, si procesul din 1639 al razesilor din Pribesti
4Vaslui) cu Grigore Hermeziul din Tautest pentru impresurare 234 etc.
In cele mai numeroase cazuri razesii au pierdut procesele i chiar libertatea lor personal a 235, devenind vecini, In eazul in care ocina lor a fost
Tascumparata de catre domnie pentru plata vreunei datorif greu de platit
apoi facuta danie unui boier sau vreunei manstiri 236.
fa ta de tranii dependenti. vecinii Vasile Lupu a adoptat

o atitudine favorabil clasei sociale al carei exponent era. De fapt se


constata in vremea lui continuarea sporirii numarului taranilor dependent', pe cai legale i ilegale, fata de numarul tarinimii libere cu ifara
pamint. Cercetari efectuate in urml, cu aproape trei decent' atesta aceasta
titudine a domnului Moldovei fata de taranime, in general, si fata de
taranii dependen', in special. Autorul unui studiu bine documentat N.
Corivanstabilea chiar mai multe forme de vecinire a taranimii libere in

sec. al XVII-lea si la inceputul sec. al XVIII-lea 237 Vasile Lupu s-a com-

portat fata de vecini ca oricare stapin de pmint, in sensul ca a urmarit


s'a' scoata profituri cit mai mari de pe urma muncii silite a acestora, pe
de o parte, iar pe de alta a sprijinit in aceeasi directie si pe ceilalti stapini
de pamint. Dar pentru el In realizarea acestor beneficii era nevoie de eft
mai multe brate de mima, 235, el s-a strduit s asigure o stabilitate mai
mare a taranimii dependente pe mosii, depreciata de multe ori prin iuga
vecinilor de pe mosii, fenomen care devenise foarte frecvent In perioada
de instabilitate a puterii centrale din prima jumatate a secolului al XVII-lea.

Drept urmare, el a cautat s reducl termenul de prescriere al urmaririi


fugarilor la mai putin de 7 ani, cit fusese fixat In 1628 de catre Miron
13arnovschi

239.

In primele luni de domnie Vasile Lupu a imputernicit cu zapise

pe stapinii de pamint s-si aduca vecinii fugiti un.de i va afla sa-i apuce
de grumaz
aduca inapoi cu toate bucatele lor" 249 Este vorba de
vecinii manstirii Moldovita fugiti din satul Mitesti. Cam tot in aceea0
vreme domnul imputernicea pe Enache Penisoara s'rsi caute un numar
de aproape 50 de vecini fugiti din satul Hurdugi si ori hi ori in satu boieTCSCU, ori in satu donmescu, ori in satu calugarescu, ori in tirgul domniei
mele, in slobozie, ori unde Ii va afla In tara domnii mele c s-aiba a lua
duel' in sat la Hurdugi, la cisla" 241 In luna
streangul de grumaz
231 Ghibnesau, Surete, II, part. 2, P. 217, 229-231.

282 Arh. St. Buc., Ep. Roman, IV-19.


Ibidem, Mrea Bisericani, XIII-37.
234 Ibidem, ms. 1 266, f. 30.

236 N. Corivan, op. cit., p. 106-107.


286 Arh. St. Buc., Documente istorice, XCIV-94.
N. Corvan, Formele de aservirea frnimii moldovene in secolul al XVII-lec $i la
Inceputuisecolului al XVIII-lea, in Studii i cercetritiintifice. Istorie", nr. 1, 1956,p. 80-85.
238 Ibidem, p. 77, 85.
229 Ghibuescu,

Surete,

XV, p. 66-67; DRH, A, XXII, p. 390-391, 392-393.

249 DRH, A, XXII, p. 156.


221 Ghibnescu, Surete, VII, p. 125.

85

www.dacoromanica.ro

,.

'

'

,A/$4

"0

11:C-

,1.4

s'

20.....fr,/

,.

'

z..,,,

"7- Y14' ,' 441P))',, eris-1


''''

-41.'
, !,

/1

ft.4'.-,
i

..4.,,,

.,;;;;

......i.4,,.

q. ! ,,,...-,

':

'.

:,

-.0,;,;

5.

, ,,

Al

('-ff
'''
:

,i X.441',

' .?

' :(

`:,,,'

Fig. 12 TIrisov de la Vasile Lupu privind desfiintarea dreptului de


preseriere a fugii vecinilor de pe mosii (16 tulle 1634).

86

www.dacoromanica.ro

imlie 1634 domnul a hotArit ca termenul de 7 ani de prescriere al urmAririi


vecinilor sA se reducA la 5 ani 242 Astfel, prin porunca datl, la 16 iulie 1634,
pircalabilor din tinutul Neamt li se cerca s'A cerceteze jaiba egumenului
mAnAstirii PIngarati , care invinuia pe egumenul mnAstirii Bistrita ca-i

primeste pe mosiile sale pe vecinii si fugiti. In continuare, in hrisov se


serie: domnia mea am dat cuvintu sA se ja vecinii numai carii au fugit
din dzilele lui Barnovschi vod5, incoace, iar carii vor hi mai denainte sA
nu se la". i pentru ca porunca sa sA fie i mai bine inteleasI se adAuga
pentru aceea [... ] voi sA socotiti cu oameni buril la rindul acelor vecini
caire vor hi fugiti de la Barnovschi vodA incoace, numai aceia s5, sit ja,
sA-i duel la urmA inapoi, iar care vor hi fugiti mai de demult sA aibI a-i
lAsa foarte in pace". Porunca s-a repetat In cursul aceluiasi an de mai
Multe ori, de fapt de fiecare data cind a fost necesar. Asa, de exemplu,

In august si In septembrie au fost serse porunci cAtre pircAlabii din tinutul


Suceava pentru ca acestia s'A cerceteze pricina dintre egumenul m'AnAstirii
Pobrata si o boieroaicA, Soltana TAlmAcioaia, pentru niste vecini ai mAnAstirii stabiliti In satul DrIgusani stApinit de aceasta, apoi s-a dat o imputernicire une slugi domnesti, Mihasco Cornaci, pentru a cAuta pe vecinii fugiti
de pe mosia sa sA-i aducl in satele Dersca i Sinluti, unde-si aveau gospodAriile 243.

in anii urmAtori astfel de porunci domnesti au avut drept obiect


urmArirea vecinilor fugiti de pe mosii. Astfel, la 20 decembrie 1638 o

porunc5, a fost adresaa pircAlabilor din Tg. Dorohoi sA aducA la urmA pe


vecin fugit chiar de pe una din mosiile domnului 2" ; la 27 iulie 1639
im

.doranul a dat lui PAtrascu Boldescu, fost pircAlab de Roman, o carte


domneascA pe baza cAreia acesta putea sA-si urmarescA trei vecini fugiti

de pe mosia sa a cerca i a cAuta pe ai lui vecini anume [... ] pentru

aceia hie undel va gAsi in tara dormid i mele, hie In sat domnesc, hie In
slobozie, hie in sat boieresc, hie In sat cAlug,Aresc, hie in tirgu [... ] s5,
aibit a-i trage la un scaun ce va hi mai aproape, In acel scaun sl'-i facA
ja cu toate bucatele" 245 Tot PAtrascu Boldescu a mai
lege dreaptA
primit arti. domnesti i In anii 1644, 1647 si 1648 pentru a-i urmAri
prinde pe vecinii fugiti de pe mosia RApAgesti 246.In toate aceste acte se
sl-i aib,' a lua de grumazi cu tot ce
specificA hot5xirea domneascA
va avea" 247.

Astfel de a,cte date la mina stApinilor de pAmint pentru a-i urmAri,


prinde si aduce inapoi pe vecinii fugiti de pe mosii slut foarte numeroase
pe timpul donmiei lui Vasile Lupu 248
TJneori, fuga repetatA a vecinilor de pe o mosie pe alta avea i alto
urmAri, In sensul cit stApinul legal al acestora renunta la ei dad, obtinea
In schimb de la un alt stApin de pAmint bunuri echivalente ; asa de exemplu, la 15 iunie 1653 egumenul mAnIstirii Voronet a renuntat la doi vecini,
frati, In favoarea lui Dumitrascu Neagoe, care a dat In schimb un cal, 40

de saci de grill, precum i doi saci de sladmi (orz umezit, bun pentru
"a P. P. Panattescu, op. cif., p. 117.

DRH, A, XXII, p. 219, 268-269, 276-277.


2" Art. St. Buc., Documente istorice, VIII-13.
242 Ghtbetnescu, Surete, III, p. 77-78.
Art. St. Buc., Documente istorke, GLX-143; LXVIII 82.
242 Ghibtmescu, Surete, III, p. 77.
Arh. St. Buc., Documeste istorice, VIII-7.
87

www.dacoromanica.ro

fgcut bere). In urma acestei tranzactii numitii vecini, Trif i fratele sgu,
au devenit vecini in veaci de veci" ai noului proprietar 249.
In suita acestor documente privind urmgrirea vecinilor fugiti de
pe mosii, retine atentia si un hrisov de la Matei Basarab, domnul Tgrii
Romnesti, din 9 aprilie 1642, dat lui Erimia Ciocgrlie ot Moldovaskoi
zemle" sg-si caute i sg-si ja ai lui rumni cari au fugit din Tara Moldovei din satele lui aicea in pgmintul domniei mele de la partia care

are fAcut doo tgri incoace", veri unde-i va ggsi pe toti sg-i ja cu ce

vor avea veri &A-i va ggsi in sat domnesc, veri in sat boeresc, veri in sat
cglugAresc, veri la slobozie, Teri in tirguri, veri unde [. . .] s5,-i ja sg-i
dea in Moldova pe la satele lor" 25.
Din documentele cercetate rezult,* eg termenul de prescriere al
urmgriri vecinilor fugan i a fost redus cu timpul aproape cu totul, acestia.

rminind vecini ai stgpinilor pe ale aror proprietgti se asezaserg.

altfel, in Carte romdneascd de linvilaturii, legislatia oficialg a Moldovei


din 1646, se confirmg anularea termenului de prescriere astfel : Cind

va fugi tranul de la locul si de la stgpinu su, nime nic5ieri sg nu-1


primeascg, iarg de-1 va si primi deodatg de sirg sg-1 intoarcg inapoi
satul lui de unde iaste[ ...]" 2510 legislatie similarg va fi elaborat trei
ani mai tirziu, in 1649, in Rusia : e vorba de Ulojenia tarului Alexei

De asemenea, in hrisoavele lui Vasile Lupu privitoare la posesiuni-

le unor stgpini de piimint se mai intilneste indemnul dat vecinilor s,


asculte de stgpinii lor ; in cartea domneascg din 9 decembrie 1638 dat
egnmenului mangstirii Aron Vodg pentru satul Ilrechiesti (Soroca), se
spune : asisderea i vecinii care fi sezind prin acea 1/3 parte de sat ca,
s5, aibit a asculta de omul care le va fi trimite egumenul socotitor acolo" 252, iar in ce,a, din 16 iulie 1634 datg lui Iona5cu Jora, fost vornic,
pentru satul Vercesti (Neamt) voi vecini toti din satu din Vercesti,
ca 85, ascultati tot sluga noastrg Ionasco Jorea, de ce vor fi trebile domniei mele si a satului si a lor" 253.
In societatea epocii locuitorii din tirguri i orase, adicg tirgovetii
orgsenii, eran o pgturg socialg care nu Ricea parte din clasa privile-

giat, dei aportul lor la prosperitatea vietii economice a tgrii era cit

se poate de important. Aceasta nu I-a impiedicat pe Vasile Lupu sl continue mgsurile inaintasilor sgi de limitare a privilegiilor i scutirilor tirgovetilor i orgsenilor, prin acordarea de danii reprezentantilor elasei
dominante, fie din hotarul i vatra asezilrilor urbane, fie din ocolul t1rgurilor i oraselor, fapt ce afecta tmele obligatii ale orgsenilor i tirgovetilor fatg de domuie 254. Astfel, la 28 martie 1640, mgngstirea Bistrita.
249 Th. Codrescu, Uricarinl, XIV, p. 166-167.

250 Ghtb5nescu, Surefe, III, p. 78-79; XXI, p 51.


291 Carle romaneasch, p. 56.

252 Arh. St. Buc., Documente istorice, CLXXXIII-43.


262 DR1I, A, XXII, p. 220.
254 N. Grigorrq, Jnslilufii feudale ..., P. 38-39.
Ora}ul poseda o valra un le se aflau constructiile edilitare, adicA gospodriile localnicilor, nit
halar sau farina it afara vetrei, unde se aflau locurile de cultura ale orenilor *I un ocof
nurnai in Moldova), u, Lt-ritoriu care era in afore hotarului pe o intindere mult mai mare.
decit acesta i pe care se &eau mai multe sate dependente de ordeni.

88

www.dacoromanica.ro

primit intrire pentru o vie chiar in Tg. Bacttu ; la 5 august 1643 un


-anume Dumitrascu a primit intgrire pentru o proprietate pe mosia tirgului Dorohoi ; la 29 septembrie 1635 mnstirea Agapia tinea blti cu
-peste, cu aprobarea doraniei, in hotarul tirgului Flciu 255; intre 1637

1640 domnul trii a confirmat stpinirea unei mosii de cgtre Buhus


vistierul in hotarul Tg. Frumos ; la 22 ianuarie 1636 mnstirea Sf. Ilie
din Suceava avea ingduinta lui Vasile Lupu s stpineaseg un loc de
finete in tarina tirgului Suceava 256.
Documentele din epoca lui Vasile Lupu mai atest i altfel de
confirmri de stpinire, defavorabile orgsenilor, i anume cele din ocolul unor tirguri i orase. Asa de exemplu, la 3 iunie 1634, unui boier
i se confirma stpinirea satalui Mgcictei din ocolul Botosanilor ; mgnstirii Galata i se recunoaste, la 11 iulie 1634, stpinirea asupra satelor Belcesti, Plopi i Cluggreni, din ocolul tirgului Cotnari 257; mnstirii Birnova i se confirma stpinirea satelor Moreni i Chiperesti, la 7
aprilie 1636, din ocolul orasului Iasi 268. Tot asa mai aveau proprietti in
ocolul unor tirguri mnstirea Secul, la Tg. Neamt, mngstirea Bisericani,
la Tg. Piatra 268, Iordache Cantacuzino, mare vistier, la Tg. Frumos 26.
Dar dacg acestea erau numai mntriri, avem dovezi c domnia druia
bunuri fundare din ocolul oraselor tirgurilor in 1641 m'nstirea Trei
Ierarhi primea satul Costesti din ocolul Tg. Botosani i satul Tgusesti
(Dorohoi) din ocolul Tg. tefnesti 261; marele postelnic Apostol Catargi
slujbg credincioasg" primea satul Petera in ocolul Tg. Orhei ;
',pentru
Gheorghe Catargi, tot pentru slujbg credincioas, primea silistea Piatra in ocolul aceluiasi tirg 262
Dorania, dispunind de veniturile directe ale oraselor i tirgurilor,
Tasile Lupu a introit vechile danii si a adiaugat altele noi. Mngstirea
Bistrita a primit, la 28 martie 1640, venitul vmii tirgului din Bacgul
danie veche din sec. al XVI-lea ; episcopia Hui a primit la 28 octombrie 1639 confirmarea stpinirii sale asupra a dou circiumi tinute in
Tg. Hui, scutite de camn, i asupra a doi
suaari (un .cojocar
mesteb
si un meserciu) ; mnstirea Bistrita tinea venitul
vmii din Tg. Bacu,
In baza unui hrisov din 28 martie 1640 263.
Rgsluirea din hotarul tirgurilor si oraselor, efectuat prin daniile
acordate de domnie unor boieri i mnstiri, afectind relatiile orsenilor
cu puterea cential i limitind veniturile locuitorilor avea s genereze o
serie de jalbe din partea acestora din uring inaintea lui Vasile Lupu si un
sir de procese in fata sfatului domnesc. Asa de exemplu, in 1634 tirgovetii
din Tg. Piatra s-au judecat cu egumenii m'nstirilor Pingrati i Bisericani, pentru un loe de la munte in care eran implicati i rzesii din satul
Drmnesti 264 i tot atunci aceiasi tirgoveti se judecau cu. egumenul
255 Arh. St. Buc., Mrea Bistrita, I-15; Mrea Birnova, I-3; ms. 629, f. 296.
256 Ibidem, Documente istorice, CLIV-174 ; LXXXIV-61.
257 DRH, A, XXII, p. 169-170, 209-212.
258 Arh. St. Buc., ms. 629, f. 281; ms. 646, f. 6.
259 DRH, A, XXII, p. 131-132, 148-150.
220
St. )3uc., Mrea Doljesti, XIIlb.
261 Ghibiinescu, Surele, VI, p. 255-256.
262 Bibl. Acad., Documente Foto, 1-23; Arh. St. Buc., Achizitii noi, XCI-9.
268 Arh. St. Buc. Mrea Bistrita, 1-15; ms. 543, f. 43.

2" Ibidern, Mrea PingArati, III-48.

www.dacoromanica.ro

89

rnIngstirii Bisericani pentru o poiang din hotarul lor, ocupat In mod


silnic de oamenii mn,stirii 266 Un an mai tirziu, tirgovetii din Tg. Fkin
s-au judecat eu egumenul mIn'stirii Agapia pentru Walt& eu pest e pe,
care le revendicau, fiind elate In hotarul tirgului lor 266 ;in 1634 tirgovetii

din Tg. Scheia s-au judecat cu clucerul Lupu Prgjescu pentru o bucat.
de loe din hotarul tirgului lor, danie de la Constantin Movilg.
In concluzie, se poate afirma cl Vasile Lupa, exponent tip ie al
boierimii din vremea sa, a adoptat fatg de tgrgnime i orgseni o politicg.
fisealg de asa naturg incit i-a exploatat FAT% a-i ridica impotriva sa ; In
acelasi timp, el a ocrotit pe feudalii laiei i bisericesti. Totodat, sporirea
numgrului si al cuantumului dgrilor asupra contribuabililor, uneori printre
acestia aflindu-se i boieri, a fost compensatg prin crearea de noi slobozil
si mai ales prin situatia econornic', prosperg pe care a eunoscut-o Mol-

dova in lunga sa donmie.

5 Mdsuri pentru modernizarea organizirii judeceitorqti.


Crear ea legiuirii scrise (1646)
La urcarea pe tron a lui Vasil Lupu organizarea judeegtoreascg a

Moldovei se baza pe dreptul feudal neseris, pe obiceiul p'mintului, legea.


%rip) 267,

cum apare In multe hrisoave din aproape tot timpul dornniei


sale. Astfel, In 1635 acest obicei este inscris intr-un hrisov relativ la un
proces intre egluggrii de la mgngstirea Agapia i cei de la Golia pentru
un loe de moarg si de prisacg de la Chiperesti
aflat In litigiu. Pri-

cina a fost judecatg de domn care a introit sentinta sa prin cuvintele

,fiar egluggrii de la mIng'st.ea Golia au rmas de toatg legea tgrii", adieg.

au pierdut proeesul. Un an mai tirziu, intr-un alt hrisov cuprinzind o


sentintl domneaseg se aratg cg domnia mea socotit-am si cu tot sfatul

domniei mele, dupg legea tgrii, pre direse ce au avut sluga domniei mele".
Trei ani mai tirziu, in alt hrisov, privind o oeing din Porcesti (Neamt) aflatgin litigia intre niste rIzesi i marele stolnie Toma
Cantacuzino, Vasile Lupu la judecatgd, cistig de cauzg ultimului, adgu-

gind cuvintele au ramas (rg'zesii) dinaintea domniei mele si din toatg,


legea tgrii" 268. Astfel de acte care cuprind sentinte domnesti pe baza
legii tgrii" se mai Intllnesc si In anii 1641-1652 269.
.Alteori, in documente, obiceiul pgmintului a fost invocat In sensul
dreptului domnului de a face el insusi lege" pentru cei impricinati, pe
baza legii tgrii". Astfel, in 1636 Vasile Lupa a judecat prieina dintre
sulgerul Gheorghe Jora si Gheorghitg, fost sulger pentru jumgtate de sat
de la Tautest, dind cistig de cauzg, pe baza probelor prezentate,

primului, adgugind In hrisov euvintele : iar domnia mea incgi


le-am flout lege lor". Tot asa si In doug hrisoave din 1642270
2" DRH, A, XXII, p. 233.

Arh. St. Buc., ms. 629, f. 296.


2" P. P. Panaltescu, incepulul dreplului saris in hmM romnd, in Studii", 4, 1954,

p. 225 227.

2" Ghibinescn, ispisoace, II, part. 1, p. 95, 124, 159.


2.2 Didn't, p. 239; II, part. 2, p. 58, 119; Ghibancseu, Surete, III, p. 30.
1.7. Ghibinesca, Surds, III, p. 197, 308.

99

www.dacoromanica.ro

1649 271. De asemenea, ping la elaborarea i tipgrirea Crf ii rovulne?ii

de inviigiturd in 1646, care avea sl fie principala legiuire scrisg a tgrii,


aflatg la indemina instantelor de judecat din toatg tara, s-au folosit
tmeori i pravilele". In 1622, stefan Toma acorda elluggrilor dreptul

,'14,10A
A q'

riato

Fig. 13

s,0411:

Foaia de titlu a Cdrfii romdne.gli de blvdfilurd din 1 646,


primal cod de legi In Bimini routlini.

Ghibfinesca, Ispinetee, II, part. 2, p. 219.

www.dacoromanica.ro

SI

ja amenzile de la locuitorii unor mosii dupl. pravila stint& s nu se

prade, adica tatal pentru fiu, nici fiul pentru tata" 272 Doua decenit
mai tirziu, invocarea a,plicarii dispozitiilor din pravile" apare intr-un

hrisov de la Vasile Lupu. Asadar, In 1642, inainte cu patru ani de introducerea


romanoti de invldturd, domnul Ora invoca aceast, pravila
la judecarea unui proces, privind ocina i bucatele aflate in litigiu intre
parti : alta mai cu dinadinsu am socotit cum serie pravila, cine are feciori cu femeia sa si va muri unul dintre dinsii, au barbatul au femeia,
ramine partea aceluia feciorilor ..." ; pentru aceea domnia mea cu toti

boierii domniei mele socotit-am si am cautat la pravila si am aflat


a ceea ..." 273

Rezult, asadar, ca multa vreme in timpul lui Vasile Lupu In fidecarea proceselor de once natura, laica sau bisericeasc, a fost aplica,t,

deopotriva, dreptul nescris legea trii" , dar si primele forme ale


dreptului scris, cum ar fi pravilele slavo-bizantine, acestea din urma avind

mai ales un caracter bisericese 274.


Trebuie aratat ins ea att legea
eit i pravilele amintite
erau aplicate tinindu-se seama de dreptul elasei dominante, a stapinilor
de pa'mint, pe de o parte, iar pe de alta de obligatiile laranimii libere si
depenclente, ale tirgovetilor si orasenilor. Aceasta nu numai el in,stitutionaliza inegalitatea sociall, dar dadea- mina' libera practicarii abuzurilor,

incuraja coruptia In rindul dregatorilor, avind dreptul de judecat

275.

Starea aceasta de fapt a fost sesizata de Grigore Ureche, 'care recunostea

starea precara a organizarii justitiei prin cuvintele untie nu-s pravile,


din voia domnilor, multe strimbittati s fac" 276. Intr-adevr, din voia

domnului trii" o astfel de justitie continea o serie de vicii de organizare


si funcionare care patronau asuprirea i nedreptatea in rindul marii majoritati a locuitorilor Moldovei.
Se mai stie apoi c prin prerogativele cu care era investit, doranul
tarii era de drept judecatorul suprem, ale carui hotariri erau obligatorii
pentru toti cei care i cereau sa le rezolve pricinile de orice natura 277.
In principiu, domnul ar fi trebuit s judece toate procesele supusilor sai ;
se obisnuia insa ca In competenta domniei s lamina numai procesele de

importanta majoia, iar cele de mai mica importanta admai In ultim


instanta, eind partile in litigiu nu erau multumite de sentinta data pima
atunci de alte organe judecatoresti 278V Ma'sura pare cit se poate de fireasca

de vreme ce mijloacele de transport nu permiteau ca domnul tarii s se


poat deplasa de fiecale data in tinuturile Moldovei pentru a tine scaun
de judecata. Mai era si un alt motiv. Capitala larii se mutase de mai bine
de un seeol la Iasi, unde se tinea de obicei scaun de judecata, de la mijlocul sec. al XVII-lea domnia itineranta intrata in declin facind loe
tot mai mult unei domnii centralizate 279. De altfel, o evidenta numai pe
272

273

274
272

276
277

P. P. Panaitescu, op. cit., p. 225.


GhibAnescu, Ispisoace, II, part. 2, p. 33-34.
P. P. Panaitescu, op. cit., p. 216-228.

N. Grigoras, Insiitufiile feudale ., p. 99-117.


Gr. Urecht, Letopiseful 7'6rii Moidovei, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1956, p. 133.
Valentin Al. Georgescu, P. Strihan, Judecala domneasca in Tara Romaneascd fi Mol-

dova 1611-1831, part. 1. Organizarea judecdtoreascd, I (1611 1710 ), Bucuresti, 1979, p. 46.
272 Ibidem.

279 C. erban, The Itinerant reign of the Ancient princes of Wallachia and Moldavia during
he Middle Age, In Abstract Western Michigan, University", 2, 1973, p. 96.

92

www.dacoromanica.ro

baza hrisoavelor domnesti si a scrisorilor oficiale l'amase de la Vasile


Lu pu ne duce la concluzia ca acesta a stat In cea mai mare parte a anului
la si de putine ori deplasindu-se in celelalte parti ale t'Axil pentru a tine

Ia'

seaun de judecat. Asa de exemplu, in anii 1634, 1637, 1640-1641,


1643-1646, 1648, 1650 acesta a facut deplasari la Suceava, in anii 1635,
1639, 1646 la Botosani, in 1639 la Focsani, in 1640, 1645 la Soroca, in
1645 la Hotin, in. 1646 la Dragusani, in 1651-1652 la
unde a stat,
de cele mai multe ori, cel putin o sapiamin cel mult
Roman'
o luna si jumatate, sezonul preferat fiind lunile maiiulie, chiar si august, sau decembriefebruarie 280

Ar rezulta, pe baza mrturiilor serse, ca in anii 1636, 1638, 1642,


1647, 1649 si 1653, domnul n-a rarasit debe eapitala tarii, de vreme ce
do cumentele rstIate pina acum, privind tinerea scaunului de judecata
si in alte untre urLane i rumie decit orasul Iasi, nu mentioneaza acest
fapt. Ne exprimm totusi o reza-va in aceasia privinta; credem c domnul
a caltorit prin tara, ea si predecesorii sai, in fiecare an, pentru a se convinge direct desrre modul cum functiona administratia, dup, cum menti encala unele scrisori despre interesul manifestat pentru mentinerea
nestirbita a hotarului Moldovei dinspre Transilvania, incalcat deseori de
bistriteni 281. Astfel, in 1637 s-a aflat la Ismail, in 1640 la Galati, Hotin ,
,si TIghi.na, in 1641 la Cotnari a sosit aici la Cotnari i m'aria sa vod,
impreura cu toa% Curtea lui i ling, un helesteu cu peste s-au asezat in
. 111 1642 la Orhei 28 2.

Din bate aceste motive proeesele de mi mica importan% au fost


judecate de catre sfatul domnesc in frunte cu inalti ierarhi ai bisericii,
mili opolitul si episcopii, procese de orice natura si intre oameni de orice
categorie, clerici sau mireni 283; acestia primeau delegatia din partea

domniei pentru a judeca, singuri san impreuna cu marii dregatori, procese


civile (succesiune, adulter, incest, divort,) ; putear' judeca i conducerea
breslelor din tirguri i ora.se 284 De asemenea, tot cu delegatia din partea

donniei mai putean judeca procese : marele vornic (de Tara de Jos si

de Tala de Sus), marele logofat, marele s'Altar, hatmanul, marele vistier,


marele postelnic, marele paharnic (ceasnic), marele armas, marele aga,
stidarul, marele Cmaras, pircalabii de tinut, starostii de Putna

si Cernauti, vorniul de Botosani, pircalabii cetatilor Suceava, Neamt,


Hotin, Reman, ureadnicii sau vornicii din tirguri si orase, starostii de
bresle, marii atafi de tinut, vornicii de gloata sau de poarta, ultimii in
numar de 12 285 Cit priveste marele armas, in competenta sa era indeplinirea sentintelor date, inai ales cele capitale 288
Tot eu delegatie din partea domniei mai judecau pe mosiile ion stapinii de pamint, laici i bisericesti. Iata citeva dovezi cu privire la judecarea
proceselor re
lui Vasile Lupu cu delegatie din partea domniei :
280 Veress, Documente, X, p. 58, 59, 74-75, 171-173; Hurmuzaki, XV, part. 2, p.

1 008, 1 075, 1 103.

281 Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 045; 1 046.

282 Ibidem, p. 1 035.


283 Valentin Georgescu, P. Strihan, op. cit., p. 120; Melhisedec, Cronica HuOlor, p.118

120.

284 Valentin Al. Georgescu, P. Strihan, op. cit., p. 120-122.


286 Melhisedec, Cronica HuOlor, p. 123-150. .
288 Costin, p. 389; Valentin Al. Georgescu, P. Strihan, op. cit., p. 137-139.

www.dacoromanica.ro

93

la 13 mai 1634 Oliva mari dregatori din sfatul domnese (Patrasou B %la t
mare logoft, Savin Prajeseu, marele vornie de Tara de Jos, Dumitrascu
*oldan, marele vornic de Tara de Sus si
judecau pricina lui Ionascu

Boldescu, fost cupar, cu manastirea Bisericani, pentru satul Vinatori


(Neamt) 287; la 15 mai, acelasi an, Banul medelnieer impreuna cu un
boier, un preot si un iuzbas, judecau pricina dintre mnstirea Secul

eitiva rg,zesi din tinutul Putna, pentru un vad de moara in apa Putnei 288
Sentintele date de domnie sau de delegatii acesteia pe intregul teritoriu al larii erau in concordant cu gravitatea infractiunii comise de pirit.
tns inexistenta in legea tarii sau In obiceiul parnintului a vreunei deosebiri intre procesul penal E,i eel civil, in aceast vreme 289, a facut ea procedura de judecata ea i darea sentintei 0, fie aceeasi in ambele cazan.
Astfel, pedeapsa cu moartea prin spinzuratoare se aplica in eazul unei
infractiuni de omor, dar si de furt de bunuri materiale. Asa de exemplu,
In 1635 un anume Gligore din MuF,setesti (Neamt) a float 30 stupi de la
loeuitorii din Prajesti i Rusciori si a fost condamnat la moarte 290; un
an mai tirziu, un alt Gligore, fiind invinuit de furt, fapt dovedit i mrturisit (liar de fptas, a fost condamnat la spinzuratoare 291. Tot asa
pentru furtul a doi cai si a unor fiare de moarl de la Gavriil Cod, hatma,n
pirealab de Sueeava, un aaaurne Onichie din Tg. Birlad a fost condamnat la moarte 298. Tot pedeapsa eu moartea se mai aplica si in caz de tradare sau hiclenie, pedeapsa de care nu eran absolviti niei chiar boierii.
Pedeapsa eapital putea fi in anumite cazuri rseumparata de eel vinovat, platindu-si capul" eu o mare suma, de bani sub forma, de gloabil.

Asa de exemplu, In 1636 pentru furt s-a plittit gloaba, 10 lei si 10


stupi. Tot asa, In 1641, un anume Ionaseu Herta si-a platit
capul eu 20 galbeni, eit valora ocina, lui 293 In 1642, un altul a fost
nevoit
vinda o prisaca ell 6 ogoare, gradina, finete in hotarul satului Vivoreni (Putna) pentru c fumase niste cai 294, iar in 1644, un anume

Ion Ciurea din Porcesti si-a vindut doua case in acelasi sat tot pentru
plati eapul 295.
Tot legat de sentintele date, merit sa mentionam si plata Jellies:
a zavescii, ea forma, specifica a procedurii de judecata din timpul
Vasile Lupa. Prima taxa era achitat la vistierie de partea care eistigase
procesul, cuantumul ei fiind in functie de valoarea bunurilor care %miser/ obiectul procesului. De exemplu, in 1634 s-a pltit feriie 24 zloti
(36 talen) de calugarii manastirii Bisericani, care eistigasera procesal ea
un anurne Zaharia Zama, pentru o parte de ocing, din eimpul lui Drago.
Lin an mai tirziu, s-a platit taxa 5 talen i de catre diacouul Dumitrascu,
care eistigase procesul cu Musea pentru o parte de mina la Borasti, iar
In 1636 feriia a fost de 12 florini, platita de un earecare Ursul, care (Astigase prin proces dreptul de a stapini o poiana numita Muncei 298.
747 Arh. St. Buc., Mrea Biseric,ani, I-18.
188 Ibidens, Mrea Neamt, EXIX-18.
289 ebria dreptului romanesc, I, Bucuresti, 1880, p. 407.
190 GhibAnescu, Ispisoace, III, p. 179.1

2" 'dens, Surete, III, p. 195.

Arh. St. Buc., me. 578, f. 350.

214

Ghibfinescu, Surete, III, p. 73, 195.

2" Ark. St. Buc., Achizitii noi, MCXIS.

2.* Glaiblinescu, Ispisoace, H, part. 2, p. 5?.

r"

114

Ibidem,

part. 1, p.

85, 105, 124.

www.dacoromanica.ro

Cealalti taxi, zatesca, se achita la vistierie numai in cazul in care


procesul ar fi fost redesehis de una din parti nemultumita de sentinta
domneascg ; de aceea, valoarea ei destul de mare era fixata mai mult
ca sl descurajeze pe cel care ar fi fost tentat sg redeschida procesul pentru

aceeasi pricing 297. Un specific al acestei taxe este faptul ca ea se pitea in vite, intre 4 si 50 boj. Astfel, la 6 mai 1637, Vasile Lupu prevedea, intr-un hrisov care cuprindea sentinta data intr-un proces privind
o (icing in satul Glodeni, ei eel care va redeschide procesul va da gloabi
12 boj 298 TJn an mai tirziu, in alt hrisov, gloaba era de 4 boi, Fiind vorba

tot de o ocing, dar la Porcesti, in tinutul Neamt ; in 1638 gloaba era


tot de 4 boj, dar in 1645 aceasta a fost de 50 de boi si era vorba de hotarul intre mosiile mingstirii Golia si ale lui D. Rosca, vornic de Botosani, din satul Chiperesti i Tomesti (Iasi) 299.
Dei in sec. al XVII-lea, ca si mai inainte, in Moldova si in cele-.

lalte tgri romanesti, justitia avea un caracter de clas, relatri contemporane mentioneaza cazuri eind Vasile Lupu am fi invins unele prejudecati
impuse de rangul sin in judecarea pricinilor, in sensul ca nu ar fi tinut
searna de clasa social careia Ii apartinea piritul, daca probele prezentate
erau impotriva acestuia. O afirma de exemplu calatorul italian Marco
Bandini, care arat eg la un moment dat domnul
fi ezitat s-i inchida pe ambii sai frati, eind acestia s-au dovedit vinovati de a fi Mealcat letea. Dar, de vreme ce despre aceasta atitudine a lui Vasile Lupu
nu mai exista nici un alt document care s-o confirme, este greu de cre-

.zut cS, intr-adevar faptele s-au intimplat asa. Tot asa de greu este de
crezut faptul eg intre 1634-1646 acesta ar fi eondamnat la diferite ped epse un numgr de peste 20 000 de inculpati 899. Este drept c i un alt
eglgtor 811 gill (1645), care 1-a prezentat pe Vasile Lupu ea fiind mai
crud decit turcii", sustine c acesta ar fi osindit la moarte, timp de peste
un deceniu, cel putin 15 000 oameni 31. Intrucit alte documente nu atesta
faptul, afiimatia eglatorului strain trebuie retinuta numai cu foarte mare
precautie.

In schimb, in unele documente se constata ca domnul s-a strgduit


si infrineze abuzurile sgvirsite de unii din dreggtorii sii. Asa de exemplu, la 22 august 1638, domnul poruncea pirealabilor de Falciu si nu mai
supere satele episcopiei H111 cu gloaba de bataie san de pgraturi sau
cu alte gloabe mai mici" ; in 1645 tot el se adresa astfel soltuzului din
Hui, care asuprise ping atunci pe poslujnicii episcopiei din acelasi oras
inviluiti (pe poslujnici), cu
de va mai veni jaloba la doraMa mea
tine soltuze mi voi intreba" 302 Tot asa, in 1650 domnul poruncea aceluia,si soltuz din Husi si nu mai inva/uiasca satele episcopiei eu angaralele tirgului" 33, dupg cum in 1653 didea poruncg vornicilor din Husi

si nu mai prade rid si globeasca satele i vecinii episcopiei"304. Ceca ce


se intimpla la Hui (Flciu) era simptomatic si altor tinuturi, tirguri
sate din taxi.
In AIIAI, 1969, P. 172-173.
St. Buc., Athi4ii noi, MMDCXCI-7.
2" Ghibanescu, ispisoace, II, part. 1, P. 152; part. 2, p. 85.

str6ini, V, p. 341-342.
2!8

N. Grigoras, Prineipalele amenzi trt Moldova .

801 lorga, Studii $i documente, IV, p. 231.


Melhisedec, Cronica Huqilor, Bucuresti, 1869, p. 35; N. Grigoras, Abuzurite i coruplic: membrilor aparatului de slot din Moldova (set. XV XVII ), in AIIAI, 1971, p. 109.

2" N. Grigoras, op. cit., p. 121.

a " Melhisedec, CFOltied Hafilor, p. 221.

www.dacoromanica.ro

93

De fapt, toate aceste incercgri de a stirpi venalitatea, coruptia,

abuzurile erau consecinta faptului cg dreggtorii domniei aveau Ming liberg la judecarea proceselor dupg le,gea Vrii" sau obiceiul pgmintului".

Un efort in plus pentru rezolvarea situatiei s-a fgcut prin elaborarea


primei legiuiri serse a Moldovei, ca o forma' de modernizare a acestui
sector al a,dministratiei statului, din initiativa si cu sprijinul direct al
lu Vasile Lupa. Ne referim la Carte rorradn,easca de invytturci din 1646,

o adevaratg operg juridic' reprezentativg pentru tara Moldovei"


De altfel, cauza care a determinat elaborarea acestei legi reiese din cuvintal inainte :
Ioan Vasilie voevoda, domnul si biruitorul trii
Moldovei, urmind urma celor buni i intelepti dorani
si mai virtos
vgzind nedreptgtile i asuprelile mi.eilor, carele fac cei neinvgtati
neinteleggtori, dreggtori si giudetele de pre la toate scaunele Moldovei,
drept aceea cu multg osirdie s-au nevoit mgriia sa de au cercat pre multe
tgri, ping l-au indireptat dumngzilu de au ggsit oameni ca ceea dascgli
filosofi de au scos den cArti elinesti si lgtinesti toate tocmelile ceale
bune i giudetele cele buni
". ia continuare se mentioneazg numele
lui Eustratie fost logofgt care a tipgrit in romneste aceastg legiuire dupl
una greceascg 306 Ar rezulta cg aceastg legiuire ar fi o traducere dupg
una greceaseg, dar in realitate, ea este un text alcgtuit pe baza mai multor
lucrri de drept bizantin i apusean. Cercetgrile de specialitate precizeazg cg la elaborarea ei a contribuit Meletie Sirigos, un erudit teolog.
La cererea lui Vasile Lupu acesta ar fi tradus din limba lating in limba
greacg, printre altele, Institu tele lui Justinian, iar din greaca veche Prescurtarea legilor, a impitratilor Leon

Constantin,, care vor sta la baza

romane0i, de ina,titturel 307 Un alt jurist care a contribuit la elaborarea


noii legiuiri a Moldovei a fost Eustratie logoft II, unul din secretarii
particulari ai lui Vasile Lupu. De fapt, acesta alcgtuise in 1632 o Pr alit& aleasit , pstrat in manuscris, iar la elaborarea noii legiuiri a fost
folosit mai mult ca traducgtor al textelor juridce din limba greacg in
limba romng 308.

Noua legiuire nu este o operg originalg, ci o compilatie de texte

greeesti i latinesti, traduse in limba romang, provenind de la mai multe


legiuiri medievale europene. Unul dintre izvpare este Legea agrard , alc-

tuit, pe timpul lui Justinian II, contemporan cu Ecloga Isaurienilor.


O alt5, sursg ar fi tratatul lui Prosper Farinaccius, intitalat
Praxis et Theorica cri,ninali, tipgrit la Venelia la inceputul sec.
al XVII-lea, care cuprindea materiile juridice romano-bizantino 39 Pe
bit= izvoarelor amintite, dar si a altora, la sugestia lui Vasile Lupu i ca
sprijinul acestuia a fost alcgtuitg o legiuire care reflect realittile romgnesti de la mijlocul sec. al XVII-lea din Moldova, menita sil apere dreptul de proprietate i obligatiile contractuale" asa cum erau ele practicate in societatea feudalg din Moldova" ; ea oglindeste interesul
proprietarilor de a-si apra bunurile i ordinea socialg statornicit
pe temeiul proprietItii private 310.

303 Gh. Grout, Dreptul birantin in Wile romdne. Praoila Moldooei din 1646, In Studii",

5, 1958, p. 35.

306 Carle rorndneascd, p. 37-38.

30 Gh. Grout, op. cit., p. 39-40.

.338 lbidem, p. 41-42.

Ibidem, p. 45-47.

810 Ibidern, p. 48, 50-52; N. lorga, Vas* Lup4,cfr urmdtor ..., p. 212-216.

96

www.dacoromanica.ro

Asa cum era de asteptat, legiuirea scris a Moldovei din vremea lui

Taalle Lupu cuprinde reglementri de drept civil (persoane fizice, ruklenie, profesiune, rnosteniri, obligatii i contracte etc.) si de drept penal
(tradarea, rascoala, crima, furtul, injuria). De asemenea, se mai intilnese
reglementari de drept vamal (vaina domneasca), fiscal (despre scutelnici ), international (despre soli), canonic (privitoare la infractiunile savirsite de cglugari) 311.O privire de ansamblu asupra legiuirii conduce la
concluzia cl ea oglindeste rela,tiile dintre stapinii de pardint i *wall
dependenti, avind un profund caracter de clas ; ea este, totodata, si o
reglementare a raporturilor dintre membrii societtii din acea vreme,
indiferent de starea sociala din care faceau parte, menita s stavileasca
abuzurile.
Cei care au autat s lnteleaga particularittile legiuirii juridice din
creata pe timpul lui Vasile Lupu, au afirmat pe drept cuvint
ca ea consfinteste leg-area de glie i edicteaza masuri privind fuga de
pe moii, a,chitarea rentei in produse, atacurile impotriva proprietatii
feudale" 312. De altfel, In privinta legnii taranului de panaint, art. 18
din aceast legiuire era, foarte explicit, In sensul c tranului dovedit ca a
fugit de pe o mosie boiereasc, manastireascit sau domneasc' i se refuza

adpost de catre un alt stapin, acesta din urma fiind amenintat de lege
cu o pedeaps in bani, gloaba, al carei cuantum era de 36 litre de argint",
Incasat de vistierie (numai 1/3) si de stapinul de pamint pagubit (2/3) 313
Dei In unele cazuri In legiuire se inceara, aplicarea ei in mod egal

pentru toate clasele i pturile sociale, se constatl, totusi, c in cazul unor


pedepse, de exemplu cele corporale, acestea nu se aplicau boierilor, chiar
dad, acestia se faceau vinovati de diverse delicte. Pedeapsa certarea

trupeasea" era inlocuita la boieri cu certarea cu bani". Tot asa, era


Inlocuit pentru boieri certarea cu ocna" sau certarea eu bataia In
tirg" prin certarea cu bani", in situatia cind au se constata o recidiva
la cel vinovat. In cazul din urma, i numai a treia oarii, certarea cu cola"
Bau certarea cu bataia in tirg" era aplicata boierului ca i omului de
Tind 314. Tot asa 1 in cazul pedepsei cu moartea pentru boieri. In caz

de omor, pedeapsa se putea comuta intr-o amenda pigtail in bani, in


cazul in care vina se stabilea pentru prima data i daca cel vinovat se

dovedea a fi spre folosul" trii prin capacitatea sa intelectuala' sau mateTiara 315. In caz de recidiva' aceste circumstante atenuante nu se mai luau
In searna si el era executat intocmai ca si omul de rind.
AcelaF,4i protectionism pentru clasa dominanta manifestat in prevedenle amintite se constata si in alto cazuri, de exemplu daca un fecior
de boier se facea vinovat de jaf la drumul mare, fiind inarmat, i se confisca numai 1/3 din buntline sale si salmi de pedeapsa cu (Jena ; cit priveste pe omul de rind, acestuia i se confisca intreaga avere apoi era trimis
la oeng. De asemenea, daca un boier se fcea vinovat de a fi vindut pe
Tobul altcuiva, atunci era pedepsit cu ocna In Ice sa fie spinzurat 316.

Aceast neconcordanta dintre afirmatiile unor contemporani

prevederile legiuirii ar avea o singura explicatie i anume c pina in 1646


311 Isioria Romdniei, III, p. 268.
313 Ibidem.

313 Carte romdneased, p. 56, art. 18.


314 Ibidem, p. 175, art. 9.
315 Ibidem, p. 90, art. 11.

316 Ibidem, p. 66, art. 102, 116.

7c. 767

97

www.dacoromanica.ro

Tasile Lupu a incercat, fr a reusi, s instaureze principiul egalittii


sociale in fata legii trii", dar c' din interese de clas el a fost obligat
s renunte la acest principiu. i totusi se constata uneori c, msurile
luate, de exemplu impotriva trdtorilor proveniti din rindul boierilort
s-au aplicat ping la sfirsitul domniei, din dorinta mentinerii autorittir

prestigiului dorrmului fat de supusii sgi.


De fapt, domnia autoritarg a lui Vasile Lupu, relevat de poruncilescrise si de prevederile Gr,tii romtinegi de irbviiteiturcl, avea s, instaureze
In Moldova, in general, ordinea pe drumurile publice, disciplina in viata
economicg, respectul fat de proprietatea particular, in special funciarg.

In acest sens au fost incluse in legiuire prevederi foarte aspre privinct


pedepsele euvenite tilharilor la drumul mare si hotilor de rind ;
la drumul mare erau pedepsite cu ocna pe viat, Kau pe un timp mai scurt;
dupg cum hot:Ara judecgtortil : carele va tinea drumurile i &Ado "(Jamenilor de va
ins arme nu va purta cu sine, pre aces ta,
scoat
fura' dintracel loe; iar de va fi purtind arme si va fi furat
sg-1 goneasc
multe lucruri, pre acesta s5-1 arunce in ocn, acolo s, be pedepseascl
dupg cum va fi voia giudetului". i totusi, in cazul in care hotul jefuia
pentru prima dat un om srac, cel 'vinovat era pasibil de pedeapsa
btaia a doua oar el era insemnat intr-o parte la nas abia a treia DA
era pedepsit cu moartea in furci 317.
Cu spinzurgtoarea mai eran pedepsiti i cei care pentru a doua oar
ar fi furat din casa stpinului lor, cei care ar fi furat a treia oar:A psgri
domestice ; cei care ar fi furat de mai multe ori vite 318; de multe ori

pedeapsa cu spinzurgtoarea putea fi inlocuit cu o alta si anume cu arde-

rea de viu, dar numai in cazul in care cel vinovat ar fi furat un Wen/

considerat a fi sfintit sau o cruce din bisericg. Pedeapsa capital, se mar


aplica si in cazul furtuIui de moaste sfintite 3", sau cind un nobil ar fi
vindut pe fiul cuiva 323 ; de asemenea, in cazurile de trdare (hiclenie).

Cu toate limitele, inerente epocii, legiuirea juridia, a lui Vasil()

Lupu a reprezentat o valoroas realizare in organizarea justitiei Moldovei


de la mijlocul sec. al XVII-lea. Ea nu numai c5, era un nou instrument

pentru intgrirea puterii de stat si inlturarea abuzurilor dregatorilor

prin aplicarea dreptului consuetudinar 3212 dar a contribuit din plin


realizarea unittii legislative dup elaborarea, i in Tara Romanease,
citiva ani mai tirziu, a unei legiuiri asemgnittoare, indreptarealegii (1652);
prima leaiuire din aceast, tar, creia i-a servit de model 322.

apriveste apticarea ei s-a fAcut o vreme concomitent cu folosirea,

legii tgrii", care a continuat s fie valabilg in judecarea proceselor. La

numai trei ani de la tiprirea Cdrfii romdne;sli de invectiiturd se judeca


proces intre mnstirile Tazlitu i Rica, fcindu-se apel tot la sfinta,
pravila besericii cu pravila impgratilor i dupg obiceiul trii" dar pa
timpul lui Dimitrie Cantemir ea era folosit in practic 323.
317 Ibidem, p. 66, art. 102, 107.
318 Ibidem, p. 67, art. 108, 110, 118.
313 lbidem, p. 71, art. 149, 153, 154.

328 Ibidem, p. 67, art. 116 .


321 Istoria Hominid, III, p. 85.
322 Arh. St. Buc., Achizitii noi, CI-13.
323 D. Canternir, op. cit., p. 246-247; Istoria Romdniei, III, p. 270 ;vezi *i C. Serban,
Mirela Pavel, La sanction penale dans les droits roumains au XVII' sicle, in RevItla istoric", nr. 9-10/1990,p.918-920.
98

www.dacoromanica.ro

6 Grifo pentra orgonizarea armatei


In cele mai multe lucrri consacrate armatei Moldovei in evul
mediu s-a afirmat pina acum c Vasile Lupu n-a dispus de o armat

permanentg, deoarece in timp de pace el ar fi avut numai o gardg domneasa, (princiara) sau de curte, alcatuita din ostasi autohtoni i strgini
.(mercenari, lefegii), cu ajutorul cAreia a putut
asigure respectul
ascultarea supusilor si. In ceea ce priveste oastea cea mare (oastea de
-tara) alcatuitg, la porunca sa, numai la nevoie, in timp de razboi, format,
din trupe de strinsurg" 324,N. Iorga a afirmat, in urrna cu peste o juma-

tate de secol, ea de fapt aceasta nu era o armat In adevaratul inteles


cuvintului" 325, in comparatie cu aceea pe care a avut-o vecinul i ri-

valul sau Matei Basarab, dornnul Trii Romnesti. Trebuie precizat faptul c5, in tarile romane in general si in Moldova in special prestarea serviciului militar eta mai n'un un privilegiu acordat stapinilor de pilmint
klecit o obligatie pentru. acestia 328 Mai putern aduga c in evul mediu,
ca si in alte epoci istorice, poporul romn a promovat o polilla,' extern
.pentru aprarea pamintului strmosesc i nicidecmn de cuceriri teritoriale ; de asemenea, se mai stie ca' suzeranitatea otomana' asupra tarilor
ronagne in sec. al XVI-lea si la inceputul sec. al XVII-lea a impiedicat
kleseori unele mari state vecine, ca de exemplu Polonia si Austria, srsi
.extindg dominatia asupra, ion 327
In acest eadra intern si extern, in problema organizarii armatei in
timpul lui Vasile Lupu se Reme totusi intrebatea daca a existat o armat

permanenta sau nu? Raspunsul este afirmativ, cu anumite precizari


ins, 328 Mai intii trebuie sii se inteleaga faptul ca nu este vorba de o

,rmat, permanenta in sensul actual al euvintului. Apoi ca asa-numita


domneasc" ball a curtii reprezenta de fapt efeetivul de pace al
acestei armate, din caro facea, parte si garda personala a domnului 329,
4i care, in general, avea un efectiv de citeva mii de oameni. Calugarul
italian Niecolo Barsi di Lacea, referindu-ge la organizarea militara a
Moldovei pe timpul lui Vasile Lupu afirma in insernnatile sale memoriaIistice ca efectil ul suitei domnului cind niel gea la biseried era de cel
putin 2 000 de oameni : ineige i donmul cu intreaga sa curte de cel
putin 2 000 de oatneni, toti calari si multi altii in catete". De asemenea,
el precizeaza ea in timpul unor ceirmonii escolta militar domneasea se
aidica, la peste 1 000 de oanic ni :
doninul se duce la %reo serbare
iparecare sau la plimbate, obi;umieste sit mearga eu mare alai. Patru
-companii de archebuzieti 11 Insotese i fiecate (din ele) ustc alctuit din
150 de oarneni.
aeestia
tot
puttind nurnai arcuri i sageti
,si cu spada la k,old. Inaintca donmului merg copiii si steagurile, cu surle

trimbite, lar dupa ace;ti, unnea7, o gard, de 150 de turci, apoi vin
toti boierii [ . . . ], duii bo:cri inetge matele logolau . .
dupa el sint
dusi de capastrit 12 cai turce%tti cu selle si cu tot hainasamentul [ . . .1.
N. Grigoras,
feudale ..., p. 152.
326 N. Iorga, istoria armalei roindne4i, II, Bucuresti, 1929, p. 146.
824

3 2 6 N. Grigoras, op. cit., p. 137.

327 G. erban, La suzeranit ottomane l'gard des Pays roumains dans le contexte des
xelations internationales europennes (sec. XVI XVIII ), in Tarihi derghisi", Istanbul, 1979,

p. 211-218.
328 lorga, 's'orla romdnilor, VI, p. 6-7.
328 N. Gr1gora.9, op. cit., p. 154-159.

www.dacoromanica.ro

99

Dupit toti acestia urmeaza domnul singar [ . . . ], urmeaza (apoi) garda.


de tatari in numr de 150 [ . . .]" 338.Un alt contemporan, istoricul german, E.W. Happel, care prezint serbarile prilejuite de casatoria Mariei,
fiica lui Vasile Lupu, cu principele polon. Janus Radziwill,relateaza
ginerele a fost intimpinat de boieri, inainte de a ajunge In capitala
insotiti de o armata de peste 1 500 de ostasi 13i pedestri. Intre trupele

Curtii se numarau 200 de calreti, cei ai cazacilor eran tot atitia, ca


ai dragonilor, pe linga 400 de oameni, muschetari germani i husari,

In afara de restul trupelor, de asemenea inarmate si care numrau pinla 500 de ostasi". Acelasi istoric german afirma ca la intrarea In Iasi domnul 1-a intimpinat pe ginerele su In fruntea unei ostiri de 12 000 de oa-

meni de diferite neamuri : La Iasi, care este resedinta domnului,


vreo min de acolo i-a iesit In intimpinare domnul Moldovei odat cii

solii transilvani i cu o oaste de 12 000 de oameni de felurite neamuri",


adaugind i amanuntul c solemnitatea aceasta a fost salutata cu salve
de bombarde (tunuri din cele mai matahaloase"), care faceau un zgomot

mare babuind i tunind grozav" 33'.


Marco Bandini relateaza ca la serbarea Bobotezei din 1647 a observat la Iasi urmatoarele trupe scoase de domn cu acest prilej : 1 500

de puscaF,4i de infanterie, 10 000 de cavaleristi, 70 de sulitasi, 100 de leniceri, 150 de dragoni, 10 halebardieri, in afarl de 20 000 care formau.
gloatele. Dupa spatari eran 10 sulitasi (halebardieri) i In spatele acestora 100 puscasi pedestri . . .]in spatele (citorva mari dregatori) [ . . I
faceau zid 40 de sulitasi si 200 de puscasi pedestri [ . . . ] intre tronul domnului si al doamnei [ . . . ] 100 de ieniceri [ . . .] (apoi) erau rinduiti 30

de sulitasi pe care ii inconjurau dintr-o parte 200 de puscasi pedestri


. . ]. In spatele tuturor acestora [
.1 statea multimea ostasilor r-

[.

masi, care ajunge la 10 000 de calareti aflindu-se atunci pedeF,stri. Mare


eran doar 150 de dragoni [ . .]. Pe toti acestia ii incingeau 1 000 de
pusca,si pedestri. Iar gloata rmasa intrecea numrul de 20 000 de oameni
. . ". Acelasi misionar italian mai face o afirmatie care trebuie retinutl

anume ca in timpul calatoriei domnului prin tara pentru a tine judeoati si a inspecta administratia locala alaiul acestuia era precedat de
300 de calareti i 2 000 de ostasi de infanterie, In apropierea, domnaluil
aflindu-se 50 de arcasi si 100 de ieniceri, cortegiul domnesc fiind incheiat de un mare numr de trupe, intre 10 000 i 12 000 ostasi : cu ce
alai obisnuieste domnul s5-si inspecteze tara [ .]. El insusi [ . .
calreste falnic la mijloc, Intro cei 50 de halebardieri si 100 de ieniceri
1 din alai fac parte si unii boieri, amestecati cu turd i greci, in
.
numar de 300 ba de 400 [ . . . ]. Iar restul armatei, ajungind la numrul de12 000 inconjoara de aproape pe domn" 332.
Comparind toate aceste date cantitative privind trupele sc-oase de
domn la diferite solemnitti i ceremonii, rezulta ca. garda personala
domnului era In numar mai mare de 300 si mai mic de 2 500 de ost asi,
asa cum de altfel a retinut si un alt cantor strain, Robert Bargrave,
trecere prin Moldova In 1652 333 : o gard de vreo 300 de soldati inar10 000

33 Cdldlori strdini, V, p. 77-78.


831 Ibidem, p. 645-646.
332 lbidem, p. 338, 340.
Ibidem, p. 489.

100

www.dacoromanica.ro

mati". Apreciind numrul eelorlalte trupe care alcatuiau garda domneasci la 20 000 de ostasi cifra oarecum exagerata totusi , relatarea ealatorului englez amintit ne permite constatarea ca efectivul depaseste
uneori limitele unei garzi personale princiare, care-1 Insotea pe acesta in
deplasarile sale prilejuite de rezolvarea unor chestiuni administrative sau
politice. In sprijinul acestei ipoteze vin i rezultatele cercetarilor, In-

treprinse In urml cu peste un deceniu, in legaturl cu istoricul armatei


tarilor romne in sec. XIV mijlocul sec. al XVII-lea, In care se demonstreaza ca in 1VIoldova i Tara Romneasca In vremea doraniei lui
Vasile Lupu armatele ambelor tari eran alcatuite din curteni, ostasi In
adevratul inteles al cuvintului, care in timp de pace eran organele executive ale poruncilor princiare, intr-o epoca In care administratia feudala

captase un pronuntat caracter militar" si care foloseau domniei ca

mijloace militare de represiune". Acesti curteni, numiti adesea In documente slugi domnesti (descendenti din rindul boierimll i posesori de o-

cini), aveau misiunea in. timp de pace sa inabuse once impotrivire a


celor exploatati, sa stfinga darile i gloabele de la contribuabili, sari oblige pe locuitori sa efectueze muncile pentru domnie. Aceste atributii
militare si administrative, atit in Moldova, cit si In Tara Romneasca,
ei le aveau Inca de la crearea statului feudal. Din aceleasi cercetari re-

zulta ca In Moldova si Tara Romneasca numrul curtenilor era de citeva mii de oameni 334.
In Mara de curteni, In armata permanenta eu efective de pace mai
eran k,4 slujitori (eategorie militara de descendenta populara), care aveau
aproape aceleasi atributii, cu deosebire el' se aflau in subordinea marelui
logoilt, in timp ce curtenii erau In subordinea hatmanului, comandantul suprem al ostirii, dupa doran 335. Reducerea numarului de curteni,
din cauza multiplelor dan, a fost compensata probabil cu crearea corpului de slujitori, la inceputul sec. al XVII-lea. Din documentele pastrate rezuli ca slujitorii, ca oameni liberi si uzufructuari de ocini domnesti, aveau obligatia ca in timp de razboi, ca i curtenii, sa participe la
oastea de tara sau oastea cea mare pe cheltuiala proprie 336, ei purtind
denumiri diferite (calrasi, darabani). Din unele estimti aproximative
rezulta ca in timpul domniei lui Vasile Lupu eran In Moldova cel putin
4 000 de calarasi, care in 1636 au primit porunca din partea domniei sa
apere hotarul de rasarit al tarii impotriva tatarilor 337.
In ceea ce priveste garda personall a lui Vasile Lupu, ea cuprindea
In Mara de unii ostasi autohtoni recrutati din rindul curtenilor i slujitorilor si un Insemnat numar de ostasi straini, angajati cu plat, mercenari de profesie. Calugarul Paul Beke (1644) relateaza In memoriile sale

ca a -vazut la Iasi printre ostasii de la cm-tea lui Vasile Lupu : turci,


tatari, poloni, unguri, italieni, greci, armeni, rusi i bulgari, numarul lor
trecind de 10 000. Credem c numrul indicat al ostasilor de la Curtea
domneasca este mult prea mare, Viand seama de sumele de bani necesare intretinerii lor, mai ales ca acestia eran scutiti de dari la visterie,
ca i boierii i slugile acestora. In schimb, aceasta informatie confirma
caracterul eterogen al ostasilor de la curte. De altfel, In alt loe, acelasi
324 N. Stoicescu, Curteni si slujitor:. Contribujii la istoria armatei romne, Ducureti ,
11968, p. 383.

325 Costin, p. 237, 238.


136 N. Stoicescu, Curteni fi slujitori . . ., p. 79.
33! Hurnauzaki, XV, part. 2, p. 1 017.

www.dacoromanica.ro

101

calator afirma urmatoarele : foarte putini principi crestini i s-ar potrivi


(lui Vasile Lupu) fie ca privim numarul nobililor straluciti din felurite
neamuri de la curtea sa, fie ca privim luxul vesmintelor i mretia pompei". tu. privinta trupelor de mercenari merita interes stirea furnizata
de calatorul polon Achacy Taszycki, care, aflat in 1640 in trecere prin
Iasi, a vazut in suita lui Vasile Lupu trei steag-uri de cazaci i citeva
zeci de ieniceri turci inarmati cu pusti 338 Despre
o alta relatare
contemporana arata ca pe linga curtea domneascatatari'
din Iasi existau 500
salase de tatari 339.
Nu sint prea numeroase documentele care se refera la recrutarea
mercenarilor din garda personal a a lui Vasile Lupu. Totusi, din cele pastrate se constata Cil unii proveneau din tarile Europei centrale. Un ca-

pitan al acestei grzi s-a numit Johann Georg Aussell von Bingen am Rhein
si a servit In anii 1651 1653 34. Lesii i cazacii proveneau din Polonia ;
Miron Costin relateaza c lefegii nemti ai domnului Moldovei erau con-

dusi de un capitan polon 34'. Seimenii au fost adusi din sudul


provenind din rindul grecilor, slrbilor, bulgarilor, albanezilor. Cit priveste
pe turd i tatari ei proveneau fie din Crimeea, fie din Imperiul otoman.

Un moment important In recrutarea ostasilor din garda personala a lui


Vasile Lupu a avut loe in 1645 1646. Atund domnul a trimis in Tran-

silvania un agent al sau In persoana lui Gheorghe *tefan, logofat II,


pentru a lua legtura cu autoritatile militare i cu Insusi Gheorghe

kczi I, principele tarii ; trimisul dom.nesc a stat in tara vecina mai bine
de trei luni 242.

Promovarea de catre Vasile Lupu a unei domnii autoritare a avut


ca urmare interesul purtat pentru organizarea armatei, ceea ce s-a manifestat i prin dotarea i instructia, de lupta a oastei permanente pe
de o parte, iar pe de alta prin mentinerea trupelor speciale in cadrul
acestei armate (sulitasi, arcasi, sinetari, puscasi, tunari)
La aceasta
se mai poate adauga faptul, semnificativ, al numirii In functia suprema
de comandant al armatei In timp de pace a fratilor sai, Gavriil Coci
Gheorghe Coci, pe rind, pe toata durata domniei sale.
In privinta armamentului folosit de oastea lui Vasile Lupu, Marco
Bandini relateaza c5 acesta consta din arcuri Cu tolbe de sageti, sabia
Incovoiat" (iataganul sau iramea"), unii dintre ostasi a-vind spada
mare cu doua taisuri". Aproape nimeni nu foloseste casca, platosa sau
pieptarul ; este rara folosirea scutului. De bombarde si de pusti se folosesc obisnuit doar pedestrasii domnului. Nu se slujesc In lupta de lanci
mai mari (hastas)". In privinta cavaleriei, M. Bandini afirma ea ostasii
eran,, foarte iuti la clarie, ei cresc cai nu numai rapizi, ci ducind s't la
oboseala" 344.

Cele nai multe arme albe se confectionau in tara in atelierele messate si de pe domeniile feudale d catre
tesugarilor din orase,
mesteri specializati. Detirbomi,
altfel, In sec. al XVII-lea mestesugul armurritului era bine dezvoltat, avind si o specializare ing,usta. Sabine eran luCillatori strilini, V, p. 169, 280, 328.
E. V. Happel, Thesaurus exoticorum ..., p. 5.
840 Veress, Documente, X, p. 264-265.
Ml Costin, p. 134, 143-144, 153.
3" Veress, Documente, X, p. 187-189.
8 " N. Stoicescu, op. cit., p. 173.
3" CalcItori strdini, V, p. 331.
388

33

102

www.dacoromanica.ro

crate de catre gabieri, intilniti in documente atit la Iasi, in Tg. Vechi,

cit si la Suceava ; sbiile, g'rzile i tecile de sabie, simple sat impodobite


cu ornamente, descoperite in sapaturile arheologice din ultimele decenii,

due la concluzia ca acesti mesteri lucrau deopotriva in titguri, orase


sate, precum si la curtile boieresti i domnesti. De exemplu, la Curtea
domneasca din Iasi existau ateliere pentru prelucrarea armamentului
alb 35. De altfel, Inca din vremea lui Miron Barnovschi la cetatea Suceava 1st avea atelierul pentru confectionat armament un meter, anume
Petraehe. Nu este exclus ca boierii sa fi confectionat si spade si suliti
land, ultimele fiind mai usor de luerat. Chiar daca in documente slut
amintiti sulitasi s't 1ncieni, trebuie spus c acestia nu sint mesterii specializati, ci luptatorii cu astfel de arme. Arcarii, care nu trebuie confundati cu arcasii, eonfectionau arcuri de lupt i desigur s't sageti ; ei erau
atit de numerosi la Iasi, incit un cartier anume, aflat in partea -veche a
orasului, pe podul Vechi, linga biserica armeneasea, le purta numele 346.
Una din consecintele avintului pe care l-a luat organizarea militara
In Moldova in timpul lui Vasile Lupu a fost faptul c'a se intilnese acum
tot mai multi mesteri zelari, adica cei care confectionau camasile din zale
de fier ca echiparnent de aparare. Astfel de mesteri amintesc documentele emise la Iasi 347, dar i in unele asezri rurale 349. Cit priveste produsele
atelierelor lor, in sapaturile atheologice din ultimele decenii s-au descope-

rit nurneroase fragmente de zale impreung cu unele unelte folosite la


confectionarea lor, cum ar fi clestii 349.

In ceca ce priveste armele de foe, se eunoaste in primul rind existenta unor ateliere de turnat gloante pentru pusti, sinete, pistoale,
pe de o parte, iar pe de alta pentru producerea prafului de puse. Atelierele din prima categorie funetionati din plin la Suceava in timpul lui
Vasile Lupu. Ping, in prezent nu sint atestate ateliere de turnat tunuri

bombarde in aceasta vreme in Moldova, dar In documente slut amintiti mesteti tunan. Despre praful de pusea produs in Moldova, in timpul
lui Vasile Lupu sint unele date care atesta pe mesterii silitrari, ale cittor
ateliere erau mai ales pe domeniile feudale ale domniei 33. Pentru a intregi imaginea preocuparilor domniei legate de dezvoltarea economiei in
general, a mestesugurilor in special, cu un plus de atentie pentru inzestrarea oaKtei Moldovei eu toate cele necesare, se impune a fi amintita
existenta in uncle orase, tirguri sau sate a unor ateliere specializate de :
potcovari, pidan, curelari, postavari, eroitori, cizmari, ciubotari etc. 35',
care confectionau potcoave
piese de harnasament pentru cai, elt
diverse obiecte de imbracaminte si incaltaminte pentru osteni.
Vasile Lupu s-a ingrijit nu numai de dotatea i insttuirea efectivelor de pace ale annatei sale, ci si de oastea chemata in vreme de razboi la porunea sa. Tinind seama de conflietele militare desfasurate la
hotarele Moldovei (razboiul turco-polon), al eampaniilor militate otomane

(razboiul turco-rus), al razboiului de 30 de ani, la care si Moldova a


participat temporar, era firesc ca Vasile Lupu sa se ocupe si de organi345 Olteanu, *erban, p. 115, 117, 120.
346 Iorga, Studii i documente, VII, p. 105.
347 Olteanu, $erban, p. 116.
348 Arh. St. Buc., Mrca Neamt, LXX-3; Olteanu, Serban, p. 116.
34 Olteanu, $erban, p. 116.

35 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, LXX-4.


351 Olteanu, *erban, p. 117, 141-142, 147-150.

103

www.dacoromanica.ro

zarea armatei sale pentru a face Uta acestor campa,nii militare. Desigur,
este interesant s, vedena efectivele acestei armate in diferitele campanii
la care a participat, insotind armata otomana sau actionind independent.

Astfel, In 1636 citeva mii de ostasi au participat la raidul efectuat In


sudul Poloniei din porunca lui Va,sile Lupu, dar atunci i s-a alaturat
si un detasament de tatari 332 Cam tot atitia trebuia sa fi participat,
un an mai tirziu, la expeditia din Bugeac a trupelor otomane contra tatarilor lui Cantemir bey 35 3. In toamna aceluiasi an, in campania din

Tara Romneasca izvoare contemporane atesta un efectiv de circa 30 000


35 000 de ostasi de cavalerie 334. Miron Costin relateaz5, ca atunci Vasile Lupu dispunea de oastea de tara si de mercenari : osti avea Meya,
iar tot de tara si lefegii i ceialalta oaste, far5.,, putini s'irbi, ce avea en

leafa, calari". Doi ani mai tirziu, In noua campanie din Tara Roma-

neascl, e greu de preeizat efectivul armatei lui Vasile Lupu mai ales &A
acesta a cooperat atunci i Cu citeva mii de tatari ; oricum se stie
au fost trape de infanterie si de cavalerie. S-ar putea 'basa ca numarul
trupelor s fi fost de circa 40 000 de ostasi, de vreme ce Miron Costin

arata ca s-au faeut pregatiri deosebite : iara au strinsu osti i cu mai

mai burla gatire, cu pedestrime, Cu pusci" 355. Date mai signre In aceasta
privint sint din 1644, cind aflam c'a detasamentul trimis de Vasile Lupa
s coopereze cu Gheorghe Raliezi In lupta contra imperialilor avea, un
efectiv de 900 1 000 calareti b33. In fine, In 1650, imediat dupa navaUrea tatarilor crimleni In Moldova, domnul trii a reusit s'A eheme sub
arme pedestrimea, darabantii, mercenarii inarmati cu sinete pentru a-i
impiedica pe tatari s'a plece din tar5, cu robi i prada. Profitind de imprejurari, darabantii 8-au dedat la jafuri, fapt pentru care Vasile Lupu i-a
dezarmat, arestat i apoi i-a trimis la ocne i in temnite dupa vina lor
(printre altele relateaza Miron Costin acestia ar fi pradat si carde
domnesti) 357.

In timpul lui Vasile Lupu se constata o grija deosebit5, pentru instructia de lupta a ostasilor care fleeau parte din efectivele de pace ale
armatei. Despre iscusinta lor ne-au ramas relatari contemporane, cum
ar fi cele din 1645, prilejuite de serbarile date in cinstea casatoriei Mariei, fiica domnului. Cu acel prilej, In fata oaspetilor s-au dat spectacole
de catre ostasi, care au luat cu asalt machete de cetati i castele construite ad-hoc, calretii trageau ca arcul din goana cailor, altii prindeau din
tbor aceste sageti sau culegeau, tot din goana cailor, pe cele czute la
pamint, iar ieniceri turd i pedestrasi trageau cu flinte in timpul unor
lupte simulate de hartuiall 338.
Desi Vasile Lupa a indeplinit In tinerete ca dregator i unele functii militare si a luat parte la o campanie In Polonia alaturi de ostile
otomane, totusi el nu a dat dovada de calitati de comandant i strateg
militar, mai ales comparativ cu vecinul sau Matei Basarab, domnul Tarii
Bomanesti. Faptul a fost recunoscut si de unii contemporani i anume

ca domnul Moldovei nu a fost preocupat de stabilirea unei tactici


252 Hurmuzaki, W, part. 2, p. 480.
353 Costin, p. 111.
3" N. Iorga, Istoria armatei romdne, II, Bucurqti, 1929, P. 147.
355 Costin, p. 114, 115.
356 Veress, Documente, X, p. 170.
357 Costin, p. 134.
358 Cdtdtori strdini, V, p. 648.

104

www.dacoromanica.ro

strategii anumite, chiar dacg a insotit armata in campanie de cele mai

multe ori, principala sa grijg fiind preggtirea i dotarea acesteia si mai putin desfgsurarea propriu-zis a campaniei. Miron Costin cronicarul surprinde pentru anul 1653 unele greseli tactice fcute de Vasile Lupu in
lupta contra raarelui logolgt Gheorghe Stefan la Sirca. El serie c`a domnul

tgrii s-au aflat pururea in fruntea ostii sale, singar invtind, nautind

steagurile i indemnind", dar renaarcl faptul c'a acesta n-a stiut s se foloseascg nici de superioritatea numericl a armatei ce o comanda, nici
de faptul c, avea cglreti mai buni decit ai adversarului. De asemenea,
spune cg el a adoptat atunci o tacticl de aprare lsind initiativa ata-

cului pe seama dusmanului sgu, in fine, cit n-a reusit s regrupeze oastea

risipitg in toiul luptei si a prsit in graba' cirnpul de luptg insotit de

putini dintre credinciosii

Tot de la Miron Costin, dar si. de la alti cronicari contemporani

cu aceste evenimente (de exemplu, George Kraus), aflm cg de fapt Va-

sile Lupu a preferat ca in timpul campaniilor pe care le-a dus contra


adversarilor
surprindg pe acestia printr-o loviturg de soc data, de
trupele sale de cavalerie, potrivit tacticii folosit, de tgtari, otomani
cazaci. Aceast conceptie in purtarea ostilittilor, erorile tactice comise

colaborarea cu tgtarii crimleni i cazacii zaporojeni, trupe pornite mai


mult dupg jafuri, influentind i trupele sale din punctul de vedere al

disciplinei, explic esecurile sale militare din 1637, 1639 si 1653 359.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre gTija pe care a manifestat-o
Vasile Lupu in privinta, intretinerii i fortificgrii ea/Por, un adevgrat
briu de a,prare al t'Axil sale. Repararea acestora a fost insotitg de liazestrarea cu garnizoane de ostasi autohtoni si mercenari ti mai ales de dotares cu rezerve de hrang, munitie i armament. In Suceava, principala

sa resedintg dupli Iai, capitala tgrii, la marginea orasului, se afla cetatea domneascg care supraveghea drunanl din valea Sucevei ctzre frontera de nord a tgrii. Vasile Lupu si-a dat seama de importanta ei strategicg in sistemul de apgrare al Moldovei i dupg obtinerea domniei a
luat msuri sg se ridice aici noi constructii. Astfel, la exterior a fost refcut drumul de acces, podul de intrare in cetate, sustinut de stilpi din
piatrg ziditg, iar in interior a fost ridicat un foisor de lemn sprijinit pe
stilpi de piatrg, in scopul lrgirii orizontului de supraveghere al ostasilor
de atraje. Apoi an fost schimbate vechile acoperisuri ale locuintelor
cazgrmii ande se alla depozitul de arme si munitie, au fost aduse provizii pentru apArtorii cetgtii 300
In 1641, misiona,rul catolic Petru Bogdan Bacsici vizitind orasul
Suceava afirma eg cetatea din apropiere "avea trei-patru turnuri mari
altde mai raid", deasupra port,ii affIndu-se o placg de piatrg pe eme
era spat un cap de bou'', care este stema, trii". Tot el adugg c5, de-

desubt eran inscriptii slavone ale diferitilet principi". Este bine pg-

zit, cetatea, inzestratg en arme si este tirata intotdcauna ferecatg" 361.


Un deceniu mai tirziu, la cetate se fgceau noi lucigui de constructie, aducinflu-se prin grija domniei materiale tocmai de la Bistrija transilv'grteamloi"

359 Costin, p. 114, 116, 149-158.

369 M. Matei, Al. Andronic, Cefalea de scaun a Sucevei, Bucuresti, 1965, p. 39-40.
361 Cdldtori strdini, V, p. 238.

262 Hurmulaki, XV, part. 2, p. 1 197, 1 202.

www.dacoromanica.ro

105'

106

www.dacoromanica.ro

A doua mare *i puternic, eetate de aprtrare a Moldovei era Cetatea


Neamtului. Mareo Bandini, care a vizitat-o In 1647, afirrn, c, avea o
incinth dublit de ziduri, cel de afarit avind o inltime de 80 de picioare
(un picior . 0,316 m), a*adar, peste 25 in, i cel dinuntru 50 de picioare
(peste 15 m). De asemenea, arat" c acest zid avea In multe locuri o
littime de 15 picioare, a*adar aproape 5 in. Despre poalta de la intrare
arat5 c deasupra, *antului era o punte mobil,' la o inntime de 50 de
picioare de la sol, podul tutors intr-o parte avea 80 de pa*i (un pas .
0,83 m) lungime *i 12 lrttime 363; acest pod se sprijinea pe stilpi de piatrit
Inalti de 50 de picioare. In fine nu-i scaprt faptul c In interiorul cetittii
se afla o milnitstire, precum i patru turnuri de apitrare unde se aflau

osta*ii de straj, sub directa grija a domnului. Miron Costin subliniazit


f;i el grija pe care a avut-o in mod special Vasile Lupu pentru aceast'A
cetate unde s-ar fi prtstrat i tezaurul domnesc : la cetatea Neamtului
era toat,inima avutiei lui Vasile Vodit" 364 In spatele acestor fortificatii
*i-a gsit adrtpost Insa*i Vasile Lupu Impreunit cu familia sa, cu mall
dreOto" i i eu iamiliile lor in 1650, in timpul nrtvlirii ttarilor i cazacilor 365.

Despre repararea acestei cetti prin gTija domniei relateazil i prelatul


catolic P.B. Bacsici, In 1641 366.

Referitor la cetatea Hotinului, aflatil la granita de nord a Mol-

dovei, Miron Costin are numai cuvinte de laua In ceca ce prive*te fortificatiile, subliniind rolul ei de apilrare a titrii. Acesta sustine c zidurile
erau atit de rezistente incit numai cu 30 de meleenari, numiti sinetari,
se putea rezista la un lung asediu Impotriva unei mari armate 367. Intradevrtr, cetatea avea ziduri Inane de peste 30 in, previtzute Cu tumuli
de pazil, metereze pentru arca*i s,i guri de foc, un pod mobil la intrare,
aruncat deasupra unui an plin de aprt, greu de trecut datoritit adincimii
*i limii lui 368 In interior, fortitreata mai avea locuinte pentru osta*ii
garnizoanei, crnumni i magazii pentru provizii i munitie, un put adine
pentru apii, un paraclis, precum *i o casA dornneasc6 ; cu astfel de provizii, garnizoana putea rezista chiar un an de zile 369. Un crilittor strMn
G.Krasinski care a vizitat-o in 1636 afirmil cA cetatea Hotinului,
aflindu-se pe o stinc, inalt [...1, nu este de disprtuit, dei se gAse*te
intre dour', dealuri, de pe care ar putea s, fie vittmat6. In cetate se poate
intra dintr-o singur" parte pe un pod inalt de lemn" 37.
Celelalte, orme i tirguri ale Moldovei nu erau fortificate ; In schimb,
In uncle din ele mai existan curti domne*ti, inconjurate de ziduri de inca de exemplu la Iai, Vaslui i Piatra 371, sau mnstiri protej ate
de ziduri de incint, i turnuri de apitrare ea la Iai. Starea acestor fortificatii era Insri, precal it, multe fiind demolate de localnici pentra a lua
materialul de constructie ; astfel, in 1635, la Vaslui, localnicii luau piatra
de la curtea domneasa, 372. Un an mai tirziu, elAtorul polen G. Km363 Caldlori strdini, V, p. 325.
364 Costin, p. 140; C. Pasa, Altlrturii ale isloriei poporalui romcin, Celalea Neamlului,

Bueuresti, 1958, p. 43.

366 Costin, p. 133.


366 C416lori strdini, V, p. 241.
367 Costin, p. 144.

368 C. I. Istrati, Despre cefalea Holinului, in AAR, seria II, tom. XXIV, 1911
1912,
p. 385-394.

369 Coslin, p. 144.

370 Cdliitori sit-Ma, V, p. 113.

371 Al. Andronie, lasii pincl la mijlocul secolului al X VII-lea, Jai, 1986, p. 64-73.
372 Ghibiinescu, Surele, II!, p. 325-326.

107

www.dacoromanica.ro

108
off

www.dacoromanica.ro

r--

'

'

y.
'

di;

;41

.,:_

hi*
,---. ,A=-14.,.
-7.--;'9,,,t_i-,i.,

",

h.

'

'

fr
.#11

,-,..;,:-,y';

,q,,_-,.

-r

.....,L,

"

=t,

,44

,,,,,,,,,6-,'
_.

'MP!

ma'

..:,,,,

:',.,--,:,_4;,g.'ii-:,,,,-T.--.0'...-- -

a '-,_

'

',-7,1: -A

r --, .., R---- .- --: -,:.,..,;,,,, ,,,.-, ..1..,: . -,....g.0,,,meggiouNig.it,

;-,A,,,-,,,,i.h.,

Fig. 16

Cetatea IIotin.

www.dacoromanica.ro

;,.......

*.;' - ..---# 4410,_, 7 .. - ',,,,P0,7,-i,'

'

art

www.dacoromanica.ro

smski constata c acolo uncle era palatul si resedinta domnului zidurile


-se Mai vd aproape pe jumatate intregi".. La Iasi, unde exista o incinta
lortificata la Curtea domneasca 37 3, localnicii se adaposteau In caz de
nevoie In curtea nriinastirilor i bisericilor care aveau ineinta de zid
(Trei Ierarhi, Golia) 374.

Prin modul de organizare a armatei permanente, cu efeetivele ei


de pace si de razboi, prin fastul cultivat de domn In mijlocul armatei
ocazia dferitelor ceremonii i festivitati, prin msurile imite pentru
lortificarea cetajilor tarii Vasile Lupu s-a dovedit a continua traditia
de care au tinut seain predecesorii sai, In sensul ca Moldova sa aiba o
puternica armata. In schimb, el n-a dispus de calitati militare deosebite,
bizuindu-se mai mult pe complicatul joc diplomatic decit pe tactica
.strategia miitara, desi despr e vitejia, ostasilor din Moldova se dusese
vestea pretutindeni. Nicolae BalceAcu anima In secolul trecnt c cei mai

viteji locuitori din Moldova erau cei din codrii Tigheciului, In numar

de 12 000, i toti clri. Acestia Intreceau cu vitejia lor pe- toti ceilalti
moldoveni, incit se obisnuise a se zice despre dinsii aceasta vorba :
Tnoldoveni biruiesc pe zece tatari de Crlm, iar (Mel codreni sau tighicen
bat pe zece .moldoveni*" 375.

7 Sprijinul acordat bisericii Moldovei

in

politica sa autoritaril Vasile Lupu s-a sprijinit nu nurnai pe

aparatul administrativ si pe armata, dar si pe biserica, prin intermediul


eareia si-a sporit supunerea claselor i categoriilor sociale 376, deoarece
aeeastea, ca institutie feudala ocupa un loe de frunte In viaja
economica i culturaliii, a trii. El nu a fost un inovator In acest sens, per-

petuind de fapt o traditie consfintita Inca de la intemeierea statelor noastre


leudale. Contemporanii care l-au cunoscut ni-1 prezint pe domm part,cipInd, conform acestei strabune traditii, la toate ceremoniile i serbrile
religioase ale bisericii, cu intreaga sa curte, desfasurind un fast deosebit
si acordInd o atentie sporita asigurrii unei baze materiale cit mai temeinice acestei institutii. Este edificatoare In aceast, privinj marturia eaTatorului rus Vasile Gagara, care descrie prezenja lui Vasile Lupu In 1637

la ceremonia sarbatoririi Bobotezei 377. Un deceniu mai tirziu, Marco


Bandini relata cu lux de araanunte desfsurarea solemnitatii aceleiasi
sarbatori, precizInd in insemnrile sale ca In zilele de sarbatoare preotul

eurii domnesti, insotit de mai multi clerici Indeplinesc ceremoniile

,obisnuite cinstind cu smerenie pe prealuminatul principe, pe mitropolit


pe boierii adunati i strinsi impreuna ". Un alt dilator, P.D. Bacsici,
remarca faptul ca pe linga curtea domneasca din Iasi statea tot timpul
mitropolitul, desi scaunul mitropoliei se afla pe atunci la Suceava :
(mitropolitul) mergea in fiecare zi la curte, calare pe un cal negru, cu valtrap negru, cu doi servitori 5i doi monahi" 378.
313 Cdlltori strdini, V, p. 75, 117.
374 Cpstin, p. 133.
375 N. '13:11cescu, Opere, I, Bucure5t1, 1953, p. 120.

378 Istoria dreptului romdnesc, I, Bucure*ii, 1980, p. 369.


377 CdIdtori strdini, V, p. 148i 169.
378 Ibidem, p. 225-226, 233, 278; 322, 332, 335-340.

11/
www.dacoromanica.ro

Grija pentru biserica din tara sa s-a manifestat la Vasile licrpu


prin repararea, uiaor lacasuri de cult mai vechi i prin construirea din temelie a altora, in fine, prin acordarea dupa obicei de danii acestora..
In cele mai multe luerati consacrate pina acum epocii lui Vasile Lupu,
problema sprijinului pe care domnul 1-a acordat bisericii atentia specialistilor s-a concentrat asupra ctitoriilor sale (manastirea Trei lerarhi
din Iasi, manastirea Golia din acelasi oras, biserica Stelea, din Tirgoviste,
biserica de la Copou din Iasi, o m?MaPtire din Orhei378). In urma, cu pestepatru decenii, C.C. Giureseu, faelnd un bilant al ctitoriilor lui Vasile Lupu,

mentiona urmatoarele : terminarea in 1635 a bisericii Sf. loan Botezatorul din Iasi, ctitmia lui Miron Barnovschi, ridicarea bisericii din *erbesti (Neamt) in 1636, a bisericii de la Copou in 1638, a manastirii Trei
Ierarbi in 1637-1639, a unei biserici la Orhei, a alteia In cetatea
in 1647-1648, efectuarea luerarilor de incinta de la manastirea Probota
in 1645-1646, inaugurarea unei constructii neterminate la Hlincea,
lingI Iasi 388. Lista cuprindea totalitatea cititoriilor cunoscute la data
respectiva ale lui Vasile Lupu. In ultimul deceniu msa, cercetarile de
specialitate au largit in mod remarcabil cunostintele noastre despre a,
eest semnificativ aspect al domniei lui Vasile Lupu. Astfel, in 1979, ADobjanschi si V. Simion, intocmind un inventar al monumentelor ridicate, refaeute sau reparate de Vasile Lupu", au constatat ca, ace,stei
epoci i pot fi atribuite 23 ae lacasuri de cult in Moldova i unul in Tara,.
Romaneasca (biserica Stelea din Tirg,oviste), precum si 4 constrnetii cu
caracter laic (curtile domnesti din Iasi si din Sueca-va, scoala domneasca.
din Iasi, feredeul bada turceasca tot din Iasi) 381. Aceasta, evidenta,
ampla dar nu exhaustiva, depaseste chiar si pe aceea, intoomita in 1972
de M. Pacurariu 382. La cele cimoscute in aceasta privinta se pot adanga
noi stiri, cum a,r fi de exemplu : construirea bisericii SI. Nicolae din Ismail, mentionata de un cA.lator strain, Arsenic Suhanov, in 1651 283,
lucrari la biserica manastirii Neanat in 1652, uncle domnul a facut trei
trapezare cu aeoperiimint si un gard de lemn in jurul manastirii, mentionate intr-un document 384, zidirea din temelie a bisericii Adormirea
Maicii Domnului din Iteani 3880 ea si a bisericii domnesti Sf. Nicolae, din.
Chisinau, in 1645 388.

Tabelul urmator infatiseaza, in mod edificator, temeinicul sprijin material acordat de Vasile Lupu bisericilor, raanastirilor i schiturilor
ctitorii ale sale san ale predecesorilor lui In domnie prim,
moldovene

eonfirmarea bunurilor dobindite in.ainte de 1634 su acordares de not


danii.
379 M. I. C6prescu, op. cit., p. 56-60; Missail, op. cit., p. 44; Gh. Bals, Bisericite

moldovene$ti din oeacurile XVII fi XVIII, Bucuresti, 1933, p. 19-336; Gr. Tocilescu, op. ell,
p. 346; V. A. Urechia, Istoria romnnilar, Biografii romdnefti, Iasi, 1873, p. 119.
3" C. C. Giurescu, Istoria rant(' tibor, III, part. 1, p. 92-97.
"1 Dobjanschi, Simion, p. 105.
382 M. Pricurariu, Istoria bisericii ortodoxe Famine, I, Sibiu, 1978, p. 223.
333 CdIntori

V,

411.

strditti'Documente istorice, CCXVI-17.


Arh. St. Buc.,
883 Scurtli istorie a artelor plast ice din R.P.R., I, Bucuresti, 1957, p. 264.
338 v. DrAgut, Dicfionar enciclopedic de arid mediervilei ramtineaselt, Bucuresti, 1976,p. 9q-

112

www.dacoromanica.ro

Nr.

Numele lAcasului

bata construirii

Bunuri rnateriale date prin hrisoave

M-rea Aron VodA


(Aroncanu)

1593-1594

silisti (Iasi, vii la Cotnari, sate Soroca), 14


prAvAlii Cu pivnite, in Iasi, locuri de prisacii (V aslui)

M-rea Agapia

sec. XVI,
1642-1644

vad de moark loe de prisacii pe Jijia, sate


(F5lciu), bAlti cu peste, locuri de moarA

M-rea Barnovschi

1826-1628

locuri de case si prAvAlii la Iasi, sate (IltrUm, CernAuti), helestee, 1 800 de oi, 800
de riznAtori, 1 300 de stupi, vii lingA Iasi,
vaduri de inoaril

M-rea gerzunt

1568-157 1,

vad de moark rnosii, tarini de culturk

M-rea BirnoN a

1626-1629

6 pilminturi

silisti, poieni, locuri de moarA, locuri de


prisacA, sate (Iasi, I lirlAu), bAlti cu peste,
vii IingA Iasi, vatril de iaz

M-rea I3isericani

sec. XVI,
1626-1630

sate (Neamt, CirligAtura, Putna, BacAu),


vaduri de moarA, durnbrAvi, poieni de finat,
locuri de prisacA, curAturi, livezi, vii, silisti,

larini, loe in braniste


7

M-rea Bistri la

sec. XIVXV

rnori in &la Putnei, tarini, 19 pAminturi,


vii, poleni, prIsfici, loc in braniste, loc de
stinA, ajuste, sate (Roman, BacAu, Neamt.),

vama la Tg. Bacriu


8

M-rea din Cetatea


Neamtului

1650-1651

sate (Suceava), mori, poieni (Neamt), mosii

(Neamt), scutire de dAri

M-rea DobrovAt

sec. XVXVI

locuri de prisacA, loc In braniste

10

M-rea DrAgusani

sec. XVII

sate (BacAu), vaduri de moarA pe TazIAti,


loe de prisacA, poieni

11

M-rea Dragomirna

1608-1609

sate (HirlAu, Dorohoi, Suceava, Soroca),

12

M-rea Galata

1576-1578

sate (Suceava, Tecuci, Covurlui), !Inge


(CirligAtura), vii la Miroslava (Iasi), scutire

vii la Cotnari, locuri de prisacA

de sulgiu, Ms, unt, cearA, lucru


13
14

M-rea Golia

Schitul Hangu
(vezi Peon, nr. 22)

15

M-rea Humor

16

Ep. Husi

8-c. 857

1564-1652

sec. XV, 1627


1639

1415, 1530

sate (Hotin), vii la Coman, helLstee


silisti, sate (Suceava, Cirlif5tura), braniste

prisaca la Bohotin, sate (Iasi, Suceava),


munti, poieni

1495

sate (FAlciu, L5pusna), scutire de scutelnici si poslusnici

www.dacoromanica.ro

113

continuare tabel

17

M-rea Moldovita

1532,

1610-1012

sate (Suceava)

18

M-rea Neamt

sec. XIV, XV

loe din braniste, prisaci, pomet, mosii


(Neamt, Saceava), vil la I lirlu

19

Biserica SY.

sec. XV

obroc de bani, scu tire de diri, ob roc


de bran

Nicolae, Jai
20

M-rea PIngfirati

sec. XVI

loe In barniste, sate (Bacu Neatnt, Putna),


NTH IMO Iasi si la Cotnari, mosii, poieni,

livezi, curturi, blti cu peste, vaduri de


moar, case in Iasi, scutire de vecini
21

M-rea Probate

1527-1530,
1541, 1646

22

23

M-rea Peon (vezi


1 langu, nr. 14)

M-rea Putna

sate (Suceava, Neamt)


sate (Neamt), curitturi
.

sec. XV, 1652

sate (Suceava), munti, poieni, loc dc braniste, scutire de poslusnici

24

Ep. RAdAuti

sec. XIV

scutire de. poslusnici

25

M-rea Rtsca

sec. XVI, 1611

sate (Orhci, Vaslui)

1617, 1630
26

Ep. Roman

27

M-rea Secul

Sec. XIV XV,


1542-1550
1602

sate (Roman, Neamt), prisaci, Mete


mori, prisaci, poieni, sate (Neamt, Roman,

Putna, Suceava), jazuri, vii, velnitil de


bere,

28

29

M-rea Sf. Saya

1583, 1625

cu

peste

sate (Neamt, Suceava, Soroca, Iasi, Flcin),


vaduri de mom* vii (Iasi), pdure,

case la Iasi, blti cu peste, siliste, tarini


vii

Biserica Sf. Durni-

tru, Galati

helestee

1646

loe din Wine tinutului Suceava

30

M-rea S. lije,
Suceava

31

M-rea Solca

1612-1622

sate (Bacu)

32

M-rea Soveja

1644-1645

sate (Putna), vaduri de mark vii, curturi,


poieni, tarini, loe In braniste, munti, scutire
dftri, mori umbltoare

33

Mitropolla din
Suceava

1642

sec. XV

sec. XVI
34

M-rea SuceN ita

35

M-rea Tazlau

114

sec. XV

sate (Suceava, Putna), scutire de poslusnici,


venitul domniei de la vamA !,6 baic

sate (Suceava)

sate (Bacn, Covurlui), dumbrilvi, vaduri

de moarii In gira Panel, tarini

www.dacoromanica.ro

continuare tabel
2

36

M-rea Trei
lerarhi

1637-1639

sate (Iasi, Botosani, Dorohoi, Roman),


mod, helestee Cu peste, vaduri de moar,
vii la Cotnari si Iasi, prisilei, 1 000 de oi,
100 de stupi, 500 de porci, scutire de diiri,
parte din \ ennui dornniei la Iasi, vama,
cirtlusia

37

11-rea N izanlea

38

14-rea de IMO

sec. XVI
1630-1631

girle in Plana,
(Cirligillura)

\ aduri de ruoarA, Willi

sate (N aslui), poieni, tarini

N'aslui

rnosie (Itomqn)
39

11-rea de peste
Iiistrita

Un studiu cornparativ al ctitoriilor lui Vasile Lupu


de cult Imes-irate en danii sau Intrite in vechile st5piniri conduce la,
eonehnia c documentele pilstrate atest pui,ine mile aeordate ctitoriilor

sale si anunie nuni ai pentru innstirile Trei Ierarhi, Humor, cea din Cetatea

Neamtultd, Plobota, Secul, Putna, Golia, Neamt, biserica Sf. Dumitru


din Galati. Pottivit traditiei Ins, toate ctitoriile sale au beneficiat de
danii domnesti, odat eu actul de fundatie si mai tirziu. in schimb, documentele atestil existenta unui numilr de aproape 30 de laeasuri de cult
etitotite de alti domni, boieri sau fete biseticesti de dinaintea sa, eilrora,
domnul le-a Mutt danii i cilrora le-a ntIiit vechile stpnini. Rezult5,
asadar, c numiltul de liiicasmi de cult din Moldova cate s-au bucurat
de sptijinul mateiial al lui Vasile Lupu este de 57, numai pe baza cercetrilor de pin acum i exist posibilitatea ca cercetiirile viitoare s sporeascil acest nurnr. Situatia este Intrit de constatatea din 1641 a

ltorului strin P.D. Bacsici care, impresionat de numilrul si mai ales de bogiitia mnstirilor i bisericilor din Moldova, afirma In memoriile sale : acestea inert au sate, ntosii, bunuri nemisciitoare si misciiitoare, au si multime de
oameni care s munceascit i igani, tin cirezi multe de oi, boi, vaci, cai,
precum i albine i altele, apoi fac vinzsri si sting bani" 387rn

In timpul domniei lui Vasile Lupu biserica din Moldova s-a bucarat de o temeinie organizare si de un deosebit prestigiu cistigat prin
intermediul unor inalti ierarhi, cel mai reprezentativ fiind mitropolityl
Varlaam, care a piistorit in tot cursul acestei domnii (1632-1653). Asa,
cum o mrturisesc i contemporanii, acesta a fost un om cult, poliglot
(cunosctor al limbilor greacA, slavon i latin), dar si un apiladlor al
temeiurilor credintei ortodoxe. Ca arhimandrit, pe timpul lui Miron
Barnovschi, a Indeplinit o misiune diplomatic5 la Moscova pentru a

obtine ajutoare la tiphirea c5rtilor de cult, in timpul cheia trecind

prin Kiev I-a .eunoscut pe Petra Movil, ajuns ulterioi mitiopolit al Kievului, cu care a intretinut strinse legturi cultinole ; la Inceputul dom-

niei lui Vasile Lupullaflm In solie in Tara Romilneascii, In vederea restabilirii pcii Intre ce doi domnitori cu care prilej 1-a ennoseut pe chturarul boier

Udriste Nilsturel. Sfetnic al lui Vasile Luu tu probleme culturale, el


387. Ctildiori str6ini, V, p. 235,

115

www.dacoromanica.ro

determinat pe domn s aduc1 o tipografie de la Kiev In Moldova i tot


de acolo profesori pentru Academia domneascil, din Iai. In prefata la
Cazania, mitropolitul Varlaam a scos in evidentA ideeaunitAtii de neam
limbA, a romMiilor, iar In prefata la Rcispunsul la catechismul calvineso

Jr.

Fig. 18 - Alitropolitul Varlaam, picturd din biserica Trei Ierarld.

acelasi a subliniat unitatea spiritualA a romanilor. De aceea fostul mi-tropolit al Moldovei fa.mine unul din marii ctitori ai culturii noastre
116

www.dacoromanica.ro

linul din famitorii limbii literare romanesti 388 Nu-i mad putin adeylrat
e mitropolitul Varlaam s-a bucurat In vremea lui de a fi Inconjurat de
cltiva valorosi ierarhi, cum ar fi episcopii de Roman (Mitrofan, 1634;

Dosoftei, 1639; Evloghie, 1641; Anastasie, 1645-1657), de Rdauti


(Evloghie, 1630; Anastasie, 1644; Stefan, 1645; Teofan, 1646; Iorest,

1651-1656) si de Husi (Gheorghe, 1634; Ghedeon, 1645-1653). De ase-

menea, in Moldova mai existau. In aceasta vreme un mare numr


de protopopi, stareti de manastiri i preoti de biserici In sate, tIr-

i orase. Tara avea cel putin 40 de manstiri i schituri, daca mi


mai multe, precum i sute de biserici, In asezarile rurale si urbane. Nu
In zadar acelasi P.D. Bacsici afirma ca Moldova e plina de biserici
inanstiri". Despre orasul Iasi, el preciza c avea 40 si mai bine de biserici cifr apropiata de cea indicata de alt calator, Bartolomeo

gun

.Bassetti

89.

Potrivit politicii autoritare pe care a promovat-o, Vasile Lupu


lost calauzit In relatiile sale cu biserica de ideea ca de vreme ce puterea
de stat apartine unei singure persoane
i cea civil i eea ecleziastiel
, el putea realiza o unitate In conducerea tarn, excluzind In aeest fel

a priori existenta unei forte politice intermediare. Se constat astfel

,ca* el avea putere de a mustra i pedepsi chiar vlrfunile ierarhiei bisericesti, adica, pe mitropolit si pe episcopi 399. Aceasta inseamna c domnul
era singurul Imputernicit s numeasca i s revoce pe inaltii ierarhi din
functie, dupa cum marturiseste P.D. Bacsici : cind domnul vrea

scoata pe cineva din demnitatea de episcop, el nu cere incuviintarea


patriarhului, ci din a lui putere Il cheama, Ii ia cirja din 'Mini In vazul
tuturor i Maud acestea se intelege c episcopul este demis din demnitatea

sa77 so.

In timpul lui Vasile Lupu clerul de la orase, tirguri i sate si-a men-tinut dreptul de a-si rezolva pricinile de judecat prin intermediul
ierarhi ai bisericii. Acest privilegiu, obtinut de mitropolitul Varlaam
de la Alexandru Bias In 1633, a fost reinnoit la 24 februarie 1649 printr-uu act domnesc care asigura ca judecarea, preotilor i calugarilor era
Incredintat'a" mitropolitului i episcopilor eparhioti" 392 Episcopii eran
judecati de mitropolit impreuna cu ceilalti episcopi, calugarii, preotii,
*coy-Men de catre mitropolit i episcopi, fiecare In eparhia
a; de competenta judecatorilor bisericesti eran procesele privind 64satoriile legale si ilegale, dar si once altfel de vina cu exceptia cazurilor

ucidere afara de moarte, ori cite gresale vor hi, nici un judet
mirenesc s n-aib treabl a-i judeca numai pe rele va face moarte din
cei din biseric, cu acele va avea treaba domnia, lar de alte vine si
pentru
grsale sa
nime nici o treab cu dnii fra numai
intri aceasta lit:Afire domnul Moldovei a a,daugat In acelasi hrisov
.ca era interzis amestecul autorittilor laice de once categorie la judecarea membrilor clerului : pentru aceia domnia mea poruncesc tuturor
Impreun boierilor celor mari i celor mici, piralabilor i Valasilor de prin
tinuturi i globnicilor i desugubinarilor, sau fie cine va fi de acum in.a388 M. PAcurariu, op. cit., p. 158, 162.
389 CdIdtori strdini, V, p. 225, 236.
393 Istoria dreptului romdnesc, I, p. 370-371.
391 Cdlatori strdini, V, p. 226.
292 M. Picurariu, op. cit., Bucureti, II, 1981, p. 27.i

117

www.dacoromanica.ro

inte, toti s, scie eum s-au socotit i s-au toemit Cu sfinta pravil i cu tot
sfatul domniei mele cu episcopia sit aib treabil, mitropolitul cu toti episcopii a-1 judeca, iar cu ciilugrii si ctilugritele i cu preotii si cu diaconii
mirenei si cu tircovnicii ca s aibit treabil a-i judeca i a-i certa i a-i globi

cine si dup deala sa, pre cei de eparhia Mitropoliei sit aibit treabit mitropolitul, pe cei din eparhia Romanului, episcopul de Boman, pe cei din_
eparhia, Rdtiutilm, episcopul de Rdtiuti, pre cei din epaihia Husiloi,
episcopul de Hui, alt nimeni s nu OA tieab nici cu unii din acestia
ci mai sus scriem, nici cu casele lor, milear cine gresale va face" 393.
Trei ani mai tirziu, la 5 mai 1652, Vasile Lupu a seinnat Un nou
hrisov prin care a recunoscut si nturit scutirile i alte drepturi acordate
clerului de &Are domnii cale-1 precedaserii la conducerea Moldovei 394..
Spre deosebire de multi alti inaintasi ai siii, 1/asile Lupu a participat

direct la mentinerea nestirbitit a dogmei bisemicii oitodoxe uu numai

din Moldova, dar din intreg sud-estul Europei. Meritul lui constil in faptul

cil a sprijinit pe mitropolitul Kievului, Petru Moviuit, puternie


nalitate a bisericii rstoitene, fin] lui Simeon
fostul domn al Trii
Romnesti (1601-1602) si al INIoldovei (1606-1607), in contbaterea,
prin intermediul unei luei till de polemie religioasti scris in limba latin
(Exposilio fidel Eeclesiae Russiae Minoris), a propagandei biselicilor pi testantil F,d catolicil ce cistigasei prozeliti in p5itile rstuitene ale contiiientului, de exemplu chiar fostul patiiarh Chiril Lucaris 395. Actiunea,
sa a avut loe la Iasi in tomuna anului 1642, in cadrul unui sinod, apreciat
totusi de un contemporan doctorul Scogardi ca fiind mai Inuit un
congres bisericesc (il congresso), la care au participat reprezentanti de
seam 398, ai mitropoliei Kievului, patiiaihiei din Constantinopol,
mitropoliei Moldovei. Lipsa mitiopoliei din Tara Romneasett se explia
prin relatiile ineordate existente la acea datit intre 1/asile Lupu Si Matei
Basarab. Lucerile sinodului desfsurate in trapeza bisericii Trei Ierarhi la care au participat mai mult teologi de frunte si mai putini
inalti ierarhi, cum s-ar fi euvenit, s-au desfsurat sub patronajul domnului
Moldovei, inconjurat nu numai de inaltii ierarhi ai trii (mitropolitul
cei trei episcopi), dar si de inalti dregtori din sfatul domnesc. Dup5.
prerea lui N. Iorga care exagera intrucitva atunci 1/asile Lupu_
ar fi avut acelasi rol pe care 1-a avut in anul 325 Constantin cel Mare,
impttratul Bizantului, la sinodul de la Nicheea 397. La captul unor
sedinte furtunoase desfsurate timp de peste o lun, de zile (septembrieoctombrie 1642), sinodul a acceptat, cu unele modificri, lucrarea de
polemic religioash a lui Petra Movil, care ulterior a devenit o operI
Cu caracter dogmatic pentru intreaga biseric ortodox din prtile ritsritene ale Europei, inclusiv Moldova, in lupta contra protestantismului
catolicismului 398.

Dar eel mai important rezultat al inaltului sobor 399 11 constituie


faptul e a fost un prilej pentru afirmarea unittii religioase in aceast
parte a continentului nostiu si in Oriental Mijlociu. Totodattt, renumela
393 Melhisedec, Chronica Ilusilor, p. 119-120.
394 M. PAcurariu, op. cit., II, p. 27.
395 Iorga, Istoria romemilor, VI, p. 110.
396 flurmuzaki, V, part. 1, p. 668.
397 T. Bodogac, Ajuloarele romanesti la miineistirile din Sfintul Munte Athos, Sibiu, 1940,

p. 103.

89

M. PAcurariu, op. cit., II, p. 39-42.

899 N. Iorga, istoria bisericii ronuThesti si a vielli religioase a ronuinilor, I, Bucurc5ti,

1929, p. 309-313.
118

www.dacoromanica.ro

lui Vasile Lupu se 'Emma de un deosebit prestigiu In findul celorlalti


monarhi europeni, ca si numele Moldovei, stiuta ea tara bogata, inzes-trata cu o llama' fermecatoare, avind un popor harnic si o biserica al lata
sub protectia puterii centrale.
Ca intotdeauna puterea, centrala din Moldova ca si din Tara Bomameasca a fost toleranta fala de alte culte cleat acela al bisericii ortodoxe.
Asa se face ea si pe timpul lui Vasile Lupu biwsica romano-catolica, ale
-carei lacasuri de cult fusesera create Inca din secolele XIII-XIV4, si-a
clesfsurat nestingherita activitatea, desi numilrul enoriasilor acesteia
se ridica la numai citeva mii de credinciosi 401.

Spre deosebire cle aii domni care-1 precedasera la conducerea


Vasile Lupu s-a aratat in toate imprejurarile
dupa declaratia
-unu.i contemporan, Bartolomeo Basetti
cu bune sentimente fat
de catolici i indeosebi fata de calugrii lor". Un alt contemporan, iezuitul Paul Beke vorbeste in relatarile sale privind ca-

latotia facuta in Moldova in aceasta vreme despre bunavointa osebit


pe care o arata domnul catolicilor. . .intr-adevar once subsidie sau
imu.nitati au cerut pina acum catolicii le-au dobindit cu cea niai mare

usurinta de la

el, fie pentru biserica,

altfel, domnul avea

fie

pentru preoti".

De

optic proprie asupra credinlci religioase


In general si asupra propriei credinte in special. Asa se explica de fapt
o

raspunsul pe care 1-a dat duhovnicului sita care ar fi protestat impotriva


hot'firii sale de a-si logodi pe una din fiice cu un catolic, cu fiul drago-

manului venetian din Constantinopol: Oare voua vi se pare credinta

acelora (adica a catolicilor) rea Mie imi place intr-adevar intru totul" "2.
_Acest faspuns al lui Vasile Lupu trebuie interpretat in. sensul ca in acel

moment domnul trii privea problema pe care o ridicase duhovnicul


sau in plan politic, in sensul ea o alianta matrimonial cu dragomanul

Yenetiei din Constantinopol indiferent cit acesta era catolic ar fi los


In interesul politicii sale externe. De altfel, secretarul particular al dom-

nulni era si el un catolic iezuit, G. Kotnarski, care a dobindit un mare


sprijin iezuitilor in Moldova. Unele documente din arhivele bogate ale
Yaticanului privind situatia catolicismului in titile ronne in evul mediu,
scoase la lumina' in perioada interbelie si intrate in circuitul stiintific 403
atestA faptul ca in Iasi exista o scoala pe ling' biserica romano-catolica,
aflata sub protectia lui Vasile Lupu, iar unul din misionarii franciscani,
Gasparo di Notto, provenit de la manastirea din Arsini, care a stat citiva
ani in capitala Moldovei, a desfsurat o bogata activitate culturala ;
tot el a tradus in limba romng catehismul catolic al cardhaalului Bellarino 404.

Toate acestea nu I-au impiedicat pe Vasile Lupu, chiar de la inceputul doraniei, t pretinda scaunului papal sa i respecte dreptul de a.
hotlri singar In privinta numirii inaltilor prelati ai bisericii catolice
tara sa, conform prerogativelor de care se bucura orice principe In Moldova. Aceste ginduri, care corespund conducerii autoritare pe care a insta$erban, Francois d'Assise et le franciscanisme dans l'historiographie roumcutie, Todl,
1971, p. 233.
Calettori strdini,V, p. 177-188 ; Arh. St. Buc., Microfilme Vatican, rola 18, c. 8-12.
4" Cdtillori strdini, V, p. 179, 180; Arh. St. Buc., Mici.ofilme Vatican, rola 17, c. 1-81.
Gizdaru, Informaiii italiene inedite despre ctleva texte romartesti scrise de mistonarit

catolici, In Studii italiene", I, I3ucureti, 1934, p. 82.


444 Cahltori strdini, V, p. 291-292.

www.dacoromanica.ro

119.

nrat-o in Moldova de indat ce a ajuns domn, sint oglindite intr-o scrisoare din 14 februarie 1638 adresat papei Urban al VIII-lea,
prin. misionarul Benedetto Emanuele Remondi, privind pe loan Baptista Zamoiski, episeopul de Baclu, numit in 1633 in aceast funetie de
elre Vladislav al IV-lea, regele Poloniei, mai ales c' cel in cauzI conduces, dioceza prin intermediul unui vicar 405.

Conseeventa lui Vasile Lupu in aceast problem se constat,


en prilejul numirii de catre arhiepiscopul Bulgariei, a lui Marco Bandini
ca episcop catolic in Moldova, in 1644; acesta s-a prezentat in au.dientl
la Curtea, domneasd, fr a avea asupra sa breva" de recomandare din.
partea papei. De altfel, domnul i-a comunicat noului venit ca episcop

In tara sa cg, nu primise ping, atunci vreo stire despre renuntarea la.
aceast functie din partea lui I.B. Zamoiski predceesorul su. Drept urma,
re, neavind scrisori de acreditare din partea Curiei papale, Marco Ban-,

dini a fost numai tolerat de domn eu titlul de provizorat i obligat s.


stea numai in grasul Baeu. Un an mai tirziu acesta, a, incereat din nou
s obtin bunvointa domnului, dar totul a fost in zadar4". De fapt,
aceast vreme domnul Moldovei era martorul luptei dintre clugitrii
franciscani.40 si citing:Aril iezuiti pentru predominare in ierarhia bisericii

catolice din Moldova, acea,sta inclinind din motive politice ctre iezuitii poloni, cu toate repetatele interventii ale papei Inocentiu al X-leas.
in sprijinul minorittilor conventuali4" si al candidaturii ea episcop de
Bacu al lui Marco Bandini.
Preocupat in permanent s' dea strlucire curtii sale domnesti dim
Vasile Lupu n-a ezitat W manifeste fat de oaspetii si, veniti din
partea statului papal, o atitudine de bunitvoint si de mult solicitudine.
Astfel, in 1641 P.D. Bacsici, vicar apostolic, care a vizitat Molodva, relateaz eit a fost primit en mare cinste in audient de Vasile Lupu. Cu.
west prilej, domnul l-a intrebat de papa Urban al VIII-lea, de cardinalii,
bisericii catolice, de atarea bisericii catolice in. general". La acea dat.
el nu era multumit de clugrii catolici din tara sa, de episcopii despref
care spunea e ar fi jefuit bisericile de materiale, pe care le-ar fi dus
Polonia 410. Intre cei doi interlocutori relateaz misionarul a avut
loe o discutie cu privire la, unele averi ale episcopiei din Bacu luate de
domn. Vasile Lupu a motivat cg, aceste bimuri nu erau bine administrate,

En nu am luat pentru mine, dar ca domn gut dator s, m ingrijese


de pilstrarea lor i le-am Ineredintat mn5stirii mele (este vorba de mnstirea Trei Ierarhi, de curind infiintat), iar acum le voi inapoia, dar
cu conditia ca lucrurile biserieii s fie bine pzite ; i daciti voi mai afla.
E. CAndea, Catolicismul frt Moldova in secolul al XVII-lea, Sibiu, 1917, p. 10, notas
16; Arh. St. Buc., Microfilme Vatican, rola 17, c. 103-167.
474 Ccildlori straini, V, p. 83-98, 300-301, 308-309, 315-317 Arh. St. Buc., Micro-

filme Vatican, rola 18, c. 22-70.

"7 Arh. St. Buc., Documente istorice, CCC.IV-80.


4" lbidem, Microfilme Vatican, rola 17, c. 274-322.
4" allatori strdint, V, p. 236.
4" Arh. St. Buc., Microfilme Vatican, rola 17, c. 274-281.

120

www.dacoromanica.ro

vreodat c5, lucrurile nu slut ingrijite de mnstire, le voi Ina, din nou".
Vasile Lupu a fost consecvent In aceastA hotArire ; desi clugrii m'AnAstirii Trei Ieraarhi au cenit mosiile episcopiei din BacAu inapoi, el le-a
refuzat cererea. De altf el, G. Kotnarski, secretarul particular al domnului'
el iezuit, a favorizat mult pe catolicii din Moldova.
ativa ani mai tirziu, Marco Bandini prezenta in cuvinte frumoase
modul cum a fost primit in audientA de cAtre Vasile Lupu, ocazie In care
doranul s-a of erit s5, sprijine biserica. Relatares sa insotitA de unele aprecieri la adresa domnului cuprinde, printre altele, -urmAtoarele : Binevoitoarea i plin de cinstire audientil la preastrtacitul Vasile domnul
Moldovei mi-a fost acordat5, a doua zi de la sosirea mea la Iasi si a fost
la 5 noiembrie, cu care prilej, dup5, ce s-a bucarat de venirea mea, cu

toat dragostea, s-a oferit In putine cuvinte s facit tot ce se euvenea


pentru biseric5, i pentiu persoana noastrA, i astfel, dup5, ce am rostit
o scurt cuvintare In latineste intru lauda sa, mi-am luat slobozire de
"411
plecare.

B. PoIitica externA
In istoria medieval5, a poporului romn atit de frAmintat i fas-

cinant totodat, se Intilnesc patine personalitti aflate la conducerea


iilor noastre care s5, fi l'Asat pentru posteritate documente menite
ilustreze conceptiile lor cu privire la modul de organizare al politicii externe, la preocupgrile eu privire la implicarea eu succes a trii lor In reajiile
europene. Astfel, *tef an cel Mare sublinia, In mesajul trimis la Venetia (1478) prin Ion Tamblac, locul pe care-I aves la
vremea respectiv5, Moldova in relatiile internationale de pe continental
nostru. Nici nu vreau s spun de cit folos este aceastA tarA a mea pentru
crestin5tate, socotind &A este de prisos, cAci este lucra stiut bine de
toti c, e zid de apArare alT,"rii unguresti si al Trii lesesti"412. Un secol
1 ceva mai tirziu, Mihai Viteazul, domn al Moldovei pentru scurtA du.ratA, arta acelorasi cercuri politice europene, in scrisoarea trimisA ducelui de Toscana (1601), c5, unul din scopurile sale era BA obtinA un loo

de einste In viata politicA europeanA : am luptat . . .fiind indemnat


de o rivnA luntricA s'A fac fapte care s'A Inalte. . .In slujba crestinittii,
iar la urmA s pang, cu cinste un capAt ostenelilor mele i sii ne aducA un
mime vesnic dup5, moarte. . .spre a c'ApAta i eu un loe si un nume

crestin tate" 413.

In ceea ce-1 priveste pe Vasile Lupu, acesta a rimas In constiinta


contemporanilor prin stabilitatea de care a dat dovad5, in orientares politicii sale externe, urmatA timp de aproape dou decenii pe un dram
sinuos in raporturile cu malta PoartA ,si cu adversarii acesteia, In special
cu Polonia, in sensul c5, In anu.mite momente ne apare eu totul devotat
puterii suzerane, iar in altele cu totul trecut de partes taberei puterilor
europene adversare Imperiului otoman. De altfel, gindirea politicA a lui
Vasile Lupu in. domeniul politicii externe a %cut obiectul cercetilr
411 Uhl tort strclini, V, p. 236-237, 300; Arh. St. Bin., Microfilme Vatican, rola 17,

c. 168-273.
412 Hurmuzaki, III, p. 23-25.

413 N. Iorga, O istorie a lui Mihai Viteazul de el inswi, In AARMSI, seria III, tom. Y,
1926, p. 332-349.

121

www.dacoromanica.ro

istoricilor Inca din secolul trecut. Asa de exemplu, A. D. Xenopol a con-

statat c acesta a dovedit o prezenta activa in relatiile international&

europene ale vremii, avind drept scop sporirea prestigiului Moldovei


rindul celorlalte tari de pe continentul nostru 414
/n ultimele decenii un alt istoric, Gh. Bezviconi, consemnind calitatile de abiI diplomat si om politic ale lui Vasile Lupu, sublinia contributia acestuia in dezamorsarea unor conflicte politice si militare implicind Imperiul otoman, Polonia, Rusia, Austria si Venetia. Este meritul
personal al acestui domn, care in vremuri deosebit de grele, cind nu numai
domnia lui, dar insasi tara prezentase slabe chezasii pentru legaturilepastreze eehilibrul intre marile
interrtationale temeinice, a stiut

puteri vecine, ducind timp de douazeci de ani o politica abila si pasbind, totusi, prestigiul tdrii" 418

A aborda problematica gindirii politice a lui Vasile Lupu in domeniul atit de complex al relatiilor externe inseamna' nu numai a recon-

sidera intreaga viatai activitate a acestei importante personalitati po-

litice i culturale din istoria poporului roman de la mijlocul sec. al XVII-

lea, dar si a dovedi c talentul sau se situa la un 'Malt nivel, comparabil

cu al altor marcante personalitati europene din vremea sa. Mai mult


inseamna a demonstra c activitatea sa diplomatica, despre care se SeTia
de peste un secol 418, nu a fost o exceptie in istoria Moldovei ci mai curind_

o constanta in politica externa a a,cestei tari, pe fondul unor traditii stravechi strabatind cu succes epoca moderna' si cea contemporan5 pin5, in.
zilele noastre.
Calitatile diplomatice de care a dat dovada Vasile Lupu in numeroase imprejurari ale activitatii sale politice s-au forjat atit in ambia,nta.
ofetita de mediu/ in care a trait inainte de a dobindi tronul, cit si in rastimpul de aproape doua decenii in care a domnit in Moldova ea un ade-

vrat autocrat bizantin. Miron Costin, care i-a servit de curier in 1653
intr-o misiune in Polonia, afirma in cronica sa c acesta era un om cu_
hire inalta si impai ateasea, mai mult decit domneasca", ea totodata
avea nesatioasa hirea domnilor spre latirea, i avutie oarba" 417. Cit.
priveste istoricii care au studiat trasaturile sale morale si mai ales comportamentul sau fata de contemporanii cu care a venit in contact direct,
consideta el era un adevarat tiran", bizuindu-se pe noroc, un vinator
de bogatie i putere, pe linga faptul ca a dovedit a fi si pismaret", un
lacom, un nesatios, un trufas ; lui Ii trebui sa se amestece in toate,
umileasea pretutindeni, s5, stapineasca tot mai departe" 418 Visurile lui
de mArile 11 stapineau pina la nebunie" a afirmat un istoric din perioada
interbelica, V. Motogna 418 In fine, nimeni nu mai contest:A', azi faptul
ea fiul lui Nicolae Coci a fost si un orn dibaci, destept si bogat" 420, dar
ea era si un ambitios peste masura, exagerat de autoritar 421.
414 A. D. Xenopol, Istoria, VII, p. 26-27, 39.
415 O. 13e7viconi, Contribufii la istoria relaliilor romt2no-ruse, Bucuresti, 1962, p. 79.
416 Missail, Epoca, p. 86.
412 Costin, p. 113.

418 Iorga, Studii f i documente, IV, p. CLXXIIICLXXIV.

414 V. Motogna, op. cit., p. 473; A. Tanovieeanu, Din luptele pentru neam ..
42 larga, Studii si documente, IV, p. CLXX.
421
A. Ligor, Veden i noi
p. 66.
1221

www.dacoromanica.ro

p.117-144.

Dei N. Iorga eredea c Vasile Lupu nu tinealanimeni deosebit"422


totusi faptele arata ca deseori el a dovedit nianifestari de sentimentalism,
naai ales citad era vorba de problemele sale de familie, cind avea de fAcut
fa ta unor greutati in care eran implicati mai ales copiii sal, fie ca era vorba
cei doi baieti loan si *tefan, fie de cele duna fete Maria si tRuxandra.
Se stie, de exemplu, cit a suferit el sufleteste ca fiul sau 109,ll era bolnav
de nevindecat i c Ruxandra a fost obliga-VA s'A se duca la Consta,ntinopol
pentru a sta acolo citiva ani ea ostateea. In fine cind aceeasi faca a fost
.obligata sa se marite cu hidosul, la fizic si fire, Timu Hmelnitki.
Cit priveste relatiile cordiale pe care le-a intretinut eind eu malta
Toar-U, cind cu Polonia, cind cu Imperiul habsburgic, credem ca in gindirea
politic:A a lui 1/asile Lupu acestea au fost doar atitudini de conjunctura

lupta pentru bunastarea familiei sale si pentru Moldova. In esentA


fiul lui Nicolae Coci, dupa ce a ajuns domn, si-a folosit toate talentele

'en care-1 inzestrase natura, neprecupetind nici un efort si nici bani pentru
a infaptui un plan politic indraznet si de mate anvergura, pentru a cArui

aplicare s-a zbuciumat timp de aproape dona deeenii, i anume unirea


Varilor romne printr-o dinastie comuna, intemeiata de el.
In linii
ideea nu-i apartinea, deoarece ea fusese mai inainte realizata de
Mihai Viteazul, cu deosebire ert, unirea din 1600 se inbcrenerale
fAptuise prin scoaterea tArilor romne de sub dominatia otomana 423.
_A.poi, ideea a fost reaetualizata la inceputul secolului al XVII-lea de
Gabriel Bdthory, prineipele Transilvaniei, eare eredea ca prin forta armelar va supune sub conducerea sa si Tara Romneasca si Moldova.
Incercarea din iarna anului 1610 1611, cind a trecut prin surprindere
Carpatii spre sud si a ocupat orasul Tirgoviste, s-a dovedit de la ince-

put sortit esecului, dei el se intitulase prineipe al Transilvaniei

al Valachiei transalpine" 424. Cauza o constituie in primul rind opozitia populatiei TArii Romanesti eare l-a privit ea pe un impostor, in al
doilea rind refuzul Inaltei Porti de a-1 confirma ca domn si in aceasta tara.
-Un deceniu i cera mai tirziu, un alt principe al Transilvamiei a incercat, de data aceasta pe cale pasnic, s'A realizeze o unire a celor trei

ri romnesti. Gabriel Bethlen nutrea convingerea ea ar putea crea un


regat al Daciei" de religie protestanl prin unirea, la Transilvania a

Tarii Ronineti i a Moldovei, cu consimtAmintul Inaltei Portd 425 De


data aceasta, opozitia s-a manifestat nu numai din partea principatelor
.extracarpatice, dar si din aceea a patriarhiei din Constantinopol, care
31.-a acceptat trecerea locuitorilor din tarile romne, de religie ortodoxa,
8ub conducerea unui principe protestant. Cit priveste Inalta Poarta, ea
adoptat o conduita politica prin care s'A evite noi complicatii in aeeast, parte a Europei 426.
In vremea cind proiectele prineipilor Transilvaniei esuau din motivele amintite, 1/asile Lupu abia psise pe treptele boieriei, sub protectia
lui Radu Mihnea, domnul Trii Romnesti, -si a fiului acestuia Alexandru Coconul. Este pul/in probabil ea el sit fi preconizat unirea sub a.cee asi dinastie a tarilor romne inainte ca aeeasta sil fi fost realiza-a
en tru scurt timp de protectmii sai. Cert este faptul ca el a inteles

422 Iorga, Studii ;i documente, IV, p. CLXXIII; idem, lstoria, VI, p. 63.
423 's'orla Itomniei (Compendiu), Bucure,ti, 1969, p. 198-202.
424 Veress, Documente, VIII, p. 115, 136, 152, 157, 169.
424 Iorga, Studii ;i documente, IV, p. CLVI si nota 1.
426 N. M. Popeseu, Chiril Lucaris f i ortodoxia ardealend, tu BOR, 7-9, 1946, p. 445.

www.dacoromanica.ro

'123

un astfel de proiect era posibil numai ou aprobarea Inaltei Porti i ca.


atare a actionat la timpul potrivit in aceast clirectie. A .stiut apoi
Radu Mihnea a obtinut din partea sultanului domnia in Moldova i pentru fiul su domnia in Tara Romneasa, astfel cg In anii 1623 1626,
In cele doug principate se aflau la conducere membrii aceleasi familii,
era deci o uniune de familie, o uniune dinastica 4277 dinastia fiind a Basarabilor. Si pentru cg Alexandru Coconul era mult prea tinOr i fOrg experientg In treburile politice ale t'axil era firesc ca tatai su sg,i lase ca
sfetnici o seamg de boieri atasati familiei. Cronicarul Radu Popescu prezintg aceste inaprejurgri astfel : Rmiind Alexandru vodg in domnie
cocon tingr, eu mumg'-s, au. lsat Radu vodO boieri intelepti de cauta,
iar Stoica Ludescu cam tot asa (Alexandru Coconul) avea.
trebile
boieri foarte credinciosi de cgutau toate trebile domniei si ale tgrii
toate judecatile era asupra lor i domnia foarte bine si cu pace" 429.
Vasile Lupu, la rindul su, va incerca sg obting din partea
Porti tronul Tgrii Romanesti pentru fiul su in acelasi scop, dar dupa.
cum se va vedea In conditiile istorice din vremea sa aceastO tentativa.
va intimpina mari greutati si se va incheia cu un esec. In schimb, el
a reusit pentru promovarea unei politici externe active, sg puna la punct
un aparat adnainistrativ specializat, fgr precedent ping la el. Pe de o
parte, a dat o mare extindere cancelariei domnesti unde isi desfg'surau
activitatea nu numai numerosi gramOtici, dieci i copisti, dar si multi
talmaci pentru limbile greacO, turca, latir, polonO, maghiarg, rus6,
potrivit marturiilor unor contemporani ca Marco Bandini i Arsenie Suhanov. TotodatO, in preajma sa se aflau secretan i care-1 insoteatt
la intrevederile cu solii strgini sau cu personalitati politice si cultural&
din alte tari; asa de exemplu, pentru limba latina i poloil era George
Kotnarski, un prelat iezuit, iar pentru limba italian doctorul Scogardi 429.

In acelasi scop Vasile Lupu a dat o mare atentie intretinerii unei


retele de agenti informatori peste hotarele Moldovei, prin intermediul
carona era tinut la curent cu tot ceea ce se petrecea la Constantinopol,
in diferite orase ale Transilvaniei, In Tara RomOneascg, Crimeea Polonia Austria si alte state europene. Intr-o scrisoare a sa din fAruarie
1614 adresatg marelui vizir, Kara Mustafa pasa, el i comunica acestuia.
modul cum era informat de cele ce se petreceau in Orne vecine : Vizifie stiut m'Axil tale &A am oamenii mei
rule cu indelungatg viatg,
In multe OH si in multe crii, pentru ca s aflu ceea ce se intimpl,
s'O aduc la cunostintO prealumingtiei tale si pentru aceea tin omul meu
si la Moscova si pe Don, si in Cercasii i in Litvania, i in tara ITngureasca, si la impgratul Austriei"43.

Fastul, de nuantg bizantino-venetiang, introdus la Curtea domneascg cu prilejul primirii solilor strgini, era indisolubil legat de gindirea po4 27 V. Stnicil, Radu Mi/inca voevod Corvinul stdpin al Moldovei i Trii Romdnesti,
1623-1626, In St. Metes, la 85 ani' , Cluj-Napoca, 1977, p. 263-268; C. Serban, Legaturile
politice tntre cele trei fdri rom6nesti In prima jumeitate a serolului al XVII-lea, In SAT,
XLIV, 1981, p. 72-73; St. Andreescu, Radu Mihnea Corvin domn al Moldovei si rdrii Romd-

nefti, In RI, 1, 1986, p. 12-13, 16 si nota 17, 32.


423 Radu Popescu, p. 90; Istoria rdrii Romnesti, p. 94.
CdIdlori strdini, V, p. 304, 317, 320, 404, 489; Hurmuzaki, VIII, p. 500-502.

no Relatiile, II, p. 127-130.

124

www.dacoromanica.ro

libe a lui Nrasile Lupu In domeniul politicii externe. Din fericire s-au
pAstrat relatgrile scrise ale unor astfel de oaspeti care au trecut prin
Moldova. Asa de exemplu, In 1643 solul polon N. Bieganovski, aflat in
drum spre Constantinopol, a fost intimpinat la intrarea In Iasi de vistierul Iorga, vgrul lui Vasile Lupu, cu 10 oameni, patru steaguri de osteni, bojen i dreggtori. La cancelaria domneaseg acesta a fost primit
de Toderascu Ianovici, marele logofat, iar pentru a fi primit In audient5, de domn i s-a trimis o caleascg foarte frumoasg, tras'A de sase cai
turcesti i insotitg de doi boieri si o escortg de 150 de oameni pedestri
si &Mari, imbrIcati in haine rosii. Cind a sosit la curte, solul polon cu

suita lui a fost intimpinat de marele postelnic, acesta avind un toiag

In ming", semn al puterii, care l-a condus In sala sfatului domnesc, unde
se tineau de obicei judeciitile in prezenta donanului. Dupg aceea oaspetii
strgini au trecut intr-o salg mai micg, unde se aflau dreggtorii si de aid.
in sala tronului. Aici solul s-a intilnit cu domnul, care mai intii s-a ridicat in picioare, dupg care a coborit pentru a-i stringe mina i a-i ura
bun venit.
Din aceeasi relatare rezultg cl solul a inminat domnului scrisorile
pe care le adusese din partea lui Vladislav al TV-lea, regele Poloniei.
Acest n2oment a fost foarte impresionant pentru un polon din solie, care
a conscmnat uringtoarele Mgretia domnului era un lucru intr-adevgr
vrednic de privit, Intru toate era vrednic de admiratie. Intre altele, avea
pe dinsul o haing impodobit5., atIt de mareata, incit n-ai putea vedea

una ca aceea nici la sultanul turc si nici la vreun alt monarh. Materia
din care era croitg mi se pare c5, era din taltemba,9, pe care erau brodate in aur flori inane de un deget ; avea doug perechi de nasturi (paf-

tale) de diamante splendide, se intelege cg erau de foarte mare pret. Haina eta cAptusitg cu blanit de samur, care desigur trebuia sg fie potrivitg
cu restul". Belatarea este edificatoare pentru modul in care Vasile Lupu
intelegea sA dea un fast deosebit curtii sale in prezenta oaspetilor strgini.
Nu intimpikor Paul Beke, un eglugr iezuit, nota urmgtoarele impresii
despre striiluci/ea eurtii domnesti a lui Vasile Lupu : Despre rrea strglucita Curte a domnului nu sint multe de zis. Un lucro, este absolut sigur ; foarte putini principi crestini i se pot potrivi, fie c privim numg-

rul nobililor strgluciti din felurite neamuri de la Curtea sa, fie c'l privim luxul vesmintelor si m'Arctia pompei". Aceste afirmatii sint confirmate si de Marco Bandini care in 1644 seria: Fiind (adicg Vasile Lupu
n.n.), atit de mret, plin de rivng In cirmuirea sa, vrea sg fie recunoscut i pretuit i slvil, frg atitea ceremonii i congregatii ; i dacg
trece drept foarte puternic, dupg cum si este, atunci el pretinde sg fie
on orat cu gaisori din partea, unor principi".
Fastul de la curte si protocolul cu care erau intimpinati solii strgini se reflectg in modul cum erau ggzduiti acestia in tirnpul sederii lor
In capitala tgrii. Asa de exemplu, se stie cg i in timpul lui Vasile Lupu solii locniau in anumite case din preajma, Curtii, special amenajate.
La Iasi aceastea se aflau pe ulita care strgbiltea partea veche a orasului i se oprea in poarta Curtii ; un secol mai tirziu pentru solii otomani
s-a amenajat la Iasi o clgdire special:A, numitg beilic. La Suceava, casa
Bonier se afla in apropiere de cetatea orasului. Solii str'a'ini primeau la
sosire tain, pentru ei i pentru suita ion, in bani i In naturg, iar la plecare daruri din partea domnului.
www.dacoromanica.ro

125

Cu prilejul primirii solilor strini la Curtea sa unul din aCestia,


prelatul eatolic Marco Bandini (1647) a schitat un reusit portret literar
al domnului Moldovei, care merit ea fie retinut pentru elementele originale pe care le contine Domnul, care nu este prea Inalt, ci de o
staturit potrivit, eu fata oaches eu reflecte rumene i aurii, cu sprincenele negre, fruntea inalt, nasul spre aevilin, buzele putin intredeschise, mustata .si barba neagrri, cu o expresie severl si o cituattur, ine
mai Revere a ochilor, se Infritisa eu o maiestate impritteasert"431.
Gindirea politiert a lui Vasile Lupu privind politica extern' a Moldovei se reflecta si In unele prevederi ale Certii romdnoti de invei leiturci

(1646); de aici rezulta ert solii se bucurau de imunitate diplomatieit pe


timpul eit se aflau In misiune In Moldova. Se prevedeau apoi pedepse
aspre Impotriva acelora care erau dovediti e au insultat pe solii str'ini
aflati In exereitarea misiunii lor diplomatice. Gravitatea acestei pedepse
era asimilat eu aceea dat celor care jefuiau liteasuri de cult, eel in
cauz fiind pasibil de pedeapsa eapital. in pravila trii exista totusi
mentionatit si situatia In care solul era lipsit de imunitate diplomatie
anume In eazul neprtritsirii Aril la porunca domnului sau eind acesta
s-ar fi dovedit e nu a actionat in mod cinstit in executarea misiunii ce
o avea de indeplinit 432
Dupri sosirea sa la Iasi spre sfirsitul lunii aprilie 163443.'3, Vasile
Lupu a reconsiderat aproape total politica, extern a Moldovei. Ca -ur-

mare a faptului c6, obtinuse domnia din partea inaltei Po* el era obligat s rspund inerederii acordate de sultan si de marele vizir In
sensul c trebuia sit urmeze intoemai unja politicii externe a otomanilor
fatil de Virile europene, adie mentinerea unei bune vecinittitti i nicide-

eum supunerea fata de Polonia, buna vecintate cu domnii din Tara

Romilnease si Transilvania, ea i cu ttarii din Crimeea si cu cei din


Bugeac, In fine, respectarea unei stricte neutralitti faiiit de ritzboiul de
30 de ani in care era implicat Imperiul habsburgie.

In acest program de politie extern el a dat prioritate relatiilor

Cu Poarta otomanit, cu ai erei mari dregiltori se afla In strinse legturi


prin eapuehehaiaua sa din Constantinopol. Tot in capitala Inaperiului
otoman el avea de mentinut pe mai departe relaii cu bogittasii greCi
tarigrdeni care-I subventionaserit eu bani srt ajungil domn si de la
care mai putea oricind la nevoie obtine din nou sprijin b'nese, de exemplu pentru plata darurilor periodiee destinate fie marelui vizir Mehmed Tabani Buiue434, fie lui Mehmed Abaza pasa, un al t protector Al
situ, eel care vedea In domnul Moldovei ,.un om destept, un orn bogat
caxe n-avea nici o legtur cu polonii"435.

Pentru a se face si mai agreat inaltei Porti; Vasile Lupu a tits-

puns ea promptitudine pltii haraciului, chiar de la inceputul domniei.


In privinta valorii acestuia, mrturii contemporane o evalueaz In iinii
431 Cerltori straini, V, p. 53, 69, 114-117, 142, 192-193, 230, 300; VI, p. 39.
432 Carte romaneasca,

p. 83, art. 1, 3, 6, 7.

433 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, LXXXVI-11; Hurrauzaki XIV, part. 1, p. 133, 726.
434 CI. C. Giurescu, Uciderea

viziralui ..., p. 98-103.

433N. Irga, Cei dintli ani, p. 14.


126

www.dacoromanica.ro

generale la 70 000 75 000 talen i 436. Dup cinci ani de zile de la inscunare se pare c valoarea haraciului a sporit la 100 000 talen, probabil la cererea marelui vizir, pentru unele servicii fcute domnului,
pentru ca in. 1643 valoarea haraciului s revin la normal, adicl
la 75 000 talen i 457. Relativ la cuantumul haraciului, alte izvoare
contemporane consider ins c acesta ar fi fast ceva mai mare Asa
de, exemplu, Niccolo Barsi da Lucca afirma c in anii 1637 1639 acesta ar fi fost de 300 000 reali, un altul, Pietro Deodato Bacsici, spune
de 100 000 scuzi pe an 4387 iar cltorul eng;lez Robert Bargrave de
30 000 lire sterline adie 120 000 talen i pe an 439
*Plata haracialui era numai un aspect al raporturilor Moldovei cu

malta Poart. Ea fcea parte din acel ansamblu de msuri care stabi-

lean conditiile juridice internationale ale Moldovei in acea vreme, avind


la bazil vechi capitulatii, ce o defineau ca vasalil a Imperiului otoman.
In literatura istoric s-a afirmat despre aceste capitulatii cA, Vasile
Lapu le-a incheiat cu malta Poart dup ce a fost confirmat de sultan.
In primvara anului 1634, dar, de fapt este vorba de reinnoirea unora
mai veehi. Capitulatiile, avind 13 articole, stipulau urmAtoarele respectarea independentei trii (art. 1, 9) si a integrittii ei teritoriale (art.
5), mentinerea suveranittii depline (art. 2, 3, 4, 6, 7), clauza privind
comertul preferential cu /Italia Poart (art. 8), plata la timp a haraciului .in valoare de 10 000 galbeni (art. 13). In schimbul acestor dovezi
de bunrt vecintate eu malta Poartil, aceasta se indatora la rindul ei
apere Moldova, la nevoie de atacul din partea altui stat (art. 12); totodat se mai stipula confirmarea domnului trii de &Are sultan, dupa
ce acesta fusese ales in prealabil de boierii trii (art. 11) 440.
Dup cum se stie, aceste capitulgii s-au piistrat in copie in arhivele din Polonia, unde au fost descoperite la sfirsitul secolului al XVIIIlea de &Aire boierul moldovean Bals, pe cind se afla la curtea regelui
Stanislav al II-lea Poniatovski (1764 1795). Documentul acesta a
fost publicat mai tirziu, In perioada luptei pentru unirea Principatelor,
la rnijlocul seeolului trecut, in Buletinul sedintelor Adunrii ad-hoc al
141oldovei" (1857) ; existenta unor capitulatii incheiate de Vasile Lupu in
1634 cu sultanul Murad al IV-lea n-a fost confirmat pin acum de alte

documente interne sau extbrne; in schimb, natura relatiilor dintre Moldova si Imperiul otoman reflectat in aceste capitulatii a fost atestat
In numeroase rinduri si sub cele mai diferite forme pe timpul domniei
acestuia.

La inceputul domniei Vasile Lupu a intretinut re1aii cordiale cu


Gheorghe Raciezi, I principele Transilvaniei i cu Matei Basarab, dom-

nul Trii Romnesti. Cu acesta din urrnit chiar a schimbat prin solii
scrisori de credini si a Ricut reciproc jurminte pentru mentinerea
pcii intre tgrile 101441. i totusi, vecinii lui Vasile Lupu ocroteau pe unii
Hrmuzaki, IV, part. 2, p. 491 ; M. Berza, Haraciul Moldovei

Tdrii Romanegli In

sec. XVXIX, In SMIM, II, 1957, p. 20.


437 Hurmuzaki, IV, partca 2, p. 507; partea 1, p. 674-675.

Caldtori strdini, V, p. 80, 224. Haraciul plant de Vasile I.upu a fost totusi mai mic
decit cc] pliitit de Matei Basarab, care in cursul domniei a triplat valoarea acestuia.
CdIdtort strc7int, V, p. 493; T. Gemil, Dale noi privind haraciul larilor romdne in sec.

XVII, In RI, 8, 1977, p. 1 433-1 446.

4" G. Petrescu, D. A. Sturdza, D. C. Sturdza, Acte gi documente relative la istoria renag-

cerii Romdniei, I, Bucuresti, 1888, p. 6-8.

441 "V. Motogna, op. cit., p. 472; N. Stoicescu, Matei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 145.

127

www.dacoromanica.ro

pretendenti la tronul Moldovei : Matei Basarab pe Neagu Basarab, ruda


sa indepgrtatg, aflatg, la Constantinopol Incg din 1633, iar Gheorghe
Itltczi I pe Ion Movilg, fiul lui Simion Movilg, fostul domn In ambele
principate, ocrotit la Curtea sa incg, din 1629 442 Desprepretendentul Nea-

gu Basarab mai aflase domnul Moldovei nu numai c intretinea corespondentg i cu principele Transilvaniei, dar mai era legat de acesta
printr-o nvoial scris incg din 1633, prin care ar fi devenit vasalul
au in cazul in care ar fi ocupat tronul Moldovei.
Pentru a preveni o surprizg din partea, celor doi vecini ai sgi, Vasile Lupu a citutat mai intii set avertizeze pe Matei Basarab de puterea
ce avea de a-1 scoate din domnie dacg continua a ocroteaseg pe Neagu
Basarab. i in acest sens a preggtit in primgvara anului 1635 o oaste
de tug si de lefegii la care s-au adgugat i tgtarii din Bugeac pe care
a trimis-o in Tara Bomneaseg, impreung cu unii boieri munteni, fratii
Catargi, refugiati la Curtea sa tocmai cind domnul trii prrtsise temporar Bucurestii, plecind la mosiile sale din Oltenia Descoperind la tirap
aceste preggtiri, Matei Basarab s-a reintors in grabg In capitala, tgrii
a luat ingsuri pentru a riposta impotriva vrgjmasului. O confruntare
Intro oastea sa i cea venitg din Moldo-va nu s-a produs, aceasta retrilgindu-se, dar atunci s-a ngscut in gindirea lui Vasile Lupu acea ispitg pentru domnia tgrii Romnesti" mentionat de Miron Costin in
cronica sa si care avea a se repete ulterior, incadratg fiind In programul au de politicg, externg 443 .
pe teritoriul Poloniei se afla un pretendent la tronul Moldovei,
este vorba de Moise Movil, cel pe care-1 inlocuise Vasile Lupu si care,
cu sprijinul coroanei polone, spera s reving, in. scaunul tgrii de made fusese mazilit de Liana Poartg. Din aceste motive, de la inceputul donaniei relatiile lui Vasile Lupu cu Vladislav al IV-lea, regele Poloniei, au
fost liacordate, mai ales cg, acesta nu recunoscuse numirea sa de egtre
sultan ; drept urmare, solii poloni, care In drum spre Constantinopol treceau prin Moldova, refuzau sg, se prezinte in audient, domnului, sii primeascg darurile fAcute de acesta i sii ofere la rndul lor anumite atentii
materiale potrivit uzantelor protoeolare diplomatice. 'Maul din acesti soli
a fost G. Krasinski, trimis la malta Poartg de cutre hatmanul Stan1Blav Koneepolski, castelanul Cracoviei, pentru a protesta contra mentinerii ttarilor In Bugeac i a lui Cantemir bey, hanul acestora, declarat indezirabil de Polonia, datoritg jafurilor efectuate, care deterioraserg pacea intre Polonia si Imperiul otoman. Ostilitaiea acestuia fat, de
Vasile Lupu a fost vgditg, mai ales chid solul 1-a acuzat pe domn CI nu
i-a iesit personal In Intimpinare la sosirea la Iasi si nu a rezervat o gitz442 Veress, Documente, IX, p. 251-253; Iorga, Istoria, VI, p. 55; P. Cernovodeanu
Din nou despre pretendentul Neagoe voevod, fiul lui Basarab, In RI, 6/1986, P. 535-537.
448 Costin, p. 114-115; I. Sirbu, Matei vodd Basarabas auswartige Beziehungen 1632
1654, Leipzig, 1899, p. 50; V. Motogna, op. cit., p. 474; I. Lupas, Inceputul domniei lui Maid
Basarab f i relafiile lui cu Transilvania, Bucuresti, 1933, p. 10; St. Andreescu, Un episod...,
p. 427-429; N. Stoicescu, op. cit., p. 145-181, autorul consacra un capitol expunerii incercarile lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii Romfinesti", prezentind rivalitatea intrc cci doi
donini fArA a recunoaste programul politic al domnului Moldovei de a InfAptui o uniune
dinasticA, ceea ce reflecta' gIndirea politicA a lui Vasile Lupu din acea vreme. Si totusi,
cual media, Bucuresti, 1983, p. 45-46)
altA lucrare a aceluiasi autor (Unitalea romlinilor
se sustine cA Vasile Lupu s-a aflat In rIndul doinnilor din Principatele romAne care au Incercat
sa InfAptuiascA unitatea politicA a Wilt:1r romAne.
128

www.dacoromanica.ro

duire conform cu importanta soliei sale. Pretentiile sale exagerate le


punea pe seama vechiului otieei eind Aloldova era supus6" nominal si
coroanei polone i cinddomnul ti:ah era recunoscut si de monathul polon.
.
.. .

"

h,

Fig. 19

'

e'

MaLti Basarab, gravurd din sec. al .X.1, II-lea.

Dar iimpurile acestea trecuser si a,cum donanul Moldovei recun3stea


numai autoritatea sultanului. Pentru. aceste motive MI ocate, solul polon a rofuzat atunci sA prezinte donmului Moldovei scrisorile sale de

ec.

661

www.dacoromanica.ro

129

acreditare, sa primeasca alimentele ce i se cuveneau potrivit ceremonii protocolului diplomatic 444. Vasile Lupu nu stia, dar ambasadorul Venetiei la Constantinopol aliase c, solul polon avea misiunea,
printre altele, de a cere sultanului mazilirea sa ; in caz contrar, el trebuia s'A declare ca insusi regele polon Il va scoate din scaun pe Vasilealului

Lupu 445.

Misiunea lui G. Krasinski la Constantinopol n-a fost ehiar atit da

usoara cum parea la inceput, deoarece hanul Cantemir al tatarilor i Vasile


Lupu domnul Moldovei se bucurau atunci de o mare faima In constiinta..
contemporanilor, primul ea un comandant militar temerar i viteaz 4,

al doilea ea un diplomat iscusit. Drept urmare, nu numai c cei doi favoriti ai sultanului i marelui vizir n-au fost maziliti, ci dimpotriva, au
fost confirma-ti In functiile lor 447. Acest fapt i-a incuralat atit de mult.
pe acestia incit In foarte seurt timp ei au trimis ostile for de au efectuat, In prim,"vara anului 1636, un raid de jaf in sudul Poloniei, afectind
In mod deosebit posesiunile lui Stefan Potoeki, staroste de Felin i totodata vrir prin abatata cu Moise Movil, pretendentul la tronul
pribeag In aceasta tara 448. Este greu de spus dae5,' cei doi proteja-ti af
Inaltei Porti au efectuat aceasta actiune din proprie initiativa san au
f ost sfltuiti s-o faca de puterea lor suzerana ; cert este ca ei ripostau
In acest fel impotriva unor pregatiri militare polone pe punctul de a
ineheiate, menite sa sprijine tentativa fostului domn Moise Movila de a
redobindi tronul Moldovei, pe care-1 pArsise de aproape doi ani de zile.

In acelasi an Vasile Lupu a fost implicat indirect in rezolvarea.

crizei politice din Transilvania, izbuenita ca ulmare a ineereArii lui Stefan Bethlen de a-1 inlatura pe Gheorghe Rkczi I de la conducerea acestei tari. Cronicarul sas Georg Kraus, contemporan cu a ceste evenimente, relateaza eu multe amanunte cum pretendentul la tronul Transilvaniei reusise sa atrag5, de partea lui pe Nasuh pasa zade, beil erbeiul din Buda, si cu ajutorul acestuia reusise s obtina chiar mazilirea.
principelui tarii 445. Seurt timp dup5, aceea, o confruntare militar5, intre-

ostile celor doi adversari era iminenta, dar si pe cale de a duce la o

complicare a situatiei internationale In zona prin interventia altor state,


ca de exemplu Polonia, Moldova, Tala RonAneasca i chiar a tatarilor
din Bugeac. In eeea ce-1 priveste pe Vasile Lupu, acesta prirnise ordin,
ea si Cantemir bey, din partea rnarelui vizir sa trimita osti In sprijinut
lui Stefan Bethlen. Primul nu s-a grabit sa execute porunca Inaltei
pe motiv cg, se temea sa nu fie atacat de poloni, dar al doilea
trimis oa,stea in ajutorul pretendentului. Pozitia lui Matei Basarab, domnul
T Axil RomAnesti, a fost mai delicata in sensul ca acesta fusese legat
printr-un tratat secret de alianta inca din 1635 de principele Transilvaniei45G. Drept urmare, acesta a intervenit, fIra aprobarea Inaltei Portir

In sprijinul aliatului sau. Prin tratatul de alianta mentionat, cei doi


444

445

440

CdIdlori straini, V, p. 114-117, 155, 160.


Hurmuzaki, IV, part. 2, p. 489-490.
Radu Popeseu, p. 99.

447 T. Gemil, op. cit., p. 91.

flurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 016-1017.


so G. Kraus, op. cit., p. 92-94; L Lupas, inccputul domniei ..., p. 11.
44t3

4ss

130

Iorga, Studii gi documente, IV, p. GLXXV1II ; Veress, Documente, IX, p. 343-344..

www.dacoromanica.ro

domni isi asigurau reeiproe credinta i paCea,", situatie de nebeligerantil,

asistentil militar In cazul cmnd unul din ei ar fi atacat, ambele prti


recunoscind suzeranitatea otoma,nii. Actul incheiat la Alba Tuba la 16
xnartie 1635 fusese completat cu un altul la 24 mai acelasi an, negociat

,,,,,,,,,,,,,,,,

kkiieri._

Fig. 20 - Gheorghe Rk6czi I, gravurri, din sec. al XVII-lea

de o solie munteang, formata din slugerul Zaharia, i logorbtul Stan Boteomul, act care cuprindea, printre altele, i conditiile puse de Matei
www.dacoromanica.ro

131

Basarab, in sensul ca cei doi conductori s fie unul allturat celuilalt


eh uva fita capul sus impot.riva tuturor" 45'.
Cum 1-a ajutat atunci 75ilatei Basarab pe Gheorghe Rkczi I s.
'asa din impas? Numai dup ce a oferit mari daruri pasei din Silistra,
pentru a nu-si uni fortele sale cu ale pasei din Buda care se lupta cu

principele Transilvaniei, 1VIatei Basarab a trecut la actiune. Astfel, Gheor-

glie Rakczi I 1-a infrint pe adversarul situ in bdtlia, de la Salonta.

(1 oct. 1636), descrisd cu amdnunte de cronicarul turc Kiatip Celebi"2.


In lunile care au urma,t, principele Transilvaniei s-a impdcat cu Inalta.
Poart care, in schirnbul unui dar de 40 000 taleri,l-a reinteg,rat in functie 453.

Impusi pe tron cu forta armelor, cu sprijinul fortelor interne, alesi


impotriva vointei sultanului, Malei Basarab i Gheoighe Rkczi I aveau o pozitie destul de nesigurd, mai ales cd se aflase despie ei cd aveau legaturi tainice cu Imperiul habsburgic 454. Din aceste motive creditul lui Vasile Lupu sporise si mai mult la malta Poartd, credit de care
acesta avea Ed se foloseascit baile cmind, in 1637, pentiu a-si pune
aplicale plogramul au de politicd, exteind, mai intii fa t de tdtaiii din
Bugeac, apoi fald de vecinul sdu din Tala Romneased.

Prezenta in Bugeac (sudul Basarabiei), a citorva zeci de mii de


ttari veniti din Crimeea de mai multe decenii, care se bucurau de un
adevdrat statut de autonomie politicd, sub beiul lor Cantemir, provoca mari neajunsuri locuitorilor Moldovei pi in raidurile frecvente de jaf pe

care acestia le efectuau in regiunile inconjurdtoare. De aceste jafuri era.


nemultumit i Matei Basarab, domnul Tdrii Romanesti. Cronicarul mmateam Radu Popescu re/ateazd in opera sa c nloldovenii filceau mereu

plingeri la Constantinopol prin care denuntau jafurile ce-i jefuiau tdtarii" 455. In prinadvara anului 1637 Inayet Ghirai, hanul ttarilor din
Crimeea, a incercat unificarea celor cloud hanate sub conducerea sa
transferarea celor din Bugeac in Crimeea. La refuzul lui Cantemir be i
el s-a adresat mai intii coroanei polone, unde n-a aflat nici un sprijin ;
apoi tnaltei Porti, care i-a dat mind, liberd, mai ales in urma negocierilor intreprinse de Vasile Lupu, care a convins pe sultan de necesitatea.
concentrdrii taarilor in Crimeea. Drept urmare, hanul tdtarilor ciimleni impreung cu 30 000 cdliireti, la care s-au aldturat i trupe din Moldova si din Tara Romaneascd, a atacat sdlasele tdtarilor din Bugeac pe
care le-a pustiit; surprins si lipsit de posibilitatea de a riposta,beiul Can
temir s-a refugiat la Constantinopol, unde a fost arestat si ucis 456. Lichidarea tItarilor din Bugeac infrunte cu Cantemir bey a fost consideratd de N. Iorga drept o mare biruiatd" a lui Vasile Lupu, mai interesat cleat oricine la inldturarea acestei uroilinti i acestei primejdii care
era a treia domnie pdgind, la Dundrea de jos" 457.
451 Veress, Documente, IX, p. 346-347.
452 M. Guboglu, Gronici turce;iti, p. 94.
452 T. Gemil, op. cit., p. 93.
454 Iorga, Isteria, VI, p. 55-57.
455 Radtt Popescu, p. 100.
455 Gostin, p. 111 ; Hurmuzaki, VIII, p. 459; Radu Popescu, p, 99-100.
457 Iorga, Istoria, VI, P. 63.

132

www.dacoromanica.ro

n contextul acestor evenimente a fost implicat i Matei Basarab,


domnul Tarii Romnesti, cind malta Poarta a incercat sa-1 atraga pe
acesta in tabara otomana, In timpul campanei contra lu Cantemir bey,
apoi sa-1 suprime ca pe un rebel" cum era considerat In cercurile
politice constantinopolitane 458 Domnul muntean a bnuit cursa ce i se
pregatise i desi a rspalas invitatiei marelui vizir de a veni impreuna
cu oastea sa In tabara otomana, el a mers numai pina la hotarul tarii,
pina la marginea Bugeacului, la Ialpug 466, dupa care s-a intors pe la
Buzan la Tirgoviste, capitala VIli Romnesti. Este putin probabil ca
Vasile Lupu sa fi avut vreun rol In aceasta tentativa de inlaturare a
domnului mantean, dar sigur este ca domnul Moldovei a cautat sa'
profite de aversiunea pe care otomanii o aveau fata de Matei Basarab
si in toamna aceluiasi an, 1637, a incercat sa-si puna in aplicare planul
sau de a unifica cele dalia principate prin aceeasi dinastie, In Tara Romaneasca voind sa Inscauneze pe Gavriil Coci, hatmanul, fratele sa'u,
sau pe fiul san loan 4", Pentru a avea asentimentul Inaltei Porti, Vasile
Lupu a platit bani multi lui Cizlar aga, unul din caimacamii sultanului
Murad al IV-lea, d'upa altii i lui Mehmed pasa de Tulcea 461. Miron Costin

afirma ca Vasile Lupu scoasese domniia T'a'rii Muntenesti de la Implratie pre mijlocul lui Cizlay aga i pasii de Silistra, feciorului sau, lui Ion
o d'a". Dupa aceea domnul Moldovei
pregatit oastea. Aflind la timp
de cele pregatite de vecinul .sau, Matei Basarab
strins in grab'a
oaste mai numeroasa, la care mina sa se alature si o
alta venita din Transilvalia, tiimisa, de aliatul san Gheorghe RAk6ezi
asteptind pe adversar In partile Buzaului, dupa altii in partile Gherghitei. Intrarea lui Vasile Lupu cu oastea sa, la care s-au mai alaturat
si 15 000 tatari, in Tara Romaneasca n-a intimpinat rezistenta in prime-

le patru zile de campanie, dar la o vale ce se cherna Ribna el a fost


intimpinat, dupa marturia lui Miron Costin, de un ceaus otoman venit
cu porunca de la imparatie" s, se retraga' din tara 482 Dind ascultare
ordinului sultanului, de fapt al pasei de Silistra, confruntarea dintre

ostile muntene i moldovene n-a mai avut loe, domnul Moldovei retragindu-se pe drumul pe care venise. Totusi AlateiBasarab cu ostile sale
si cele aliate din Transilvania l-au urmarit dincolo de hotarul Trii Romanesti, In timpul acestei retrageri avind loe i untle ciocniri. Muntenii
transilvanenii au provocat atunci distrugeri In sudul Moldovei pina
In tinutul Tecuci 463. De relinut, ea in oastea munteanit-transilvana se

afla si Ion Movilii, pretendentul, tare a incercat s atraga de partea


sa pe unii din boierii lui Vasile Lupu, dar fara succes 464.
468 DRH, A, XX, p. 198; XXII, p. 202.
466 Arh. St. Buc., 1 oeumente istoriee, MCDXXXI-6.
460 lorga, Istoria, VI, p. 63.
va T.
0-.
p cit . , p. 100.

462 Costin, p. 113-115.


463 Radu Popescu, p. 102.
464 Iorga, Studii fi documente, IV, p. CLXXX1XCXG, 203-208. Rclatarile cele mai

con cludente privind aceasta carnpanie a lui Vasile Lupu In l'ara Romaneasca provin din
cronicile lui Stoica Ludescu, Radu Popescu i lliron Costin, care nu numai ca nu secontra7ic,

dar se si completeaza. De exemplu cronicaru/ moldovean adauga di hotrirea pasii de Silistra


de a ordona lui Vasile Lupu sa se opreasca din campanie ar fi datorita darurilor facute de Alatei
13a sarab Inaltului dregator olomi n (Ccstin, . b . ,t riN este stirile externe, provin de la
per soane care s-au aflat depatie de loLul Li di. wit au sa se infrunte cele doua armate si de
aceea ele contin multe erori, de exemplu G. Kraus dateaza campania In 1636 (op. cit., p. 97);
N. Stoicescu( in Matei Basara, p. 147-154) fruir o ar6tmentare stufoasa cauta sa convingd

www.dacoromanica.ro

133

Dupg esecul actiunii sale, Vasile Lupu a egutat sg schimbe raportul de fortg din spatiul carpato-dungrean in favoarea sa, pe calea unor
negocien i diplomatice la Alba Iulia. In acest sens o solie a sa, a fost
trimis' in iarna anului 1637 1638 la curtea lui Gheorghe Itlc6czi I
cu propunerea incheierii unui tratat de aliantg cu principele Transilvaniei488. Acesta nu s-a argtat surprins de oferta ce i se Meuse, dar interesat s restabileascg linistea la hotarul tgrii sale fiind mai mult
atras de evenimentele care aveau loe in Boemia, vecing cu Ungaria superioarg, unde se desfkurau luptele dintre imperiali i suedezi 466 - a
fost de acord cu incheierea tratatului solicitat precum i en un aranjament politic cu Matei Basarab, pentru a se reveni la un climat de pace
intre cele trei tgri romnesti. ligspunzind soliei primite, el a trimis la
Iasi si la Tirgoviste pe unii din consilierii sgi, care tiny de citeva luni
au desfkurat o vie activitate diplomaticg, la captul creia s-a incheiat
la Iasi (29 septembrie 1638), prin intermediul lui Acatiu Barciai si al
lui Toma Bassa, un tratat de aliantg moldo-transilvan. Tratatul in sine
cuprindea dou acte : unul Incheiat intre Vasile Lupu i Gheorghe Itk6czi 1 467, celglalt fiind un act de credint al marilor dreggtori moldoveni i al mitropolitului Varlaam dat principelui Transilvaniei. Dup
aproape o lung, a fost reinnoit tratatul de aliant munteano-transilvan
din 1635 468, care prevedea printre altele plata unui tribut de 5 000 florini de egtre Matei Basarab principelui Transilvaniei. S-a elaborat ti un
proiect de tratat de pace moldo-muntean, dar pretentille lui Vasile Lupii
de a i se plti despggubiri de ditre Matei Basarab pentru distrugerile
din sudul Moldovei fgcute in toamna anului 1637 au fost respinse i tratatul n-a mai fost semnat. Cu toate acestea, cele doug tratate de pace
bilaterale erau deajuns pentru a restabili momentan pacea intre cele
trei tri romnesti, de vreme ce prietenii prietenilor unuia din principi
erau i prietenii celuilalt i dusmanii unuia trebuiau sit fie si dusmanii
celuilalt. Oricum, tratatul moldo-transilvgnean prevedea ca Vasile Lupu
sg nu atace pe Matei Basarab fr stirea lui Gheorghe Rkelezi I.
In gindirea politicg, a lui Vasile Lupu incheierea tratatului de pace
cu principele Transilvaniei tratat pe care era hotgrit chiar de la Ineeput s nu-1 respecte a insemnat obtinerea unui rggaz util pentru o
mai bung pregittire a noii sale tentative de a infgptui planul de uniune
dinasticg, intre Moldova si Tara Ilomneaseg,468. Dar dacg actiunea sa
din 1637 fusese mai degrabg un complot impotriva lui Matei Basarab,
a doua incereare trebuia sg fie mai bine pregtitg, pentru a avea sanse
s deving, o realitate.
PC cititor cA despre aceast campanie cronicile romAnesti nu stiu prea multe lucruri", dar e

mai multe stiri s-ar afla In izvoarele strdine. In realitate Itirile externe ajutA pe autor O.
fac numai consideratii, uneori inutile, pe marginea acestei campanil, iar cele interne, pe
care le considera neelocvente, dseterminA de fapt concluziile care corespund adevrului privind

aceast campanie si anume e In toamna anului 1637 nu s-a ajuns de fapt la o confruntare
Intre stile lui Vasile Lupu si Matei Basarab, deoarece armata domnului Moldovei s-a retras
Inainte de confruntare, silitA de ordinul pasel din Silistra ; In schimb oastea Moldove1 a fost
urmrit de aceea a Tdrii Romnesti chiar dincolo de Siret, Ora In tinutul Tecuciului, ceca ce
a provocat pagube importante In partea de sud a Moldovei.
466 Hurmuzaki, INV, part. 2, P. 1 043.
466 Iorga, Istoria, VI, p. 68.
467 Veress, Documente, X, p. 40-43, 52-56.
468 Iorga, Studii fi documente, 1V, p. 209-210.
444 Idem, lstoria, VI, p. 70.

134

www.dacoromanica.ro

De aceea, pregtirile sale au inceput din timp i a-u fost fcute


mai temeinic. Astfel, in primilvara anului 1639 el a promis mai intli lui
Gheorghe

akczi I plata unei sume de 10 000 florini anual *i *ase cai, cam

confirmare a tratatului din 1638; apoi a incercat s obtin neutralizarea Poloniei. In acelmi timp emisarii s5.i au fost trimi*i la Constanti-

nopol, unde impreun eu capuchehaiaua sa, 1-au convins pe marele vizir


Kara Mustafa pap, s" obtin, din partea sultanului mazilirca lui Matei
Baaarab, pe de o parte, iar pe de alta numirea fiului si loan, ca domn

In Moldova, Vasile Lupu mmind s, condua apoi ambele Principate,

fiul su fiind minor. Si cum marele dreg-A-tor otoman nu fcea nimic din
sentimentalism, domnul Moldovei a fost obligat pentru aceste servicii
plteascit haraciul pentru ambele principate, impreun cu un supliment
de 100 000 talen, pe ling, faptul c marelui vizir i revenea un bac*i* de
10 000 talen, iar sultanului un dar de 50 000 taleri 47.
Mazilirea lui Matei Basarab, hotrit la 2 noiembrie 1639, urma s

fie pus in aplicare de un trimis al Inaltei Porti, iar in caz de refuz al


domnului muntean o armat, moldo-otoman -alma s intervin contra
acestuia ; i pentru ca actiunea s reuvase, Polonia *i Austria fuseserl

avertizate s nu intervin, pentru domnul Trii Romne*ti 47i. De*i aceste


tratative fuseser purtate Iii tain,ele au fost totu*i cunoscute in cercurile
diplomatice constantinopolitane. Intr-un raport venetian din 13 noiembrie
1639 se mentiona c Vasile Lupu intentiona s uneasc tara sa cu Va-

lahia" (per unir quei principati di Valachia e di Moldavia) *i c fiul


su fusese numit domn 472.

Avind sprijinul Inaltei Porti, al sultanului ehiar, Vasile Lupu a

atutat

pun planul in aplicare i sigur a, de data aceasta reu*ita sa va


fi deplin *i-a confectionat *i un sigiliu care-1 prezenta ca domn al celor
dou, Principate, i chiar a inceput s semneze hrisoave cu aceast titulatur : Io Vasilie vaivoda, i gospod zemle Moldavskoi i Vlahiskoi" 473.
In astfel de irnprejuriiii, Matei Basarab s-a dovedit a fi in acelmi
timp un diplomat de seamil, *i un destoinic comandant de o*ti. La vestea
Ca a fost mazilit, a luat msmi extraordinare pentru
salva tronul.
Cronicarul turc Sarih-iil Manaroglu Ahmed, contemporan cu aceste eve-

nimente, relateaz in cronica sa c atunei domnul muntean ar fi fost

sfAtuit de Silandar pa*a Mustafa, candidat la functia de mare -vizir,


nu accepte mazilirea i totodat s ceara sultanului sS revin asupra
hotririi, avind in aeest scop i sprijinul 0;074. Se spune c, dmnnul
apra tronul,
muntean a incercat sS pltease, 50 000 florini pentru
dar adversarul sau ci*tigase de partea sa pe toti aceia care puteau s,-1
ajute475. Drept urmare, acesta a dat porunc s, fie executat capugiul
care adusese firmanul de mazilire476, apoi a convins pe boierii si SS expe-

dieze la Constantinopol un memoriu in care s afirme c sint multumiti de domnul lar *i totodat, sS avertizeze pe sultan e, dad, vrea
47 I. Lupas, Inceputut domniei, p. 14; Iorga, Studii fi documente, IV, p. 211.
471 T. Gemil, op. cit., p. 104.

475 Hurmuzaki, VIII, p. 484.


478 Arh. St. Buc., Ep. Hui, XIII-12, 13; Velichi, op. cit., p. 101-103.
474 M. Guboglu, Crestomalie lured. lzuoare naralive priuind istoria Europei orientate

centrale, Bucure.,ti, 1978, p. 603-604.

475 T. Gemil, op. cit., p. 104.

4Z6 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 142; Iorga, Studii Fi documente, IV, p. 211.

www.dacoromanica.ro

135

s-1 schimbe din domnie pe Matei Basarab, ei vor aecepta pe oricine,


cu exceptia lui Vasile Lupu. Lupu, prin tirania sa se seria in acest
memoriu ,a adus o tar ea Moldova in asa hal i in asa stare E. . . I
dac o grmad de robi srmani ai si [ai sultanului n.n.f se vor bucura de coneluzia solicitudinii si a strdaniei pentru iesirea din aceast
prpastie atunci, noi eu totii ne vom prsi patria noastr si impreun
cu copiii i nevestele noastre vom lucra Mea niel o sovire sau ingrijorare. .

Fig. 21
Pecetea inelara
a lui Vasile Lupu, din 1639,

pe care sint gravate ste-

rnele unite ale Moldovei

prii RomAnesti.

In aeelasi timp, donmul muntean ,d-a pregtit aimata eerind ajutor i de la Gheorghe Ralc6czi I, potrivit tratatelor anterior ineheiate 478
Ajutorul ateptat ins n-a sosit. Principele Transilvaniei a incercat
s neg 'cieze incheierea pcii dintre cei doi domni i n-a intervenit
conflict de teama Inaltei Porti, aflat In spatele actiunii lui Vasile Lupu 4".

Interven0a, sa in conflict ar fi putut determina propria sa mazilire,


totoclatti ar f i confirmat ex-istenta aliantei dintre Transilvania i Tara
RornAneascl. In schimb, mediind pacea intre cei doi domni aflati in

conflict, el putea trage foloase mai mari si din partea unuia si a altuia.
Oastca condusi de Vasile Lupu, ptru.nzind in Tara Romanease,
a fost nfrnt de ce% muntean la Nenisori (noiembrie 1639). Stoica
Ludeseu afirmi in cronica sa c multi, in acel ritizboi au czut de sabie,
cit de abia au sciipat Vasilie vod cu putini oameni, in Brila" 480 Printi e cei luati plizonieri de ciltre munteni s-a aflat i imbrohorul care adusese steagul de domnie pentru Vasile Lupu, ea domn al Trii Romnesti,
si pentru loan, fial acestuia, ea domn al Moldovei481. Georg Kraus, croA. Decei, op. cit., p. 67 68.
478

Documente, X, p. 65-69.

479 Ilurmu7aki, XV, part. 2, p. 1 09; C. Sorban, Relafiile politice dintre fdrile romdne la

rniflocul se.olului al XVII-lea, in RI, 11, 1978, p. 1948.


4" Istoria Tarli Itomdnesti, p. 107; Costin, p. 116.
491I. Sirbu, Mate vodd Basarab ausivartige Beziehungen 1632-1654 (zur Geschichte
des europischen Orients), Leipzig, 1899, p. 167; Iorga, Istoria, VI, p. 72.

136

www.dacoromanica.ro

nicarul sas, prezinta evenimentul in mod eronat ea avind loc in


1636, in schimb la el se intilnesc uncle date pe care nu le intilnim la
alte izvoare contemrorane. Astfel, el aratil ell la aceast6 campanie
luat parte si 15 C00 tiltan482 alilturi de oastea lui Vasile Lupu; intre
trupele celor doi adversan, a-u a-Nut loe hartuieli timp de einci zile",
dup care oastea munteanil a atacat pe neasteptate, cu doug, ceasmi
inainte de a se face
ceea ce coneordil cu afinnatia cronicarului
otoman Kiatip Celebi 483 Totodat, cionica lui G. Kraus arat, e el
(adie donmul Tii Romiinesti n.n.) ucise mult, oaste, in cea mai
mare parte Ultaii, si lui toate carele cu bagaje i cele cu aime
laolaltil cu multe alte bunuri, mire care pahmele de argint pentru
baut, talerele si blidele, toate de argint, 'mecum si un covor brodat cu
aur, eu pietre pretioase pe care obisnuia Lupu
facit rug5ciunile, apreciat la o valoare de 10 000 15 000 de talen" 484. Infringerea lui
Vasile Lupu in Tara Rcmilneaseit a fost viu comentatil in cOrespondenta

diplomatici europeaml, in unele foi volante imprimate cu acest prilej


si in presa remii. Evenimentele au fost cunoscute deopotrill la Constantinopol, in Polonia i in Germania 485

Vasile Lupu si-a dat seama, dura consumarea erizei politice din
1639, cA de fai t neutralitatea lui Ghcorghe ItAkelczi I 11 seutise de a
se afla concomitent in fata a doi adversari. De aceea, in prinavara anului 1640, reluind legriturile cu acesta, el a Willis la Alba Idlia o solie
de pace, pin ruda sa Torna Cantacuzino, mare stolnie, si Andrei Plaxtos,pentru a se transmite bunele sale intentii fati de principele TransilNaniei 486 si dorinta sa de a incepe negocien de pace cu Natei Basarab.
Aceastil manifestare a dcmnului Aloldovei, eme mnturisea dorinI a sa de a restabili pacea in spatiul carpato-duniirean, a determinat pe
donmul pill Romilnesti sit renunte la campania de represalii impotriva
adversarului siiu, mai ales ci Gheoighe InkOczi I dovedise a nu-1 ajuta in aceasta privintil. In schimb, Vasile Lupu a intuit cii Polonia, a
asigurase pIni atunci, putea
rei neutralitate
foloseasca si in
viitor ea aliatil (lac& va incerca sit se faa, util aeestei tari. Demnul era
eonstient de locul important pe care 11 ocupa Moldova in contextul relatiilor internationale europene, precum si de situatia lui de favorit al
Inaltei Porti.

Prilejul i s-a ofent eind a negociat pe linga cercana polon elibermea unui agent turc de natiune gleae, arestat pe chid strilbtitea
teritmiul acestei titri in drum spre Moscova. In realitate, aeesta ducea

tarului Mihail FeodoroVici Romarrov mesajul de bunil vecintitate al noului sultan Ibrahim J487 i fusese eonfundat cu un spien. Demnul Moldovei, dei incA nu prezenta deplina ineredere ceremilor rolitiee polone,
fapt pentru care chiar i in 1640 ele cereau pin solii_trimisi la Constantinopol mazilirea sa, n-a ineetPt si intervinrentruameliorarea relatiilor
polono-otomane, deteriorate din cauza ntihii ectiltii Kodak de la frontiera dintre cele douil maxi state earl:Ter& 488
4'32 G. Kraus, op. cit., p. 96; 'storm ritrii L^mdnegi, p. 107; A D. Xenopol, Istoria, VII,

p. 33 si nota 6.

483 M. Guboglu, Cronici tzirceti, p. 95.


484 G. Kraus, op. cit., p. 97.
488 Ilurmuzaki, IV, part. 2, p. 508-510 ; Veress, Documente, X, p. 68-69.
488 Veress, Documente, X, p. 75-76.
487 Hurrnuzaki, Fragmente, p. 147.
488 r. Cenail, op. cit., p. 107.

137

www.dacoromanica.ro

Vasile Lupu, initiat in evolutia relatiilor internationale In a,ceast


parte a continentului, a tinut seama In realizarea planurilor sale politice
nu numai de politica Poloniei faa de Imperiul otoman ci si de a,ceea
Rusiei, ale ciirei frontiere sudice erau deseori Incillcate de ttarii crim.leni, aliatii Inaltei Porti. Din 1637 cInd cazacii de la Don, protejati de

tarul rus, ocupaser prin surprindere cetatea Azov si o sapineau de


citiva ani cu toate incercrile intreprinse de otomani de a o redobindi,
situatia politic din nordul Mrii de Azov devenise critic i ameninta
s, provoace ruperea relatiilor dintre cele dou mari state, deoarece monopolul de navigatie otoman in Marea Neaga era amenintat. De altfel,
relatiile culturale ale domnului Moldovei cu tarul rus, initiate aproape
de la inceputul domniei 489, au cptat treptat un pronuntat caracter politic de vreme ce in corespondenta Intretinua intre cele dou prti se
intilnesc am'nunte cu privire la campaniile otomane In Persia si Mesopotamia, precum i date noi privind evolutia politicii Inaltei Porti fat4
de Republica Venetia49. Mai mult, domnul Moldovei a ajutat la un moment dat pe tarul rus Mihail Feodorovici s, Inlture pe un pretendent
la tron, un anume Simion Vasilievici Suiski, care se da drept fiul tarului Vasili Ivanovici uiski, refugiat din Polonia In Moldova si apoi extrdat In Rusia 491.

Interesul pentru aceast parte a teritoriului european. al Imperiului

otoman a sporit dupg, moartea lui Murad al IV-lea (febr. 1640) cind
noul sultan, Ibrahim I, a hotrit cu sosise momentul s redobindeascl
Azovul pe calea unei campanii militare de mare anvergua, fapt care a

agravat si mai mult relatiile ruso-otomane. De data aceasta domnul Moldovei l-a informat pe tarul rus cu cea mai mare regularitate asupra msurilor luate de otomani privind campania, proiectat. Astfel, prin scrisorile sale s-a aflat la Moscova cu otomanii pregiltiser o flot de 55
galere mari si 120 galioane miei, pline cu trupe, care au navigat de la
Constantinopol la Azov timp de 22 zile ; acestor trupe li se alturaser
multi atari criMleni492. Alte izvoare ins spun cu ar fi fost numai 33.
galere mari, avind la bord elteva mii de ieniceri i spahii 493.
Dup, cum se stie, In primvara, anului 1641 campania otomanii,
contra Azovului, aprat de 5 500 cazaci de la Don (din care 800 femei),
la care au participat al:a-burl de otomani 6 000 ostasi din cele dou Prin-

cipate romne494 s-a Incheiat cu un mare esec. Dintr-o declaratie a


unui agent al lui Vasile Lupu, fcut la Moscova, rezult, c5, In timpul
luptelor de la Azov au sosit la Constantinopol 28 galere pline cu ostasi
ueisi i aniti adusi de pe dmpul de lupa i cu turcii din Tarigrad se
aflau In mare jale".
Ulterior, aveau s Inceap negocien i de pace intre Moscova si Cons-

tantinopol, agentii rusi strbtind In acest scop Polonia i Moldova, in


vara aceluiasi an. Concomitent cu stirile privind pregairile de pace Intre
489 Retafitle, II, p. 18-28, 37-38; Mbl. Acad., Documente foto, XXII-6.
sso Relafiile, II, p. 37-38; Bibl. Acad., ms. 5 244, f. 43, 49, 143.
491 Relajiile, II, p. 38-40, 141-144; Arh. St. Bue., Microfilme U.R.S.S., rola 2,
612-616, 622-623, 626-627; Veress, Documente, X, p. 95.
492 Retaliite, II, p. 54.
498 I. Hammer, Histoire de l'Empire ottoman, II, Paris, 1844, p. 505.
tr4 Iorga, StUflii fi documente, IV, p. CGV; Hurmuzald, IV, part. 1, p. 665.

138

www.dacoromanica.ro

cele doua mari puteri vecine cu Moldova, Vasile Lupa a transmis si al-

tele privind starea interna din Imperiul otoman i as, destul de precarg 495.

In angl urmator, 1642, noua campanie proiectata in acelasi scop de


otornani s-ar fi incheiat cu un nou dezastru daca domnul Moldovei

des-

pre care se stia ca se afla in bune relatii cu tarul Moscovei n-ar fi


acceptat misiunea de pace din partea sultanului, pe linga tarul Mihail

Feodorovici, de a intrerupe ajutrul militar acordat cazacilor de la Don,


aparittorii Azovului 496. E greu de stiut daca la sugestia venita de la Iasi
sau din initiativa marelui vizir Kara Mustafa pasa, cu acest prilej i s-a
promis lui Vasile Lupu e in caz Qe succes el va obtine firman ea domn
In amindouil, Piincipatele romane. Vizirul Mustafa pasa i-a scris voievodului Moldovei Vasile, fitgaduindu-i ca va fi stapin pina la moarte in
Moldova kl i Muntenia, in amindouil, aceste tari, daca Il va impilea pe sultanul turcesc cu imparatul Moscovei, ea s traiaseil in prietenie i dragoste i intelegere, dupil cum au trait sultanii turcesti de mad' inainte in
prietenie i dragoste cu imparatul Moscovei i ca impilratul sab dispunil.

ca Azovul sa fie inapoiat sultanului turcesc", avea sa declare solul

moldovean Atanasie Ioan la Departamentul solilor din capitala Rusiei 497.


Rolul de mediator intre curtea din Moscova i cea din Constanti-

nopol era un prilej in plus pentiu Vasile Lupa de a-si dovedi pozitia sa
conseeventa de a sprijni politica externa otomana. Drept urmar'e timp
de aproape un an orasul Iasi a fost locul de trecere si de popas pentru
agentii care purtau cu ei scrisori adresate fie sultanului, fie tarului rus
-oentru restabilirea pacii intre popoarele ion. Dupa, palerea unor contemporani, domnul Moldovei ar fi grabit succesul medierii in care se anga;lase prin eheltuirea unor sume mari de bani, insotite de pretioase daruri
theute tarului rus 499. In final succesul mediatorului a fost deplin, tarul
Mihail Feodorovici s-a hotilrit sit inceteze ajutorul pentru cazacii asediati
in cetatea Azov si drept urmare le-a trimis acestora porunea sil predea
orasul fara vilrsare de singe, ei nefiind destul de tali ea sit se poatil apara
intr-insul, arillind apoi cit vrea de acum inainte sit triliascg in pace cu
otomanii i ca va trimite si sol pentru aceasta la Constantinopol499.
Dar evacuarea cetatii (in vara anului 1642) era numai primul pag
pentru normalizarea rela,tiilor politice dintre Rusia i malta Poarta, iar
medierea efectuata de Vasile Lupu trebuia sa continue pina la incheierea unui nou tratat de pace intre cele doua state. In acest scop avea
ving, la Iasi (noiembrie 1642) si trimisul rus A.L. Nasciokin, care a conferit cu Vasile Lupa in mai multe rinduri in aceasta problem', discutind
intre altele pozitia tatarilor crimleni si a coroanei polone in noile conditii internalionale din zong59. In timpul acestor negocien i domnul Moldovei 8-a dovedit indi, o daU, a fi un abil diplomat, care si-a folosit ta-

lentul pentru rezolvarea cu succes a misiunii primite din partea /naltei


Porti. In schimb, marele vizir nu numai ca nu si-a onorat promisiunea
facuta fata de Vasile Lui u, dar n-a acceptat nici acoldarea domniei pe
495 Reigate, II p. 59-60, 62 69, 73.

498 Hurmuzaki, Fragmente, p. 152-153; I. Sirbu, op. cit., p. 196; Tr. Ionescu-Niscov,
A. Constantinescu, op. cit., p. 16-17.
49? Reigate, II, P. 74-75.

498 Hurmuzaki, 111, part. 1, p. 515-517; murga, Studii i documente, IV, p. C.C,V ; XXIII,

p. 208-209.

499 Iorga, Saida i docum nte, XXIII, p. 210-214.


500 Reigate, II, p. 88-91 ; I. Nistor, Noi contribgii la relgiite dintre Aloldova

Ucraina,

In AARMSI, tom. XIII, 1933, p. 15; Cdtatori sit-dint, V, p. 623-626.

139

www.dacoromanica.ro

viat in Moldova601. Vizirul i-a dat de inteles totusi c aceasta se va realiza la o data mai indepartata62, lar ca rasplata a priinit numai cuvinte
de laud& Insotite de unele daruri. Cit priveste confirmarea sa In scaunul
Moldovei (decembrie 1642) Mienta data cu a lui Matei Basarab, aceasta fusese insotita de darurile in bani traditionale trimise la malta Poarta,
primul pltind 44 000 reali, iar al doilea 60 000 reali"3.

Cum era si de asteptat rsplata" primit din partea Inaltei Porti

pentru serviciile mari aduse acesteia In. problema Azovului a dezamagit


profund pe domnul Moldovei, tinind seama ci timp de aproape un dece-

niu de cind ocupa tronul -phi, el dovedise din plin devotamentul su


pentru puterea suzerana i pentru aceasta credea e& e indrepttit
primeasca mult mai mult, iar ceea ce obtinuse i se parea mult prea

putin. Astfel de ginduri desigur c'a 1-au cuprins pe acesta cind la inceputul anului 1643 i s-a cerut din partea marelui vizir s insiftease pe otomani Intr-o campanie contra Transilvaniei i Poloniei, menita sa prein-

timpine un atac impotriva Principatelor romne64. Atunci el a gasit


prilejul s'A expuna intr-o scrisoare (14 ianuarie 1643) aclresat, marelui
vizir rostul politicii promovat de el timp de aproape doua decenii (adic.& din vremea cind era mare dregator) in sprijinul Inaltei Porti i sa
arate eit de devotat fusese pina atunci fa, de aceasta.
Cuprinsul acestei scrisori, cunoscut in literatura istoric& inca din
secolul trecut, este o adevarata mrturie a convingerilor sale politice
incepind din anii 1619 1620, de cind se manifestase fatis ea adversar
al Poloniei si al tuturor acelora care trecuser, de partea ei (Gaspar Gratiani, Miron Barnovschi). Vasile Lupu spune apoi cit i daduse silinta
sa medieze cu succes conflictele Inaltei Porti fie cu Polonia, fie en Rusia.

Totodata el promitea s ridice Rusia Impotriva Poloniei, in aliant cu


cazacii zaporojeni, cu ttarii crimleni i separat impotriva Transilvaniei
pe otomani, aliati cu tatarii crimleni i cu romhnii din. spatiul carpatodunarean. In aceeasi scrisoare el mai declara marelui vizir ea desi In
trecut nu i se satisfacuse cererea de a se da domnia muntean fratelui
su (Gavriil hatmanul, n.n.) i nici ginerelui sau, totusi el rmasese credincios haltei Porti. Dupa prerea noastr aceste rinduri fac parte dintr-o ultim declaratie de devotament a domnului Moldovei faill de puterea suzeran, deoarece In. anii care au urmat politica sa externa a luat
treptat o alta directie, opus a celei de pina atunci. De retinut ea In aceasi scrisoare Vasile Lupu afirma ca era un bu.n cunoscator al realitatilor
social-politice din Transilvania, in sensul e mata ea In aceasta tara mai
mult de o treime din locuitori erau rom&ni, ca i cei din celelalte dona
tari roralnesti vecino, si &A aesti rom%ni aveau conditia juritlica a tranilor dependenti 505.

Prima rea3tie a sa, ea urraare a neraultumirilor avute din partea


Inaltei Porti si care dezvAluie o laturamii putin cunoscuta a gindiril
sale politice, a fost elaborarea proiectului unei aliente matriraoniale CR
801 T. Goit'l, op. cit., p. 110.
8" C. 53rbxn, Mcdierea cogrlictelor intenativiale e1-e tropsne de cifre domiii 11291dosei
In secolal al XV 1.1-lex, la val. S Lb sem 121 fui Clio. On zJLI un/. .51. Pasea, Cluj, 1974, p.
594-595.
Hurmuzaki, W, part. 2, p. 520, 523.
sot T. Gamil, op. cit., p. 118.

Hurmazaki, W, part-1, p. 669.

140

www.dacoromanica.ro

o mare familie polona, prin casatoria fiicei sale Maria eu Janus Radziceea ce a insemnat un act de curaj din partea domnului Moldovei,
svind in vedere schimbatoarele si nesigurele relatii polono-otomane. in
cele mai numerose cazuri o astfe'l de alianta matrimonial a avea i semnificatie politicl, ceca ce insemna c Vasile Lupu urmarea ca in viitor
s, dea o nou direetie politicii sale externe.
Dindu-si seama de importanta acestei hotariri el a cerut mai intii
Tarerea principalilor si colaboratori din sfatul domnesc. Dupa marturia
lui Miron Costin proiectul pus in discutie a produs o adevilrata scindare
rindul acestora, i anurne unii ca Toma Cantacuzino, marele vornic
de Tara de Sus, si Iordache Cantacuzino, fratele sau,, marele vistier,

legati mai mult de interesele otomane, au fost impotriva, in timp ce


ca Toderascu Ioanoviei, marele logofllt, i Gheorghe Ghica, marele

vornic de Tara de
adepti ai unei politici externe independente de
otomani, au sprijintJos'
intentia domnului56. Dar dei domnul era hotarit
dea curs acestui proiect, ale carui rezultate le Intrevedea ea favorabile pentru desprinderea in viitor a tarii sale de sub dorninatia otomana,
el si-a dat seama ea singur nu o poate realiza. i in acest scop s-a adresat lui Gheorghe Rakczi I, prineipele Transilvaniei, pe eare-1 stia in
loarte bune rela,tii cu Curtea din Varsovia. Asa, se face ca, foarte emind
4a solie transilvan', avea sI villa la Iasi pentru a se informa asupra celar
prnuite de domn in privinta casatoriei fiicei sale cu printul Janus
palatinul Lituaniei56, dupa care s-au purtat negocien i la Alba Iulia si Varsovia in acelasi Bens. In fine domnul Moldovei
trebuit
demersuri si la Constantinopol peritru a avea aprobarea sultanului.
In capitala Imperiului otoman tratativele au fost duse e capucheIaialele Moldovei si Transilvaniei si au fost incununate cu succes numai
s5fac'

dupa ce Vasile Lupu a avansat marelui -vizir daruri in bani de circa

-300 000 talen i 508 inainte de a-si da consimtmintul la aceastil casatorie,

sultanul Ibrahim I 1-a chemat la sine pe donmul Moldovei pentru a-i


explica personal de ce dorea sa se realizeze acest proiect tocmai intr-un

raoment in care relatiile polono-otomane nu erau bune. Cunoscind substratul unei astfel de invitatii, care deseori sfirsea tragic, el a refuzat
mearga in fata sultanului, dar a declarat trimisului acestuia ca nu se
considera cu nimic vinovat fata de puterea suzerana, dar ca prefera
Infrunte 50 000 de ostasi turci, cleat sa, fie dat pe mina unui calau 56.
A.poi expediind noi daruri sultanului pentru a suplini lipsa sa, el a ob-tinut pina la urma aprobarea de care avea nevoie.
In perioada in care solia transilvanil condusa de Aeatiu Barcsai
sosea la Iasi (toainna 1643) pentru a negocia perfectarea aliantei matiimoniale dintre familia lui Vasile Lupu si familia polona, Radziwill,
lui Gheorghe Rak6czi I a pus si problema incheierii unui tratat
de pace intre domnul Tarii Romanesti i domnul Moldovei, pentru normalizarea relatiilor dintre cele doua tari. Convorbirile purtate aveau
ajunga la, un moment dat in impas deoarece ultimul pusese o serie de
conditii inacceptabile, de exemplu : plata de &are Matei Basarab a unor
despagubiri de razboi In valoare de 15 000 talen, la care se mai adaugau
restituirea grin.elor i averilor distruse de munten1 sau jefuite in tinutuCostin, p. 121.

Veress, Documente, X, p.156-158, 168-171.


5.5 !indent, X, p. 166; CcIldtori strdini, V, p. 130.

linrmuzaki, Fragmente, p. 175 .

141

www.dacoromanica.ro

rile Putna i Tecuci, repararea pa,a-ubelor facute, in fine, alungaiea, de la,


Curtea princiara munteanh a unor boieri moldoveni refugiati sub pro_
tectia doznnului. Aceste negocien au durat mai multe luni, pina cind cei
doi dot-rani au aceeptat incheierea unui tratat de pace in primavara, anului 1644. In lama aceluiasi an, Vasile Lupu primea din partea lui Matei

Basarab o propunere pentru restabilirea peii generale intre tarile lor,


In 8ensu1 ca la Focsani, oral de hotar, sa se intilnewca intr-un cadru
festiv delega,tii de mari boieri din- ambele parti, pentru a elabora si seal-

na un legamint de buna venatate.


Vasile Lupu a acceptat in principiu oferta vecinului su muntean,dar a cerut mai intii unele amanunte i anurne eu privhe la per FOana

rangul dregatorilor munteni din delegatie, pentru ea, afirma el, trebuiau
fie de ambele parti persoane eu dregatorai similare la fel oameni asemil-

natori" 51. Dupa cum se stie, intilnirea a avut loe nu la Focsani ci la


Tirgoviste, iar din delegatia Moldovei a facut parte atunci insusi mitropolitul Varlaam, care a avut prilejul
intilneasea pe boierul invatat
si diplomat totodata Udriste Ni-o-turel, mare logofat i cumnatul donmului

muntean 5z'.

Normalizarea relatiilor dintre Moldova si Tara Romaneasca, cu sprijinul principelui Transilvaniei, a avut loe intr-un moment in care cele trei
tari romne s-au aflat in situatia sa coopereze pe cale militara intr-un conflict european care dura de douil, decenii i anume in Rzboiul de 30 de
ani. Conditiile in care a avut loe aeeasta colaborare sint bine cunoscute.
Inca din vara anului 1642 sosise in Transilvania o solie suedeza alchtuita
din doi colonel cu misiunea de a-1 con tinge pe Gheorghe Raluezi I sa adere

la Liga protestanta impotriva impeiialilor. Misiunea aeestora s-a incheiat


cu succes prin semnarea, in aprilie 1643, a tratatului de alianta, ratificat

In toamna aceluiasi an de generalul Iorstenson, comandantul trupelor


suedeze din Germania, in numele reginei Cristina Augusta 512.
Drept urmare principele Transilvaniei a facut cunoscut faptul atit
lui Vasile Lupu cIt i lui Matei Basarab, partenerii sal din confederatia
reinnoita cu citiva ani mai inainte. Stirea adusa la Iasi de Acatiu Barcsai
a fost insotita de cererea ca Moldova sa participe cu un contingent de
trupe alaturi de armata transilvana in campania in curs de pregatire
contra Casei de Habsburg.
Dei prin agentii si Vasile Lupu aflase de existenta unui tratat de
alianta tare principele Transilvaniei, Suedia i Franta indreptat contra
imperialilor, el si-a exprimat mirarea, in fata lui Acatiu Barcsai in legatura cu natura misiunii sale dupa marturiale unui martor ocular
prin cuvintele secretul dvs. este de necrezut", prin aceasta voind sa
arate ca n-ar fi stiut nimie in prealabi1513. In cursul negocierilor, domnul

a acceptat cererea ce i se Meuse, dar cu anumite conditii i anume sa


aiba sprijinul diplomatit al principelui Transilvaniei pentru obtinerea
a,probarii din partea sultanului privind casatoria proiectata a fiicei sale
Maria cu printul Janus Radziwill. Cind lucrurile au fost perfectatel
Gheorghe Itakeiczi I a cerut sultanului consimtamintul sau pentru a Intre-Veress, Documente, X, p. 152, 163-164.

an GlIori striiini, V, p. 306; Iorga, Istoria, VI, p. 121; I. Strbu, op. cit., p. 224
610 Iorga, Studii si documente, IV, p. CC,VII; G. Kraus, op. cit., p. 108.
als Ibidem, p. CCVIII i nota 5.

142
www.dacoromanica.ro

-prinde campania contra Austriei. intrucil nalta Poartii urmiirea slitbirea


acestei mari puteri em ene, care o impiedica sit inainteze spre centrul
contincniului, este de laoPsine brteles cit aprobarea a fost obtinutit destul
de u.,or, In (1(4,embrie acelasi an 514. in acest fel Vasile Lui u era implicat
"

41i

rff-th-

JII

4"" "f44,4,
ft,

Fig. 22 Janus Hadziwill, gravurii din sec. al XVII-lea.


5" T. Gemil, op. cit., p. 114-115; I. Sirbu, op. cit., p. 213.
143

www.dacoromanica.ro

in acest r5zboi european pe baza unui tratat de alia,nt5 Incheiat Cu princi-

pele Tra.nsilvaniei caruia ins5, dir colo de aceast. ?liantA. la porunca


tntltei Porti, a trebuit s-i tiimi un contingent de trupe 515.
in campania armatelur coalizate ale celor trei tii romilne, Inceputl
In primiivara anului 1644, aportul donmului Moldovei a fost mai mult
deoarec,e contingentul trimis de acesta era de numai 900-1000
ostasi, fat5 de cei 30 000 citi oxea princirele Transilvaniei ki de cei i 000.
ostasi munteni (desi sultanul poruncise ca fiecare din cei doi domni s5,
ridice cite o oaste de 2 000 oameni) 516 Mai mult, cooperarea

a durat numai eiteva luni, fr5 ea oWe


militarmoldo-munteano-tiansilvan

lui Matei Basarab i Vasile Lupu s5 fi luat parte la vreo batalie deoarece,
la porunca sultanului Ibrahim I, cei doi domni au fost nevoiti s5-si retragh
contingentele din zona operatiilor militare, ea urmare a schimbArii optieii
Inaltei Porti fat, de acest r5zboi, spre marea satisfactie a imperialilor.
Noul turs pe eare-1 luase in primilvara anului 1643 politica externa

a Moldovei si anume apropierea fatil de Polonia, incheierea pcii cu MaLet


Basarab i partieiparea, la Razboiul de 30 de ani este o dovad5 c Vasile
Lupu a procedat la o reconsiderare a relatiitur sale exteine in conformitate
cu interesele sale si ale tdrii pe tare o ccndt cea5A7. Totodat5, el a continuat
s, intreind corespoudent5, diplornatic cu tarul Busiei, cu ambasadorii
Venetiei si Austriei la Con.tant inpol, eu hanul tatarilor crimleni, cu diversi
Inalti demnitaii politici austi ieci. It priveste yozitia sa fal5, de Gheorghe

115k6czi I a luat o intors5tut5, neasteptatl, mai ales dup, ce si-a dat


seama c .acesta nitzuia cu sprijiuul inaltei Porti
subordoneze cele

dota phi romne vecine. Din aceste motive el a zrtclrnicit proiectul unei
chs5torii a fiicei sale Ruxandra cu Sigismund Rlo5czi, fiul lui Gheorghe
ItAk6czi I, i a intensificar legtmile politice cu Habsburgii, dusmanii
declarati ai principelui Transilvanici, in speranta ciL, cu spiijinul lor ar
pun in aplicare programul politic de infAptuire a uniunu
putea
dinastice In tltrile remAne sub propria-i conducere. De altfel, Inc5 din 1643
el informase pe rezidentul aubtriac din Constantinopol de apropiata campanie a ostilor dintriletornane conduse de Gheorghe Rkczi I In Ungaria
superioai, iar In 1644 se oferise Habsbuiplor sui medieze incheiere 'Jaca
Intre ei si prineipele Tiansih.iiei. Domnul Moldovei a-vansase si mai mult
colaborarea sa cu Austria, <Ud a i ropus chiar un plan pentru sprijinirea
lui Moise Sekeli, pretendentul, pentiu a-1 inl5tura pe principele Transilvaniei pe calca unci rhscoale a nobilimii ostile acestuia 5".
Dup normalizarea relat,iilor politice dintie Moldova si Tara Ronulneasea Intre cele douit tri s-a realizat o actiune M'A. precedent, In sensul
domnul muntean a dobindit eu aseutimentul celui moldovean dreptul

sui achizitioneze timp de mai multi ani (1645-1650), prin cumpgrare,


bunuri fun ciare in Moldova, si aceasta la mai putin de un an de la restabilirea pilen. Prima achizitie de acest fel a avut loe In septembrie 1645
cind domnul Trii Romitnesti a cump5rat dou, pilminturi din tinutut

515 V. Alotogna, op. cit., p. 505.


516 Veress, Documente, X, p. 170; Iturmuzaki, Fragmente, p. 172; I. Sirbu, rp. cit.,
p. 213-217; G. Kraus, op. cit., p. 108-109 cu tiri contradictorit privind nunarui oastei muntene trimisii in campante contra imperialilor ;I.Lupa, op. oil., p. 16; G. *incat, op. cit., p..
65

66.

517 T. Gemil, op. cit., p. 115.


515 IIurmuzaki, IV, part. 1, p. 697-698, 700;

C. erban, Relaf ide lui Vasile Lupu Cu,

Austria, p. 171-172.

144

www.dacoromanica.ro

Tulra, la Soveja pe locul Itestilcr din dealul Babei pin la apa

lat de cite 4 priljini de falcie la pretul de 8 ughi (galbeni) de la doi moldoeniDumitru, feciorul lui Bogdan, si Vasile, feciorul lui Ion Fordan" 519
'
In acelasi an a mai achizitionat In Moldova prti din mosia Soveia

cu 100 ughi si o vie in apa Putnei cu 80 talen. In 1646 Matei Basarab


a eumpkat 1 9 par te dintr-un btrin" cu 60 ughi, o parte dintr-un bq ti in" la Soveja, clou5 poiene de fin cu 80 ughi, dou rcti de moaril in apa

Putnei, satul Vit5nesti cu vad de moar, cu 80 ughi, o parte din biltrihul" Sti ulestilor cu 25 ughi, 1/2 din satul Soveja cu, 170 ughi, un s5,1as
de tigani cu 90 ughi. Interesant c toate aceste cumprki de bunuri
funciare de cti e Matei Basarab In sudul Moldovei, in tinutul Putna, au
fost eolith mate de Vasile Lupu, domnul trii, prin hrisovul din 22 mai

1646, in care ge preeiza faptul e, aceste achizitii fuseser Meute de domnul

muutean pentru a fi dilruite mn5stirii Dobromira, din Soveja, numit

ultcricr Soveja, et itor it'd de acesta. De fapt in hrisov se mai arat cii hicasul

existase antericr, dar fusese pidat de toate podoabele si cktile si

bucatele" in timpul eampaniei din 1639 a armatei muntene In sudul Moldovei.

Dupil aceast dat Matei Basarab a avut din nou prilejul sil cumpere
bunur i fundare in Moldova : 3 pogoane de vie la Stroani eu 30 galbeni,
5 pilminturi in dealul Verzii eu 5 galbeni, parte din bittrinul" Ungurenilor
din silistea Soveja in sus pe apa Dobromirului cu 146 galbeni, 1 4 din

mosia Soveja, biltrinul" Itestilor din partea Ungurenilor In sus pe apa


Cirligatci cu 115 ug,la (galbeni), biltrinul" Boganestilor tot din mosia
So eja cu 150 galbeni, b,"trinul" Strulestilor cu 136 1 2 galbeni, mai
multi tigani eu 100 galbeni, 2 1/2 pogoane de vie in dealul Striloani eu
40 galbeni, dou5 pogoane vie si un pogon de telin tot la Striloani, mai sus

de satul Muncelul eu 30 galbeni. Noile achizitii din 1646 au fost apoi

uritiite prin larisov domnesc de Vasile Lupu, la 17 noiembrie 1646. Ca si


In hrisovul din 22 mai 1646 si aici se specified faptul c5, aceste cumprtur i de bunmi fundare Mcute de Matei Basarab erau destinate a fi filcute

danie mandstiiii Soveja, ctitoria domnului muntean. La 17 noiembrie


1646 Vasile Lupu a semnat mcii dou, hrisoave confirmind toate cumpr-

tmile de bunuri funciare achizitionate de Matei Basarab In acel an. De


remai cat, totusi, faptul cii domnul Moldovei arat i alt obiect al acestei
tranzactii i anume pentru frtia noastr, si mane prietesug", adicI pentru

consolidarea pAcii ntie cei doi domni, intre cele doug tri, care erau locuite
de acelasi popor52.
Apropierea dintre cele douit tri este subliniat, si mai mult de Vasile
Lupu in alt hrisov dat lui Matei Basarab, in acelasi scop, la 28 noiembrie

1646, In cuprinsul cuuruja domnului muntean i se atribuie epitetul de

frate" 521.

In anii ce au mmat, ninstirea Dobromirna-Soveja avea sii fie

inzestratil cu noi bunuri materiale de &are Matei Basarab In urma achizitiilor pe care le-a Mcut In continuare in tinutul Putna. Drept mkturie
stau inert 9 zapise din anii 1646-1650 522. Un inventar al acestor bunuri

funciare duce la concluzia c, cele ddruite pe aceasf6 cale ranstirii Soveja

de catre domnul muntean s-au ridieat la 13 sate si prti de sate, dourb


619 Arh. St. Buc., ms. 656, f. 3.
629 lbidem, f.

3, 4, 8-9, 32, 37-38, 73.

621 Aril. St. Butt., Airea Soveja, X-8, ).XXII-8.


622 lbidem, ms. 856, f. 4, 5, 58, 67, 73; Mrea SI. Saya

Jai, XXXV-8,9.
145

667

www.dacoromanica.ro

poiene de fin, locuri de braniste, cinci pminturi, 7 1/2 pogoane de vie,


3 roate de moar, toate In valoare de aproape 5 000 galbeni de subliniat
cA," la 24 martie 1647, 3 roate de moarrt au fost cumprate de Matei Basarab

cu 60 000 aspri, adicA 300 galbeni 523

La rindul su Vasile Lupu avea s reconstruiasc la Tirgoviste in

1645 o veche bisericil din lemn numit Stelea, dupg, numele ctitorului ei,
Stelea negustorul, mide se afla ingropat de citeva decenii tatl domnului,
marele agg Nicolae Coci. Paul de Alep relateaz Ca' noul lcas (transformat in miingstire) frumos i inalt", avind doug, cupole cu mai multe cruel,
era inconjurat de o incint din piatrg, pe care fusese fixatg, o inscriptie

purtind stema Moldovei. La lucrrile de restaurare se cheltuiser mari


sume de bani, de exemplu numai pentru poleirea cupolelor se pltiser

700 galbeni venetieni ; alte cheltuieli se mai filcuserg, cu procurarea mobilierului, a ieonostasului cu trei usi imprtesti, a obiectelor de cult. Despre
acest lcas seria acelasi cgltor strain cg, era cel mai frumos din Tigoviste
In acea vreme 524. Interesant de observat este faptul c In pisania bisericii

se mentiona c reconstruirea sa avusese loe in zilele fratelui nostru Io


Matei Basarab" 525.
Aeeastg, foimg, de colaborare intre Matei Basarab i Vasile Lupu
a avut loe In acelasi an cu oficierea Castoriei fiicei domnului Moldovei
cu printul Janus Radziwill. Date interesante privind acest eveniment din
viata familiei donmului moldovean s-au pstrat in insemnrile unor partcipanti proveniti fie din Germania, cum a fost R. W. Happel, fie din Transilvania de exemplu I. Kemeny, ambele cuprinzind aprecien i similare cu
privire la fastul care a insotit aceastg, aliant matrimonial. Astfel, descrierea lui E. W. Happel contine mai intii o relatare despre modul cum s-a
ajuns la hotrirea cgsgtoriei printului polon cu principesa moldav, greuttile intimpinate la obtinerea aprobrii nu numai a regelui Poloniei dar
si a sultanului, la aetiunea de mijlocire a aeestei cgstorii de Care Gheorghe

RAk6czi I, principele Transilvaniei, dar mai ales a lui Petru

mitropolitul Kievului 526, celebrarea logodnei celor doi viitori soti Ina de
la sfirsitul anului 1644 la Iasi, prin intermediul a doi mari dreggtori poloni,
In fine, deplasarea printului J. Radziwill de la Kamenita la Iasi, insotit
de o suit de aproape 500 de persoane (60 nobili de curte, algreti, husari,
mereenari germani etc.), care a ajuns la hotarul Moldovei la 29 ianuarie
1645, dupg, o clrttorie de aproape trei sgptAmini. A fost intimpinat, dupg,
obicei, de mai multi mari boieri din sfatul domnesc si de 10 companii de

ostasi pedestri si &glare.


intIlnirea cu, domnul t,nii, viitorul su socru, a avut loe dupg,
relatarea lui E. W. Happel la o mil distant de capitala trii, acesta

aflindu-se in fruntea unui corp de oaste, iar la intrarea acestuia in Iasi ceremonia de primire s-a desfilsurat In mod solemn si in prezenta unei mari

multimi de oameni, care a transformat evenimentul Intr-o adevrtrat

srbtoare.
Nunta domnitei Maria cu printul polon J. Radziwill a fost oficiatg,
de insusi Petru Movil, mitropolitul Kievului, cel mai de seamg, dintre
toti oamenii bisericii din intreaga Rusie", la 5 februarie, in prezenta inviIai, XXXV 8, 9.
528Ibidem, Mrea Si. Saya
624 Cdidtori strdini, VI, p. 107 i nota 14.
525 P. P. Panaitescu, Biserica Stelea din Tirgoviee, note istorice, In RIR, 1935, p-388-Z393 ; Cr. Moisescu, Gh. Cantacuzino, Biscrica Stelea, Bucuresti, 1968, p. 8-9.
626 CillcItori strdini, V, p. 647,

146

www.dacoromanica.ro

tatilor de onoare, mari dregatori moldoveni i oaspeti de peste hotare,


de neam ales, ocupind functii importante in viata politiea a tarii lor, proveniti din Polonia, Transilvania, Brandenburg, Rusia, Tara Romanease,
Lituania ; a mai fost de fata si un reprezentant al patriarhului din Constantinopol. Ospatul de nunta, pregatit cu multa sirlucire, a egalat pe
cele similare din aceasta vreme organizate la curtea altor suverani europeni, atit prin belsugul mincrurilor si al bauturilor alese, cIt i prin serbarile care 1-au insotit timp de 12 zile. El avea sa staruie mutt timp
In amintirea contemporanilor, care s-au convins Inca o data de stralucirea
Curtii domnesti a lui Vasile Lupu si de marile bogtii pe care le poseda
acesta, menite sa-i sporeasca autoritatea i respectul din partea supusilor
dar si a altor Curti princiare europene din acea vreme 527.1
Din izvoare contomporane rezulta ca in timpul serbrilor care au
urmat casiltoriei Mariei, s-au desfsurat si unele convorbiri intre solul
transilvan generalul I. Kemeny si &Annul Moldovei err privire la stadiul
relatiilor moldo-transilvane, afectate inti-o oareeare masuriii din cauza
legturilor secrete moldo-austriece 528. De fapt se punea problema reinnoirii

vechiului tratat de alianta din 1640 528 In aceasta privinta Vasile Lupu
a cerut sa se faca unele modificari pentru a nu fi compromis fata de Malta
Poarta, in sensul de a se prevede de data aceasta ea cele dou, parti semnatare erau sub suzeranitatea otomana. Tot el a declarat c in vechiul tratat (din 1640) se aflau o serie de lueruri pe care nu le putea indeplini",
si anurne sa fie dusman dusmanului i prieten prietenului, far% exceptie.
pentru a fi niai explicit, afirma ca daca turcii ii poruneesc sa se ridice
impotriva noastra (adic, a Transilvaniei) i s'a ne fie dusman, el n-are
incotro" 530. El a cautat sa-1 convinga pe solul transilvan c in caz ca
otomanii i-ar cere s atace tara sa armele lui nu vor pricinui nici o paguba,
acesteia", dar, dei a facut verbal aceasta declaratie, el nu s-a incumetat
s semneze o scrisoare de credinta in sensul aratat. Asa se face ca tratatul
existent pina atunci a fost considerat prelungit, fara un nou act de confirmare, ci numai in baza vechii scrisori de credinta.
Alianta matrimonial a casei lui Vasile Lupu cu familia polona
Radziwill a fost primul pas care ducea spre normalizarea relatiilor cu
coroana polon pe de o parte, iar pe de alta, la IRceputul desprinderii
de politica externa a Imperiului otoman. Urmtorul pas Il va constitui
aderarea sa la proiectul crearii unei noi ligi crestine, in conditiile angajarii
Inaltei Porti in confruntarea militara cu Republica Venetia, Inca din 1644,
pentru stpinirea orasului i cetatii Candia din Insula Creta.
Ideea constituirii unei noi ligi crestine a apartinut nu numai inaltilor
demnitari politici si militari ai Republicii Venetia, dar si papei Inocentiu
al X-lea, ca o diversiune in regiunile din sud-estul Europei, menita s disperseze fortele otomane, iar brin aceasta s sprijine eforturile militare
venetiene din Marea Mediterana, aflate in lupta cu Malta Poarta. Or,
aceasta diversiune nu putea fi Manta decit de puterile europene neangajate in Razboiul de 30 de ani, adica de Polonia si Rusia, ale caron reatii Cu malta Poarta nu erau toemai bune la acea data. Atragerea acestor
527 Ibidem, V, p. 647-648.
sae G. *iricai, op. cit., p. 61-62; CdIalori sirini, V, pl. 37; C. erban, op. cil., p. 171-172.
522 Veress, Documente, X, p. 72-76.

5" Calltori strdini, V, p.

137.

147

www.dacoromanica.ro

state in conflict, si a altora dac era posibil, a revenit lui Giovanni di

Francesco Tiepollo, ambasadorul Venetiei la Curtea regalA din Varsovia,


IncA de la sfirsitul anului 1645, cind se Intrevedea o iminentA apropiere
ruso-polonA, In fata unui atac al tAtarilor crimleni impotriva teritoriilor
rusesti de granitA, i cind se constatase din nou dorinta domnilor din Wile
romAne de a inlAtura dominatia otomang.

Potrivit unor cercetAri recente privind aceastA problemA 531 Vlasislav


al IV-lea, regele Poloniei, a aderat de indat'A la proiectul noii ligi crestine 532,

dar a solicitat s i se alAture nu nunaai tarul Rusiei ci i vecinii sAi din


Transilvania, Moldova si Tara RomAneascA. Primele contacte cu trimisii
din aceste tAri le-a avut In primgvara anului 1646 cu prilejul crisAtoriei
sale cu o principesA francezA, oficiatI cu mult strAlucire la Varsovia, In

prezenta niultor soli din Wile europene. Unul din participantii la ser-

blrile organizate cu acest prilej mentioneazA, printre altele, in jurnalul sAu


de cAlAtorie prezenta ambasadorilor", voievozilor sau palatinilor Valachiei i Moldovei" ,tributari turcilor, asadar, trimiii lui Matei Basarab

ai lui Vasile Lupu, care odatA cu prezentarea darurilor obisnuite in


astfel de imprejurAri au si tratat ea regele.si senatul chestiunea rzboiului care se pregAtea impotriva turcilor" 533. Deci, din primAvara

1646 domnii din Principatele romAne stiau despre noua liga" crestinA proiectatA.
In lunile care au urmat monarhu/ polon a elaborat un plan de campanie in care se stabilise, printre altele, i contributia In trupe a domnilor
din -Wile romane ; de exemplu, acestia urmau s coopereze cu o armatA de
30 000 oameni, care In principiu constituia avangarda armatei polone in
inaintarea acesteia spre DunAre 534. Apoi a fost trimis in solie la curtea din
Suceava a lui Vasile Lupu, J. Radziwill, mare demnitar politic i militar
si totodatA ginerele acestuia pentru a negocia o aliant eu Moldova. Despre

bate aceste evenimente care urmau sA schimbe harta Europei inert de


pe atunci, dacA planurile statelor europene adversare Imperiului otoman
s-ar fi realizat, Miron Costin relateazI aproape aidoma cum ele s-au petrecut : la anul (adicA In 1646 n.n.), simtindu-se cr'Aiia leseasa In virtute,
Indemnat de papa de Rimu si de venetieni, carii avea dodiial'A (adic'A rAzboi n.n.), de la turci la ostrovul Critului, au flout sfat cu senatorii craiului Vladislav, numai s6 InceapA sfada (adic6 lupta n.n.) cu turcii,
adedi cu ImpArAtiile lor, de care gAtirea lui si la ce au iesit apoi acela,
sfat
IarA soli trimitindu la toti craii crestinesti crainl lesescu, aice la
Tasilie vodA pre cneadzul Ragivil (in loe de Radziwill n.n.) au lAsat
soliia cu aceastA treabA, fiindu viitor Ragivil, la anul dup'A mina, la soeru-sgu, aicea in tug" 535.
Primirea soliei polone s-a fAcut cu mult fast, ca de obicei, dar aderaxea Moldovei la noua lig crestin s-a negociat In cea mai mare tainA.
In acel moment in preajma lui Vasile Lupu s-au aflat numai citiva. mari
boieri care inspirau acestuia o deplinA Incredere, printre ei aflindu-se
fratii sAi. Gavriil Coci, hatman.ul, i Gheorghe Coci, marele paharnic. De la
531 St. Andreescu, Matei Basarab, Vasile Lupu, p. 149-150; C. Serban, Interfere*
canon-lice,

p. 64-65.

632 I. Sirbu, op. cit., p. 238-239.

633 Scarlat Callinnachi, Din cani vechi, pagini privitoare la istoria romanilor, Bucuresti,
1946, p. 94.
634 *t. Andreescu, op. eit., p. 151 si nota 16.
1185 Costin, p. 121.

.148

www.dacoromanica.ro

Suceava emisarul polon a trecut in Transilvania in acelasi scop, numai c.

pe Gheorghe Rkczi I l-a intilnit nu la Alba Iulia, capitala princi-

patului, ci la Munkcs, i a obtinut aderarea la alianta antiotoman.


Dup dublul succes inregistrat, J. Radziwill s-a inapoiat in Polonia 538
Hotrirea luat de Vasile Lupu in ambianta palatului su din Suceava

avea s, dea nastere foarte mind, in lunile urmtoare, unui nepFcut


incident, care ar fi putut s aib urmri eft se poate de grele pentru

-Moldova i locuitorii acesteia. Asadar, o lun mai tirziu, pe cind domnul

se afla la Iasi, a sosit un trimis al Inaltei Porti, pentru a incasa haraciul


mai devreme ca de obicei 5". Dindu-se urmare angajamentelor luate fat
'de Polonia (de exemplu s furnizeze oaste, provizii, furaje, cluze, mijloace de transport, s, amenajeze locuri de trecere peste ape etc.), seful
puterii executive a convocat de indat sfatul domnesc pentru a lua hotrirea sistrii plii haraciului fat de Malta Poarta, sub pretext c in acel

moment tara era srad i c oamenii domniei nu putuser incasa drile

pentru vistierie. tu sfatul donanesc unii din boieri care aflau pentru prima
dat de vestea aderrii Moldovei la noua lig cresting, i-au exprimat un
punct de vedere opus hoth'firii luat cu o lun mai inainte la Suceava,
opinie care reflecta mult scepticism cu privire la posibilittile militare ale
Poloniei si ale aliatilor ei de a inltura donnnatia otoman, din Wile romne
0 din prtile sud-estice ale continentului nostru. Unul din acesti boieri,
Tetriceicu Toader, mare vornic de Tara de Sus, ar fi spus eu as zice
nu oprim birul pin nu am vedea c' tree leii Dunrea" 538 De aceeasi
prere a mai fost si Apostol Catargi, marele postelnic. Aceste preri exptimau mult prudent' s,i simt politic realist, preri care intr-o oareca re
msur, au exercitat o influent/ hotritoare asupra lui Vasile Lupu. Dovad
este fapul c, el a revenit asupra sistrii pltii haraciului si a chemat pe
trimisul Inaltei Porti. S-a intimplat ins' c' acesta s plece din Iasi spr e
-Galati 0 au trebuit s fie trimii ol/cari dui:A el pentru a-1 intoarce din
drum. Revenit in capitala Moldovei, la Iasi, el a fost primit de domn, incr oat cu daruri si cu haraciul trii. In felul acesta Vasile Lupu a aminat ruperea legsturilor in mod oficial cu puterea suzeran, dar a mentinut legturi
secrete cu Polonia si cu ceilalti membri ai noii ligi crestine 539.

Din aceast, atitudine fat/ de proiectata coalitie antiotoman se

vede ciar ca, domnul nc n-avea deplin incredere in viabilitatea acestu


proiect ce i se oferea pentru a iei de sub suzeranitatea Inaltei Porti cu
ajutorul Polniei. De aceea i sperantele sale de a realiza programul sAu
politic din spatiul carpato-dunrean, adid infptuirea uniunii dinastice
trile rorrane, folosindu-se de adversarii otomanilor In curs de a-si

concentra fortele militare se vdeau a n mult mai mici decit in trecut.


Dui)/ unele cercetri mai noi s-ar 'rea c1 domnul Moldovei am fi nzuit
0 mai departe si anume s redobindeascii, independenta trilor romAn.e",

ba chiar obtinerea vechii coroane bizantine" in conditiile reinfiintrii


Emperiului bizantin ".
536 G. *ineni, op. cit., p. 65; I. Strbn, op. cit., p. 247, 248, 254-256.
3'
AndrOescu, op. cit., p. 156.
Costin, p. 122.

Ibidem; I. Sirbu, op. cif, p. 241-242.


5" T. Gerrit', op. cit., p. 122.

149

www.dacoromanica.ro

Pentru moment el Fyi-a trimis agentii in diferite pg'rti ale continentului ca pe baza stirilor primite de la acestia s', urmgreascg mai bine lgrgirea coalitiei antiotomane proiectatein scurt timp s-a aflat de Intilnirea,
lui Ferdinand al 111-lea, impgratui. Austriei, cu Vladislav al IV-lea, regele
Poloniei, la Vratislav (adicg Breslau, azi Wroclaw n.n.), in cursul careia
s-a stabilit planul de campanie al fortelor din noua ligg cresting (cite 12 000ostasi fiecare) 541, precum i trimiterea unui sol al lui Gheorghe Rkczi
I la regele Poloniei. Totodatg, ins, el a aflat, prin solii trimisi la dieta,

polong, eg membrii acestui inalt for, cgruia Ii erau subordonate unele


hotgriri ale regelui, nu fuseserg de acord cu declararea rgzboiului contra.

Inaltei Porti atita timp cIt acest vecin nu sgvirsise o agresiune asupra

tgrii. La aflarea acestor stiri Vasile Lupu s-a convins si mai mult de neputinta monarhului polon de a pune in miscau mecanismul menit sg declanseze rgzboiul antiotoman i ci hotgfirea amingrii ruperii leggturilor cli
otomanii era pentru moment foarte justificatg ; cg, era nevoie s, adopte
o atitudine care s, nu dea nici un motiv Inalti Porti
acuze de trAdare,
primejduind astfel viata fiicei sale Ruxandra aflat din 1645 ca ostatecg la,
Constantinopol, iar aliatilor si recenti din noua HO cresting, sg-1 calificedrept o unealtg a dusmanului lor : puterea otomang. Astfel, pe de o parte,
el a transmis la Moscova, Varsovia si Venetia, pe baza stirilor aduse de
agentii si din Crimeea, stiri despre proiectele militare otomane si tgtare 542
s-a oferit s transmit:A prin tara lui corespondenta diplomaticg venetiang

de la Constantinepol la Viena 5". Pe de altg parte el informa pe marii


dreggtori otomani de preggtirea unui atac cazaco-moscovit impotriva

cetittii .Azov si de moartea hatmanului polon Stanislaw Koniecpolski 544 etc_

Vladislav al IV-lea, mult mai optimist decit vecinul sgu, donmul


Moldovei, In privinta viabilittii noii ligi crestine, i fgrit a fi descurajat
de decizia negativg, a dietei tdrii sale, a continuat actiunile intreprinse
ping atunci de a atrage de partea sa noi forte care sg-1 sprijine in inceperea
ritzboiului cu otomanii. Astfel, agentii sgi trimisi in Spania, Suedia si

Rusia au obtinut adeziuni din partea monarhilor acestor state, iar cei
care au strgbgtut diferite alte tgri ale continentului nostru, de exemplu
Italia, s-au intors cu promisiunea cg, foarte curind i se vor trimite bani

pentru finantarea armatei care trebuia sg, deschidg ostilitgtile contra otomanilor 545. In felul acesta actiunea pentru preggtirea militar a coalitiei
antiotomane a durat ping spre sfirsitul anului 1647, timp In care Inalta Poar-

t s-a aflat mai tot timpul in alertg, deoarece prin agentii sgi aflase de
praiectaia, ligg cresting, fgr, a cunoaste inc unde i cind se va incepe
rgzboiul cu aceasta.
Vasile Lupu, mai clarvgzgtor decit monarhul polon, si-a dat sema,
-urmgrind evolutia evenimentelor, de fragilitatea frontului antiotoman
In curs de constituire i, drept urmare, s-a grg' bit s-si consolideze propriile
sale pozitii politice prin sporirea legturilor cu Transilvania, mai ales cg,'
principele Gheorghe Rgliczi I aderase si el la noua ligg cresting' si totodatg era inrudit eu ginerele sgu J. Radziwill. Domnul Moldovei se mai

541 Iorga, Istoria, VI, p. 140-141 ; Costin, p. 125 126; Arh. St. Buc., Microfilme Polonia, rola 23, C. 84-115.
542 I. Corfus, Documente privind istoria .Romniet calese din arltivele polone, secolul at

X VII-lea, Bucure,;ti, 1983, p. 153-154.


542 Pelaiiile, II, p. 173, 185; Flurmuzaki, 1V, part . 2, p. 596-547; VIII, p. 521; Arh.
St. Buc., Microfilme Italia, rola 35, c. 150-168.
514 T. Gemil, op cit., p. 122-123.
545t. Andreescu, op. cit., p. 157 i nota 63.

150

www.dacoromanica.ro

gindea de data aceasta i la o alianta politica mai temeinic

i cu perq,ec-

tive mai fructuoase pentru viitor, stiind ea siinatatea lui Vladislav al


IV-lea era destul de subreda i ea' principele Transilvaniei avea sa fie

until din prezumtivii candidati la tronul Poloniei, cind acesta se va declara


vacant. Alianta politich' la care se gindea era legata de o alianta matihnoniala cu familia Raltczi, in sensul casatoriei fiicei sale Ruxandra cu
Sigismund, fiul principelui din tara vecina. Cu indeplinirea acestei misiuni
a fost numit marele logorat Gheorghe Stefan, care, spre sfirsitul anului
1647 se si deplasase la Alba Julia pentru purtarea de negocien i in aceasta
privinta, negocien i care aveau s dureze aproape un an de zile.
intre timp, cind pregatirile militare ale nob; ligi crestine erau ca si

Incheiate, s-a produs rascoala cazacilor zaporojeni impotriva asupririi


panilor poloni. Unii contemporani, ca de exemplu Miron Costin, aflat
atunci la studii la Bar, au afirmat e principala cauza a izbucnirii rascoalei

ar fi fost raspindirea in rindul cazacilor zaporojeni a vestii retuzului dietei


-polone de a mai declara razboi otomanilor. Or, pina atunci acestia primisera arme i construisera sute de ambarcatiuni cu ajutorul carora urmau
atace garnizoanele otomane de la Marea Neagra. Nemultumirea caza-

,cilor zaporojeni a fost atit de mare, mai ales dupa ce le-au fost arse

arnbarcatiunile546 din porunca hatmanului coroanei polone, Melt hatmanul


Ion, Bogdan Hmelnitki, a cautat s profite de imprejurari .5i a reluat lupta
.contra panilor poloni pentru redobindirea independentei. i pentru a avea
succes deplin el a dezvaluit proiectul noii ligi crestine lui Islam Ghirai
al 111-lea, hanul ttarilor crimleni (1644-1654), cruia i-a cerut sprijirani in lupta pe care o incepuse. Astf el, la 21 ianuarie 1648 s-a Incheiat
alianta cazaco-tatar a contra Poloniei, in baza careia a inceput razboiul
de eliberare al cazacilor zaporojeni de sub dominatia polona.
In cursul operatiilor militare desfasurate cu succes pentru rasculati

s-a vadit tot mai mult rolul de hegemon al lui Islam Ghirai in aceasta

lupta, in care el urmarea nu atit nimicirea Poloniei, cit slabirea acesteia "7.
Cu o Polonie slaba, posibilittile expansiunii dominatiei otomane i tatare
in rasaritul Europei erau Mai mari ; totodata, puteau fi mai usor readuFA
la ascultarea deplin domnii din tarile romne, care in ultima vreme manifestasera tendinte de independenta si mai ales de coalizare a forlelor impo-triva puterii suzerane.
Dupa moartea lui Vla,dislav al IV-lea (20 mai 1648), situatia interna
din Polonia s-a agravat si mai mult 5", in sensul cit nobilimea impartita,

In partide, ce sustineau fiecare cite un alt candidat la tronul vacant, a


inceput sa, se preocupe mai mult de aceasta problema decit de aceea, a
mentinerii un4itatii politice a -statului amenintat de razboiul de eliberare
al cazacilor zaporojeni. Unul din candidatii la tron era Gheorghe Rak6ezi It
care reusise sa, atraga o parte a nobilimii. Vestea s-a raspindit i in
vecine : Austria, Transilvania, Moldova, Tara Romneasca, apoi mai
<departe in Imperiul otoman, la Venetia:. Momentul i-a parut favorabil
lui Vasile Lupu, care urmarea intensificarea legaturilor cu Polonia i sporirea prestigiului sax In tarile vecine. Drept urmare, in toamna anului 1648,
54. Costin, p. 126-127.
647 T. Gemil, op. cit., p. 128.
548 I. Strbu, op. cit., p. 257-208.

www.dacoromanica.ro

151

in cursul negocielilor desflIsurate la Iasi cu o solie trai kilvanA, condus


de I. Kemeny, In problema realizarii proicctatei aliante matrimoniale
familia 1016czi, Vasile Lupu si-a exprimat in fata interlocutorului sgu
satisfactia pentru alegerea la care se prise nobilimea polon6 i totodatI

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ,,

,,

,,

Fig. 23 - Bogdan Fimelnilki, gravura din se2., al XVII-lei.

152

www.dacoromanica.ro

propus acestuia incheierea unui aranjament privind sprijinul pe care

d.orea sa-1 acorde *i el pentru reu*ita alegerii principelui Transilvaniei ca


rege al Poloniei. Acest aranjament cuprindea mai multe puncte, dupa cum
unneaza libera trecere prin. Moldova cu o*ti spre Polonia a lui Gheorg,he
Rllczi I; dreptul acestuia de recrutare a soldatilor in Moldova ; avansarea unui imprumut in bani de pma la 100 000 galbeni ; sprijin diplomatic

Tamalta Poartil pentru obtinerea aprobatii pentrudepunerea candidaturii lui. Litimul punct prevedea refuzul lui Vasile Lupu de a fi du*man
al principelui Transilvaniei *i a casei sale, daca i s-ar cere acest lucru
(designr de cittre malta Poarta) -49. Dupa cum reiese din acest aranjanaent asile Lupu se declara fatis de partea lui Gheorghe Rilkezi I;
acela*i timp el se apropia de Polonia *i mai mult i se indeparta in

aceea*i mabura de puterea suzerana, fara vreo conditie pica in prealabil,


ea in 1645.
Dupa plecarea solului transilvan spre Alba Julia s-a aflat la Ia*i
de moartea lui Gheorghe Rak6ezi I (10 octombrie 1648). *tirea a naruit dintr-o data toate planurile Monte de domnul Moldovei atit in ceea
ce priveste alianta matrimoniala cu familia Itak6ezi, eit i rolul pe eare
i-1 asumase in alegerea noului rege al Poloniei. Deceptia sa profunda
a eprimat-o in cuvintele reproduse de generalul I. Kemeny in memoriile
sale a-stfel : cind moare principele, slut ingropate *i toate cele negociate" 550, ceea ce insemna c misitmea diplomatica a lui I. Kemeny la
Curtea domneasca din Iai se incheiase cu un esec ; singura mingliere a
sa erau asiguearile primite printr-o scrisoare de la solul transilvan din
care reie*ea c ,,dei principele a murit, urfmasul sau 5i. dieta sint
deci tratatele incheiate puteau fi tinute mai departe" 551.
Succedind tatalui sail la tron, Gheorghe Italicczi II a preluat *i
candidatura acestuia la tronul Poloniei. De data aeeasta principele Transilvaniei spera st obtina succes pe calea unei coopeiari cu Bogdan Ehne13aitki, hatmanul cazacilor zaporojeni rasculati, pentru a face inofensivi
pe ceilalti candid 4i la tronul Poloniei 552 Dar in timpul se ce purtau
uegocieri intre Alba Iulia *i Cehrin 553 (resedinta hatmanului cazacesc)
a Jost ales *i Incoronat noul rege polon in persoana lui loan Cazimir
(domnind ca Ioan al II-lea sat" Cazimir al V-lea), fratele vitreg al defunctului rege (17 noiembrie 1648) 554. Dupa cnm se *tie, acest a reuit s inchcje o pace cu cazacii zaporojeni iculai, la Zborov (aug,.
sept. 1649), prin care h se acordau undo concesii.
In toiul acestor intense relatii diploin.atiee cazaco-transilvanene
desfaurate i ca 'Uinta lui Vasile Lapu (de altfel, agentii celor doua parti
treceau frecvent prat MoldQva), domaul Moldovei a cautat sa profite
de conjunctur'a pentru a trage folme in sensul ca s-a apropiat tot mai
mult de Polonia. Asa de exempla, el a interceptat corespondenta diplomatica transilvano-cazaca *i a ficut cunoicut regelai loan Cazimir con-

tinutul ei. Din aeite in3Live eu tolte asigurarile date de Vasile Lupu
cazacilor zaporojeni r5,,calai ca le sprijin', lupta de eliberare, totu*i,
545 Cedatori strlini, V, p. 140.
555 Ibidem, -1, p. 143; Arh. St. Buc., Documente istorice, CCCII-80.
551 Cedidori sIrtiini, V, p. 142.-143.
552 Relafiile, III, p. 214-217.
553 Doeurnenla Bogdana Hmelnilkago, 1648-1657, Kiev, 1961, p. 84-85, 91-94, 98-99,

120-121, 136-137, 165, 186-188.


554

Sirbu, op. cit., p. 265.

www.dacoromanica.ro

153

hatmantl Bogdan Hmelnitki n-a dat crezare niciodatg sentimentelor


pe care acesta le nutrea fatg de el; dimpotriv, era convins de caracterul echivoc al pozitiei domnului Moklovei. In consecintg, el considera
necesar' atragerea lui Vasile Lupu intr-o aliantg, grin convingere, sau_
-

,,,,,,,,,,,,,,,
''''''
:-

-.,
,

,-.,
--.

,-

"g--7:1,-

--,,Itt,4

Fig. 24

154

Gheorghe RAkczi al II-lea, gravura din sec. al XVII-Iea.

www.dacoromanica.ro

lolosind forta, pentru a-1 lega mai mult de scopurile luptei dusg impotriva panilor poloni 555.
In acest sens se profileazg oferta hatmanului cazacilor zaporojeni
trimisg printr-o solie la Iasi, de a cere mina Ruxandrei, fiica lui Vasile
Lupu, pentru fiul su Timus (Timotei) 556 Propunerea venea intr-un
moment considerat de Bogdan. Hmelnitki ca fiind favorabil, deoarece de
curind fusese incheiatg pacea cu Polonia si tratatul de aliantg cu Transilvania (adus la cunostinta domnului 1VIoldovei) 557, iar malta Poartg
Isi dAduse consimtgmintul in privinta aliantei tgtaro-cazace. Mai mult
se aflase la Iasi de cererea pe care o Meuse hatmanul Bogdan Hmelmitki la Constantinopol, printr-un agent de-al sgu, ji anume de a i se permite s5 exercite un control asupra domnului Moldovei, in scopul impiedicgrii

acestuia de a trece de partea coroanei polone 558


Dei situatia internationalg la hotarele sale era in pling efervescentg, pacea de la Zborov, fiind incglcatg de ambele pgrti la scurt timp
4e la incheierea ei, Vasile Lupu care incerca s promoveze tot mad mult
-0 politicg, externg independentg nu s-a lgsat intimidat de Bogdan Hmeluitki si a respins oferta acestuia de a incheia cu familia lui o aliantg matrimonialg. Dimpotrivg, dupg ce fusese respinsg, i oferta cu continut
.similar a lui Gheorghe RAkczi II, el a intrat in leggturg cu nobilimea
polong in rindul cgreia urmgrea sg-si ggseascg un ginere care sg rgspundg,
.scopurilor sale politice. Se pare cg s-a gindit chiar la contele Potocki sau
la principele Wisnowiecki 556. Oricum, Vasile Lupu dovedea prin aceste
actiuni cg era minat de dorinta de a se apropia tot mai mult de Polonia

si a se indepArta de malta Poartg.


Pire impulsivg i piing, de suspiciune in actiunile sale, hatmanul

Bogdan Hnielnitki a considerat refuzul ofertei sale de aliantti matrimonalg drept o insultg i o piedicg in lupta pe care o declansase contra Po-.
loniei i ca atare a declarat Moldova ca teritoriu dusman, iar pe Va.sile
Iupu drept unul din principalii sgi adversari. Drept urmare, in intele-

gere cu hanul tgtarilor crimleni, a proiectat un raid de jaf impotriva


lvIoldovei in cooperare cu acesta. Pretextul a fost aflat cu usurintg

anume in faptul c In 1649, in urma unui raid de jaf i distrugeri efe,ctuat


In sudul Poloniei de cgtre unii din tgtarii crimleni, acestia, intorsi spre

casg cu multg, pradg i mii de robi, au fost atacati pe cind stationau pe


teritoriul Moldovei Miron Costin relateazg c atacul asupra hordei tgtarilor a fost hotgrit chiar de Vasile Lupu care in acel moment se afla

la un ospgt fr a mai cere pgrerea altor mari dreggtori 56.

De aceea, iIii toamna anului 1650, cind nimeni nu se astepta, o hoarde 20 000 atari a atacat Moldova 567. Ajunsg, la hotarul tgrii, aceasta
s-a impgrtit in doug directii, una spre Suceava, alta spre Iatji, cotropind
in calea ei mai mult de jumgtate din tinuturile tgrii : Hotin, Orhei,
pusna, Cerng'uti, Dorohoi, Suceava, Ilirlgu, Iasi, Fglciu etc. 56;, luind iu
robie o mare multime de oameni (tgrani, tirgoveti, orgseni, boieri), arklg

T. Gemil, op. cit., p. 136, 138 si nota 207.


556 Tr. Ionescu-Niscov, A. Constantinescu, op. cit., p. 21.
557 Hurmuzaki, IV, part. 1, p. 2.
558 T. Gemil, op. cit., p. 135.
569 Calettori strdini, V, p. 143; V. Motogna, op. cit., p. 511.

50 Costin, p. 130, 131.


551 G. $incai, III, p. 72; I. Slrbu, op. cit., p. 295; V. Motogna, op. cit., p. 511;

Acad., ms. 296, f. 31-32v.

552 Costin, p. 132; Iorga, Studii fi documente, IV, p. CCXXXIIICCXXXIV.

www.dacoromanica.ro

155

zind i pirjolind pe oriunde treceau 563. Fugind din calea ttarilor, mulV
locuitori s-au aseims prin codri, iar familiile boierilor si a domnului si-au
ea-sit adapost la Cetatea Neamtului. Tot atunci orasul Iasi, capitala
a fost incendiat aproape in intregime, Curtea domneasca, casele boierilor

orgsenilor fiind transformate In cenusg. Numai citeva milnitstiri au.


mai scApat caci acestea eran inconjurate de ziduri, din spatele cgrora localnicii au rezistat aparindu-se Cu arme de foe (sinete). In cronica lui Miron Costin sint relatate scene de groaza petrecute in timpul atacului ttarilor la Iasi, astfel la mngstirea Trisfetitele, oamenii ce au fost inchisi
acolo au avut primejdie, e ardzindu tirgul, din para focului s-au aprinsu i mangstirea. Deci, au cautatu o sama de oameni, de arsitg si de groaza.,

focului, a iesi pre o poititg ce este In zid, spre halesteulu orasului,


acolo au luat pre multi oameni in robie tatarii si multi oameni s-au mecatu in hgleteu de groaza robiei" 564

Evenimentul, care a luat proportiile unui adevrat cataclism, a

cunoscut ecou i in Transilvania si a fost relatat astfel de cronicarul sas

G. Krats tatarii au avant in Moldova in ziva de 17 septembrie 565, cu


mare oaste i s-aiu indreptat spre Iasi, pirjolind totul i rapind multi
.oameni 5i vita". Acelasi eveniment a fost consemnat si de Albrecht Stanislav Radziwill, unchiul ginerelui lui Vasile Lupu 5be.

De asemenea, meiit sg fie retinuta relatarea unui sol al voievodului din Kiev, sosit in misiune la Iasi, potrivit cgruia imprejurimile
orasului erau pustii i acoperite de cadavre omeneti 567. Tot despre aceast.
ngvala a tatarilor din 1650 a relatat si calgtorul ens,rlez Robert Bargrave

cind afirmit cii acestia, (adica tatarii) au ruivat totul pe unde au trecut
au ars Iasii ping, la piimnt. . .(ei) au carat mii de robi, multe Mii
de vita i toat boggtia pe care au gsit-o" in calea lor. Relativ la aceeasi pierden i suferite, Vasile Lupu declara in 1651 unui sol suedez, Johann

Mayer, care a trecut prin Iai, cii acestea s-au ridicat la mai multe sute
de mii de talen i imperiali i chiar mat mult" 568.

In fata acestei situatii tragice Vasile Lupu a incercat cu putina

cu marii dregittori sa se opung, tatarilor,


dar cu toata vitejia dovedita in lupta navalitorii s-au intors n tara lor
incarcati cu prada imensa i mii de robi 569 noi cu clti boieri si
de aceste timplare In Esi continua donmul scrisoarea sa cu pea
mai puturgna scapa, noaptea inspre parti din tirg i ne ocioaem la codru
Crligiituriikd de acolo dedui stireboierilor :pireglabilor i cilpitaniloi de
oaste ce a .reusit s string&

Tara de Sus si se strinse cu toti la noi la Hbkesti i sirgn cursii de acola


toti in multe parti, inaintea ttarilor
poprease din clcarea si Tara
de Sus cura se si popri
esi pobeade din...pe mosii si la batilliile ce sa
Riau multi boieri
voinici se igni si multi muri . ." 5".
563 Cilleilori sirc7ini, V, p. 449.
564
ost in , p. 133.

565 G. Kraus, op. cif., p. 143.


566 A. S. Radziwill, Memoriale rerum ge.starum in Polonia, IV, Vtarsawa, p. 183-184.
567 I. Nistor, op. cit., p. 14.
Ceillori sIrdini, \ , p. 450, 491.
569 I. Nistor, op. cif., p. 16.
6" Missail, Epoca, p. 216-220; unii istorici au constestat autenticitatca accstei scrisori;
ea riimine totui prin continutul ci un document care dezvluie ccl mai mull drama trgit de
populatia Moldovei in ace' an; Arh. St. Buc., Locurnente istorice, CCCLX-1-5 iunie 1651..

156

www.dacoromanica.ro

Pentru a ineeta jaful i distrugerile Vasile Lupu a fost nevoit


trimit o solio de pace la Galga han in persoana lui Gh. Ghica, marele
vornic de Tara de Jos, incarcat cu daruri de mare pre cu o mare suma
de bani, mi Cu putine cheltuieli", afirma Miron Costin in cronica saoi,
care s-ar fi ridicat la suma de 130 000 talen, dupa all,ii chiar la 500 000
taleri 57 2. Totodat, pe baza unei intelegeri s-a stabilit ca pe viitor Moldova sa plateasca hanului ttarilor crimleni un haraci anual.
In zadar a expediat la Constantinopol Vasile Lupu o scrisoare chiar
sultanului prin capuchehaiaua sa Pavlachi 573, denuntindu-1 pe hanul VAtarilor de jaful ce i-1 produsese, Insotita de rugarnintea de a i se restitui

iobii facuti. In acest scop a insotit serisoarea sa de o lista in care au


fost inregistrati toti cei prinsi de tatari i dusi In robie, list trimis5, ea-

puchehaialei sale din Constantinopol.


Tot In 1651 domnul Moldovei a mai expediat o scrisoare i hanului

tatarilor, in acelasi scop : Imparatul turcesc iini cere tributul obisnuit,


iar tu nu numai ea mi-ai pirjolit tara i mi-ai carat din tara 200 000 vite

mari i mici i cai, dar ai luat in robie citeva mii de supu,si de-ai mei. . .
sa-mi trimiti inapoi in cel mai scurt timp pe sarmanii mei supusi ea, siirmi
pot reface din nou tara distrusa pina la pamint i sa pot trimite obis-

huitul tribut imparatului turcesc" 574. Cum era si de asteptat, pagubele


n-au fost platite niciodata de hanul ttarilor i niel robii restituiti. Dimpotrivh, Galga han a justificat fapta sa sultanului prin aceea c Va,sile
Lupu se manifestase prea apropiat fata de Polonia dusman'A Inaltei Porti 575.

Dup, cum se stie, atacul tatarilor crimleni a avut loe la inceputal


lui septembrie 1650, iar dona saptamini mai tirziu a urmat atacul eazacilr zapc* ojeni. Asadar, dupa ce hoarda tatarilor crimleni a devastat
mai mi lt de jiiniatate din intinderea Moldovei, lasind In urma lor sa.te,
tiiguri i orase In singe si cenusa, mii de locuitori pasnici ucisi, zeci de
mii facuti robi, gospodarii arse, jefuite de bunuri materiale, avea sa, se
napusteasea asupra Moldovei a doua napasta, atacul unui numar de
16 000- cazaci zaporojeni. Despre nelegiuirile Mc-ate de acestia, care nu

sint cu nimic mai prejos de ale tatarilor crimeni, aminteste In cronica

va Miron Costin, precum si unii cronicari uerainieni In scrierile lor. Dupa


mai bine de 200 de ani se puteau vedea pe peretii bisericilor din Sucea,va
unele insemnari facute cu virful sabiei de cazaci in legatura cu aceast
urgie ce se abatuw asura locuitorilor Moldovei. Asa de exemplu, la biserica SI. Dumitru, ctitoria lui Petru Bares, a fost consemnat tumatorul
text tempora occupatione kazakorum, Stanislav Visnevski, Andrei

Redjiuski", iar In alta biserica Tempora kazakorum hic fuit Szanislav


Bucinski" 576.

Tristul eveniment din istoria Moldovei a fost cunoscut atunci

In Transilvania i consemnat in cronica sa de notarul orasului Sighisoara,

anume Georg Kraus, in felul mmator dupa 14 zile de la navalirea, ttarilor au navalit pe neasteptate ,si cazacii in Moldova, au ras tirgul
Suceava si au pradat tot ce mai lasasera tatarii, nimicind multe sate
571 Costin, p. 133.
572 Iorga, Studit si documente, IV, p. CCXXXIV; G. Sincat, op. cit., p. 72.

573 Caleitori straini, VI, p. 290 i nota 13.


P74 lbidem, V, p. 453.

575 Hurmuzaki, Frarmente, p. 192, 195-196.

57 W. Schmidt, Suczawa's historische Denkuurtigkeiten, Czcrnowitz, 1876, p. 165, nota

633; Bibl. Acad., ms. german 64.

www.dacoromanica.ro

157

bogate i luind cu ei, ca i tgtarii, oameni i vite" 577. /n amintirea contem-

poranilor evenimentul, de proportiile unei adevgrate catastrofe, a alnuit multg vreme, el fiind surprins in numeroase acte de proprietate
care se refereau la distrugerile provocate de ngvglitor. In acest sens ne
oprim numai la citeva hrisoave din anii 1651-1654 de la Vasile Lupu
acordate mngstirilor Barnovschi i Dragomirna. In hrisovul din 12 august

1651

se afirmg &A, proprietgtile m-rii Barnovschi fuseserg distruse

atunci de atarii lui Galga sultan si de cazacii zaporojeni ai lui Bogdan


Hmelnitki, care au prAdat si au ars tara noastra a Moldovei din Nistru
ping la munte i tirgul nostru Iai i tirgul Suceava" 578, iar in hrisovul
din 14 aprilie 1652 dat aceleiasi mgngstiri, se aminteste distrugerea actelor de proprietate ale acesteia pe timpul ngvalei lui Galga soltan cu
stile tgtilresti
cu Bogdan Hmelnitki hatmanul cgzgcesc cu ostile de
zaporojeni si au prdat si au ars pgrnintul nostru din apa Nistrului ping
la munte si au ars tirgul nostru Iasi si tirgul Suceava i sfinta mAngstire
si multi oameni au citzut la nevoie". In fine, intr-un hrisov dat mgngstirii Dragomirna se scriu urmgtoarele : au ajuns (cazacii zaporojeni)
cu Timus Hmelnitki ping la cetatea Suceava, au cucerit mgngstirea
Dragomirna, au ars-o si au luat averea ei, a oamenilor si a negustorilor
ce se aflau acolo"579. La vremea respeetivg despre aceast, pustiire a
Moldovei de cgtre cazacii zaporojeni i tgtari s-a dus vestea dincolo de
hotarele tirilor romAne la Constantinopol 590, Varsovia, la Moscova
Viena.

Pentru a iesi din aceastg grea situatie Vasile Lupu a incercat initial
s se opung Cu stile sale, dar totul a fost in zadar. Totodat, el a trimis
o solie la Bogdan Hmelnitki, in persoana lui Constantin Ciogolea, marele
spatar, pentru a-i propune acestuia incetarea prIpgdului ce continua
In aproape toatg tara. Donmul a oferit hatmanului cazacilor zaporojeni
o mare sumg de bani i daruri, si nu cu putine cheltuieli", afirmg Miron Costin in cronica sa, referindu-se la acest aspect al relatiilor lui VaBile Lupu cu cazacii zaporojeni 581. Suma de bani ()feral pentru restabilirea pgcii ar fi fost de circa 50 000 iafimci (talen i de argint), dar aceasta a fost insotitg si de daruri scumpe, ca de exemplu o subg de samur
Cu podoabe de aur i olmaz (diamant trandafiriu), o sabie ferecatg cu
aur i pietre scumpe, un armgsar insguat592. Albrecht Stanislav Radziwill, care a consemnat evenimentul in memoriile sale, relateazg el suma
de bani ar fi fost de 10 000 talen i Chimelnicio 10 000 (talerorum) datis et
cum hiems instaret, dimissus. . . urgebat generalem et solvere castra,
cum ille mandatum regis exspectaret. . " 583. Incetarea ocupgrii tgrii
de cazaei se conditiona i prin incheierea aliantei matrimoniale cu Vasile Lupu. De aceea, la cererea lui Bogdan Hmelnitki, Cu acest prilej,
Vasile Lupu a fost obligat sg triinitg hatmanului cazacilor zaporojeni
In afarg de banii i darurile promise si o scrisoare cu propria-i semnaturl
intritg Cu pecetea tgrii i cu jurgmint sacru, prin care promitea alianta
matrimonialg pe care o respinsese mai inainte, adicg s dea pe fiica sa
677 G. Kraus, op. cit., p. 143; A. S. Radziwill, op. cit., p. 183-184.

678 Arh. St. Buc., Alma Barnovschi, 11-13, f. 1v-2,4-5.


679 Arh. St. Buc., ms. 629, f. 328-329.
ifurmuzaki, Fragmente, p. 195.
581 Costin, p. 133.
582 Tr. lonescu-Niscov, A. Constantinescu, op. cit., p. 23.

asa A. S. Radziwill, op. cit., p. 183-184.


158

www.dacoromanica.ro

Ruxandra de sotie lui Timu Hmelnitiki s," fie cu dinsul in venid,

prietenie si dragoste i s'a" stea impreun cu dinsul, cu hatmanul impotriva


oriegrui neprieten, s, se ajute unul cu altul, si dumnealui domnul Moldovei de acum incolo s'a' nu se mai uneasd cu leii i nici gind rAu sh' nu
urasd impotriva ostirii zaporojene" 584.
Alianta matrimonial cu familia Hrnelnitki pe care fusese silit s5, o accepte domnul Moldovei nu a fost pe placul unora din principalii si colaboratori din sfatul domnesc, ea Torna Cantacuzino, mare vornic de Tara de Sus,
si Iordache Cantacuzino, marele vistier, fr s,' mai amintim pe secretarul
sk'u personal, pisarul polon G. Kotnarski. Numai Constantin Ciogolea, marele spaAar, i Gheorghe Ghica, marele vornic de Tara de Jos, au sprijinit
pe domn in luarea acestei hotAriri 585. Drept urmare, acesta a dutat
reia in mod tail* legAturile cu regele Poloniei, mai ales d' rgzboiul dus
de cazacii zaporojeni se ar5,ta defavorabil acestora 586 Tentativa sa
a fost descoperia de Gheorghe RAkelezi II, principele Transilvaniei, care

a interceptat scrisorile trimise de la Iasi la Varsovia si pe care le-a expediat lui Bogdan Hmelnitki. Ca urmare, hatmanul cazacilor zaporojeni avea s expedieze pe polcovnicul Cijelei la Iasi pentru a reambati
domnului Moldovei, e` sta,"pinul s'au a purtat r5.zboi impotriva lui nurnai din pricina celor s'Avirsite de el (de Lupu) uitind de Dumnezeu
de credinta ortodox5,. Trecuse de partea polonilor i despre el, hatmanul

ea si despre oastea zaporojeang gindea numai r5,u".


In dorinta de a avea o politid extern5, independenM i nicidecurn
legat'd de cea a cazacilor zaporojeni, Vasile Lupu mai spera c aprobarea
castoriei proiectate ar putea fi respinsA sau aminat5, de malta PoartI.
De altfel, el nu era omul care sg cedeze usor presiunilor exercitate de conducittorul cazacilor nporojeni, mai ales &A era convins c' va g6si la vre-

me posibilitilti pentru a goli de continut legAmintul pe care si-1 luase


sub prestare de juramint fata,' de Bogdan Hmelnitki. De aceea, timp de
aproape doi ani de zile el a actionat manevrind mai ales in directia stabilirii unor contacte cit mai strinse cu Polonia, de la care astepta un ajutor militar eficace 587. Stiri contemporane relateaz`a faptul c`g. domnul
Mddovei ar fi declarat la un moment dat unui interlocutor ca el nu voia

sit o dea de sotie pe Ruxandra lui Timus Hmelnitki, d dad va avea


putere nu-si va da fiica, iar dad,' nu va avea, trebuie s-o dea" 588. Se mai
spune de asemenea, c'd In aceastA atitudine el a fost mult ineurajat de
ginerele situ, prin.tul Janus Radziwill 589. In. aceste conditii, domn.ul Moldovei a obtinut indigenatul -polon (24 decembrie 1650), solicitat

de altfel de mai mult timp 59.


In acela,si timp inss Vasile Lupu nu a Incetat s dea asigufgri hatmanu-

lin Bogdan Hmelnitki e'd va respecta angajamentul ce si-1 luase in toamna


684 Hurmuzaki, III, supl. 2, p. 30; T. Ionescu-Niscov, A. Constantinescu, op. cit., p. 23

nota 53.
685 Costin, p. 148; Hurmuzalci, IX, part. 1, p. 2.

566 Hurmuzaki, Fragmente, p. 208.


687 Tr. Ionescu-Niscov, A. Constantinescu, op. cit., p. 23-25.

p. 41.

588 I. Corfus, op. cit., p. 164.


589 Tr. Ionescu-Niscov, A. Constantinescu, op. cit., p. 25.
660 E. Pavelescu, Georges 11 Rackocw, prince de Transglvanie, 1648-1660, Iasi, 1924,

www.dacoromanica.ro

159

anului 1650. Dar, pentru cg el tgrgeina prin diferite pretexte transpunerea in viatg a promisiunii fgeute, hatmanul a procedat la cererea de
ostateci, pentru a avea certitudinea efectugrii egsgtoriei proiectate in-

tre fiul sgu Timu

i fiica domnului Moldovei. Miron Costin relateazg


cg drept urmare au fost zglogite mai multe persoane de mare importantg
din anturajul domnului i trimise la Cehrin, i anume fiii lui Gavriil Coci,
hatmanul, si al lui Gheorghe Coci, marele paharnic, nepotii de frate ai
lui Vasile Lupu, precum i unii boieri ca Ion Prgjescu, clucerul, fiul lui
Lupu Prgjeseu, marele medelnicer, Nicolae Buhusi, jitnicer, fiul lui Dumi tru Buhusi, fost mare vistier 591
Tot o urmare a tergiversgrilor a fost i aminarea de mai multe ori
a fixgrii datei egsgtoriei proiectate, in functie de evolutia evenimentelor

politico-militare la hotarele trii. Astfel, un termen a fost fixat la 30


ianuarie 1651, apoi un altul la Rusalii", adidt la 28 mai, acelasi an. In
ennui aceluiasi an s-au desfAsurat la Constantinopol unele negocien i duse
de o solie a lui Bogdan Hmelnitki pentru a obtine protectia Inaltei Porti
pentiu cazacii zaporojeni fseulati contra panilor poloni, precum si con-

simtgmintul sultanului pentru infiiptuirea aliantei matrimoniale dintre

familia lui cu aceea a lui Vasile Lupu 592 Dupg cum se stie, domnulMoldovei a depus toate eforturile i s-a folosit de toate relatiile pe care le
avea in lumea constantinopolitang, cheltuind mari sume de bani i fgcind

daruri de mare pret, pentru a zgdrnici aceastg eitsgtorie. TotUi, sultanul Mehmed al IV-lea, dar mai ales sfetnicii siti, au considerat cii noii
aliati vor aduce servicii politice importante Imperiului otoman si a aprobat cererile soliei hatmanului.

In tot acest timp domnul Moldovei ineg mai credea cii situatia

internationalg din vecingtatea tgrii sale i va putea fi favorabilg i in acdst scop intretinea leggturi secrete cu inaltii demnitari poloni 593, de la
care astepta ajutorul mult dorit. Mai ales dupg victoria polong de la Beres-

tezko (iunieiulie 1651) contra cazacilor zaporojeni rgsculati speran-

tele sale de a sciipa de alianta matrimonialg, cu Bogdan Hmelnitki sporiseta 594. Miron Costin exprimg aceste sentimente astfel : De care izbindit a lesilor, dacg au inteles Vasilie vodg den Ionaseutg pgreglabul
de Hotinu (e vorba de Popescu Ionasco, pircglab de Hotin, care adusese
vestea domnului n.n.), 1-au imbracat cu haing de soboli, avindu
dejdea cg cu acea izbindg a lesilor va hglgdui (va trgi in hniste n.n.)
de cuscrii lui Hmil" 595.

In anul uringtor presiunile exercitate de ha Linanul cIzacilor za-

poro-jeni asupra lui Vasile Lupu de a revecta promisii nea fAcatil au mers
ping la amenintarea cu efectuarea unei noi ngvale in :Vold kra mai ales

dupg victoria obtinutg asupra armatei panilor ponmi la Batogh (22-23


mai 1652), care de fapt a spulberat orice sperantg pentru doranul Moldovei 595. Intr-o scrisoare a lui Bogdan Hinelnitki care are caracterul
unui adevgrat ultimatum se serie cii dacg, nu te invoie,ti de bungvoie
implinesti dorinta de nevoie" 597. Lipsit de sprijinul Poloniei ea
ai
592 Costin, p. 129-130.

599 T. Gemil, op. cit., p. 137.


. Corfus, op. cit., p. 161 i nota 6.
599
594 T. Gemil, op. cit., p. 141.
595 Costin, p. 134.
596 Ceildtori strdini, V, p. 471.

697 Tr. Ionescu-Nicov, A. Constantinescu, op. cit., p. 28-20.

160

www.dacoromanica.ro

toate eforturile fAcute pentru a-si dovedi atasa,ment-a159s , aflat singur


in fata cazacilor zaporojeni si a aliatilor lor, tAtarii crimlerLi, lAsat la dist
cretia acestora de Gheorghe RAli6ezi II, Matei thsarab chiar de malta
PoartA, Vasile Lupu a fost nevoit sA capituleze in vatra 4,nului 1652 in
lata lui Bogdan Hmelnitki. In acest fel, la sfirsitullulaugust i inceputul
lui septembrie 1652 a avut loe la Iasi cAsAtoria, Ruxandrei, fiica lui Vasile Lupu, cu Timu Hmelniki, prezentatA pe larg de martori contemporani 5". Una din cele mai ample descrieri a acestui eveniment de
la Curtea lui Vasile Lupu, cu adinei implicatii internationale in anii care
au urmat, se datoreste unui anonim german. Acesta a,ratA c Timus Hmelinsotit de 3 000 cazaci, a sosit in Moldova si a fost intimpinat la

hotarul Varii de Toma Cantacuzino, marele vornic de Tara de Sus, iar


la intrarea in Iasi insusi .Vasile Lupu 1-a primit pe, viitprul su ginere in
fruntea tmei mari multimi de boieri, orAseni- i ostasi.- Dupil oficierea
cAsAtoriei acestuia en Ruxandra, serbArile au dyrat trei sAptAmini.
lar din descriere nu lipseSc nici amAnuntele prvind darurile primite de
tinerii c5sAtoriti i nici prezentarea ospetelor. , date in cinstea lor ".
Miron. Costin, contemporan si el eu west evenilnevt, qvea sii facA o ob-

servatie foarte indreptAtitA in ceca ce priveste perspectivele care stAteau in


fata lui Vasile Lupu dupA realizarea, aliantei matrimoniale, considerind,c5,
din acel moment avea s5, inceapii decAderea casei domp- ului Moldovei

casa lui Vasilie vodA, de atitia ai (ani) intemeiatA, Cu mare cAdere

rAzsip5, i apoi si la deplin, stingere au purees de atancea" 601. Afirmatiile

sale s-au dovedit pe deplin reale, in sensul e5, d-up,5, pleqarea lui Timis
eu isotia la Cehrin, Bogdan Hmelnitki a inceput sA unelteascA pentru a-1
deposeda de domni,- pe cuscrul 85,u ; alianta cu cazacii zaporojeni a co
tribuit la scAderea ereditului de care se bucurase pinA atunci Vasile Lupu
In fata fnaltei Porti ; in fine el avea s5, fie Iconsiderat mult mai primejdios adversar decit mai inainte de vecinii sAi Gheorghe RAlniezi II, principele Transilvaniei, i Matei Basarab, donmul TArii Rom5,nesti; drept
urm are acestia se vor gindi la posibilitatea scoaterii lui din domnie pe
cale a unui complot infAptuit cu succes in mai putin de un an.

599 T. emit, op. cit., p. 142-144.

599 Costin, p. 135; Veress, Documente, X, p. 250-253; I. Slrbu, op. cit., p. 319; Iorga,
Acte f i fragmente, I, Bueuregti, 1895, p. 209 fit nrm.

699 Cellatori streitai, V, p. 471-478.


Costin, p. 135.

161
11e. 667

www.dacoromanica.ro

Capitol& IV

Cultura Moldovei in timpul lui


Vasile Lupa

In contextul istoriei culturii rom/nesti din evul media aceea din Moldova, din secolul al XVII-lea, se bucur/ de anumite caracteristici surprinse In urmA cu doul decenii de istoricul Mihai Berza intr-o sintezI
a istoriei Ramniei, -unde acesta afirma :77 [cultura din sec. al XVII-lea]

iesit/ din nevoile societ/tii... a evoluat... intr-un contact string

cu marile curente din cultura Europei rlsgritene i, prin acestea sau dincolo de acestea, cu realizan i culturale general europene", In sensul
aceastl cultura a primit, astfel, dinafar numeroase sugestii i idei, pe
care le-a receptat i asimilat in mIsura impusl de propriile sale necesitAti". In continuare, acelasi istoric arIta c Varietatea acestor curent&
capacitatea de asimilare, avind la baz/ un efort creator, au asigurat

tocmai originalitatea culturii rom/nesti din veacul al XVII-lea... in.


cadrul general al culturii europene i indeosebi intr-acel al tArilor din

R/s/rit"

Cerceairi recente despre aceeasi problem/ au mers mai departe


In aprecierile lor, ajungind la concluzia cA. procesul primenitor" surprins in evolutia istoric/ privind realizarea sintezei culturale In Moldova.
In evul mediu inceput sub domnia Movilestilor" s-a dovedit a fi vizibit
accentuat in vremea domniei lui Vasile Lupu, perioadl care poate fi numit/ pe drept cu.vint o epoca a premiselor" deoarece acum isi fac aparitia manifest/ri, tendinte i idealuri noi care anticipeaz deschiderilepremoderne ale epocii imediat urmatoare" 2

Tinind seama de materialul documentar folosit privind dez voltarea culturii In timpul domniei lui Vasile Lupu si de lucrgrile privind
aceast/ problem/ ap/rute pin/ acum, ne exprimitm punctul nostru d&
vedere numai asupra citorva principale aspe,cte ale acesteia si anume
1. Crearea invt/mintului superior ; 2. Introducerea tiparului ; 3. Dezvoltarea stiintei i literaturii ; 4. Nivelul creatiei artistice.

1 Crearea inveitdmintului superior


Ca si In celelalte t/ri romnesti, In Moldova medieval/ a existat

un Inv/I/mint organizat la nivelul ce/orlalte state europene pentru predarea cunostintelor generale, la care aveau acces elemente provenite
1 Isforia Romtiniei, p. 257-268.

2 Dobjanschi, Simian, p. 16.

www.dacoromanica.ro

mediul urban si rural. De asemenea, se cunosc si wide initiative m.enite


sa ridice acest invtamint public pe o treapta superioara in ca,drul unor
c,olegii i acadenaii de inspiratie princiara 3.
In epoca fbi Vasile Lupu scale in care se predau cunostintele gemerale, unde se invata scrisul, cititul i socotitul, aflate sub control efectiv al bisericii, au functionat pe linga lacasurile de cult si mai ales pe
lInga unele manastiri, devenite importante focare de cultura, avind rolul In special sa pregateasca gramatici, clerici, pe viitorii negustori
znetepgari, pe fili de boieri 4. Cum este si firesc, in capitala tarii, la Iasi,
se aflau in acea vreme cele mai multe scoli. Misionarul catolic Marco
Bandini afirma, in relatarile sale, c in 1646 erau cel putin 20 de astf el

de scold. Dup parerea noastr credem ci erau chiar mai multe, daca

-tinem seama Cu atunci la Iasi eran, dupa marturia altor calatori straini,
ceI putin. 45 de lia'casuri de cult pe linga care trebuie sa fi fost i coli

Tentru cunostinte elementare5.


La scolile cu caracter public, existente la sate si in tirguri, mai pot
fi adaugate cele create in ,anumite conditii de catre misionarit catolici
franciscani si iezuiti la Iasi, unde fusese infiintat o sec:loll catolica destinata tinerilor catolici in privinta numarului de elevi, dupa aprecieTile lui Marco Bandini, el ar fi fost de circa 200, cu toate ca cifra pare
a, fi fost depsita in realitate. In aceste scoli se preda in limba roman:a
dar si in limbile slay/ i greaca ; de fapt, scolile de slovenie par a fi cele
ncle se invata scrisul i cititul, adica slovele, literele.
El insusi inzestrat cu deosebite calitti de om de cultura, incon-

jurat chiar de la inceputul domniei de unele personalitati culturale,

reprezentanti de seama ai culturii romanesti slavone i grecesti, Vasil()


Mupu, care reusise s acumuleze in fonnatia sa intelectual a trasturile
nui adevrat princeps de alura renascentist5, 7, a ca'utat s reia vechile
traditii promovate de unii domni care l-au precedat, pentru a reorganiza
invtmintul din Moldova pe baze noi, moderne, la cerintele vremurilor
dupl modelul celor existente in Polonia la Liov, Camenita, Bar,
in Ucraina la Kiev 8, sustinind cu importante sume de bani atit ridicarea
oilor constructii culturale, intretinerea acestora si a cadrelor
didactice. De altfel, ideea crearii unei .scoli domnesti devenise publica
In cercurile de la Curtea domneasca din Iasi in anii 1637-1638, dupa
Trecizarea lui Vasile Gagara, calugarul pelerin rus care in drum spre
Ierusalim a trecut i prin Moldova. Acesta a notat in jurnalul sail de
drum ca' se proiecta crearea unel scoli in capitala tnii, wide sa' invete in
limba slavona' 300-400 copii 9.
De aceea, in 1640, dupa construirea manastirii Trei Ierarhi, prin
grij a domniei a fost deschis intr-o cas din Iasi, din ulita Ciobotarilor,
linga feredeul domnesc, i biserica Si. Gheorghe, un colegiu organizat
Alupa modelul celui existent la Kiev, opera mitropolitului Petru Movila
Istoria inveifamtntulizi din Romania, I, sub red. acad. t. Pascu, Bucuresli, 1983, p.

156 158.

Istoria literaturii romane, I, Bucuresti, 1964, p. 258-260.

strdini, V, p. 178 329.

Ibidem, p. 283, 323, 329, 332, 340.


7 Dobjanschi, Simian, p. 20.
G. Ivascu, letona literalurii romdne, I, Bucuresti, 1969, p. 130-131.
I Caldlori strdini, V, p. 148.
1. P. P. Panaitescu, L'ianuestee de l'oeuvre de Pierre Mogila archevigne de Kiev dans
les Prinsipsuilis reameines, Paris, 1926, p. 16.

www.dacoromanica.ro

163

r.f

*p

I4

0 02

44
)4 )cd

P .4)
C.)

g
Q
4.

p:01.a
xe +.0
+."
o

co

Z .F.1 -ICI

03 .5 .rg
b'

<
4.)

Or..t

SA Kit 03

+>.

;.8

ho
al

-12

IF-4

he

Sc`2
.4.1.03

C.)

4
en

.H

Ce

fid

g
4,3

0)

.1 .4
o Eg
ce

14 P.10-4

p,

,,,

..

010,11Vgakirme.#0.4!#,g.-'040#4.

www.dacoromanica.ro

1656, pextru manastirea Trei Ierarhi, se aminteste de crearea acestui

co/egiu de catre Vasile Lupu, in care se spune vazind mare lipsa de dascli
invatatori in tara noastra, fara de care foarte mult pamintul

ptiraeste si se intuneca f'ra invatatura cartii" a adus dascali buni


rivnitori la invatatura, pe care i-a cenit de la Petru. Moghill, arhiepiscopul Kievului, de la Lavra Pecerska de Kiev, spre linninarea
copiilor pamintului nostru" 12 La aceast coala superioara se preda
In limbile slavona, romAna, greaca, latina, teologia, filozofia, retorica,

gramatica, dialectica, discipline Intilnite si la seolile similare de la Kiev


si din Polonia. Ulterior, domnul trii, neprecupetind nici o cheltuial,
a construit o cldire proprie acestei scoli domnesti, chiar in incinta
nastirii Trei Ierarhi ; despre aceasta cladire ;seria caltorul Pezuit Paul
Beke in 1644 el domnul Moldovei inalta scoli noi de piatra de o marime

deosebita, uneori cu doua catan, pentru tineretul moldovenesc, s fie


initiat in cultura i in moravuri" 13.
Scurt timp dupa aceea, moment care coincide eu plecarea lui Sofronie Pociatki din Moldova si cu moartea mitropolitului Petru
invatamintul slavon a fost inlocuit cu cel in limba greaca. Dupa unii
specialist, aceasta masura luata de domn privind reorganizarea
domnesti a fost socotita drept o adevarata revolutie eliberatoare"

Dupa parerea noastr de o revolutie eliberatoare pentru cultura romaneasca

s-ar fi putut vorbi doar in situatia in care pentru predarea diferitelor

discipline la scoala domneasca de la Trei Ierarhi, altfel un colegiu de tip

european, s-ar fi facut in limba romana. Oricum la aceasta institutie


de invtamint superior, care a functionat citiva ani i dupa pierderea
tronului de care Vasile Lupu, aveau s invete multi scolari care prin

invat'tura lor au contribuit la dezvoltarea culturii din tara noastra.


secol mai trziu, un istoric maghiar avea s elogieze actiunea culturala
a lui Vasile Lupu privind reorganizarea invatamintului in Moldova,
precum i introducerea tiparului, in felul urmator : Iasiis ludus literarius arertus. Quadriennis ante gimnasium non nullo in Moldoavia
splendore, excitare caeperat in quo juventus latinus litteris erudiretur.
Addidit tabeinam librarium cum foimis Valachicis" 15.

2 Introduerea tiparului in Moldova


Dupa o timpurie

i imperfecta existenta in indepartata Chin, tiparul, redescoperit i perfectionat in Geimania prin stradania lui Gu,temberg pe la 1440 si extins relativ repede i in celelalte parti ale con-

tinentului nostru (Italia, 1464, Franta, 1469, Ungaria, 1473, Anglia, 1477,

Polonia, 1491, Muntenegiu, 1493-1496), a patruns in tarile roman() in


primul deceniu al sec . al XVI-lea in Tara Romneasca (1508), apoi
In Transilvania (1529 Sibiu , 1533 Brasov, , 1550 Cluj). Dei in sec. al
XVI-lea n-au fost initiative de acest fel, in Moldova, totusi, cartea ti'Arita din Tara Romaneasea a fost raspindita i aici Inc'a din vrernea
domniei lui lije Rares (1546-1551) i a lui Alexandru Lapusneanu (1552
22 Arh. St. Buc., Mrea Neamt, XXXII-1; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 61-82.
18 ClIo.rl strclini, V, p. 235, 282.
14 Cl. Tsourlcas, Les debuts de l'enseignement philosophigue et de la libre pens& dans les
Balkans.La vie et l'oeuvre de Theophile Corgdal (1670 1646 ), Thessalonique, 1967, p. 132-133.
14 Fr. Kazi, Historia Begat Hurtgariae, II, Cluj, 1742, p. 119.

www.dacoromanica.ro

165

1561) 16. Cercetri mai vechi, din secolul trecut, ajunseserl la concluzia

e/ in timpul lui Petra chiopul in 1585 ar fi functionat in Moldova o


moarl de hirtie, ceea ce presupune i prezenta unui atelier tipografiel
desi documentele din aceast epoc5, n-au confirmat faptul. In schimb,

Amine nelmurit problema activittii lui Filip Moldoveanul inainte ea


acesta s fi plecat in Transilvania, unde a tipsarit in limba romn, la
Sibiu, in 1544, Catehismul luteran17.
Nevoia existentei unei tipografii in Moldova s-a fcut simtit
din:4 ce Vasile Lupa a obtinut tronul trii, mai ales cg toate ertile tiprite, necesare pentru biserie, se aduceau de peste hotare, din Polonia,
pin Transilvania, din ljcraina. Asa de exemplu, in 1636-1637 mitrodolitul Varlaam, care in aceast vreme avea tradus in romneste cartea
Sf. Calist, s-a adresat tarului Mihail Feodorovici pentru tiprirea la Moscoya a acestei luerri, nefiind la acea dat, o tipografie in tara sa 18. Cererea sa Aminind n'AA ecou, o initiativ in aeeeasi problem, a hiat Vasile Lupu in 1640, cind s-a adresat liovenilor pentru turnarea de litere
clairilice pentru sine, care ulterior aveau s, fie aduse in Moldova la o
proiectat tipografie, pe care intentiona s o infiinteze. Citeva luni mai

tirziu, era trimis la Liov ieromonahul Sofronie Poeiatki si un vames


pentru a ridica literele comandate Totusi, pentru functionarea tipo-.
grafiei in Moldova era nevoie si de un personal specializat. Pentru aceasta Vasile Lupa s-a adresat lui Petra Movil5, mitropolitul
care a trimis un tipograf i anume pe gravorul Me, precum si presa de
t'Ara impreung cu anexele ei 20 Faptul a fost consemnat si in Prefata
Cazaniei mitropolitului Varlaam in 1643, sub forma unei seurte relatri,
totusi foarte explicite :Petre Movil, fecior de doran de Moldova. . .
pre pofta mriei sale [a lui Vasile Lupu] au trimis tiparul cu toate mestesugurile cite trebuiesc, spre care lucra mria sa domnul, ce serie mai
sus, Io Vasilie voevodul cu . .
nesocotit, spre tot lucrul
tipiiriei au dat" 21. Tipografia a functionat la mnstirea Trei Ierarhi
ca tipografie domnease sja tiprit aceast carte numit Evanghelie
cu invttur [e vorba de Cazania lui Varlaam sau Carte romdneascii
de invelfeitura], in tipografia sa domneaseIn cetatea sa de scaun de Iasi,
In mn'stirea sa domnease, a Trei Ierarhilor "a.

Asa cum s-a mai afirmat, activitatea tipografic in Moldova pe


timpul lui Vasile Lupu este mai putin bogat decit aceea din Tara Romnease in aceeasi vreme 23. Din cereetrile efectuate pinil acum rezult c, intre 1642 si 1651 au fost imprimate in aceast tipografie numai
opt crti. i anume : 1642, Decretal sinodal al patriarhului Partenie al
Constantinopolului ; 1643, Carte romelneascei de invetyltur dumenecele preste

an (Cazania lui V arlaam ) tradus din greceste in romneste de mitropolitul Varlaam, in colaborare ca Eustratie logoftul dup cartea Sf.
Calist, cu unele modificri, aprut mai intii la Kiev, iar apoi la Iasi,
16 Istoria Romdniei, p. 684.
17 Istoria literaturii romdne, I, p. 254.

18 Hurmuzaki, Supl. II, 3, p. 1; Relafille, II, p. 19-21.


Hurmuzaki, Supl. II, 3, p. 60-61.
20 Istoria literaturii romdne, I, p. 398.

11 A. Sacerdoteanu, Predosloviile carfitor roadinesti, I, 1508 1647, 13ncure*ti, 1938,


p. 101.
22 Ibidem.

23 G. $trempel, Sprijinul morded de Rusia liparalui rorndaese tie secolul el XVil-lea,

In Studii i cercetlui de bibliologle", I, 1955, p. 28-29.


166

www.dacoromanica.ro

en dzisa i ea teat& cheltuialilui Vasilie voevodul. Dupg unii speeia-

ea detine in cultura rom&neascg un loe identic eu ce! al Bibliei lui


Xartin Luther In cultura germank datoritA faptului c In ea este prezentat& cea mai ingrijiti form& de exprimare a limbii romAne din prima junalitate a sec. al XVII-lea, precum i aportului hotAritor pe care l-a adus
la formarea i rAspindirea limbii romane literare 24. Dup& cum se stie,
aceastl carte a cunoseut mai multe editii si a circulat in cele trei tAri
romanesti 25 : 1644, igapte taine a biserieii 26, carte de dogma religioas&
tip&ritg cu cheltuiala lui Vasile Lupu, tradusl de Eustratie logofltul
prefatat de mitropolitul Varlaam ; 1645, Paraelisul Ndsceitoarei de Dumnezeu 27, oare cuprinde Inispunsurile la catechismul ealvinese, redactat
de mitropolitul Varlaam, prima carte de polemic& teologicg, In prefata
cfireia se sustine i se demonstreazg unitatea de neam a romAnilor din
cele trei tAri rom&nesti ; 1646, Carte romditeascii de invagturei de la prawilele impeireitepti pi de la alte giudeale, cel dintii cod de legi tiplrit In rona&neste i primul in Europa rAsAriteanA In limba national& 28. Cartea,
servind drept model pentru codul legislativ din Tara RomlneascI, ti-

pfirit in 1652, a infIptuit pentru prima dat uuitatea legislativA" a


color dual principate 25 ; 1649, Sfinta proviiii a biserieii; 1651, Bueoavnet'30.

In privinta tehnicii tiparului din Moldova pe timpul lui Vasile Lupu


s-a ajuns la concluzia c dei uneltele de bazg, i chiar mesterii proveneau
de la Kiev, modul de lucru si mai ales realizarea gravarilor au o not&
de specific romanesc, lucrarile fiind realizate la nivelul tehnicii superioare
a Occidentului. Ei au cAutat s ilustreze in opera lor modul de vial& al
socialtdi romAnesti (figurile personajelor au trAs&turi individualizate
reflect& o tendint& renascentistl, costumul reflect& clasa social& clreia
Ii apartin, imagines, orasului medieval apare aglomeratI de ilcasuri de
cult si de constructii civile apartinind tirgovetilor, boierilor i domniei,
'un cortegiu domnesc d impresia de miscare vioaie).

Muhl vreme s-a afirmat c5, in vremea lui Vasile Lupu a existat

numai la Iasi tipog,rafia domneasck negindu-se vechile concluzii ale lui


Gh. *ineai 31, care afirma In Crontica sa c In 1645 era o tipografie dom
neascfi si la Suceava. In ultimul deceniu noi investigatii In aceastI direetie:
au confirmat concluziile lui Gh. Sineai, In sensul cA In 1645 si chiar mal

inainte a existat o tipogiafie la Suceava, unde In 1649 a fost tipAritg


si o evanghelie In bimba airneank deci in atelier erau i litere armenesti

32

Opera cultural& in dorneniul tir5ririi de cnti a fost apreciat6 de

contemporanii lui Vasile Lupu; astfel, arhidiaconul Paul de Alep a notat


24 BRV, I, p. 137; Isioria literalurii romtlne, I, P. 364; G. Ivaeu, op. cit., p. 141142.
25

P. Mihail,Circulaiia caraniei Mitropolitului Yarlaam In biserica romtneascd, in AIMS,

1957, p. 820-828.
21 BRV, I, p. 147-150.

12 D. Poenaru, Contribujii la Bibliografia rorndneascd veche, Tirgoviste, 1973, p. 5-7;

G. Strernpel, op. cit., p. 29-30.

11 M. Tomeseu, Istoria edriii romdneii de la Inceputuri pfnd la 1918, Bueure*ti, 1968,

p. 68.
12 Dobjansehi, Simion, p. 20-21.
$1 P. P. Panaiteseu, L'influence ..., p. 51-61; G. Strernpel, op. cit., p. 28-29.

si G. Sincai, op. cit., III, p. 64.


32 Dobjanschi, Simian, p. 100 qi nota 54.

li7
www.dacoromanica.ro

In jurnalul su de calatorie in 1653 ca domaul Moldovei a tiprit un mare


numar de carti
iar pentru poporul sail din Moldova opere in liraba
romng" 33.

3 Dezvoltarea ,stiinfei ui literaturii


tiinta, care in Moldova sec. al XVII-lea ea si in secolele anterioare a

cunoseut forme de cunoastere empirica, 8-6, reflectat In practicarea dife-

ritelor mestesuguri in mediul rural (pe domenii si la sate) si urban (in


tirguri i orase). Astfel, luminararii cunosteau procedeul n,lbirii cerii

galbene pe cale fizica si chin:flea', sapunarii erau familiarizati Cu formula


combinarii diferitelor substante pentru obtinerea spunului, silitrarii Ireuseau s5 produca la nivel european pra,ful de pima si potasa in cantitati
atit de mari Welt acopereau nu numai necesa,rul de pe piata intern, dar
erau destinate i exportului, fierarii aveau notiuni suficiente pentru obtinerea In atelierele lor a otelului pe care apoi Il prelucrau alti mestesugari
pentru a face din ele arme de lupta pentru apararea l!doldovei de cotropirea
dusmana, in fine, sticlarii se pricepeau sa produc' sticla de bun-a calitate

prin combinarea la temperaturi inalte a substantelor chimice aflate In


tara sau aduse din Transilvania.
In domeniul istoriografiei se cunosc realizari meritorii prin concep-

tia autorilor unor cronici, ce reflecta fspindirea In Moldova, ea si In


celelalte tari romanesti, a ideilor umanismului.
In urma cu mai bine de patru decenii, istoricul N. Iorga se intreba
de ce Vasile Lupu, care s-a straduit atit de mult sa fie cunoseut, respec-

tat si apreciat de contemporanif si din tara si de peste hotare, nu a

intreprins nimio pentru a fi glorificat pentru posterita,te prin interraedinl


unei cronici de Curte, care ar fi trebuit sa fie o oglinda a guvernarii sale,
cura a facut la vremea, sa *tefan c31 Mare, glorisosul su inaintas. Mai
mult, marele istoric era inclinat s creada ea o astfel de lucrare ar fi existat
In realitate, dar c5, aceasta ar fi disparut in timpal talburarilor provocate
de eriza politica din primavara anului 1653. Mai Mania, cl de fapt letopisetul tarii Moldovei seria de Gr. Ureche ar fi continuat eu expunerea.
faptelor i dupa anul 1595, pina in 1647 (data mortii cronicarului), dar c5,
fostul domn al Moldovei ar fi dorit sI dispara aceasta cantinuare din motive
personale 34. Cercetarile specialistilor nu au confirmat pina acum ipoteza
lui N. Iorga in acea,st, problema, in schirab cronicarul Miron Costn afirm
In Letopiselul 7Ldrii Moldovei de la Aron yodel inooace, el la vremea, sa,
asadar in 1675, nu ar fi existat o continuare a letopisetului lui Gr. Ureche ,
77iarA, de la Aron voda seria nu se afla nici de altul, nici de Ureche vornicul". Lipsa aceasta o punea cronica,rul, fie pe seama mortii;

fie pe seama pierderii textului ce va hi scris si de la Aron vodl


incoace"

35.

totusi, din timpul vietii lui Vasile Lupa s-a pstrat un poem In

care se face elogiul faptelor sale, intitulat Stihuri eroico-elegiaeice ineliinate


/ui Vasilie voevodul Moldovei, elaborat in 1643 de catre Atanasie Patel33 C616tori stra- tni, VI, p. 22-23.
34 larga, Istoria, VI, p. 160.

Costin, p. 43.

168

www.dacoromanica.ro

larios, care in doul rinduri a lost patriarh al Constantinopolului 38..Acesta


nu numai e, 1-a cunescut personal pe domnul Moldovei, dar a c616torit
de mai multe ori in Principate/B romne. Dup, unii specialisti 'Meg din
1626 el.se afla in Tar a licmneascI, ca dasal de greceste, dar la Iasi a
yenit prima dat6 in 1643, cind a scris i poemul la care ne referim. Opera
sa este dedicat6 lui Vasile Lupu, numele dornnului fiind scris in manuscris
cu litere de aur, ca al bazileilor : preacucernicului, preastrillucitului
preamritului duce i dcmn al Moldovei intregi, chir Vasilie vod6 (in greceste Basileus) din partea lui Atanasie, fostul patriarh ecumenic ... la
15 martie 1643 la Iasi" 37. Autorul poemului cunostea activitatea domnului
Moldovei si mai ales relatiile sale cu Orientul ortodox, iar relatarea sa
nu face decit s prezinte unele aspecte ale activiftii lui Vasile Lupu pin
Ja acea data, adic6 de numai un deceniu de domnie.
Expunerea incepe cu o invocare a lui Homer, a lid Hesiod s,i a fermec6toare1or sirene pentru a cinta impreun6 cu el faptele glorioase ale domnului Moldovei si a-I ajuta s6 incoroneze cu flori mirositoare timplele
neintrecutnlui Vasilie st6pinitorul Moldovei". .Apoi se aratil cum acesta

atrage pe toil ca un magnet datorit intelepciunii de care dit dovad


;,ca si ma gnetul d egr at 6 air a gi spre tine eu minunea intelepciunea i puterii

tale" 88, cgrora le face daruri prea frumoase", printre cei veniti in acest
scop aflindu-se i arherei" ; autorul face aluzie aiei la intilnirile lui Vasile
Lupu cu patriarhii Partenie I al Constantinopolului, Theophan II al Ierusalimului i Petru Movil, mitropolitul Kievului. Ilin de admiratie Atanasie Patellarios afirna6 c6 domnul Moldovei este un bun cirmuitor",

care a intreeut cu faptele sale toate faptele rauritorilor", c pentru el


se roag6 dilug6rii de la Muntele Athos, ciirora le-a plait birul NA de
otomani, numiti in text neamuri neomenoase", precum i cei de la Ierusalim in frunte eu patriarhul Theophan II pentru acelasi luau, in fine si
patriarhia, ccumenic6 din Constantinopol, care prin ajutorul primit si-a
g Igit libertatea" 38.
Autorul poemului se refer6' apoi la binefacerile facute de Vasile
Lupu poporului pe care-1 conducea :

Tot felul de orinduieli i nenumrate lucruri bune,


Ai adus oamenilor ce locuiesc Moldova",
tu sensul di a vegheat ap6rindu-i de asupriri :
7/Vasile vod6 a impiedicat toate frdelegile,
Netinind seama de persoane, si nefcind pe plac nimnui
Tututor cu dreptate el dat-a cele cuvenite,

Tuturor cintarindu-le toate f6r1 sovAire" 48.


La aceste binefaceri se mai adang6 aducerea apei:potabile.pe conducto

tu capitala tarii :
De departe din raunti cu. naafi .cheltuieli i osteneli

Aduse la Iasi apa de taut,

fAcu cismele prea bane i fruraoase aproape de curte

De ja apa acum fiecare om cu nem5rginit,' bucurie,

Pe cind inainte se aducea In bruta Cu sacale,


S6 Cdtd4ori Ordin4 VI, p. 291.
37 1111113=4(i, XIV, p.

28 Ibidern, p. 400-401..
36 Ibidem, p. 461.
4 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

169

Si era mare lipsI de apI-pe aritele de scare",


adAugind c domnul intentiona sl continue aceastI operl edilitari :
Si mai are incl de end s facI in ora* ci*mele

Ca apa sI fie imbelksugatl pentru toti care au nevoie"


In continuare se referl la construirea de lIcapri de cult, cat anexele

lor :

Fricu i pentru cAluglri clIdiri frumoase i impodobite


Si le zidi mindre mInA'stiri, sI locuiascI in ele"
clrora apoi le-a acordat danii de tot felul :
Le hIrIzi venituri i ca pesos le date de toate,
O grImadI de sfinte vase prea frumoase
17
Ferecate ca argint i aur, le dIrui cu prinos
spune apoi de daniile flcute de domn *i peste hotare :
Si alte prea bune clIdiri in diferite

Locuri strIine a intemeiat nu numai In


;
Zidi temple sfinte, turnuri, ziduri mindre, cimele
poduri i lacuri i fintini cu ape dulci"*.
Pentru aceste fapte autorul poemului ii acordI lui Vasil Lupu diferite
epitete : Orinduitor", om drept *1 milos i blind", vrednic i cuminte",
senin la suflet", intelept", viteaz",*i cumpltat *i cavaler de frunte",
//voinic i rIzboinic," curajos" etc. La un moment dat, admiratia autorului este a*a de mare incit acesta nu. ezitl 8/4 declare pe domn drept a
opta minune a lumii :

Desavinitul Vasile care sta de bunl seaml a opta

Minune pe pamint, coroana nemuritorilor,


Cci despre el s-a dus pinl la marginile lumii,
Malt sgomotoasa faiml i nici vremea nu o poate intuneca".
Mai departe, Atanasie Patellarios aratl intr-un tablou cutremurAtor prin.
realismul Baal, cum datoritI lui Vasile Lupu Moldova a scIpat de amenin-

tarea tItarilor, care in repetate rinduri pinI atanci jefuiserI tara i robiser multime de locuitori pe care-i vinduserl du tIri strIine. tu acest
autorul se referI la actiunea din 1637 a lui Vasile Lupa impotriva tItarilor din Bugeac ai lui Cantemir bey :
Dar cind in sfIrit Vasile, fala cea mare a domnilor
Sta alezat in slavI pe scaunul Moldovei
Atunci ttarii negri intunecati i galbeni i sllbateci
Si cu ochii incruntati au tremurat de groazI 42.
Astfel i tItarii se imprl*tiarl speriati de viteazul barbat,

Si a scIpat Moldova de pieire ingrozitoare".


Drept
autorul considera el in Moldova venise veacul de aur a,
,Veacul
urmare' de aur de care ai auzit mum a e
In hotarele Moldovei ..." 43.
41 Ibidem, P. 402.

Una din aceste fintini Cu ap5 dulce ficutli peste hotare este si cioneaua din Vara
curioscuta sub numele de Bogdan cesm ficutli de dotan la 5 noiembrie 1646; inscriptia
sApatil In marmorl arch:tests pe ctitor astfel : Cu vointa si mila inaltului creator I BuTasile,
al Intregil Moldovlahli/Rugat de multi locultorl al Varnei / Din cauza lipsel de apl ce-i chinuleste / Din mil/ citre crestini, o sut1 de lire turcesti darsiesc" ... vest P. L Stoiluaof,
Bogdan eemt din 'fermi (Malaria), ta Ck, 12, 1911, P. I 387-1 389.

" Karim/saki; XI!, p. 403.


liidem, p. 404.

171'

www.dacoromanica.ro

Printre alte virtuti ale lui Vasile Lupu scoase In evident& de autor este
aceea cl el s-a argtat cu mull& intelegere fa t/ de cei nevoiasi, desigur
o exagerare a poetului :
Noroc de tine, Ca' tu poti s dai usor i iute cele trebuitoaxe
Mijloace nevoiasilor i leac celor bolnavi".
Din aceste motive toti, indiferent de starea social, ii cereau sprijinul

Arhierei, brbati, monahi, bgtrini i tineri


Vkluvele, bietii, toti, orfanii i copiii
Tot rindul oamenilor nenorociti pe tine te au de mingiiere
Spre tine alearg tot norodul celor nevoiasi
Si tu la toe& suferinta aduci repede vindecare

reversi balsam peste cele mai imputite rane".


Pentru acelasi motiv autorul crede
domnul Moldovei intruneste toate

virtutile posibile ale vremii


Dar ce amintesc oare pe rind toate nuretiile virtutilor
Tu le ai toate in trup i slas te au pe tine
Si cine doreste s* vad& icoana tuturor -virtutilor
Las's vad& pe al Moldovei vrednic domn.

Pe minunatul Vasile, el marea fal& a tuturor,

El care a intrecut pe muritori cu faptele i vorbele" 44.

Fostul patriarh Atanasie Patellarios include intre faptele lui Vasile Lupu
.1 introducerea tiparului in Moldova si infiintarea scolii domnesti:

Tu ai scos din nou la lumin& tiparul cu care

PropovAduia adev&rul la toti dusmanii credintei.


inviltAturile rele ale inv&tatilor eelor suciti

rApunem cu prastia acestui tipar.


Ba ai si hot'rit s faci lucrul cel mai bun si mare,
Locas de invitt&tur& pentru cresterea copiilor".

In Incheiere, autorul se roag& pentru prosperitatea casei lui Vasile Lupu :

D5, harul milei tale din cer lui Vasile

Cucernicului domnitor, sotiei ,si fiilor si


mrirea cea inala a domniei ce i-ai dat in dar
s&-si vad pe fiul intii ngscut ea print" 45.
Poemtil are i o anexI In care autorul face o comparatie intre virtutile
lui Vasile Lupu ti ale lui .Ahile, bineinteles acelea ale domnului Moldovei
frind cu mult superioare, menite s menting peste veacuri renumele sgu 46.
S-a insistat mai mult asupra acestui poem plin de elogii la adresa
lui Vasile Lupu pentru a dovedi eg multe din reformele sale intraser& in
constiinta contemporanilor, iar dad, versurile ce i s-au inchinat exagereaz&
In mod apologetic realizrile domnului, ele reflect& pin& la un anumit
punct realitatea. In fine, este de la sine inteles c aceste elogii erau Matte
de autor cu un anumit scop, mai ales c, el intelesese ct insusi domnul se
complitcea In acest climat de preamrire a faptelor sale.
Elogierea faptelor demnului Moldovei a fost practicat& si de altii,
mai ales de cei care aveau la indemin' arta tipograficI. In acest sens ne
referim la mitropolitul Varlaam, care in mai multe rinduri a adresat laude
domnului tgrii cu prilejul tipAririi de crti In tipografia creat& de acesta,
44 Ibidem, p. 405.

45 Ibidem, p. 406.

45 Ibidem, p. 406 407.


171

www.dacoromanica.ro

pe cheltuiala sa i care functiona tot pe cheltuiala domniei Asa de exemplu,


in. 1643 vedea lumina tiparului Cartea romtlneascii de wvilyitturil dumenecele preste an, in care se afla si 10 versuri care insotesc stema Moldovei
si din care amintim pe urm'atoarele :

Vasile voevod au inceput lucrurile sale


Cu invataturi ce in tara se temeluieste.
Nemuritoriu nume pre lume sie zideste" 47.
Ceea ce este si mai important este faptul c tiparitura, are si un Cueing

inainte al domnului trii, desigur scris tot de Varlaam mitropolitul el


tradusese cartea si tot el se ingrijise de tiparirea ei in care acesta se
adresa catre toata semetia rumneasca pretutindeni ce se afla pravoslavnicii intr-aceasta' limba". Expresia toata semetia rumaneasca" dezvaluie
faptul ca la data respectiva devenise publica constatarea transmisa prin
traditie din generatie in generatie cu privire la unitatea de limb i neam
a romanilor din cele trei tari romnesti, Moldova, Transilvania si Tara
Romdneasca. Istoricul literar G. Calinescu afirma in urma cu patru decenii
despre acest Cuvint inainto al lui Vasile Lupu c'a era mult mai bine realizat decit al lui Matei Basarab la Psaltirea slavond de Meletie (1638) 45.
In aceeasi tiparitura, la sfirsitul partii a doua si a treia, sint citeva versuri
care merita a fi subliniate pentru deosebitele figuri de stil pe care le contin :

Valuri multe ridica furtuna pre mare


Mai virtos gindul omului intru lucrul ce are
Nu atit grijea si frica inceputului
Cit grija i primejdia svirsitului".
Versurile din aceasta tiparitura au atras de mult atentia istoricilor lite-

rari, care au vazut in ele prima poezie publicatd in limba romdnei 49.
Elogiul doraniei lui Vasile Lupu este facut si in versurile care insotesc o alta tiparitura : Sapte taine a bisericii (Iasi, 1644).
Pecetia Domnii-Moldoveneti
Vlahva, acestiia Her sa o socotesti.

Cap de buar fiind tare,


Arata puteria celui mai mare.
Acesta chip de buar
Multi au biruit farl numar" 55.
Astfel de versuri se mai intilnesc si in 1646 in tipritura care cuprinde
Pravila Moldova, adica Carte romdneascei de invillaturel de la pravilele
impeiratesti si de la alte giudele, dar care de fapt o repet pe cea din Cazania
din 1644.

totusi, atit poemul lui Atanasie Patellarios cit i versurile mitropolitului Varlaam nu au definit adevaratele dimensiuni ale contributiei
lui Vasile LuDu la dezvoltarea tarii pe care a condus-o aproape dou decenii.

Aceasta ar fi putut s fie surprinsa in pagrinile unei cronici de curte CifIl


a fost acel Letopise, moldovenesc al lui Eustratie logofatul 51, dar expunerea autorului nu a ajuns pina la domnia lui 52. In literatura istorica din
secolul al XVII-lea Letopiselul moldovenesc mentionat a fost considerat
47 A. Sacerdoteanu, op. cit., p. 97.
48 G. CAlinescu, Istoria literaturii romdne, Bucurqti, 1982, p. 9.

G. Ivaru, op. cit., p. 136-144.


5 A. Sacerdoteanu, op. cit., p. 106; BRV, I, p. 156.
51 Gr. Ureche, op cit., p. 21-22.

55 C. A. Stoide, Contribujii la biografia lu Thistratie logofdtul, In Arhiva", la0, 1933,

p 123-137; G. IvaFu, op. cit., p. 136.


172

www.dacoromanica.ro

specialisti ca fiind cea mai veche cronica a Moldovei scrisa in limaba


romng, inainte de ceava lui Grigore Ureche. Autorul ei, arturar de seamagi,
lnzestrat cu o deosebita cultura, omul de ineredere al lui Vasile Lupu a
coeupat functia de secretar domnesc a elaborat o cronica a tarii folosimd

Ja aceasta vechile anale serse in limba slava, pe care le-a tradus si le-a
prelucrat, oprindu-se la domnia lui Petru Schiopul (1587). Dei nu s-a
pastrat in original si nici in copie textul integral, Gr. Ureche I-a cunoscut

I-a folosit In cronica sa. Personalitate care poseda o Malta cultura,Vagile


Lupu a cautat s se foloseasca de posibilitatile intelectuale ale lui Eustratie logofatul i in acest scop, la porunca sa, a fost tradusa din neogreaca
o pravilit 4i o carte bisericeasca ;Slapte taine a bisericii. Tot el avea 0, contribute la la elaborarea unei parti din Cartea romdneaseei de invgiturd de la
.pravilele impeiralepti pi de la alte giudeale 53.
In vremea domniei lui Vasile Lupu
scris cronica Grigore Ureche,

dar cronica lui nu era oficiala, el nefiind, cronicar de Curte, ca Eustratie


logofatul, ci reprezentant al boiermii. De altfel, el era unul din principalii

colaboratori, ca i mitropolitul Varlaam, ai domnului, ca membru in

sfatul domnesc. Fiu de mare boier, tatal silu fiind Nestor ITreche, unul
din cei mai mari feudali din Moldova la sfirsitul sec. al XVI-lea si
Inceputul celui urma'tor, dobindise In tinerete o Malta cultura
la scolile iezuite din Polonia. Era cunosea' tor al mai multor limbi
straine (latina, greaca, polona, slava) ; ocupase mari dregatorii pe timpul
lui Miron Barnovschi i Alexandru Ilias, inainte de a fi mare dregator pe
timpul lui Vasile Lupu In intervalul 1634-1647. Fusese pe rind logofat
apoi mare sptar, iar la sfirsitul vietii mare vornic de Tara de Jos.
Cronica pe care a scris-o, Letopiselul frii lifoldovei, nu cuprinde'

domnia lui Vasile Lupu. Prin modul In care prezinta istoria Moldovei,
de la primele inceputuri pima' la domnia lui Aron Voda, cronica lu Grigore

Ureche depaseste nivelul unor anale si se inscrie ca o autentica opera


istorica. Mai mult, autorul cronicii sustine cu argumente temeinice tuaitatea de neam a romanilor si latinitatea poporului roman, aceasta cu
mult inaintea corifeilor'Swill ardelene : noi aflana ca Moldova s-au dis-

.alecat mai pe urma, iar muntenii mai dintii, macarac s-au tras de la

un izvor" 54. In cuprinsul cronicii, la capitolul Pentru Tara Ungureaka


de Jos si Ardealul de Sus", el constata ea in Transilvania traiau i romani
peste tot locul, de mai multu-i tara latit de romni decitu de unguri" 55.
Constatara sa cuprinde i ITngaria de Sus, unde se aflau iari loouitori
romani Rumanii eiti s afla locuitori la Tara ungureasca si la Ardeal
la Maramuresu de la un loe sintu cu moldovenii i toti de la Rim ea',
trag". Istoricul P. P. Panaitescu afirma In 1956 ca aceasta fraza este
deosebit de importanta in ce priveste conceptia asuprabriginii romftnilor 55,

ea este cea mai veche afirmatie romneasca despre unitatea neamului


In acelasi timp despre originea sa comuna. Acelasi cronicar mai afirma,
referindu-se la limba care o vorbeau loeuitorii Moldovei, ea se trage din
limba latina ,,de la rinaleni ce le ce zicem latina", avind cuvinte si din alte
limbi : italiana, greaca, polona, sirba adica slavon5,57.
53 BRV, I, p. 156 v GhibAnescu, Surete, II, p. 168-171.

54 Gr. lireche, op. cit., p. 60.


lbidem, p. 31, 99, 124.
56 Ibidem.

57 Ibidem, p. 99.
173.

www.dacoromanica.ro

timare a studiilor Riente in tinerete la eoala iezuita din Liov,


Gr. Ureche a imprimat 'cronicii sale idi renaseentiste despre originea:
poporului si a limbii romane, precum i despre personalitiitile epoeii,
respectiv domnii Aloldovei care l-au precedat pe Vasile Lupu. Cronicarul
ii prezinta pe domnitori, in frunte cu. *tefan eel Mare, dornici de glorie
si de a fi recunoscuti de contemporani ea luptatori impotriva
Prin Grigore Ureche se facea un pas inainte in dezvoltarea istoriografiei
rominesti medievale. De aeeea este indreptatita afirmatia istorieului
P. P. Panaitescu care aprecia in 1956 astfel opera acestuia : Croniea lui
M'eche nu este deei numai un izvor pentru istorici, ci o opera Merara, un,
izvor de bogata inspiratie pentru seriitorii romirti, aceasta datorita nu
numai faptelor pe care le povesteste, dar si felului cum le-a evocat"
Tot in domeniul literaturii, lake i religioase, se constata si al terealizari remarcabile. Cartile au circulat in manuseris pina la introducerea
tiparului, iar sutele de exemplare ale eartilor religioase cite s-au mai pastr atcopiate in lirnbile slavoua si romana, eare au cireulat intens intre cele trei

tari romanesti si pe ale caror pagini ingalbenite de vreme s-au pas trate
adnotari privind inerentele evenimente ale vietii cotidiene, sint astazi
o marturie a existentei in spatiul carpato-danubiano-pontic a unor puternice i continui legaturi culturale. Cit priveste cartile redactate sau traduse in limba romina, folosind o limba eu un pronuntat earacter popular,.
ac este creatii Merare aveau sii influenteze stilul in care au fost serise
di rige populare, un non gen de literatura adiesata locuitorilor din sate,
tirguri si orase. Alai mult, aceste crea-0i ale literaturii laiee au avut rolul
sii largeasca orizontul cititerului medieval din punct de vedere geografic,
istoric i filozofic i si, contribuie in aeest fel la sporirea capacitalii de
intelegere a evenimentelor cale imbogateau tot mai mult viata cotidian.
din tarile nomine.
Cercetarile de pina acum au atestat prezenta in Moldova pe timpul
lui Vasile Lupu a unor carti populare ea Alexandria, Fi2iologI1, cronografele, romanul Varlaam i loasaA Legen dele bogomilice. La acestea se mai
pot adauga cele care reflecta o viziune mistica asupra vietii, ea de exemplu,
cele care till- de literatura astrologica si de prevestire (Rojdanienl, Yrepednien1).

4 Nivelul crea tiei artistice


Staruinta neobosita constatata, timp de aproape dota decenii, la Vasile
Lupu pentru punerea in aplicare a programului siu de politica interna si
externa, prin mobilizarea tuturor energiilor potentiale ale locuitorilor

Moldovei in acest srcop, este o dovada ca el era pe deplin eonstient de 'Malta

misiune ce-i revenise din xnomentul ocupirii tronului trii. El a Intel es


chiar inainte de 1634, ci era de datoria sa nu numai si continue opera
culturali a inintailor sii In toate compartimentele, dar i si giseasci
posibilitatea de a o ridica la inilVimea cerintelor epocii sale. In ae,est fel
trebuie privita intelegerea pe care a aratat-o propunerilor mitropolitului
Varlaam atit de a Infiinta un colegiu la ministirea Trei Terarbil dupl
modelul celui din Kiev, cit qi de a crea o tipografie pentru rispindirea prin.
68 lbidem, p. 31.

174

www.dacoromanica.ro

tiparituri a creatiei literare bisericesti i laice, In fine, de a proteja oriee


manifestare menita sit contribuie la dezvoltarea stiintei i literaturii.
De aceea, era 0 firese ea aceasta preocupare a lu Vasile Lupn In
Tromovarea culturii pe un nou fagas, plin de Innoire sa cunoasea realizari
remareabile i in domeniul artei In general, 0 al arhitecturii in special.
Pina nu de mult, acest aspect al domniei sale a fost sporadic, partial
-unilateral studiat, fapt care a flout imposibil cuprinderea tuturor compartimentelor vietii artistice pe care a cunoseut-o Moldova in anii 1634
1653. Din aceste motive, creatia artistica pe timpul domniei lui Vasil
.Lupu a fost numai sehitata, In tmele lucrari de sintez i monografice, iar
In multe studii i articole publicate In diferite periodice s-a pus accent
imai ales pe realizarea unor valoroase monumente de arta ca bisericile
`Trei Ierarhi i Golia din Iasi 0 Stelea din Tirgoviste ".
Cercetri temeinice din ultimul deceniu au pus intr-o lumin Rolla
multe din aspectele dezvoltarii creatiei artistice din vremea lui Vasile Lupu,
ca arhitectura, pictura, miniaturile i ilustratia de carte, broderiile i costu_mul, sculptura i argintaria 6.In perioada domniei lui Vasile Lupu au

lost construite un mare numr de edificii laice 0 de cult, care se circumscriu


stil arhitectonic cu particularitati proprii, menit s defineasei
THE elementele artistice pe care le poseda un drum plin de innoiri in dezvol-

tarea artei medievale din Moldova de la mijlocul secolului al XVII-lea.

0 analiza a eonstructiilor laice impune de la inceput o atentie

deosebita fata de palatele clomne0i din Suceava i Iasi. La Suceava,


in secolul XVII eapitala tSzii, Curtea domneasel, uncle se afla si un palat,
era amplasata in partea veche a orasului In tirgul de jos aproape de

biserica Sf. Dumitru, ctitoria lui Petru Bares (1534-1535). Cercetarile

:arheologice initiate In urma cu trei decenii au dat la ivela faptul a la 'Weeput aici fusese ridicat de Petru. I Musat, in 1387-1388, un palat domnese
de lemn, eu fundatii din piatfa', de proportii modeste 61, care avea sa fie
,

reconstruit din piatra, dupa incendiul de la sfirsitul sec. al XV-lea, de


tef-an cel Mare. Acesta a mai reparat pe latura de est si o mare pivnita,
al carui tavan a fost sprijinit pe piloni de piatra 62. Noi sapaturi arheologice,

remate In ultimul deceniu, au constatat exisfenta unor restaurari continuate pe timpul lui Vasile Lupu, cind palatul a avut doua nivele, la parter
aflindu-se doua incaperi mari destinate primirii oaspetilor In trecere prin
oras. Dup5, materialele scoase la lumini si pe baza docurnentelor vremii,

rezulta ca In 1635-1638 Vasile Lupu a flout amenajari i extinderi la


Talatul domnese, aducind mesteri i materiale din Transilvania. Luer.rile s-au desfasurat sub supravegherea vornicului Hance, ar einci ani mai
tirziu in 1643 vechea constructie a fost eu totul modernizata
end a fost inlocuit aeoperisul din sindrila cu unul din ola,ne, precura
miele ancadramente de usi i ferestre din lemn cu altele din piatra, prilejuindu-ni-sa noul a face de iznoava niste case din piatra din temelie aci
6 P. P. Panaitescu, Biseriea Slelea, p. 381-395; N. Gkika-Bude.5t1, Biserica Golia,
descriere arhilectonicd, In BCMI, 1924, p. 128-140.

" Dobjanschi, Simian, p. 111.

1 M. Matei, Contribufil arheologiee la islaria orasului Suceara, Bucurest1,1963, p. 81-82,


112-128; M. Mated, E. Emandi, Obseroalii supra stratigrafiei CuriL domnelti de la Sneers,

In Suceava, anuarul muzeului judetean", 1977, p. 105-118.


la L. Chitescu, Cereeldri arheologiee la Curte darn:leased dirt Suceavoi.lu Ceroetatri arhea-

bgice", I, Bucuresti, 1975, p. 249-252.

175

www.dacoromanica.ro

la Suceava" 63, scria Vasile Lupu bistritenilor, dirora le cerea niste pietrari gi olari pentru aceastg constructie. Cu acest prilej credem c1, s-a fiteut
si o cismea la Curtea donmeascit, apa aducindu-se pe olane. Tot in 1643
Curtea donanease'd gin Suceava a fast inzestratIi cu un paraclis Aims.
7

Fig. 26

sr,

Scrisoarea tut Vasili Lupu prin care solicit un master din Ungaria (1641)

Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 014-1 029, 1 031,-1 105.

176

www.dacoromanica.ro

peste vrernuri sub numele de Biserica Doranitelor, eXi8teflt i azi. Din


pricate, in toamna anului 1650 Curtea domneasc impreun cu toate constructiile ei a avut mult de suferit de pe .urma
ttarilor crimleni
0. a cazacilor zaporojeni, iar in 1653 de pe urma tulburrilor din timpul
crizei politice provocatk de rsturnarea din scaun a lui Vasile Lupu.
Si la TO palatul din timpul lui Vasile Lupu fusese ridicat pe vechea
fundatie din timpul lui Alexandru cel Bun, in vecintatea tirgului de jos.

Sapktmile .arheologice initiate In mm cu peste 15 ani In perimetrul


fostei Curti domneti medievale au scos la lumin5, materiale care atest
existenta re*edintei princiare refcut de Stefan cel Mare 0 Alexandru
Lpu*neanu. Cit ptive*te pe Vasile Lupu,acesta a inceput primele luerri
de renovare a constructiilor arse In 1625-1626 chiar in primii si ani de
domnie 6,adic in 1636. Cilltorul polon G. Krasinski, care a trecut in acel

an prin Ia0, relata el palatul fusese mult vreme destul de srdcios,

dar doninul de acum (adicA Vasile Lupu), pentru a avea o locuint comod,
1-a rest aurat foarte bine i 1-a indreptat 0 a fiicut intrituri bune de jur
Impt jur" 65.

LucrArile de reconstruire a palatului domnesc au continuat i In

1640, chid s-au introdus elemente moderne, de exemplu inlocuirea


de la acoperi* Cu olane *i tigle, pe care Miron Co- stin le amintea in cronica

sa prin mmtoarele cuvinte : acestu domnu au fcut ca de iznoav

curtile cele domne*ti in Iasi, casele cele cu cinii (cinie = tigl de portelan),

grdini, grajduri de piatr tot de dinsul sintu filcute" 66 Potrivit relatarilot: unor contemporani, la Curtea domneasca existau dou palate,
unul mai mare al domnului, altul mai mic al doamnei, prevzute cu multe
incitiperi, pivnite, scri exterioare i interioare pridvoare. In palatul domnului se afla 0 sala divanului apartamentul personal, unde se desfkurau uneori audientele particulare ale donanului. Dup5, dezastrul provocat
0, la Ia*i de nvlirea ttarilor crimleni 0 a cazaeilor zaporojeni in 1650,

domnul a efectuat noi lucran i pentru refacerea cldirilor distruse, aducind

i me*teri din Transilvania, pentru care pltea intr-un rind


60 de galbeni 67. Doi ani mai tirziu, palatul domnesc se prezenta ca o

naateriale

constructie care a atras atentia contemporanilor prin amploarea lui. C6,11-

torul englez Robert Bargrave relateaz1 impresiile sale astfel : palatul


era o cldire de piatr mai degrab mare decit frumoas, neavind nici
mretie, nici unitate, nici podoabe demne de palatul unui doran. Numai
grajdurile sint intr-adevr vrednice de luare aminte pentru mretia

mina lor intocmire, dar mai ales pentru nnm5rul i calitateabailOr, intrecind
cii mult pe acei ai ducelui de Florenta i ai regelui :Angliei" 66.
Tot atit de interesante sint i relatrile altor 'contemporani privind
interiorul palatelor donme*ti din vremea lui Vasile Lupu. Ping, In prezent,
nu exist o descriere a interiorului palatului din Suceava, in schimb, s-a
pstrat una de la Marco Bandini despre palatul din 1E10. Despre acesta,

arat c5, avea peretii acoperiti cu covoare 0. tapiserii,


cii draperiile de la usi i ferestre eran lucrate din mtasc cu fir de aur
argint, mobilierul era acoperit cu pinzl foarte finii, placile de faia,ntI

arktorul

64 Costin, p. 91.

" Caldlori strini, V, p. 116.


68 Costin, p. 119; Al. Andronic, Iasii pfrul la mijlocul sec. al. XVII-Ica, la1, 1986,

P. 17-18.
87 Hurrnuzaki, XV, part. 2, p. 1 202-1 203.
88 Calatori slrini, V, p. 328, 489-490.

-E2-..c 667

177

www.dacoromanica.ro

de provenieta orientala care impodobeau mele incaperi eran eolorate,


multe fiind descoperite in sapaturile arheologice din ultimele decenii 69.
_Apoi sint mentionate sobele de inclzit din incIperile palatului de folul
celor intilnite, tot atunci, in Polonia si Transilvania. In fine, merit remarcat i faptul ca la Curtea donaneasea din Iasi fusese constrnit i o Ci11103A
alimentata cu apa potabil adusa pe olane din afara orasului.

Spre deosebire de palatal domnesc din Suceava, cel din Iasi era

Ineonjurat de o puternica incinta fortificata pentagonala, avind la col*uri


bastioane. /n 1641 calatoral Petru Bogdan Bacsici relata despre Curtes

domneasca inconjurata de ziduri cu un bun turn de paza" 76, al erui

traseu a fost surprins in sapturile arheologice in urma cu peste 15 ani 71.

Cu doua decenii mai tirziu, un alt cantor strain, Evlia Celebi, scria
,,de jur inaprejur palatal este inconjurat ca un zid frumos de piatra in
forma' de cerc, in felul unei cetati eu ziduri" 72
Tot din categoria constructiilor lake fac parte si unele case salt
conace boieresti, pastrate, cu wade modificari, 'Ana azi, de exemplu. la

erbesti (Neamt), conacul marelui vistier Iordache Cantacuzino, la Pascani


un altul, tot al familiei Cantaeuzino, care prin anumite elemento artistiee
4coloane rasucite, motive florale, zoomorfe sau heraldice), scene din viata
cotidiana (de Nina' toare) i imprumuturi din arta si arhitectura
(pridvorul, foisorul), se inscriau pe linia anuntrii unei cotituri in arhitectura eivill medievala. In ceea ce priveste unele constructii civile urbane,
datind din vremea domniei lui Vasile Lupu i deseori mentionate in izvoarele vremii, se imptui baile publico (feredeele) din Suceava si Iai. Venitul
primei a fost druit mitropoliei Moldovei, cea de a douai a fost data danie
colegiului de la manastirea Trei Ierarhi in 1638". Ambele sint lucrate in
stil oriental, dupa modelal celor turcesti, anume cu cupola', cu sistem

pentru obtinerea aburilor, iar peretii cptusiti cu marmura sau faianta.


Dupa cum se stie, baia din Suceava dateaza dinainte de 1634, dar cea

din Iasi a lost construita pe timpul acestui doma. De retinut

.ca Inca alte doul Val mai existau la palatal domnesc din Iasi ; despre aces-

tea Paul de Alep seria urmatoarele : el (adica Vasile Lupu) a zidit in


palatal sau, Mg casa doamnei, Inca o baie ea placi de faianta si o alta
baie foarte ingrijita pentru folosinta ei FA a lui, cu marmora din belsug

si ea bazine" 74.
In privinta construcliilor de cult acestea le depasese ca numar pe
cele precedente. Dar nu numai atit. Cele din vremea lui Vasile Lupu se
inseriu ea numar si ea realizare artistica dupa cele ale lui *tefan cel Mare
si le depasesepe acelea ale maora din inaintasii sai ca Petra Rares sat].
Alexandra LA pueanu. Cereetrile din acest domeniu au dezv/uit u.nele
particularitati comune ale acestor construetii, dei dau impresia c sint,

In general, lipsite de unitate stilistica" ". Nu vom repeta cele expuse


In lucrares de referinta apartinind istoricilor de arta A. Dobjanschi
V. Siraion privind arta In timpul lui Vasile Lain. : tipologia bisericilor,
repartitia spatiului interior al lacasurilor de cult, aspectul fatadelor
* Al. Amirante, op. cil., p. 18; Dobjanschi, Station, p. 51.
edidiari sfrdini, V, p. 233.
71 Al. Andronic, op. cit., p. 18.
72
CJlIori itrairti, VI, p. 476.
U Suplimeal la ealalogul docuinertlelor moldeueaefli, I, Bucuresti, 1975, p. 178 ; Arh.
St. flue., als. 679, f. 332.
74 Cahlteri striiai, VI, p. 53.
14 Thideza.

171

www.dacoromanica.ro

acestora sau clescrierea lor si a prineipalelor lor caracteristici de naturii

artistieg. Ne vom referi in schimb la preoeuparea care se vede in numeroase


ochzii la Vasile Lupu de a inzestra lacasurile de cult nu numai eu conditii
optime pentru functionarea lor, ci i pentru a putea contribui la apararea,

trail prin elementele de fortificatii. Asa de exemplu, biserieile Sf. Ioan


Botezatorul i Vovidenia din Iasi au fost prevzute chiar de la inceputul

domniei cu un pod ridicat sub aeoperis, ceea ce Rim, posibil sa fie transformat la nevoie intr-o mica fortareatg, de undes'a se reziste oricarui asediu
dusman. Acest pod putea adaposti la nevoie citeva zeci de
care prin
crenelele abia vizibile din afara puteau provoca pierden i arcasi'
grele dusmanului 78. O alta forma de fortificare a lacasului de cult a constituit-o ridicarea
unui zid de incinta ca cel de la manastirea Probota, ctitoria lui Petru

Rares, miingstirea Seeul sau Hlincea. Mai mult, la anumite manastiri se


construiesc din nou sau se fortifica turnul elopotnitei, avind de asemenea,
un scop militar defensiv, ea de exemplu la mangstirile Slatina, Humor .
Illincea.
O alta problema relativ la constructia lacasurilor de cult din vremea
lui Vasile Lupu este in leg turg cu mesterii care le-au ridicat, refacut sau
renovat. De cele mai multe ori provenienta acestora este autolitona si
numai In eazuri cu totul exceptionale s-au adus mesteri
pietrari i olari de peste hotare. Astfel, se stie ca in 1638 Gavrii1Coci hatmanul, fratele lui Vasile Lupu, cerea bistritenilor nu mai pulin de patru
vgrnieeri pentiu o biserie'a de piatra aflatg atunei in constructie in Moldova 77. Trei ani mai tirziu se cereau tot din Transilvania egrirnidari in
acelasi seop, dulgheri 78, tiglari. intr-un singur caz, pentru biserica Golia
din Iasi, se crede c o parte din mesteri proveneau fie din Polonia, fie din
17ngaria. Relativ la
exista un singur caz cind la construirea unei
biserici au cooperat mesteridin
mesteri' Moldova si din Tara Rornaneasca i anume

pentru biserica Stelea din Tirgoviste, unde s-a realizat o sinteza intre
elementele arhitectoniee moldovenesti si cele muntenesti" 79.

In privinta constructiilor lgcasurilor de cult si in secolul al XVII-lea,


ea si in secolele care au urmat, cele douil importante ctitorii ale luiVasile
Lupu din Iasi, bisericile Trei Ierarhi i Golia, ocupg un loe deosebit in
realizarea creatiei artistice. Conditiile istorice in care au fost ridicate aceste
doua lacasuri de cult Out binecunoscute : despre prima constructie documentele incep sg, dea informatii din 1637, deci cu doi ani mai inaine de a fi termiazi disparut, pe care
nata. Tot in acei ani s-a construit i turnul
clopotnita'
era fixatg sterna Moldovei si care adapostea
din 1640 un elopot. Planul

bisericii este de forma unei nave, asemngtor eu al manastirii Galata,


ctitoria lui Petru Schiopul ; decoratia, sa exterioarg reflecta o influenta
armeano-georgiana, deci orientala, fapt care presupune existenta unor

mesteri proveniti din Orientul apropiat. Ca si alte lacasuri din acea vreme,
acesta a fost prevgzut cu un zid de incinta pentru apgrare. Calatorul polon
Miascovscki, trecind prin Iasi, aminteste acest zid de incintg, clopotnita,
care avea 280 trepte i ceasul din turn. Cind in 1641 a vgzut-o misionarul

catolic Petre Bogdan Bacsici, acesta a retinut faptul ca era construitg


dintr-un fel de piatra albg sculptatg toata pe dinafarg, iar in'auntru
zugravita Cu diferite chipuri de sfinti i o pictau acum (in 1641) mesteri
Dobjanschi, Simion, p. 29-48.

Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 044.


78 Ibidem, p. 1 072-1 073, 1 090-1 092.
.79 Dobjanschi, Simion, p. 45.
179

www.dacoromanica.ro

adui din Polonia si din tara moscovita" ; despre clopotnita nota


el caera frumoasa ca i biserica i c, avea un ceas mare care se suzea in
tot orasul" 0. Un deceniu mai tirziu, Paul de Alep constata ca lacasul
era unic i marq, cu aspect de citadela, fiind inconjurat cu zid de piatra.

Descrierea sa este cea mai ampla, deoarece cuprinde date despre pictura,
despre obiectele de cult cu care era inzestrata biserica 81

.!tibialt*
Ii

Fig. 27

Biserica Trei lerarhi.

Cit privete biserica Golia aceasta a fost reconstruita in ultimii


ai domniei lui Vasile Lupu, pe locul unei foste ctitorii boieresti din see.
al XVI-lea. Ca stil i conceptie arhitectonica, aceasta se deosebeste fundaso CcIldtori sirdini, V, p. 235.

81 !Wen', VI, p. 48

51.

180
www.dacoromanica.ro

vnental de biserica Trei Ierarhi, in sensul c5, stilul ei este mult mai occidental. In acea vreme era cea mal spatioas bisericg din Moldova (39 m lungime si 30 ra inltime), turla clopotnitei atingind aproape 50 m Inltime 82
Prin construirea acestui lcas, Vasile Lupu a dorit
sporeasc6 prestigiul

In fata contemporanilor siLl, dovedind totodat nivelul inalt pe care-1


atinsese arta si arhitectura din Moldova in vremea lui.
Cercetri din ultimii ani, voind s explice marea deosebire stilistic
dintre cele dou, lcasuri, au ajuns la concluzia c faptul reflect evolutia
liniei de politic extern promovat de domn. Astfel, stilul bisericii Trei
Ierarhi ar fi rezultatul politicii promovat de domn in primul deceniu de
domnie, de apropiere fat de otomani, de aceea ctitoria sa este atit de

crientalizat ca decoratia", o decoratie care exprim un local baroc

postbizantin.", in timp ce a doua biseric, Golia, atit de occidentalizat,


baroc6 in sens apusean", ar ilustra noua orientare politic a lui Vasile
Lupu ctre Polonia in ultima parte a cirmuirii sale 83.
Ca si arhitectura, pictura din timpul lui Vasile Lupu contine o serie
de innoiri al cror efect o apropie de realitatea vietii cotidiene, in sensul

cA,

este supus- unui proces de umanizare". Pe aceast cale

ea pierde din caracterul monumental pentru a dobindi in schimb un


pronuntat aspect decorativ" 84. Pentru a ilustra noile particularitt ale

artei plastice din aceast, Vreme nu ne vom referi la ponderea ornamentului nonfigurativ observat in fresca unor lcasuri de cult, nici la modul
cum in pictura vremii au ptruns unele influente ale picturii occidentale,
la interpretarea elementelor baroce din arta moldoveneasc', ori la procedeele folosite de pit-tot de a reprezenta miscarea in scenele din viata cotci ne vom opri mai mult la redarea portretelor, in general, si ale
ictitorilor lcasurilor de cult, in special.
Mai intii, citeva cuvinte asupra, pictorilor intilniti in aceast vreme,
in contextul domniei lui 1/asile Lupu. Ulm' din ei a fost un anume Nicolae,
trirais la Moscova cu misiune diplomatic 85, dar si pentru a aduce de acolo

specialist pentru pictarea lcasurilor de cult ctitorite de domn ; un altul


a fost Stefan, care impreun cu Nicolae a lucrat la biserica Trei Ierarhi.
La vremea respectiv, lipsa unor pictori de inalt calificare de care avea
nevoie domnul Moldovei a fost acoperit, cu aducerea unor specialist din
Rusia. Se cunoaste in acest sens corespondenta intretinut de Vasile Lupu
cu Mihail Feodorovici, tarul Moscovei in anii 1638-1642. Drept urmare,
au venit de la Moscova la Iasi mai multi pictori (zugravi) ca : Sidor Pospeev,

Demian. Iacovlev, Procopie Nichitin, Jacov Gavrilov, acesta din urm


filiad insotit de fiul su Timotei. Toti acestia au lucrat ta pictura bisericii
Trei Ierarhi mai multi ani, filiad bine pltiti de domn 86
In legtur cu portretele lui Vasile Lupu si ale membrilor familiei

fie de la biserica Trei Ierarhi, fie de la biserica Golia, asa cum s-a mai
spus, acestea dan impresia, prin puternica individualizare a personajelor,
ciL ar fi fost realizate pe sevalet siniciodat pe zidul unor lacasuri de cult87.
82 R. Popa, Biserica Gola, Bucuresti, 1966, p. 23.
88 R. Teodorescu, Arte i politica In Moldova tri prima jumdtate a secolului al XV II-lea,

in AIIAL 1982, p. 49; Dobjanschi, Simion, p. 53-54.


84 Dobjanscht, Simion, p. 54.

" Arh. St. Buc., Documente istorice, LXXIX-3,


II, p. 27, 38, 44, 55, 60, 70.
"
87 Dobjanschi, Stinion, p. 58.

181

www.dacoromanica.ro

In portretul artistic al lui Vasile Lupu din tabloul votiv 'de la biserica..
Tre i Ierarhi, ctitoria sa (vechea pictura din 1641-1642), domnul poartil.
cos tura de ceremonial, lucrat din stofrt verde inchis, pe care sint presgrat&
fi o ri cu cite dona frunze brodate In fir de aur si argint. Peste el se vede un

Fig. 28

Biserica Golia.

halat fr5, mineci, de culoare albastrA, de asemenea presgrat cu flori brod ate In fir de au.r i argint. l'ata oval, a donmului este incadratI de barba

n eagr si mustgti prelungite ping aproape de urechi, lsind totusi /lita


c u obrajii Alescoperia, dup, moda vremii ; privirea sa vioaie i totodat6
182

www.dacoromanica.ro

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

Fig. 29

Biserica Golia, pisania d la intrare.

www.dacoromanica.ro

ca
sprincenele frumos arcuite pun in evident's& fruntea.
iscoditore'
sa
inaltg. Pe cap poartg o cgciulg de blan" de soboli, pe care este prinsg.
o egretg de aur Witutg cu pietre scumpe, din care les trei pene.
In tabloul votiv de la biseriea Golia, pictat zece ani mai tirziu,
In 1672, Vasile Impu este inatisat a fi in deplingmaturitate, purtind
caftan din stofg pretioas, inchis ping la git, de culoare visinie, peste cate,
are un'halat frg.mineci, imbignit pe umeri, care i d, o inftisare maies4
tuoaSg, distinsg, compatibilg cu un stpinitor respectat i temut.
Despre aceste portrete -cgligtorul -Wm Evlia Celebi seria c5, ,,pare&
slut insufletite, numai c5:nu yorbesc, felul lor de a zimbi i de a privi d.
de gindit" 88 Portretul domnului in special m-1 prezintgpe acesta ca pe un
personaj in piing maturitate, placut la infti$are, care impresioneazg prin
privirea sa pgtrunzgtoare F,;i piing de inteligent" i prin costumul pe care-1
poartg, menit sg reflecte o opulet45', frg seamgn i mult grijg din partea
aeestuia de a impune respect si ascultare tuturor celor ce-1 inconjoarg.
Un studiu comparativ al portretelor domnului, oriunde ar fi pictate,
biserica Trei Ierarhi sau la biserica Golia, ne duce 'la concluzia cg intre
ele nu existg niari deosebiri.
Ce/ mai reusit insit este cei redat pe pinzg in ulei, la sevalet, de un
pictor occidental, in ultimii ani de domnie, despre care se stia mai putin
pin5, acum. Ne referim la tabloul realizat in 1651 de pictoru/ olandez din
Rotterdam Abraham van Westerveldt, care o vreme s-a aflat in Polonia
sub protectia printului Janus Radziwill, ginerele lui Vasile Lupu, unde a,
realizat mai multe pinze cu portrete dar mai ales cu scene din viaja marelui

duce al Lituaniei in timpul rgzboiului cu cazacii din 1648-1655 88.

Portretui lui Vasile Lupu, realizat de acest pictor la Curtea domneasa

din Suceava sau din Iasi, ni-1 reprezintg pe domn avind pe cap o impuntoare cgciulg de blang, cu surguciu din pene de pgun, inabrIcat cu o mantie din brocard cusut cu fir de aur i cu guler tot din blang, avind pe piept
cusuti 18 trandafiri din galon impletit ca i nasturii care lncheie costumul_
De retinut legenda portretului care este urnagtoarea : Illustrissimus atque
Celesissimi Princeps ae Dominus, Dominus Basilius D(ei) G(ratia) Ter-

rarum Moldaviae Princeps"etc., semnat Abraham van Westerveldt. In


1651 Wilhelm Hondius fcea o gravurg dupg acest portret. Nu trebuie
s ne mire prezenta unui pictor occidental in Moidova in aceastg vreme,
deoareee tot acum este atestat -an altu1, polonez anume Baraski

semnat. pe pictura- catapetesmei bisericii din satul Vingtori (Neamtr


Aeeleasi elemente laice' in portretistica vremii. se intilnesc si in luercl,:rile de broderie care s-au pgstrat. Ne referim la acelea care reprezintg pe
Tudosca doamna, prima sotie a lui Vasile Lupu, i pe fiul lor, decedat
1640 la Constantinopol, care se impun nu numai prin boggtia culorilor
valoarea, artisticg, dar mai ales prin surprinzgtoarea expresivitate a figurilor

personajelor pe care le reprezintg, care dupg cum s-a mai spus anticipeazg genul portretistic al sec. al XVIII-lea" 81.
Cit priveste seuiptura decorativel .din piatra

lama 0 ea cuprinde
elemeate de innoire care au impins acest mestesug pe calea moder,$
a, fost.
niz4rii la nivel .european. O analizg piing de competent&
,

Calatori strcliai, VI, p. 479; Sever Zotta, Mlnlistirea Golia, Schild istoria, In BCMI,.
1924, p. 110 si tahloul votiv.
88 Z. Batowski, thraham rn Westervelt malarz holendaeski XVII miekt i jego prom
w Polaee, Cracovia, 1932, p. 4.
Dobjanschi, Simion, p. 61, 86.
p. 215-238.
91 Dinu C. Giurescu, CORiFikilii la stadiul

184

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

.33

"t!

4;3

04:

41010,

"

r
t#`4 41.0176,40E etWatl#0410/iVaVOSigaftilitv

JO,

'

st:

'`h-

efectuat6 de specialiOi In nitimnl decenin In lutrri deosebit de


In care Ant analizate pe Thad principalele caraeteristici ale pieselor sculptate in piatr26 (aneadramentele de usi i ferestaT,
pietrele tombale, pisaniile i stemele de pe constructiile laice i de cult>
In leran (catapetesme, iconostase sfesnice, tetrapoade, piece de mobilier laic etc.) gi mai ales ale elemenielor ornamentale florale i oomorfe
folosite de mesteri la realizarea lor.
Juteritorii 92,

Tot atit de intersante sint materialele care ilnstreazi preluerarea

artistica a metalelor prepioase (argintul, aural) pentra obtinerea in atelierele


de mestesugari a obiectelor eu care au fost inzestrate bisericile i mngsti-

rile construite pe timpul lui Vasile Lupu. Multe din acestea sint rodul
moncii mesterilor autohtoni, care aa lucrat la comanda domniei gi a unor
boieri obiecte de uz casnic : pahare, poeale, cfini, ibrice, tipsii, sfesnice
de 1u/1111151i, dar si obiecte de cult : anafornite, candele, potire, cruci,
discose, cltui, fereeIturi de carte. La toate, IAA deosebire, se constatl
o tendint& a mesterilor de a folosi elemento artistice noi in concordant&
en cerintele vremii. S-a afirmat pe drept cuvint c uncle din aceste obiecte

lucrate din metale pretioase Inc/ mai reflect& forme artistice specifice
stilului gotic evoluat, dup& cura altele si era si fires dovedesc
puternia, influent& oriental balcanic&93. In acelasi timp, obiectele
provenite din ateliere strine purtau peeetea artei occidentale. Faptul nu

este surprinzItor de vreme ce domnul, ea sicomandau astfel de

obiecte de argintrie in Transilvania la Brasov, unde Isi desfIsurau activitatea mesteri argintari de inalt& calificare i de nivel european. Asa de
in 1643 un boier din Mcldova Mom o comand& de obiecte de
argint (pahare) in Transilvania 94. Un an mal tirziu Gavriil Coci, hatmanul
exemplu'
comanda la Brasov, ca i rnarele vistier Iordaehe Cantacuzino, pahare de
argint eu capaee, probabil pentru nunta Mariei, fiica lui Vasile Lupu, cu.
principele Janus Raddwill 95. Mai trebuie mentionat i faptul el tot pentru.
lcasurile de cult se comandan in Polonia, la Gdansk, clopote i policandre..
In fine, dup, mrturia lui Paul de Alep insusi Vasile Lupu ar fi comandat
toemai in Danemarca niste. sfegnice din bronz, ale door ornamente intreceau once inchipuire de elegant& i maiestrie artistic& 98, iar in Germania
n ibric realizat de un meter din Regensburg. Ac,eeasi impresie c provine
dintr-un atelier occidental, lag& si un pahar din argint aurit i email policrom (verde i albastru) lucrat in 1641 pentru Curtea domneascA, din Iasi,
impodobit en elemente florale i zoomorfe (patru porumbei), desi
istmici de art& afirm, c ar apartine unui atelier oriental 97. Cit privesta
ibricul din argint aurit confectionat, dup& unii specialigti in 1639, intr-un

atelier din Moldova pentru biserica Trei Ierarhi, elementele stilistica


orientale sint atit de puternice, inch las, impresia c ar proveni mai curind.
de pe piata Constantinopolului 98.

O trecere In revist a realizgrilor culturale din vremea lui Vasile


Lupu ne duce la concluzia c5, in cultura rom&nease, se poate vorbi de
epocd a hiti Vasile Lupit i c, dezvoltarea invAtiiinintalui, a tiparului,
22 Dobjanschi, Simian, p. 77-78; CdIdlori sirdini, VI, p. 50.
23 Dobjanschi, Simian, p. 88-93.
14 littramtzaki, XV, part. 2, p. 1 118.
es Ibidem, p. 1 126-1 128.
22 DrAlaaseht, Simian, p. 94.
lbidem, p. 94-97.
22 Ibidem, p. 98.

1St
www.dacoromanica.ro

Fig. 31

Obiecte de argint din epoca Jul Vasile Lupu,1

www.dacoromanica.ro

LIT

tiintei i literaturii, a artei, in general, si a arhitecturii in special, au urmat

un drum ascendent pe linia progresului i civilizaiei catre cultura epoca


in oderne.

5 Relatiile cu Oriental ortodox


Tinind seama de grija pe care Vasile Lupu a acordat-o organizgrii i funetionarii bisericii din Moldova, de sprijinul pe care 1-a dovedit in prosperarea acesteia, nu numai din punct de vedere material, dar si in raporturile ei cu puterea centrara, era firesc ca el s'a' continue, ea si domnii precedenti, sa desfsoare in politica externa o -vie activitate in relatiile cu inaltele institutii ale ortodoxiei din principalele centre din Peninsula Babeaniel si din Orientul Apropiat. Pe timpul domniei sale se constata in primul
rind prezenta in Moldova a numerosi calugari de la muntele Athos, muntele Sinai, de la diverse manastiri ortodoxe nu numai din sud-estul continentului nostru, din Asia Mica si Orient, dar i din unele -tri unde biserica ortodoxa poseda numeroase racasuri de cult, ea de exemplu din Rusia99,
Ucraina, sudul Poloniei, Transilvania, Tara Romftneasea. Se constata apoi
ca astfel de calugari vin si de la Venetia, unde se afla biserica Sf. Gheorghe

a grecilor, sprijinita cindva si de Petru Schiopul, de ginerele acestuia,


Zottu Tzigara, lar in sec. al XVII-lea de Nicolae Patrascu, fiul lui Mihal
Viteazul, si de Matei Basarab.
Calugrii veniti din Orientul ortodox nu numai ea erau bine primiti

in Principatele rol/lame la Curtea domneasca, dar ei se intorceau la chinoviile lor inearcati de daruri ale domnilor romni, care constau in obiecte
de cult : icoane, broderii, cruci de aur i argint, anafornite etc., In afaiS
de importante sume de bani. Uneori sprijinul acordat lacasurilor de cult
din Orientul ortodox a mers pina la inchinarea unor m'anstiri i biseriei
din Principatele romne la locurile sfinte de la Athos, din Sinai, de la,
Ierusalim, fenomen aparut mai inainte, dar care s-a intensificat in sec.

al XVII-lea si in cel urmtor.

Nu trebuie omis insa niei faptul ca Moldova, ca si Tara Romneasca,


se bucurau de o pozitie geografica favorabila pentru lumea ortodoxa din
sud-estul Europei, in sensul caprin traversarea teritoriilor lor se stabileau
strinse legaturi intre biserica ortodoxa din Rusia si Polonia pe de o parte
ii aceea a celorlalte patriarhii din Balcani si din Orientul apropiat. Astfel,
se stie e inca din sec. al XVI-lea patriarhul Alexandriei Meletie Pigas
a desfasurat o bogata activitate in sudul Poloniei, in Ucraina i in Principatele romane pentru a stavili extinderea catolicismului, care urmatea
realizarea Unirii cu Roma a populatiei de religie ortodoxa
din aceste regiuni . De asemenea, patriarhii din Constantinopol
au calatorit deseori in trile romne pentru a atrage pe domnii acestora
In coalitia antiotomana concentrata in jurul unei noi ligi crestine, la care
aveau s", participe deopotriva populatia de credinta ortodoxa si catolica 1(x)
*1 S. Dragomir, Conlribufil priviloare la relaliile bisericii romdnesli cu Rusia, in sec. .XTII,

In AARMSI, seria H, tom. XXXIV, p. 1 081.


I" N. larga, Isloria bisericii rorndriesii f i a viefii religioase a rorneinilor, I, Bucureti,
1929, p. 251, 260-282.

188

www.dacoromanica.ro

In fine, tot prin Principatele romfine s-au stabilit legaturi intre Orientul
ortodox i Mitropolia din Kiev, In aceast vreme aflati sub conducerea
mitropolitulni Petra Movila.
In ceea ce-1 priveste pe Vasile Lupu, acesta a angajat relatii deosebit de importante cu patriarhiite din Constantinopol, Alexandria, Antiohia i Ierusalim pe de o parte, iar pe de alta, cu numeroase lacasuri

de cult din Balcani si din Orientul apropiat. D e altf el, la vremea respectiva
patriarhul din Constantinopol era recunoscut ca autoritatea eea maiinalta
a bisericii de catre mitropolitii din Principateleromne, deomece ei aveau
nevoie sa fie recunoscuti de acesta In functia in care fusesera alesi.Pe lingl
toate acestea, domnulMoldovei,care a promovat tot timpul o politica autoritara, inclusiv fata de biserica, a uimarit nu numai sa, atraga de partea
sa Patriarhia de Constantinopol pentru infaptuirea programului sau de
politica externa
i anume realizarea uniunii dinastice in trile romAne
ci si pentru obtinerea unui sprijin din parea intregii biserici oTtodoxe
din Oiient pentru declansarea unei mari rascoale antiotomane in sud-estul
ocuparea ConstanEuropei, al carei scop ar fi fost dupa unii istorici
tinopolului i refacerea fostului Imperiu bizantin sub conducerea sa. Din
aceste motive el a reusit s exercite, chiar din primul deceniu de domnie,
o adevarata protectie despotica asupra unora din patriarhii din Orientul
ortodox. In 1640 datoriile Patriarhiei din Constantinopol fata de Malta
Poarta (rezultate din cheltuieli necugetate facute cu taxele de investire

a patriarhului, care deteiminasera neplata tributului anual) ajunseserl

a fi atit de maxi inch aparuse primejdia ca sultanul s desfiinteze aceast


inalta institutie a biserieii ortodoxe. Drept urmare, patriarhul Partenie I,
zis eel Batrin (1639--1644), a cerut lui Vasile Lupu banii necesari pentru
a achita aeeasa datorie. Domnul Moldovei, In dorinta de a-si spori renumele peste hotare In lumea ortodoxiei, a acceptat s plateasea integral
marile sume de bani, punind ins conditia ea pe viitor activitatea administrativ si economica a Patriarhiei sa fie reglenaentata prin intermediul
unei eomisii alatuit, din citiva epitropi alesi de sinod "1, patriarhia trebuind s dea deplina ascultare hotdririlor sale chiar i in privinta alegerii
pe viitor a patriarhului nsui. Toate acestea au fost stabilite intr-o. scrisoare a sa adresata arhiereilor i clericilor din Constantinopol, prin care
constata ca cel care-I pre,cedase pe Partenie I tulburase biserica intru totul,
7/a nimicit-o, eufundind-o indoit i intreit in marea piapastie a datoriei",

tirania i neomenia, socotinta ce a aratat catre dunmeavoasta

continua demnul n-am vrut sa o sufar i m-am invoit la caderea


lui i n-o tagaduiesc, astfel a fost rasturnat
izgonit din seaun i ati
scapat de tiranie" 1Q2. Tot el afiima apoi despre Patriarhia din Constantinopol : lsati-o In seama mea acum, din luna lui decembrie, timp de sase
luni, sa vd i eu de as putea cumva s indrept ceva",iar in incheiere
prevenea pe cei carorali se adresa, c daca pe viitor se vor face noidatorii
de &Are patriarhie, nejustificate, el era hotarit
impiedice nu (va)
vom lasa in voia voW141
pacatul va fi pe grumazul vostru". Rota101 Hurmuzaki, XIV, p. 134-138; N. Iorga, op. cit., I, p. 316-319; P. P. Panaitenu,
L'influence ..., p. 69-70; Fr. Pall, Les relations de Basile lupu avec l'Orient ortodox et parliculirement avec le patriarchal de Constantinople envisage surtout d'aprs les letires de Liga-

ridis, In Balearda", VIII, 1941, p. 66-140.


102 Hurmuzaki, XIV, p. 135; N. Iorga, Istoria bisericii, I, p. 314-315; Idem, Vasile
Lupu ca urnator, p. 231-

www.dacoromanica.ro

189

rirea sa era atit de mare in aceasta privinta, Melt o exprima in aceeasi


scrisoare prin cuvintele odata ce m-am apucat de acest lucru, v-o spurt
limpede (asa) ramine, i voaia voastra nu se va mai face" 103
Negocierile care au durat citeva luni s-au incheiat favorabil pentru
redresarea afacerilor financiare ale Patriarhiei, deoarece domnul Moldovei
a platit de la vistierie peste 2 500 000 aspri ; drept rasplatapentru aceasta,
sinodul patriarhal a hotrit s daruiasca bisericii din Moldova moastele
Sfintei Parast,hiva (mai 1641) care au fost luate de la biserica Sf. Gheorghe

din Constantinopol s't duse la Iasi, unde au fost asezate In manastirea


Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu 1".
Cum era si firesc, conditiile puse de Vasile Lupu Patriarhiei din

Constantinopol au fost primite, in frunte cu patriarhul Partenie 1105, Inca


din toamna anului 1641.Doiani mai t'irziu, primul bilant al n.oii administratii cotrolate de domnul Moldovei, prin capuchehaiaua sa din capitala
Imperiului otoman, s-a dovedit totusi necorespunzator ; acest fapt a dus
la inlaturarea din functie a patriarhului i alegerea altuia, a lui Partenie
al II-lea, la sugestia donanului Moldovei. intr-o scrisoare din 10 decembrie 1644, primita de Vasile Lupu din partea sinodului Patriarhiei, se arta
datoria acestei institutii se ridicase pin atunci la peste 25 000 ruble.
Din pacate, niel noul patriarh ales nu s-a putut conforma dispozi-

tiilor date de domnul Moldovei u privire la administrarea ehibzuitg a

veniturilor Patriarhiei (si el Meuse noi datorii, achitate din n.ou de Vasile
Lupu) fapt pentru care si el a fost inlocult din functie la numai doi ani
de pastorie (1644-1646)106. Dar legaturile lui Vasile Lupu eu Patriarhia

de Constantinopol n-au fost numai de natura financiar; dimpotriva,


el a sprijinit legaturile acesteia cu statul rus, condus in acea vreme de

-tarul Alexei Mihailovici. Asa de exemplu, in primavara anului 1649 pa-

triarhul Partenie al II-lea a transmis tarului stiri de natura politic,


privind situatia din Imperiul otoman. Scrisoarea acestuia a ajuns la Iasi
printr-un curier moldovean, iar de aici, prin alt curier, la Moscova. Astfel
de exemple slut numeroase i inainte de 1649 si dupa aceea.
Despre legaturile Moldovei cu Patriarhia de Ierusalim, N. Iorga
credea ca ele ar putea data din vremea lui stefan cel Mare, fara insa a
sprijini afirmatia sa pe vreun document. Sigur este ca astfel de lega'turi
spirituale s-au stabilit terneinic din a doua jumatate a sec. al XVI-lea,
ele continuindu-se apoi in cel urmator. Interesant mi se pare faptul
Vasile Lupu a stabilit primele sale contacte en aceasta inalta institutie
a bisericii ortodoxe din Oriental apropiat ina, din vremea cind era mare
vornic de Tara de Jos, adica din 1633, cind a &bruit acesteia un manuscris
grec cu continut bisericesc impodobit cu miniaturi 10.

Dupa ce a ajuns domn insa, Vasile Lupu si-a extins activitatea


si asupra patriarhiei din Ierusalira tot prin achitarea datoriilor acesteia.
13 Hurmuzaki, XIV, p. 137-138; C. A. Stoide, Din legcliurile Palriarhiei, P. 564-569.
104 Dobjanschi, Simion, p. 15; Hurmuzaki, XIV, p. 138-141; N. Iorga, Byzance
apres Byzance, p. 165-171.

Hurmuzaki, XIV, p. 141-146, 164-173.


no M. PAcurariu, Isioria bisericii, II, Bucureti, 1981, p. 264; I. Nistor, Noi contribuilt, p. 5, 15.
17 N. Iorga, Cava despre leglurile domnilor ronulni cu Ierusalimul, Bueureti, 1932,
p. 111; Hurrnuzaki, XIV, p. 133; I. Georgeseu, Legdiurile tritor romulne ca Ierusalimul. Peiriwhii
in virile rorndne (veacurile XVII XVIII ), tu Studii teologice", 5-6,

1956, p. 35O-35; M. Beza, Wrme rornelnesli la lerusalim, tu Boabe de gnu", 6, 1933 p.


327.

19.

www.dacoromanica.ro

Este vorba de amide de bani cheltuite fgrg secoteali de ciluggrii de la


bisericile din Ierusalim, fapt care ar fi dus ping la urmit la expropierea
lgeasurilor de cult detinute de acei cgluggri 1". Pentru a salva situatia,
Teofan al III-lea, patriarhul de Ierusalim (1608-1644), care mai fusese

in Moldova in repetate rinduri ksi. in vremea lui Miron Barnovsehi si a lui


Tagle Lupa, s-a adresat in 1640 domnului Moldovei, eerindu-i ajutor in
aceastg privintg. Dupg unii istorici aceste datorii s-ar fi ridicat la 56 000
de florini 10 In condica Patriarhiei se relateazg cum patriarhul a intreprins
In acest scop o noug cglgtorie la Iasi, unde s-a prezentat la Curtea domn ease& in fata domnului avind in ming, o fringhie i ar firostit urmgtoarele cuvinte : Fiule, sugrumg-mg, sg nu mg sugrume datoriile". Vasile Lupu

s-a indurat de starea, grea a inaltului ierarh si a achitat suma de bani


ceruti. Tot in aceeasi condicg avea sg se serie despre aceasta : iar malt
evlaviosul domn. (Vasile Lupu) intelegea si-i dete 1 012 galbeni venetici
(venetieni) i trimise la Ierusalim doi boieri cu alti 1 400 galbeni unguresti,
de se plItirg, datoriile, rgminind o micg sumg Pe care patriarhul o lug mai

tirziu" 11 Din aceste motive patriarhul Dosoftei, in cartea sa Despre

pairiarhia lerusalimuliti, a notat despre aceastg faptg a donmului Moldovei


uringtoarele : de la pierderea Constantinopolului niel un rege sau principe
n-a fgcut un atare bine tronului patriarhului Ierusalimului" .

Pentru acest motiv

asupra Patriarhiei de Ierusalim avea

se exercite, in anii urmAtori, influenta lui Vasile Lupa, in sensul cgdupg,


moartea patriarhului Teofan al 111-lea, in 1644, noul patriarh ales a fost
Paisie al II-lea, ping atunci egamen la mgngstirea Galata, de lingg
care a fost hirotonisit cu sprijinul domnului Moldovei chiar in c,apitala
tgrii ae,estuia, de egtre un sobor de arhierei, printre care s-a aflat insusi

Varlaam mitropolitul ; astfel, mIngstirea Trei Ierarhi, unde a avut loe


acest ceremonial, la 23 martie 1645, devenise dupg afirmatia unor istoriei din zilele noastre o bisericg a bisericilor ortodoxe" 111.
Leggturile lui Vasile Lupu cu Patriarhia de Ierusalim s-au consolidal i pe altg cale i anume prin intermediul unor danii acordatt aeesteia.
Se stie cg mai inainte Radu Mihnea inchinase ingngstirea de Bugg Iasi,
Galata, ctitoria lui Petra *ehiopul, la Sf. Mormint 112 In ceca ce-1 priYeste pe domnul Moldovei, el a inchinat Patriarhiei de Ierusalim, in 1643,
biserica Adorrnirea Maicii Domnului din Ismail, refilcutg, de fratele situ
Gheorghe Coci, marele paharnic 113

Leggtinile Moldovei cu Patriarhia din Alexandria datau dinainte

de 1634. Se stie de exempla cg pa,triarhul Meletie I Pigas a trimis in. Polonia,

treeind prin Moldova, pe Chiril Lucaris, care a fost primit la Iasi la Meeputul sec. XVII-lea de dornnul Ieremia Movil. Ulterior, Chiril al III-lea
Lucaris, ajuns el insusi patriarh de Alexandria, (1601-1620), a cglittorit
de mai multe ori in Principatele romgne, pe timpul domniei lui Ra,du_

Mihnea, si a lui *tefan II Toma. Influenta lui Vasile Lupu in Oriental


ortodox ajunsese atit de mare acum, incit cu ajutorul lui aveau sg fie
108 Arh. St. Buc., Documente istorice, LIII-7, 9.
1" M. Picurarlu, op. cit., II, p. 287.
11 M. Beza, op. cit., p. 327; V. Clndea, C. Simionescu, Prezenle culturale ronutne0i:
Istanbul, lerusalim, Paris, Palmos, Sinai, Alep, Bucureti, 1982, p. 10.
111 M. Pilcurariu, op. cit., II, p. 268; Dobjanschi, Simion, p. 13.
I, p. 264.
111 N. larga, 'stain

ila Fluriauzalci, XIV, p. 170-172; I. Pulpea-Riimureanu, Legeiturile Patriarkiei de


Alexandria cu Idrile romdne, la Studii teologice", 1-2, 1956, p. 81-68.
191

www.dacoromanica.ro

insegunati ?mg alti doi patriarhi sianume de Alexa,ndria, e vorba de Nichifor

Klaroza,nis (1639-1645) si Ioanichie Diodios (1645-165'7), ambii primind ajutoare raateriale de la acesta In timliul eglgtoriilor lor In Moldova 14

Despre legatUrile Moldovei cu Patriarhia de Antiobia s-a seris


mai putin azi. Ele dateazg, dupg' ltimele eerrpti-tri; din a doia, jumatate
a sec. al XVI-lea si a-u avut un caracter sporadic. Initiate In 1587, au fost
intrerupte apoi i reluate dupg o jumgtate de secol. E vorba intii de vitita

patriarhului Ioachim V In Moldova si apoi de egliitoria patriarhului


Macarie al 111-lea Zaim, In primgvara anului 1653. Jurnalul
acestuia din urrng a fost redaetat de insotitorul s,u, arhidiacomil Paul
de Alep. La Iasi, inaltul prelat a fost primit in audientg la etute de
domnul rii, insotit de intreaga sa famine si de marii boieri, principalii
sad colaboratori. La cererea patriarhului, Vasile Lupu ar fi promig si
acestuia cg va plgti datoriile Patriarhiei de Antiohia, precum si cheltuie-

lile de drum ale acestuia 115 In jurnalul sgu de egliitorie, Paul de Alep face
unele aprecien i interesante asupra preocupgrilor lui Vasile Lupu de a' spri-

jini biserica din tara sa i din afara hotarelor Moldovei euvintul lui era
cu greutate In lumea intreagg, din eauza mrinimiei i binefacerilor
nu numai fatg de patriarhi, mitropoliti, preoti, clugri, mireni, biscrici,
mangstiri ... el era cunoscut In toatil lumea, impgratii
sensul de MOnarhi) i boierii de la Moscova primeau cu respect scrisorile lui i tratau
cu toatg cinstea pe acela ce le aducea si aceasta pentru c ei aflaserg cu
60, nvn ridica el biserici si ingngstiri: si ajuta, pe toti" .116. Prin aceast.
politiel promovat, fard de Orientul ortodox, Vasile Lupu a exereitat, pe

o vastil, arie geograficg, ce se intindea din Carpatii Orientali, ping' In sudul


Mediteranei orientale i ping, la Marea Adriaticl, atribut iile unui adevgrat
bazileu spiritual, Mil precedent ping la el 117.

Renumele lui Vasile L-upu ea sprijinitor al bisericii ortodoxe din


Orientul apropiat a sporit i prin daniile pe care le-a facut la mngstirile
de la Muntele Athos ; de fapt el continua pilda domnilor Moldovei care-1
precedaserg. Asa de exemplu, Il aflgm ctitor la mangstirea Vatoped, unde
In 1606 fusese inchinatil miingstirea Golia din Iasi ksi unde la rindul lui
a inchinat biserica Preeista din Galati in 1647, iar in 1650 biseriea Sf.
Dumitru din acelasi
s tot aici au fileut daruri si fiica sa Ruxandra
ora'
Varlaam mitropolitul
Moldovei118. La miingstirea hografu el a inchinat
In 1651 mgngstirea Dobrovgt, ctitoria lui Stefan cel Mare, asa cum
tasul sgu Alexandru Lgpusneanu Meuse aici numeroaee daruri119. La
ma'aagstirea Zografu el a dgruit Meg In anii 1641-1642 si mosii din Moldova". La mgngstirea Karakalu a facut danie In 1648 biserica S. icolae
din Ismail; pentru acest motiv portretul lui Vasile Lupu se afl zugrgvit
in nartextul exterior al mAngstirii. La ingngstirea Dohiaru se pgstieazg
In manuscris Mezonoptica, tradusg de ierodiaconnl Meletie Sirigul din Iasi
114 N. Iorga, Byzanee aprs Bgzance, p. 172; M. Pcurariu, op. cit., II, p. 266-267.

114 CdIdlori strdini, VI, p. 32-46; M. Plicurariu, Lcyciturile fdrilor romane cu Patriarhia

In Studii teologice", 9-10, 1964, P. 593-621.

116 Cldlori straini, VI, p. 45.

Simion, p. 13.
114 Gh. Moisescu, Contribufia romemeascd pentru susfinerea Muntelui Athos In decursul
117 Dobjanschi,

veacurilor, in Ortodoxia", 2, 1953, p. 238-278; M. Beza, Urine romdnesti la Munk e Athos,


in Boabe de gnu", 10/1935, p. 592; T. Bodogae, op. ell., p. 121; Gh. Moisescu, op. cit.,

p. 248.
114 Hurniuzaki, XIV, p. 195-197; Gh. Moisescu, op. cif., p. 240, 258; N: Iorga, Daatilt romanegi la Mantels Athos, lu R. I., 1-3, 1933, p. 19-21.

192

www.dacoromanica.ro

(1636), Osuitg, apoi de Vasile Lupu. La mnigstirea Hilandar se pitstredA


o pinzA votiva (36 x 38 cm) cu urme de incendiu, care In1g4ieaz1 pe
domnul Moldovei cu logof6tul Ion Golia (din 1650), tinInd In mlini chivotul
bisericii, ceea ce inseamml, a a contribuit la repararea acestui Aka de
cult 120.

Daniile lui Vasile Lupu slut atestate i. la ate 16cauri de cult din
Peninsula Balcanicl, ca de exemplu, la mngstirea Halchi, unde el a dat
din 1644 un obroc anual de 6 000 aspri *1 600 aspri pentru aluggrii care
veneau in Moldova s,-1 ridice 121 ; la mnalstirea Pantelimon din lama de
asemenea un obroc anual de 5 000 aspri pe an pentru pomenirea sa, din
1639122. De asemenea, se tie mai de mult c5, in Moreea el a ctitorit mAngs-

tirea Sf. Lavra, din tinutul Kalavryta. intr-o scrisoare grzie din 1814

se mentioneazd, cA, a fost zidit aceastI mgnAstire cu banii moldoveneti

ai lui Vasile [Lupu] i tefan


Lupu] vodg, i ai lui loan [Lupu]
von. l ai Ecaterinei doamna i ai altor citiva boieri din Tara Rom&-

nease" 123. La aceasta ad6uggm ragnAstirea Trei Ierarhi din Iai, Inchinatl de domnia marea bisericl a stintului Munte din Karies P4. Neobositul cglAtor romAn Marcu Beza a aflat In vistieria de la SI. Mormint numeroase hrisoave de danie de la Vasile Lupu 22. De a semenea, sint semnalate
altele la muntele Sinai, de exemplu la biserica Sf. Saya Pe. Toateacestea
fac din Vasile Lupu un mare ctitor nu numai In targ, dar i peste hotarei
ifirgr s mai amintim darurile pe case le-a f /cut la biserica SI. Paraschiva
din Liov In 1644 i Pecerska din Kiev 127,dar i la o rani/dire din Croatia.
Din aceSte motive, pe o evanghelie druitI de el i aflattt In biblioteca
Patriarhiei din Ierusalim, se 06 aceastI Insennna,re foarte semnificativit
72domnul Intregii Moldovlahii i s-a vklit un ctitor nou de sfinte mgnAstiri
fala romaidlor" 128

12 M. Beza, Biblioteca manastirii de la Muntele Athos, Bucuresti, 1934, p. 53-55


idem, Urme romanefli In Oriental ortodox, Bucuresti, 1935, p. 592.

121 Arh. St. Buc., Peceti 210; Mrea Aron Vodg, I-3.
122 midem, ms. 628, f. 401-402v.
123 C. C. Giurescu, I storia romdnilor, III, part. 1, Bucuresti, 1942, p. 181; N. Iorga,
Fundaftile domnilor romdni tn Epir, in AARMSI, seria II, tom. XXVI, p. 890.
124 Gh. Moisescu, Legaturile farilor romline cu Megaspileon i S ftnta Laura din Peloponez,

In BOR, 1-2, 1934, p. 32-33.

125 M. Beza, Biblioleci manastire0i In Palestina, Cipru i Muntele Sinai, in AARMSI,

Seria III, tom. VI, p. 207.

126 v. Cindea, C. Simionescu, op. cit., p. 11; M. Beza, Urme romdnefti la Muntele
Sinai $i la mantistirea Sf. Saca, in Boabe de grin", 10, 1932, p. 462.
127 P. P. Panaitescu, Fundaiiile religioase romdnegti In Galifia, in BCMI, 1929, P. 1-10;
I. BArbulescu, op. cit., p. 4-126.
Pla M. Beza, Urme romdneei la lerusalim ..., p. 327.

193
13-13. 867

www.dacoromanica.ro

Capitolul V

Criza politic din Moldova din 1653.


Pie rderea domniei

Vasile Lupu obtinuse domnia in primvara fierbinte a anului 1634, pe


cind aproape intreaga tara era profund nemultumit de domnia lui Moise
Movil si la a clrei mazilire contribuise din plin chiar el, pe atunci fiind

marele vornic Lupu Coci. 19 ani mai tirziu, tot intr-o prim'varg, fierbinte,
avea s izbucneasc/ o grav crizI po1itic6 In Moldova, In timpul amid,
cel care fusese comparat de unii istorici cu Iustinian, pentru c introdusese
primul cod de legi In organizarea judecAtoreasc a tgrii, si-a pierdut tronul In conditiile unei conjuratii pus la cale de boierimea autohton, sprijinit de trupe venite din Transilvania i Tara Romneasc 1.
Ping, atunci, in cele mai multe cazuri, domnii trii fuseserg, scosi din

scaun prin hotrirea Inaitei Porti, obicei instaurat In Wile ronane incl
din sec. al XVI-lea 2. Vasile Lupu asistase la astfel de situatii pe vremea
cind ocupase diferite mari dregtorii, inainte de a ajunge domn, i tocmai
din acest motiv el a cgutat tot timpul domniei sit dea impresia atit sultanului, cit i marilor dregAtori otomani, In frunte cu marele vizir,
este devotat, intru totul, puterii suzerane, desi dupg, 1645 se orientase
tot mai mult &are Polonia. De aceea, dup aproape dou decenii de conducere a Moldovei el era pe deplin. Increz/tor in trginicia domniei sale,
confirmat In repetate rinduri de sultan. Mai mult, aliantele sale matrimoniale incheiate cu familia Radziwill, reprezentant a nobilimii polone,
In 1645 si cu familia Hmelnitki, in 1652, 11 fIceau tot mai temerar fatg,
lsaser convingerea cg, Intr-un viitor apropiat el putea,
de vecinii slis

mult mai usor, s-si pun In aplicare programul politic de realizare a


uniunii dinastice In trile romne. Din pcate pentru el starea de spirit
din interiorul principatului Ii era extrem de defavorabirl4, In asa chip

incit toata tara fusese cuprins de nemultumire general 5. Mai Intl" cg,
suferintele indurate de locuitorii Moldovei dupl cele doug, raiduri de jaf
din toanana anului 1650, ale ttarilor crimleni i cazacilor zaporojeni, cu
urmrile lor dezastruoase, dezvluiserg, tuturor politica extern defectuoas promovat in acel moment de atre domnie. Apoi, nemultumirile
G. Kraus, op. cit., p. 152, autorul caracterizearl aceastit actiune conspiration".

2 Istorta Romdniet, II, Bucuresti, 1962, p. 795-797.


Costin, p. 135; G. Sincal, op. cit., p. 76-77.
C. C. Giurescu, op. cit., III, part. 1, p. 89.
5 Istoria Romdniet, p. 175; P. P. Panaitescu, Catalogul manuscrivelor slave, H, nr.
301-600, t. 962 (In mss. Bib). Acad).

194

www.dacoromanica.ro

fuseserg sporite de dajdiile tot mai numeroase si mai apgsgtoare, plgtite


de principalul contribuabil, tgrgnimea, de numeroasele privatiuni economice la care erau tot mai mult supusi tirgovetii lipsiti de veniturile oraselor
unde locuiau, de abuzurile sgvirsite de slujbasii domniei care stringeau
dIrile 6, de protectia unilateralg, pe care domnul o acorda de multe ori

kt, ...

Fig. 32

Gheorghe $1.efan, gravurA din sec. al XVII-lea.

bisericii i mai ales boierimii tarigradene, prin acordarea de scutiri si


privilegii sau prin darea de slujbe. In contextul acestui climat politic
intern, deteriorat de atitea carente din guvernarea Fui Vasile Lupu, mai
O C. Cihodaru, Rdscoala din anul 1653, F. 103-104; A. Tanoviceanu, Din luptele pelara

neam .4, p. 1901-1902.

www.dacoromanica.ro

195

multi boieri nedreptatiti in viata lo particulas0 7, in frunte Cu Gheorghe


tefan marele logofat, Constantin Ciogolea marele spatar 1 Patracu Ciogolea marele stolnic, legati intre ei prin juramint pentru pastrarea seemtului, au cautat pe calea unei conjuratii boiereti 8s profite de situatie i
sa incerce rasturnarea domnului. Planul lor fusese de mai mult timp
tuit, dar pina atunci le lipsise curajul i imprejurarile favorabile pentTu
a-I pune in aplicare. Membrii conjuratiei care atrasesera la actiunea lor
itd. pe alti boieri ea Stefan serdarul, Stefan logofatul, pircalab de Soroca,
Nicolae Mogildea paharnic, sperau in acelai timp intr-un sprijin direct
din partea lefegiilor, a tirgovetilor rji chiar a taranilor 8. Cit privete pe
principalii efi ai conjuratiei, ei fusesera Dina atunci cei mai apropiati
colaboratori ai lui Vasile Lupu. Astfel, marele logofat Gheorghe Stefan,
boier de tara, fin de mare dregator (tatal su, Dumitraco *tefan, fusese
mare logofat) ii incepuse de tinar cariera politica, din 1631, i poate
mai inainte, pe timpul primei domnii a lui Moise Maya, ca sluger, apoi
continuat-o sub Alexandru Ilia in a doua domnie La inceputul domniei
lui Vasile Lupu a oeupat dregittoria de postelniq LIT, deci om de tain5, al
domnului, iar ca logofat III a indeplinit misiuni diplomatice in Transilvania,

la curtea lui Gheorghe Rakeczi V. Ulterior, a fost mare singer, mare


spatar, pina cind in 1651 a devenit marelogort, dupa moartea lui Toderaco Ianovici marele logofat. In aceasta indelungata cariera- politic/ el
a reuit s actizitioneze numeroase moii, depaind pe multi alti boieri
din tug. Vorbind de starea economic/ exceptionala pe care o avea Gheorghe

cronicarul Miron Costin afirma nici o casa aice in tarl moii ca


acele, ocine, sate, curti n-au avut" n. Bucurindu-se de mare incredere din
partea lui VasileLupu,Gheorghe Stefan a fest triads Cu misiuni politice in
Tara Romaneasca i Transilvania, dar s-a folosit de aceste ocazii

pentru a submina prestigiul i politica externa promovata de domnul


Moldovei.

Istoricii care au efectuat investigatii in aceasta directie au ajuns la


concluzia c atit la Alba lulia, cit i la Tirgovite marele logofat a incredintat pe Gheorghe Itakeczi IIi respectiv pe Matei Basarab el va colabom
cu acetia 12 pentru rasturnarea lui Vasile Lupu din domnie. i pentru a da
legitimitate acestui plan, in fata Inaltei Porti Gheorghe Stefan a raspindit
zvonul c domnul Moldovei ar fi intentionat ca, cu sprijinul lui Bogdan

s5, scoata din domnie atit pe Gheorghe Rakeezi II cit i pe

Matei Basarab pentru a deveni principe in Transilvania, in timp ce in


Moldova ar fi fost instalat ca doran ginerele sa'u, Tirau Hmelnijki, iar
in Tara Romaneasca Gavriil Coci hatmanul, fratele sau. In Transilvania
se mai tia ca domnul Moldovei ar fi obtinut adeziunea paei din Buda
i a imparatului romano-german pentru a coopera la actiunea proiectata
impotriva celor doi principi vecini de-ai &al". Tot in acea. vreme a mai

fost raspindita la Constantinopol o alta varianta a acestui proiect unel7 Hurmuzaki, Fragmente, p. 229.

8 Costin, p. 136.

A. Papadopol-Calimach, Despre Gheorghe .te fan, domnul Moldovei, 1653-1668, Bucu-

reti, 1886, p.
Veress, Documente, X, p. 187-189.
11 Costin, p. 135; Iorga, Istoria, VI, p. 194.
12 M. Guboglu, Cronici turcefti, p. 103 despre adeziunea lui Matei Basarab la complot.
18 Cdldtori strdini, VI, p. 73.
14 G. Kraus, op. cit., p. 152-153; Liviu Borcea, Romdnii tn Cronica de jale" a hit
loan Szalardi, in Crisia", IX, 1979, p. 153 dupil memoriile lui Fr. Nagy' Szabo.
196

www.dacoromanica.ro

tit de Vasile Lupu lmpotriva lui Glieorghe RA1K6czi II *i Matei Basarab,


In sensul a In caz de reu*itl, acesta i-ar fi promis marelui vizir sporirea
haraciului, care la rindul lui trebuia
scoatl un firman pentru numirea
ca damn In Tara Romneas'cg a fiului su Stef/nit, (de*i acesta era atunci
minor, de numai 12 ani) 1 *i un altul ca principe al Transilvaniei pentru
Gavriil Coci hatmanul, fratele s.0 1. Se pare a Gheorghe Stefan, marele
l-a tr/dat pe Vasile Lupu inainte de 1653, de*i N. Iorga consider/
c/ legAmintul seria incheiat de acest boier fat/ de principele Transilvaniei,
prin care-i promitea tot devotamentul in cazul reu*itei conjmatiei dateaz/

din 1653 (ianuarie martie). Prin acest act el se obliga s, impiedice pe


Vasile Lupu sS, string/ oastea pentru a respinge trupele transilvane de
interventie, s, restituie banii cheltuiti la turci *i la ratari", In fine, pentru
sprijinul diplomatic *i cu o*tila puse la dispozitia sa, sA captureze tezaurul
lui Vasile Lupu **1 s-1 predea principelui Transilvaniei 17
In ceca ce-i prive*te pe ceilalti doi principali membri ai conjuratiei,
Constantin Ciogolea i P.-Armen Ciogolea, ace*tia, de*i eran rudl mai de

departe cu domnul i fuseser/ investiVi cu mari dreg/torii **1 folositi In


misiuni diplomatice, nu ezitaserl s se al/ture lui Gheorghe Stefan, marele

logort. Dacg despre acesta din urna/ se *tie cg, a intrat In legturg cu
Gheorghe Rkelezi II Inc/ din 1648-1649, apdar de la inceputul domniei
aca'stuia, In timpul misiunilor diplomatice pe care le-a avut In Transilvania,
despre P/tra5cu. Ciogolea care cra cumnat cu Glieorghe Stefan se
*tie eg In 1650 a fost la Tirgovi*te la curtea lui Matei Basarab, unde Impreu-

na cu fratele sru Mixon, fost pircglab de Cotnari, a perfectat vinzarea

mo*iei M/zsre*ti (Tutova) de pe Valea Pereschiului impreun cu vecinii


lui Matet Basarab 18, timp in care s-ar fi putut angaja i convorbiri tainice
privind planul unei conjuratii impotriva lui Vasile Lupu. Oricum, perfectarea conjuratiei a avut loe in toamna anului 1652, dui)/ c'gtoria Ruxandrei cu Timu* Hmelnitki, moment care marcheazI atitudinea rezervat/

a lui Gheorghe Rkezi II fat/ de alianta matrimonial/ a Moldovei cu


cazacii zaporojeni. Este semnificativ faptul c la nunt/ a participatnumai
un. Bol din Tara Romhnease, i nici unul din Transilvania ceca ce Inseamn/ c atunei la conjuratie Inc/ nu. aderase i Matei Basarab. De fapt,

din aceastl perioad/ dateaa, i leg/mintul ui Gheorghe Stefan, marele


logoft, fat/ de principele Transilvaniei, care, dup' nArturia lui Miron
Costin, atunciali luase gindu despre domnie i mai multe ad/ugea spre
-vrajba *it In locul trebilor st/pinu-s/u, In solii au medzatu treaba sa spre
domnie" 20.

In fine, marele logofilt Gheorghe Stefan a avut grij/ in prealabil

s asigure pe donanul Trli Romne*ti *i pe principele Transilvaniei c va


suporta personal cheltuielile pentru trupele acestora puse lui la dispozitie
pentru reu*ita planului de rAsturnare din domnie a lui Vasile Lupu. Banii
necesari acestor cheltuieli, In valoare de 20 000 talen, Ii avea chiar de la
Vasile Lupu, care-i incredintase aceast/ 8131111 de bani spre pstrare tot
15 C. Andreescu, C. Stoide, tiri despre petrecerea

28.

15 Hurmuzaki, Fragmente, p. 211; Al. Papadopol-Calimach, op. cit., p. 47.


17 Cdtdtori strdini, VI, p. 74; Iorga, Studii i documente, IV, p. 29-30.
Arh. St. Buc., ms. 656, p. 58v.
19 CdMlori strelini, V, p. 477; Liviu Borcea, op. cit., p. 150; dupA spusele cronicarulul
I. Szalardi la 29 martie 1653 Gheorghe II RAk6czi a scris regelui Poloniei, anui4indu-1 asupra intentiei sale de a pAtrunde pe teritoriul Moldovel fArA ca aceastil expedilie sA afecteze
interesele Poloniei.
25 Costin, p. 135.

www.dacoromanica.ro

197

In scop militar, dar pentru apgrarea Moldovei impotriva unor eventuale


cotropiri strAine, cum fusese aceea din 1650 Ori tie pentru vreme de
primejdie". In mai multe hrisoave de la tefitnit Lupu voievod (15 ian.
1660) 0 de la Doamna Caterina, sotia lui Eustratie Dabija voievod (5
iunie 1663 0 12 ianuarie 1664) se relateazg, faptul c Gheorghe stefan ea
mare logoft avusese in pstrare de la Vasile Lupu voievod 20 000 taleni
0 e un om ru fiind cu vicleug la inima lui, cu aceti bani au ridicat
oaste asupra noastr (adid, asupra casei lui Vasile Lupu, relatarea apar-tine lui tefnit Lupu voievod n.n.), unguri F3i raunteni fr de voia
imptirtiei (adicil a Inaltei Porti n.n.) 0 toat avatia ne-a luat" 21.
In Cronica intimplarilor trecute a lui Paul de Alep, care a fost martor
ocular al evenimentelor din primvara anului 1653 din Moldova, numite
de Miron Costin cronicarul 0 cumplite vremi" datorit masacrelor care
le-au insotit 22, se afirm e Vasile Lupu ar fi aflat de conjuratie abia
cu citeva zile mai inainte de declanwea acesteia 0 c din aceast cauz/
domnul era tare suprat i noi nu tiam de ce" 23. Apoi, aceasta arat
cum i-a parvenit domnului o scrisoare din partea unida din principalii
conspiratori, prin care ii era denuntat conspiratia. Dupl unii specialiti
Vasile Lupu ar mai fi fost prevenit de existenta unei conjuratii boiereti

impotriva sa 0 de un turc din Focani 0 chiar de unii boieri din Tara


RomAneasc care, probabil, erau agentii lui la curtea lui Matei Basarab24.
In ceca ce-1 prive,te pe Miron Costin, care atunci avea numai 20 de ani,

acesta a reu0t s cunoasc continutul denuntului fcut de Constantin


Ciogolea marele sptar, pe careil reproduce integral in cronica sa 25.

Dup cercetri, la care Vasile Lupu a participat nemijlocit, 0 in


timpul egrora s-a confirmat existenta unei conjuratii organizat pentru
a-1 scoate din domnie 0 chiar pentru a-1 suprima, el s arestat pe fratii
Constantin -0 Ptracu Ciogolea, ca 0 pe serdarul *tefan, pe care i-a dat
apoi pe mina seimenilor pentru a-i executa ea vinovati de trd.are, potiivit legiuirii trii. Intre timp, Gheorghe tefan, marele logoft, reu0se
s piece nestingherit din Ia0, chiar cu aprobarea doranului, inainte de
descoperirea conjuratiei 0 se refugiase mai intii la rao0a sa Bogdana
(Trotu), apoi a ieit in intimpinarea otilor transilvane care intraser in
Moldova sub comanda lui I. Kemeny, pe la pasul Oituz 0 apoi pe valea
Trotuului 26. In acela0 timp, un corp de oaste muntean condus de spltarul Diicul Buicescu intra in Moldova pe la Focani, inaintind spre Ia0,
ea 0 oastea transilvan6.
Pentru a da mai mult temei actiunii lor militare din Moldova, atit
Matei Basarab clt i Gheorghe Rakczi II au trimis la Constantinopol
marelui vizir cite o scrisoare in care justificau izgonirea lui yasile Lupu
din scaunul phi, in sensul c guvernarea acestuia devenise tiranic 0
despuitoare ... nemai suferit pentru Moldova", c insu0 acesta avea
firea periculoas 0 dibace in ce mai strickioas" 0 cg., tot ce s-a fcut
a fost in. vederea binelui obOesc 0 in folosul sultanului 0 cI dealtminteri
era 0 timpul de a se pune un alt doran in scaunul Moldovei" 27.
22 Arh. St. Buc., Col. Documente moldoveneti, I-19; ms. 629, f. 352; ms. 646,
1. 44; C. A. Stoide, Date noi .. ., p. 171-176.
22 Costin, p. 123.

28 Cd16tori strdini, VI, p. 76.


24 Al. Papadopol-Calimach, op. cit., p. 52.

24 Costin, p. 137; Hurmuzaki, Fragmente, p. 230.


26 Al. Papadopol-Calimach, op. cit., p. 51.
27 Hurmuzaki, Fragmente, p. 224.

198

www.dacoromanica.ro

tuat prin surprindere, lipsit de oastea necesar, o parte trirnisa la


hotarul de rasara al tarii sub comanda lui Stefan serdarul, unul din membrii conjuratiei, pentru a peintimpina un atac al tatarilor crimleni, si o
alta de trupele de lefegii desfiintate cu putin mai inainte de Gheorghe
Stefan marele logofat sub pretextul ea se cheltuiau prea multi bani

cu ele, -iar tara nu era in primejdie


i in imposibilitatea s opuna o
rezistenta indelungata trupelor straine de interventie, Vasile Lupu a hotarit sa se refugieze pentru o vreme in cetatea Hotinului cu intreaga
sa curte i cu boierii care-i mai ramasesera credinciosi, in frunte en fra-

tii Toma si Iordache Cantacuzino 28, impreuna en numeroase care incarcate en mari gramezi de bani i obiecte de pret aduse din cetatea Neam-

tului, unde se afla adapostit pina atunci tezaurul domniei 29. De fapt,
tezaurul domniei a sosit la Hotin adus de 5tef6nitA Coci, nepotul su
de trate (fiul liii Gheorghe Coci hatmanul). In acel moment, serie Miron
Costin in cronica sa, Vasile Lupu, multumit de aceasta remita, ar fi zis
de aemu inainte pin,' in enriase mi-oi da si n-or ride neprietenii"
Probabil fnainte de a ajunge la Hotin domnul a trimis pe boierul Stamate Hadimbul la ginerele san Timotei Hmelnitki, pentru a-i cere ajutor 31, dar solul a fost oprit pe drum. la Soroca de catre Stefan pirealabul,
unul dintre cei care aderasera la conjuratie. Acesta din urma, descoperit

aeuzat de tradare, a fost arestat i apoi executat.

La Hotin lusa, Vasile Lupu nu s-a aflat in siguranta, pentru ea Intre timp Gheorghe Stefan, marele logofat, ocupind capitala tarii la 2
aprilie, s-a proclaraat
domn la 4 aprilie si a trimis pe
urmele lui ostile sale conduse de hatmanul Patrascu Moreanul,
Drept urmare, el a trecut in Polonia la 9 aprilie, in cetatea
Camenita 321 punindu-se sub protectia regelui acestei tari de la
care obtinuse indigenatul cu pupila vreme mai fnainte 3 3. Cu aceasta ocazie Miron Costin, ora de casa al marelui vistier Iordache Can-

tacuzino, cel care a fost trimis de domn cu scrisori la Petru Potocki,


starostele Camenitei plecat insa din localitate
pentru a-i vesti prezenta sa temporara in cetate, relateaza ca la trecerea Nistrului tirgovetii
spun
din Hotin au tras asupra fostului domn : au slobodzit tirgovetii

ca, cu invatatura Mogildei pahariaicul) un sacalu:,4 [bombarda], den care


sacalus glontul loarte pre aproape au lovit de Vasilie N'oda" 24. Cronicarul considera parasirea cetatii Hotin de catre domn, la sfatul unor boieri,
ea nejustificatl ; de aceeasi prere a mai fost i G. Kotnarski, secretarul
particular al domnului, care a declarat c fusese una din marile greseli,
deoarece stapinind aceast fortareata putea rezista mai mult timp (fiind
bine aprovizionat Cu hrana, armament si munitie) i cu sumes contra

ostilor lui Gheorghe Stefan, dovada ca dup./ ce aceasta a fost ocupata

de ostile credinciose noului domn, in zadar i cazacii zaporojeni i lefegii


28 Costin, p. 139-143; Hturnuzaki, V, part. 1, p. 15.
29 Costin, p. 143.
20 aildtori strdini,

VI, p. 100.

21 Costin, p. 141.

Cdldtori strdini, VI, p. 74; Ccntin, p. 141-142.


22 Bibl. Acad., Documente foto, XXI-122 ; I. Corfus, Documente privioare la istoria
Romdniei culese din aedvele polone, secolul al XVII-lea, Bucureti, 1983, p. 164-166; obtinerea incligenatului polon de cAtre Vasile Lupu trebuie pusA in legAturA Cu adeziunea sa la politica
extemA a Poloniei i eu mpdierea pAcii futre poloni i cazacii zaporojeni de cAtre domnul Moldovel.

.24 Costin, p. 143-144; N. Iorga, Acte gi fragmente, I, p. 220.

www.dacoromanica.ro

199

lui Vasile Lupu au ineereat s-o reeueereasea timp de mai multe luni de
zile

35.

Pe eind se afla la Hotin, Vasile Lupu a trimis la Stanislas Po-

tocki, voievodul Podoliei si hatman al eoroaneipolone, pe G. Kotnarski,

-t

y.,-,..,--

.
.
..

'

Fig. 33

Scrisoarea lui Vasile Lupu, din 16 aprilie 1653, clitre vicecancelarul Poloniei,
despre complotul lui Gbeorghe Stefan si al unor boieri impotriva sa.

P Costin, p. 144.

200

-,',4''.":"'-,..

www.dacoromanica.ro

seeretarul su, cu scrisori, prin eare-1 anunta pe acesta despre faptul c;-,1

a fost prin surprindere ria'padit de un ritzboi subit i neasteptat" dik


partea uncra, din boierii sal tradatori", cu sprijin din afara" 36.
-Limp ce Gheorghe *tefan, noul domn al Moldovei, numea un nou sfat

doinuese, loan Kemeny, comandantul trupelor transilvane de interventie

In Moldova, asigura eoroana polona ca aetiunea contra, lui Vasile


Lupu este i In sprijinul acesteia, (Vasile Lupu fiind inrudit en Bogdan
Hmelnitki, dusmamil Poloniei ;,7); boierii trimii a doua oara de
Vasile Lupu la Timus Ilmelnitki dupa ajutor (Grigore eomisul,
15tefanita Coci
la Cehrin, de

Niculae

Buhusi jitnieerul) 38 au reusit s ajungii,

unde se Intorceau cu ginerele domnului in fruntea


unui corp de oaste de 8 000 de calareti. Ajuns la hotarul tarii

ajutorul ruult asteptat din partea cazaclor zaporojeni, Vasile Lupu s-a
Indreptat de la Somea direct spre Iasi pentin a-1 seoate din dorm-tie pe
fostul sau mare logofat, acum domn. Primind vestea eh' trupele sale de
la hotar au fost respinse, Gheorghe *tefan
pregatit oastea, pentru
respinge pe ca,zacii zaporojeni. Dar, dei oaKLea sa era mull mai nurneroasa, ea nu aNea omogenitate, fiind alcatuita din diferite neamtui (unguri, crermani, sirbi
romAni). Din meste motive confiuntarea militara d la Popricani pe Jijia, eu Timus Hmehlitki, care a durat aproape
dou zile (1-2 mai) s-a incheiat Cu o infringere 38, ramatii de retragerea
precipitata a lui Gheorghe *tefa,n cu ai sai, o parte in Tara 1Zonihneasca,
lar o alta parte in Transilvania. Dupa aproape o luna, de absenta Vasil
Lupu
facut intrarea In Iasi la 28 aprilie 40, dupa ce ginerele,
staImpreuna cu oastea lui jefuise orasul, savirsise multe nelegiuiii
bilise apoi tabara pe dealul Galata, 41.

Itetragerea trupelor de interventie s-a fleut in conditii destul de

dramatice, in sensul cit oastea credincioa,sa lui Vasile Lupu alcatuita din

mici boieri, la care s-au alaturat tarani i tirgoveti in frunte cu


Coci paharnicul, i-au urmarit tot timpul pe agresori, pricinuindu-le
mari pierden i la trecerea prin muntii Trotusului &are Transilvania.
Miron Costin relateaza in cronica sa ca la lupte au participat i lueratorii de la ocnele de sare din Tg Ocna, savgaii cate au reusit sit ucidi
multi dintre ostasii transilvaneni i sit le captureze bagaj ele i armele
grele 42.

Reintors la Iasi, Vasile Lupu a lua,t de tridatii, masuri pentru


consolida domnia. Actele din aceasta, vreme reflecta preocupari menite

sa-si mate credini,a fata de tnalta Poa,rta, platind un dar de 100 000

talen i pentru mentinerea In sca,un 43. Conspondenta, so, politica exprimh

apoi dorinta de a apara hotarul larii de ()rice invazie straina. Asa de


exemplu, intr-o sciisoare adiesatil unui agit ture, el il asigura, pe acesta
di, nu se ritzvratise" contra sultanului, asa cum se zvonea de catre
26 Bibl. Acad., Documente foto, XXI-3; I. Corfus, op. cil., p. 166-168.
3 7I. Corfus, op. cil., p. 168-171.
32 Costin, p. 141; N. Jorge, Acte fragmente, I, p. 216-217.
39 L. Borcea, op. ctl., p. 151; dupii aprecierea cronicarului I. Szalardi J. Kemeny s-ar
fi reintors in Moldova pe cind oastea lui asile Lupu se IncIrcpta spre Tirgoviqte impreunA
cu cazacii zaporojeni i ar fi ajuns pinA la Tg. Trotus si Roman prAdind total in cale si uciend multi Omni, Ibidem p. 152.
" Bibl. Acad., Documente foto, XXI-10.
o CdIdlori strdini, VI, p. 82-83; Hurmuzaki, X, part. 1, p. 22.
42 costin, p. 147-14r L. Boman, op. cit., p. 151; G. Kraus, op. cit., p. 156.

" HuNnuzaki, IX, eart. 1, p. 25.


201

www.dacoromanica.ro

aianii de Bender si Akerman, care erau gata WI intre cu stile lor


pentru &I se refugiase temporar in Polonia
ci dimpotri-.I, era gata s,' apere tara sa impotriva acestora la nevoie, sintem in
stare sI pIzim si sit apIrIm tara aflatI sub stIpinirea noastf", seria
el". TotodatI, el a expediat trupe de lefegii la Hotin pentru a izgoni
din cetate pe partizanii lui Gheorghe *tefan ; dui-A cum se stie trupele
sale n-au reusit, cu toate eforturile depuse in vara acelui an. Tot pentru.
consolidarea domniei sale el a lansat o prockmatie catre locuitorii
pentru ridicarea unei noi ostiri, promitind tuturor o amnistie generall :dindu stire tIrii sl incalece tot omul, iertind pre toti de toate vinile,
de ari hi si gresit cineva Impotriva domniei"". Merit mentionat
faptul cI a trimis o solie la Viena pentru a obtine un sprijin militar
Moldova

contra lui Gheorghe Rkczi n 46.


In fata sa sttea de rezolvat o foarte importantI problemI de stat
anume dacI era .necesar sau nu sI--1 pedepseascI pe fostul mare logoflt Gheorghe *tef an, eel care-i luase tronul, oriunde s-ar fi aflat aces-

ta, cum odinioar6 procedase stefan cel Mare cu. Petru Aron. Ce ar fi
trebtfit s facit atunci Vasile Lupu I Este o intrebare pe care si-au pus-o
atit contemporanii sIi, eit i istoricii de mai tirziu. S caute sI se rlzbune imediat pe -eei doi dourini care-1 ajutaser, pe Gheorghe *tefan

detroneze, cum de fapt ai procedat, sax sI inceteze once urmarire

adversarilor si dincolo d hotarul


consolideze pozitia fatl
de bojen i asa deterioratI ecum, ca i fatI de frani i tirgoveti,
reorganizeze sfatul domnesc i armata, s-si fortifice cet5tile, sI redobindeasc, stpinirea asupra Hotinului pentru a da mai mult temei domniei
sale/ Miron Costin este de pIrere cit dac, Vasile Lupu 1-ar fi trimisatunei inapoi in tara ertzAcease, pe ginerele situ Thnus Hmelnitki cu armata cu care venise ar fi angajat o nouit oaste de lefegii pentru apr
rarea sa i a trtrii m i ales cit dispunea de banii necesari pentru aceasta
i ar fi cerut s_prijinul Inaltei Porti impotriva vecinilor si, asa cum
de altfel 1-au sfittuit unii din boierii siLl, desigur c nimeni nu ar mai fi
ind.rIznit s vin asupra sa. Dar el s-a rsat amilgit de planurile lui Timus Hmelnitki, care 1-ar fi sfauit s5r0 rIscumpere strimbItatea despreMatei vodI intii si mai pie urmit i despre Racoti. . eit den Tara MumteneascI pen Ardeal s, va intoarce" 47. Cronicarul turc Hasan Vogihi,
contemporan cu aceste evenimente, consider, c Vasile Lupu era in 1653-

incI puternic atit in ceea ce priveste armata cit si in bani, in asa, ml-

sur, c, dadi ar fi urinat mazilirea sa, cu sig,urant, cA, ar fi dat nastere-

la rscoal si la mari turburitri"";asadar,domnul Moldovei ar fi putut


domni in continuare fitrI prea multe griji.

Vasile Lupu a hotitrit Ins, fiind sigur de succes, s atace pe Matei


Basarab i apoi pe Gheorghe Rkczi II, ceca ce avea s insemne 0 stirsitul domniei bui, prin consecintele imediate pe care le-a avut aceastI
actiune. Din acest moment nu se mai poate considera c hotrairea sa.
avea o justificare bogic i c, mai fitcea parte din programul situ de politicit extern, realizarea uniunii dinastice in tiLrile romIne. De acum
inainte tot ce s-aintimplat nu mai reprezintil decit o suitit de greseli,
44 M. Mustafa, Documente tureegi, I, p. 136-137.
45 Gostin, p. 147.

46 Humauzaki, IX, part. 1, p. 23, 26.


47 Costin, p. 147.
48 M. Guboglu, Cronici turcefti, p. 171.

202

www.dacoromanica.ro

ilunie : nu s-a pregtit Indeajuns pentru campania din Tara Rom,

neascil, avind o arniat eterogen (romni, cazaci i alti lefegii strini)


de peste 8 000 ostasi, plus cazacii lui Timus Hmelnitki; a hisat initia-tiva militarla discretia ginerelui silu ora -Unitr si fr rucio socotealil",
cum H. caracterizeaz Miron Costin (In alt loe ona cu hirea slbatec4"),
-ea pe unde au trecut stile sale si eazacii zaporojeni s-au svirsit inulte
incendii, distrugeri 49;e oastea lui Vasile Lupu nu a -siiitat
luptele de hilrtuial angajate lng Focsani 55eu oastea muntean, condus de marele sptar Diicul Buicescu, c n-a luat In seamil particularitile
de pe chnpul de luptil, unde a avut loe confruntarea
decisiv cu adversarul, c nu a lsat iilgaz de odihna trupelor sale
dup6 un mar s de sute de kilometri inaintea luptei de la *oplea si a btilliei de la Finta (17/27 mai 1653).
Din relatirile contemporaue i cereetilrile unor istorici militaii cu

privire la btlia de la Finta, decisivil In confruntaiea militar dintre

oastea lui Vasile Lupu i aceea a lui Matei Basarab, rezultil e efectivele celor doi beligeranti nu era-u egale, ea Vasile Lupu dispunea de trupe

inferioare numeric fatil de acelea ale donmului muntean i anume

.cirea 20 000 de ostasi fat de 30 000 51 De asemeina, slut unanime


c la Inceputul btliei oastea lui Vasile Lupu reusise sStrapungit
apilrarea muntean din ilancul dtept al acesteia, dar ca datoiiva' talentului

militar al lui Matei Basarab, care a redresat situatia, al faptului ca la

inceputul bataliei cei 8 000 de cazaci ai lui Timus Hmelnitki n-au atacat
In acelasi timp eu oastea lui Vasile Lupu, ci dupil ce aceasta a fost respinsa de munteni, In fine 61 spre sfirsitul zilei cind a avut loe
o ploaie neasteptatil a udat praful de puscil al cazacilor, lipbindu-i pe
acestia s mai foloseasca armele de foc, toate aceStea au defavorizat pe
Tasile Lupu, care a pieidut biltillia, obligat fiind sit piliiiseascil in male
grab:A elmpul de luptit pentru a se inapoia In Moldova 52. In cronica sa
Costin, care a fost de fatil la aceast bittlie, face o ampl analizil a conditiilor In care s-a desfilsurat lupta, a pierdeillor suferite de am-

bele prti, naaatiunea sa avind aspectul unui adeviliat juinal de cam-

panie", scris de un militar de profesie 53.


Dup uncle izvoare contemporane, in bittillia de la Finta au pierit
citeva mii de cazad i moldoveni". Cit prh este cifra de 28 000 de morti
ambele rnti ea este e-xagerat 55. Olicum, au pierit i unii boieri moldo-veni i munteni, precum i jumtate din lefeg,ii din oastea lui Vasile
Lupu 55, In fine, mulli suplayietuitoii au fost luati prizouieri de munteni.

In btillie Matei Basarab a fost gray riluit la picior de un glont, lama


46 Costin, p. 149, 152; I. C,orfus, op. cit., p. 183-185.
56 L. Borcea, op. cit., p. 152 la lupta de la Focsani ar fi luat parte si un detasament transilvgnean condus de loan 13orsos, potrivit spuselor cronicarului I. Stalardi.
61 I. Atanasiu, op. cit., p. 48 ; Istoria militar a poporalui ronuin, III, Bucuresti, 1987,
268-271 ; R. Rosetti, Istoria arid militare a romdnilor piad la mijlocul veacului al XV II-lea,
; N. Stoiccscu, 11Iatei Basarab, p. 200.
Bucuresti, 1947, P. 382-386, cu planul

52 Istoria Tdrii Romnesti, p. 110; Radii Popescu, p. 106-107; G. Kraus, op. cit.;
1. Corfus, op. cit., p. 183-185; Liviu Borcea, op. cil., p. 153-155.
53 Costin, p. 152-155.
54 M. Guboglu, Crestomafia lured. Izooare naratioe prioind istoria Earopet orientate
-centrale, BucuTesti, 1978, p. 633-634.
65 G. Kraus, op. cit., p. 163.

66 R. Rosetti, Istoria artei militare a romdnilor pintd la mijlocul sec.al XV II-tea, Buctirestio

1947, p. 382-386.

www.dacoromanica.ro

203

Fig. 34 - Pa6ina unei ciirti aparut la Levoca in 1655 despre lupta de la Finta, luptil in care
Vasile Lupu a fost infrint.

204

www.dacoromanica.ro

provocindu-i moartea la mai putin de un an de zile 57. In eeea ce-1 pri-veste pe Vasile Lupu, aeesta a fost silit s seape cu fuga de pe cimpul
de lupta travestit pentru a nu fi recunoseut, ca i ginerele sau
lasind toata tabara si pe bietii pedestri, la perire" 58. Ca si celelalte confruntari militare dintre cei doi domni ai Principatelor mame, cea de la

Finta a avut un ecou international. In plus aceasta a facut obiectul


unei productii literare o poema in versuri tiparit, la Brasov de tipog,raful Mihail Hermann si care a circulat in spatiul carpato-dunarean,
pusa pe note muzicale i cintata de cobzari, deci la nunti si la botezuri,
pentru desfatarea comesenilor 59.

Ultimul act politic al lui Vasile Lupu de a se mentine in scaunul


Moldovei s-a desfasurat in lunile ce au urmat infringerii de la Finta.

D omnul Moldovei cu boierii care-i mai ramaseser, eredinciosi s-a retras in

mare graba la Ia si, unde a incercat sa-si regrupeze fortele, sa-si puna
In picioare tara", cum observa un agent transilvan6o, pentru a rezista
unui non atac din partea adversarilor si, deoarece era convins c acestia
vor intra din non in tara pentru a-1 scoate din domnie, mai ales ca 1/lana
Poartil nu-1 mazilise : la Poarta ii sta domnia nestramutata" 61. Una din

primele sale masuri, organizarea une noi ostiri, alcatuita mai mult din au-

tohtoni, din orheeni i lapusneni, dupa cum afirma Miron Costinera


extrem de justificata, tinind seama ca la inceputul lunii innie resturile
arMatei de cazaci zaporojeni a lui Timus Hmelnitki parasisera Moldova,
intorcindu-se la Cehrin 62, iar strjile de la hotar Il anuntau pe domn c5,
Ghekghe Stefan patrunsese din non In tara' pe la Focsani i ajunsese la
Bac5u, in timp ce prin. pasul Oituz intrase un detasament transilvan
de citeva mii de ostasi pentru a face jonctiunea cu armata venita din
Tara Bomaneasca 63. 0 alta msura a fost confiscarea averilor boierilor
din conjuratie 64.

Astfel, la mai putin de pattu saptgmini de la batalla de la Finta

Moldova devenise din non teatru de rzboi intre cele dona tabere care-si
disputan tronul trii. Noile lupte pentru apararea donmiei s-au dat mai
intii la Valea Seaca lng Fat aoani (Bacan), apoi la Sirca (11 iulie 1653)
aproape de Tirgu Frumos. Dei fortele sale eran superioare in comparatie

Cu ale adversarului, iar Vasile Lupu a participat nemijlocit la lupte,

conducind ata,curile ostilor, totusi faptul c multi boieri 1-au parasit, ea


taranimea i tirgovetii nu 1-au apiirat 65, ea oastea sa de strinsura nu s-a
dove.dit capabila s reziste si a preferat A, fuga de pe cimpul de lupta,
bate acestea au fost hotritoare pentru ea Gheorghe Stefan
victoria totala 66. Astfel, pierzind lupta' dupa lupt, urnagrit indeaproape
de oas tea advesatului, cu intentia ,de a-1 lua prizonier, cum s-a intimplat
cu fratele san Gheorghe Coci hatmanul 67, Vasile Lupu a fost nevoit
57 Costin, p. 155; T. G. Bulat, op. cil., p. 18-19 ; vezi si Revista arhivelor",III, 1927
1929 , p. 439-440.
Istoria rara 1?omdnes1i, p. 110-111; Cllori strdini, VI, p. 87-88.
59 V eress, Bibliografia romno-ungard, 1473-1878, I, Bucuresti, 1931, P. 93-94.

6 Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 221.


61 Costin, p. 155.

62 Costin, p. 156; Cdletori straini, VI, p. 91.

23 Costin, p. 155; Hurmuzaki, XV, part. 2, P. 1 221-1 225.

64 Arh. St. Buc., Ep. I lusi, I,XX 9.


" Cdtatori strdini, VI, p. 91-92.
Hurmuzaki, XV,. part. 2, p. 1 129.

47 Costin, p. 158; CdIdtori strdini, VI, p. 94.

www.dacoromanica.ro

205

ja din nou calea pribegiei, de data aceasta lusa nemaipreferind Polonia,


deoarece aceastil, tara trecuse de partea adversarului sau, ci retrginduse intr-un orkel cazacesc, Volodji 68 de unde a trimis la Bogdan Hmelnitki

pe Iordache Cantacuzino, marele vistier, cu cererea de a-i trimite trupe


In ajutor ; totodata el a mai cerut i ajutor de la tatarii crimleni.
Victoria lui Gheorghe stefan nu putea fi deplina, dei obtinuse acordul regelui Poloniei in lupta sa contra lui Vasile Lupu, deoarece in Moldova se mai afla familia adversarului sau, la Suceava in
cetate, in frunte cu Ecaterina doamna, minorul *teranita, Toma Cantacuzino, marele vornic de Tara de Sus, aparati de un detasament de seimeni si lefegii de peste o sutil de oameni. De aceea, Gheorghe tefa,n,
care intre timp primise i confirmarea Inaltei Porti, pentru alegerea sa

ca domn al tarii de catre boieri s-a indreptat cu trupele (inainte de

9 iulie) 68, catre Suceava, in urmarirea familiei fostului domn, asupra


careia se afla si o buna parte din tezaurul l4rii. Ajunsit la cetate oastea
a impresurat-o, iar comandantul lor a somat pe cei inchisi
inguntru sa se predea. La ref azul primit, trupele au inceput s sape san-

turi in jurul zidurilor cetatii, asteptind sosirea domnului Gheorghe stefan cu


restul oastei 72. S-ar fi putut efectua chiar a,tunci un asalt asupra zidurilor

in spatele &L'ora se ascundeau cei urmariti dar asediatorii, dei dispuneau de o armata de citeva mii de oameni, nu posedau artileria necesa-

ra intr-o asemenea situatie, artilerie care avea s soseasca abia dupil dou
saptamini, adica' dupa 30 iulie, tunurile fiind aduse de la Iasi si Hotin.

In acest timp aparatorii, insufletiti de Ecaterina doamna, nu numai ca


an respins cererea de capitulare, dar raspunzind atacului asediatorilor

le-au provocat pierden i 71. Curind a sosit la Suceava i Gheorghe *tefan


cu intreaga sa armata, care se ridica acum la aproape 10 000 oameni 72.

La inceputul lunii august 1653 insa asediatorii au aflat ca se indreapt spre cetate o armatil de cazaci zaporojeni condusa de Timus
Hmelnitki, pentru a o despresura. Am primit vestea c Lupul cu gine-

rele sau adusa iari oaste aici in margine si s5, silesc s'A vina impotriva
noastra cit mai curind", seria Gheorghe *tefan din Suceava, la 6 august
cpitanului Istvan Petki, din armata lui Gheorghe Rakelezi II 73. Drept
urmare, asediul a fost ridicat, cea mai mare parte din trupele lui Gheorghe *tefan retragindu-se pe Valea Siretului, spre sud, pe loe rminind
numai un mic detasament de observatie Maga cetate 74. In acest f el trupele cazacilor zaporojeni au putut ajunge la cetate mai usor, fara prea
mari
Dup5, sosireg lui Timus Hmelnitki la Suceava in fruntea unui nunak
de 9 000 ostasi 75, a inceput o nona etapa in desfasurarea evenimentelor. Abia ajuns la Suceava, ginerele lui Vasile Lupu a ordonat ostasilor
sai sa sape santuri si s ridice obstacole din pamint pe latura de sud a cetatii,
68 N. Iorga, Acte si fragmente, j, p. 221-222; Hurmuzaki, IX, part. 1, p. 20.
Hurmuzaki, IX, part. 1, P. 29; XV, part. 2, p. 1 228.
76 Costin, p. 158; Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1234.
Liviu Borcea, op. cit., p. 154.
72 Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 227, 1 231 .
78 Veress, Documente, X, p. 267.

74 Costin, p. 158-159.
Ibidem, p. 158-159; G. Kraus, op. cit., p. 133 exagereaz1 cifra de 12 000 de esta si

cazaci ; vezi o discuPe In acest sens la C. *erban, Asediul Suceoel, p. 238 si nota 23.

206

www.dacoromanica.ro

..:$064trittifittiointi-

,000-4

: :.
4040460.****::;::04i.ijitit4rAfkifiltiiiiiti*
0:0.044.40601,
-Wiis4oixottloetioisoi0Wo.00.*:34100:0iiii*I.1001-1*,,,::-.:*.-:::::::::::::::::::,:,::::,..
*****.eiti$6.(004.004,04440:440.::e*.tubootii..10.0.1.00optdotiOtoosiiti:44::
,tot,:::vo:000400.***10.14.4004c:::*touitio4olookteof.(46tio:400-Qoa ...........

oioo.4eokoirtwtSti.:****(410:0tikt:1000400tooiott*ttiviolkosifog4040:044066::
*,,ii,idittst_iooba:41040P-opor***400. .40:4404***04164405000.0400.i.:::.-::.
titat000t.4eoiiowgt0000toistbwt,t:.::r
....AUmrwgTmRFKpi,mitov,000*.i.o.
iAlk*ittA4,':
;
" .:44ii:04.r4:***....00ifW:,?,::'!:.:100-4301140.4i.:*#0#d

500.*Oftt~,' .4.0.00.

___,_.'''

.. $.3i: .

.f::00.00:i.goti'0.

..

...

*6*-40,6;:latt -.

't.O.i.it#.:ilt:::4.**.i.'.0.1WO . .:..1

'''''t4.4'.41--

.100440411-044.i.0000144,

..**W.:*04000040.40**.t!f.46e.0*114ft:t.tV':
:=opitNalgitib.:J:::#.***.voito.:.0.014.0mAii*::*fooug:4901:::4060.1*0.,,toOts.
- 00.:0044.00.W400.0.:;:jogv. .. . . .

..tkOi.00#00:.010,Ant**i.64:11%iit.4:*.04.itataiil0.44.0.010.411104:0).#4*.t41400

360.400*040,01%40.0.0nifOii::040.4400440:00t.60100.0.0.41ti*I0

.00044,0040000(.,1,400.tfldifilitiOnfOtt*SiVaiiki*Itiiiiiii
*00*.olcoosokt
No4.000044$0**0***If.o.4tii**osiltutdikooi**otio:

:-.:. iiii114.**Isegtiii10.%iiiiiftr:41:adjnOnaleiaedial-44 0*****SdatM:*

r*
IgT1.iiiitiM*11.gl, M.:*40.0.:#0:0:41i:Ogg.elieMtiiiiitgOgniiit4.4*000,SOM
tOft.0
,....#00001. .:01110k.-404134!.04.1**1$000::::00::ii444;fi.04:2000(:11004egiii5.6:::::::::
.Y.MA:t40.0*0 d*fiiirn*:Iii4i1444::0.404:04.i.::.0:41**knfi0:00000.0400.400**:::::,,,
1.0.0a0:Naait(4.4ii*Ii:triiiinV:::::*.uoattiltbobitt*tietT.itii14.0.00#4014:ft*:':...'

..ttogi.iotkainfdiitki.noo..al.116ti4:1*rs fnjli.ni::ifAtw.::::',.::::::::.:.. ::::,,,.,::.::;::..:,.:,:E::::.:::::.


air40:1S.WitiOilOtitr.400010iii*Otti.I0Pi.:,,:::: '.. l'at.11054.0iIff.0.2i01*0014.000

:::.:.,.:.:- .it :;:

'

'1

At.oalt:i.i.i.04000.44*.0.00.:0(4044ni,::4=::.003' 0= Viii}ii40::00:***dfiitiOal 4110f.t:',,:::


it sn40. -400.4040:AiO440:00.ft5013.0.ii0.0.0i.V-40.1.aitti.nWataifi0.0t44.0.440.
di.40#4140.1.40Aiiit*i. ,0:-:*0000.:*.r.ffiltiigni-fti*E.i.0:40-di.::fibidti*.iiaitlfit,00::4Nig:tis:fto
101#_** 44.0110.ii100jok.OkTfi*VW:iiiii.e4:::::1161,tn00140.4-0,00.00,:iiitAiNiqii.j'i;*;:.:
:0400:00i.R01.*:tfittift:gittatti00:*0.ntsr.::k;x4C-sion.DotOnv:vsigaatiiiiaki.04.diniiia10.0rittiiK.,:::
,AT',Te.*.,44041,11t1W.V.latR7T.tifi*:4541:0*:010isiii.:riiiiafli*:':' ,,,::.,:--,,'..:.:::,:-;::',,.:::i

400:01idte*f.*(0.05440it.444.

::.-::,:,:,,.:.:'.i i.,.::::.::,:]:

' qicitOOtaaik*0-44140.0..4tt'ikjo.

ii::,-

000,414.04,100$100..504.i.01,?,iO406.:::',

4teUii).4040inani.e.01140.0.01iitnuttnif::;::0.0:000.tinalfian'nti.itm:i::061001.0t
3 .P., *ig400:::odt.Otoittagtomo.o.*.:000:::::kt000k**R**. :000000Nnt,Alinin:*Io':
totvlbniiiitiA40:01.6.40.etax.OKtligi*:40,4if::,:0,44:*41040f0.0401.0tOt iiti,..ckiafk
Itaafftet.: sotoet.i.sginity4*W.frooiii.i.i.::001.ststivaeOluogorf5topetva-r*SeNuck foht:Ke

i.

000i..:01.4tOfia4:411:0411(05.1gOitab:61qttsiiIiiimi4a::::::041sovsakdittiiillgiRtanan: fiitninii.0,wrout

-.10tiapaiii3O4..V.04.0.40.0:%... i0W.4.0qtft:. .i1Pr.italaoDiaiagfOjtipitirtZitiroatii.deokt....;

41,0.tiaiotownn,.*.ostiooktilitOt.**-Nf.. I'eni:itiqtato:rtgiftintiont t. - fft flit01.01it'_:Nr.

-'K;:,:.:-Oligiliftlif:bttiW$A*100,1>4-0*01,W..p:,., 4:,)iiitt.iit**ed,ifitt#-fetc:yeervol-4ffm;:...,i'Sgat::

0W1ski.oV,,,f,.;,,i44*,e.101,-.,i4 ***top okpa akOt:titt,040410],:: satilgra ihr


,illifetfiks.:
........,..:.:,.::,
A $.1:4:3,krlits,
.

.s.-vraliftdsidit0.00iatinS:aaitinin%

tI3fl

1-1.4.,:z,
pa
rni: ..Dqfn..;i:,:titfatetaidittliyeta,tiltet0e::.

Za$ V. Oraptu. 1 i

...:...::.,:.:

.411
...,-,:.,..:.

4.1h!r.ifif)
.4,13.4.40

....

nO:

..

*tn.....
:
4 i, v4t,t41%6M0.0410.4*.W.,-.Z-Vtaioti
.

raWrsgratVngatiOnti.Ntiiiity.1404:11400:::.:,
fsktaaft1.01:::0;:edsdit:Wil>.Sitj :44, it.fkat iniasi.
tot t: 0140'4044.04$q:Aiogoodo..
:,kk(P.604014ift.-,,alt-40::titr:t1143404riszt, .

go- 460.

*,::tti....:'..,....

*.t.. 41'4011 f* ,'-,-1v4 eiii.:414ti ,


air:ivit.:,;.*

., ri-ArmiOritiljNotfuii6.,.,
oporotTiLi0..
:-..40:],.41Faiitii:f io:te :teerik:06.4Aii*V0iets:V.0Vt3W ., .., ,:::_,.,, - :.:]. ,H::.
iiitttrCaedifastr'lllifinOse+.
:444410(i'e::tan.s0I.:,:iiSifti la:.::::::::...:
r
:-Pn4.001)4:i0:aufki.rittfgOed:,.,-i.enaisainnktillidf44000.*.ii,t4Itits.t2,,,,

il*

.:.,:'..-.

7a0tif.ii*it.4.

01.i*iitigag.i0 lients:: 1..0.0.1m4. A4:1000antf..4an0.04:itillittit

ni: *:::tiait OuW...:Nkt 0 vao ,104.14> H VtioNtelki1Nttif:P.0466,14Pkt,".":


.,,;=.14.:birMnuti44(0044..'44,4Atpli#04.:; #ii.Airn..*St4.01t.:Wl.rg.x0mAlbitite.i.hr4s,,...

440-:fijitntii4On*.ilagaati*atoli*itmlw:10.01:04nost;f.otaltaliOitSPtio..5,404siettff
.740.410,..44:assiir.vati.r.teg4"..ln. t..kgo n..1*' ': tikt i ffili, i Attr,omisainflitoiniim.r0oin..

1-415:rso
,AfgfiiitokOisinil-401- t arhoCiiit, q)-hotrnif,',0*(0.001.0:4040ti ,-,:,,
04
.- -thmi,iniai ;104.0.:tiitiliiin,,., ot,0-a it f f,,,,,
....::::::::::,::::...

'*,"IP.F0Ai.ntioottl.:....,

'

-:reit.*(tSiftif41{4.0:174s.rt=4,,teq0-6frut* >t,oV mildo.S.:t4t.',gilon4t.tnaiti.0afipeit.,ol,


4.1:::bsitt*filazo:*-4'Isii*!ialio4 iti1it4iRisi ' ket6 6..,,ntit.,7NI.fit,O.s*:144.;iiitn..nri.
talar,,,,,,,:t.aait'cr ;Osis,:fdt,ttlo'kbni.i$,11 i,.,...,.../elatit.tia,foo,Isimir4fifiis,,,,, ,...,
.
:a ,:e.<- . .. , ,,,..04.0,1,.t.,,wo .,,a.K4,,,,,,,,
(....,00,,:,.z,ii,: p!t:ilo.i1.1:0.4;.q.ift.;.4.1,,;54,,,..

:4, ..,4kittita
..

-,.,..,,,,.,
,

,..

! :, o.f ,-;.0;a6..., ..,3,...,.' c,..,..,-..,::

,., ,,

--'

i.,

,.. =1.14Se-,, '...,,,

"4-

.1,,,,,,, MA 0.*).A.4,, aikif,t0dnrill.i.asoirf,:i, N'


: .%-fati 04-o.ifi*iOn4 sitlOvemo t ,'^i;,.,- ,,

. ',..-.,atasm.->40101;, .
::,,,,siUt*t.'4,Miti:,-.
v4.0,0.40tiiii in i ;

'.'

't'i<il.'filgl,tt'ff.6(Vitgi3O".'':1,40';4-ilt*41.4nVlif'1'1'.':1 '''':

odiiittt44*tiat4 i,,,,.1,,,. ..,,,iotOfiitiw.


r- eopiji,..fe:3igI:irks..'i.:Y,,il'.401101,-4,-,

trit Zi.:401itittp -

,..., ta..kii 4..'iaieliinal., , ,,,,

nIalika.. t,t-i.m.,t,,ii,IV...t.,,i:d ;!ig4.i. f4UM*1', '.

..

!on::

:1,t.<ir.,.1.y...iffe

.,-*''::,

',

,.,

'

1!".i.,..,,tmtt bi4-0001W,,,,,::

_ , ., . ,,,trovrOiVatOt ,,

law,

Fig. 35 Pagina din lucrarca dc istoric universal a lui Happel privind asediul Sucevei din Nara anului 1653, dupil detronarea lui Vasile
Lupu.

www.dacoromanica.ro

207

iar o parte din ei s efeetueze un raid de jaf In imprejurimi dupa provizii tot felul de bunuri. Cu acest prilej au fost atacate satele, tirgurile,
bisericile si manastirile, au fost incendiate gospodariile oamenilor pasnici, au pierit o multime de oameni, au fost pradate lacasurile de cult de
bunuri de pret
Intre timp Gheorghe Stefan isi sporea efectivele militare cu noi con-

tingente sosite din Transilvania si Polonia. Miron Costin mentioneaza


ca domnul Moldovei se stabilise la Tg. Cotnari, unde s-a intilnit cu tru.pele aliate formate din seeui, maghiari,-mu.nteni i poloni. Spre tara
aliata se indreptau totodat" si carde cu munitie (pral de pusca, ghiulele, grenade), armament (tunuri, bombarde, securi), provizii (piine, cereale, Mina, pesmeti, vin), cai, echipament 77. In felul acesta, la Grigo-

rest pe Siret s-au strins in taba'ra, la inceput 4 000 ostasi veniti din
Transilvania cu 20 de tunuri, 4 000 pedestrasi si 800 calareti adusi din Polonia, in afar de cei 10 000 din oastea Moldovei, printre care se gasean
multi mercenari germani 78, lefegii i seimeni. Un ajutor deosebit 1-a primit Gheorghe Stefan din partea polcovnicului Kondracki, comandantul
trupelor polone, care cunostea tactica de lupta a cazacilor zaporojeni.
Dupa' concentrarea armatei aliate, aceasta s-a indreptat In gruptui

mici catre Suceava, pe care au impresurat-o din non, deoarece detasamentul de observatie lasat de Gheorghe Stefan fusese nimicit de cazacii
zaporojeni. La inceput s-a incercat sa se la en asalt, prin surprindere,
tab'ara cazacilor lui Timus Hmelnitki, dar fara succes, deoarece acestia
reusisera sa sape santuri de lupta si sa construiasca obstacole impotriva
infanteriei i cavaleriei. Cronicarul sas G-. Kraus afirma c intariturile ca-

zacilor erau de o nemaipomenita tarie i prevazute eu doua santuri de


comunicatie (Lauffgraben), avind ca piedica mai multe mii de coase infipte (In pamint cu virful In sus n.n.), incit daca cineva ar fi ajuns aproape de santuri n-ar fi putut face-nimic" 79. In continuare, el relateaza
ea pe sub pamint aveau locuri ascunse i multe gropi In jurul
inch nimeni nu prea putea intra in ele nevatamat. Multi oameni indrazneti trebuira sa-si Tase viata aici ca sa moara din pricina, coaselor" continua el. De altfel, asediatii mai aveau avantajul c tabara lor era am.plasat pe dealul ande era construita cetatea care domina imprejurimile
si de unde se putea observa once miscare la mare dista,ntit.
Combativitatea cazacilor zaporojeni asediati era atit de mare inch
ei nu numai ca' au respins i imprstiat o parte din trupele asediatoare,
dar au si intreprins noi raiduri in. Imprejurimile cetatii, intrind si In orau1 Suceava, pe care 1-au pustiit din n.ou, jefuindu-1 de bunuri materiale 99.

In aceste conditii Gheorghe Stefan a convocat un consiliu de razboi in


cursul caruia s-a discutat tactica ce trebuia aplicata impotriva adversarului, oeazie In care poleovnicul Kondraeki a prezentat naodul de lupt
al cazacilor zaporojeni i modalitatea cea mai eficace pe care trebuiau s-o
adopte impotriva lor, s bombardeze tabra i interiorul cetatii
stringa cercul in jurul taberei asecliatilor cit mai mult. Totodata, s-a hotarit sa se sape santuri de lapta in fata taberei cazacilor zaporojeni pen76 Costin, p. 159; Hurmuzaki, Supl. II, 3, p. 50.
77 Hurmuzaki, XV, part. 2, p. 1 233, 1 234, 1 237, 1 238-1 244.
79 L. Papoiu, Un istoric italian Maiolino Bisaccioni despre Wile Forming In sec. XVII,
In Studii 1 materiale de muzeografie istorie militar", 7-8, 1974-1975, p. 189.

79 G. Kraus, op. cit., p. 165.


96 Costin, p. 159.

208

www.dacoromanica.ro

trua se supraveghea si limita si mai mult miscarea lor in cimpul de


luptit

Specialistii care au studiat acest evenirnent din istoria ceta-Vi Suceava, petrecut in, vara si toamna anului 1653, au stabilit c dispozitia
trupelor abate In jurul cettii ar fi fost urm5toarea : trupele polone se
a-flau pe latura de est si de sud, pin'A In dreptul fostului cimitir catolic ;
trupele transilvane In partea de nord si nord-vest, iar trupele moldovene
ale lui Gheorghe Stefan intre cele polone si transilvane 81 In tot cursul
lunii august asediatorii au efectuat bombardamente de artilerie asupra
tintind in special interiorul acesteia, fr a provoca distrugerea
zidurilor 82 in acelasi timp, ele s-au apropiat si mai mult de pozitiile
asediatilor, micsorindu-le astfel posibilitgtile de aprovizionare cu ap6,
furaje si alimente. Drept urrnare, detasamentul de tAtari aflat In tabilra
cilzAceascil a parasit tabara, plecind In tara lor, chiar cu invoirea lui Gheor-

ghe Stefan, care avea tot interesul 1 reducit folla arrnat'A a asediatilor 3
Cu toatA,' vitejia afataa in timpul asediului, cazacii zaporojeni au suterit
pierden i &lit de mari, incit la sfirsitul lunii august numiliul ion se mai
ridica, la numai 5 6 000 ostasi 84. in schimb, tabilra aliatil, era din plin
aprovizionatil, cu alimente, munitie, arniament, furaje si mai ales cu
trupe venite din Polonia, si Transilvania.
La inceputul lunii septembrie, dupA doug luni de asediu, situaitia

celor din cetatea Suceava si din tabAr a cilzA"ceascil din afma zidurilor de-

venise foarte criticA, deoarece nu mai dispuneau de o putere de foc superioaril adversarului, cum fusese initial. Din aceste motive, aflati intr-o
situatie disperat, la porunca lui Timus Hmelnitki, s-a inceicat o strilpungere a fortificatiilor de cimp ale aliatilor pentru a captura tunuri,
munitie si mal ales alimente. Tentativa intreprinsil lu sectorul ocupat de
trupele lui Gheorghe Stefan a fost initial in favoarea asediatilor, dar cu
sprijinul trupelor polone situatia din acest sector a fost restabilit, iar
atacatorii respinsi cu pierden i pele, dei reusiserii, s captureze cite-va
piese de artilerie ". Totusi, problema cea mai gravii, era lipsa de alimente
ap6, fapt care a declansat foametea In tabAra asediatilor, timp In care
au fost obligati sA milnince pieile cailor morti, curelele de la harnasament,
ba chiar i iarbri, 86. Cronicarul sas G.Kraus relateaz'A e, In tabha asediatilor pretul plinii ajunsese foarte ridicat i anume la 5 florini. Cu toate
acestea, cazacii zaporojeni respingeau cu vitejie atacurile aliatilor, o vitejie rar intImit intr-o astfel de situatie 87.
poate c asediul am niai fi durat Inc', o lun, timp In care ajutorul trimis de Bogdan Hrnelnitki, hatrnanul cazaeilor zaporojeni, pentru
despresurarea cefatii Suceaya ar fi putut sosi, dacsa prin t'Aclare nu s-ar
fi dervluit artilerktilor din tabAra aliat locul din cetate unde era stabilit ccmandamentul suprem al trupelor lui Ti11111F,1 HmeInttki. Cind s-a
aflat cuprecizie acest loe, care de fapt era mereu schimbat, de la o zi
la alta, artileria si-a concentrat tirul asupra lui, reusind (1110 citeva salve
66-1 IA'neaseg, mortal pe ginerele lui 1Tasile Lupu. Se relateazd de &Aire con81 R. Rosetti, op. eit., p. 442.
82 G. *erban, Asedinl Sucevei . . ., p. 290 1 nota 34.

Ilurmuzaki, Supl. II, 3, p. 53.


86 lbidern, p. 51, 53; V, part. 1, p. 21 ; XV, part. 2, p. 1 239-1 245; lora, Arte fi

fragmente, 1, p. 233.
85 R. Rosetti, op. cit., p. 244.
86 Costin, p. 163; G. Kraus, op. cit., p. 166-167; CatItori strdini, VI, p. 100.
87 flurm u zaki, V, par(. 1, p. 22 ;Liviu Borcea, op. cit., p. 154.

14-c.

667

www.dacoromanica.ro

209

temporani c dupit rmnire, acesta n-a mai tilit decit citeva zile si a murit
la 15 septembrie 88 Cele mai multe izvoare contemporane atirm cA. fiul
lui Bogdan Hmelnitki ar fi fost rnit la picior i cit din cauza cangrenei
declanFAte a murit dup trei zile de chinuri 89.
Cum era si firesc, In locul lui a fost ales un alt comandant, care
Ins, nu se bucura de prea mare autoritate in rindul ostasilor sgi. Cu toa-

tea acestea, asediul a mai continuat Mat trei sptmini, timp In care
au Inceput negocierile pentru predarea celor din cetate. De altfel, ase-

diul, care dura de peste 70 de zile, dup altii de 12 siiptmini 90 slbise


rezistenta trupelor asediate pe de o parte, iar pe de alta, aliatii se simteau tot mai puternici. Totusi, zvonurile care circulau despre sosirea unui
ajutor militar czcesc i ttrese In scopul salvrii familiei lui Vasile
Lupu si mai ales a tezaurului pe care aceasta II avea asupra sal-au deter-

minat pe Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, s accepte o capitulare condi-

tionat a celor din cetate. Un rol important la reus,ita acestor negocieni


1-ar fi avut Ecaterina doamna, care, dup opinia unui istoric din secolul
trecut, s-ar fi comportat In timpul asediului ca o adevrat spartan'91.
Capitularea trupelor cazacilor zaporojeni asediate In Suceava s-a
fcut in baza unui jurmint de credint si de aliant totodat, pe care
acestia au fost nevoiti s-1 depun' impreun cu comandantii lor regelui
Poloniei, principelui Transilvaniei, domnilor Moldovei i Trii. Roma-nest la 9 octombrie 1653 si care incepea in felul urmAtor : Noi Nicolae Feodorovici, actualul comandant al trupelor de zaporojeni, impreun
cu polcovnicii nostri. . .juem c primind dovezi de bunAvoint
milostenia de la luminatul domn i principele Transilvaniei ea si din partea domnilor principatelor.. . .promitem in schimbul acestei favori ascultarea fat de stpinul nostru de a nu ataca niciodat si In nici un fel
niel persoana sa, nici
lor i dimpotriv s fim prezenti pentru a
lupta cu dusmanii ion ca ,si cum ar fi ai nostri". De asemenea, se prevedea ca in caz di nu vor fi credinciosi acestui jurmint, la care erau
cooptati copiii i sotiile lor, prin consecintele lui ei s sufere urmkile
de cuviint. Concornitent, se mai prevedeau unele conditii i anume :
sa depun steagurile i armele care li se vor restitui ulterior, s nu ja
Cu ei -nimic din cetate, sa restituie lucrurile jefuite de la biserici, 0, nu

scoat pe nici o alt persoan din cetate, s nu provoace niel un eau


locuitorilor Moldovei dup ce vor pleca din cetate, s nu se amestece

pe viitor In treburile interne ale Moldovei 82.

Capitularea conditionat a avut loe dupl ce un imputernicit din

partea aliatilor, apitanul Ion Mikes, a primit jurmintul din partea

asediatilor el* vor respecta actul Incheiat93. Au fost depuse armele si


steagurile, au fost restituite aproape In intregime bunurile jefuite de la
biserici i mnstiri. O insemnare pe un liturghier cu coperti din aun,
apartinind mnstirii Dragomirna, druit in 1610 de Constantin Movil,
fost rscump'rat atunci de Ecaterina doamna i apoi dkuit din nou
Caleitoristraini, VI, p. 99; G. Kraus, op. cit., p. 166; L Corfus, op. cit., p. 206-209;
Hurmuzaki, Supl. II, 3, p. 52.
89 L. Papolu, op. cit., p. 189; Costin, p. 18.
9 Liviu Borcea, op. cit., p. 154.
91 C. erban, Asediut Sucevei ..., p. 241.
92 Harmuzaki, Supl. II, 3,p. 53-51; Irga, Acte $i fragmente, I, p. 236-237; L. Pap oiu,

op. cit., p. 189-191.


93 G. Kraus, op. cit., p. 168.
210

www.dacoromanica.ro

mngstirii". Alte bunuri de Fret au fost ingropatedecazaciizaporojeni


pe platoul pe care se atla atunci tab5ra lor i abia dup rnaibine de
trei secole au fost descoperite, in campania arheologie efectuat pe
Cimpul santurilor" de la Suceava. Este volba de douil tezaure continind obiecte de aur i argint, un mare num5r de perle, lingouri din argint, fragmente de cruci din aur luelate in migran, candelabre,c5delnite,
coperti
c5rti de cult lucrate In aur i argint, pi:Acute de aur, precum
si farfurii din cositor etc. 95. Aliatii insrt n-au mai restituit steagurile
armele invinsilor. Cronicarul sas G. Klaus afiim c" trupele de ling
cetate ale cazacilor zaporojeni au plecat din tabAril MI6 steaguri
tobe, fiir arme" 96. in fine, dup relatii eontemporane rezult c in
retragerea spre patria lor cazacii zaporojeni au fost ataeati pe drum chiar
inainte de a prirrisi Moldova de Impele polone, plovoeindu-le mari pier-

deri97. Oricurn, un grup destul de mare dintre ei a insotit convoiul


mortuar al fostului lor comandant Tinms Ernelnitki, al c5lui trup
ajuns la Cehrin la 22 octombrie 1653, unde a fost inhumat in plezenta

mamei si a sotiei lui98.


S-a vorbit de sosirea unui ajutor din partea lui Vasile Lupu in spri-

jinul celor asediati in cetatea Suceava, clac5 acestia ar mai fi rezistat


inel o lun, ajutor din partea unei osti de trttari erimleni, eondus de
irim bei (*erif bei), trimis de insu,i hanul ttarilor, eruia fostul domn
i-ar fi plomis multe dal-Lai. Dar niei acest apt or n-a Posit pentiu e Ina-

inte de a ajunge la Suceava hanul s-a igmndit, cleoaleee leizbuenis&


ritzboiul cu. polonii 99.

Drept tumaie, dupru eapitulaica conditionat a centii Sucea-va fa-

milia lui Vasile Lulu, imricun6 eu mai multi Lcieli, a foq caltmat
de Gliccughe Stefan, noul denan al tiii, i dusrt in captivitate in satul
Buciulesti pe Bistrita (Neamt), mosie domneasc5, uncle a fost pus sub
mare paz b Apoi a inceput o prigoan cumplita imrotriya iudelor fos-

tului &nap, hansfoimat intr-un adcvnat m5cel, cei piini fiind ueis,i
f5'15 judecat, durri ce mai intii fl.IFEFEl ch'.ruiti din rciurca dcanici.
Asa an pieiit Alexandiu Coei maiele rahainie si hatele slu Enache ccmisul, fiii lui Ca-QM Ccci, *tcfan rahainicul. fini lui 61-ccighe Ccei,
maiele rallamnic, toti nerotii de hale ai lui Vasile Lunt. Cit pivcste
Gheolgbe Ccei, male rahainie, acuta a fcst &us ea pizcnicr rolitic in
Transilvania intii la Gheila, aroi inchis, pin la mcaite, in temnita eeCcci, 1 aimanul, a fcst intcmnitat
tritii din Oiadea, iar hatele kn./
de Chcoighe k,tcfan, rcul dcmn, de asci ancaTir5,' la mcaite. Aeelasi
sffisit tiagic 1-ar fi alut si Tcma Cantacuzino, male icinie de Tala de94 V. A. Urechia, Bkerica din (claim .7% ((wiz% r. 124, nota 1.

95 M. Matei, A. As dicric. (cfclucc :z

suui s. wry:Of:15.p. 40.

99 G. Kraus, op. cit.. p. 167.


97Jbideni,

r. 167-168.

99 Oliva Nistor, O cizio:irldi. p. :_[- 40 : C. (31rr, .Ardii 1 Si rod ..., p. 243.


" Ceilatori sir (Ifni, VI, p. 1C1-1(2; Costin, p. 164.
loo CtIlatori straini, VI, p. 101; A. Gl.corghe, op. cit., p. 203.

www.dacoromanica.ro

211

Sus, i fratele sgu Iordache Cantacuzino mare vistier, dael pentru a-i

salva de la moarte, n-ar fi intervenit pentru ei noul domn al

rii Ro-

inAnesti, Constantin *erban, induplecat de ruggraintile marelui postelnic


Constantin Cantacuzino, frate cu acestial1. Mai tirziu a fost eliberatg si
Ecaterina doamna, dupg lungi negocien i duse fie cu demnitari din Transilvania, I. Kemeny, fie cu hanul ta'tarilor crimlenim. Astfel s-a Incheiat criza politicg din 1Violdova, din 1653, fgr' precedent prin durata ei
de sase luni, din primgvar ping in toamng, i prin uringrile directe
indirecte privind succesiunea la tron si mai ales relatiile viitoare cu
Malta Poartg.

Costin, p. 168-169; Rada Popeseu, p. 111-112.


101 Hurmuzaki, IX, part. 2, P. 43; Veress, D3currrate, X, p. 270 275; I. Codas, op.
cit., p. 214.
212

www.dacoromanica.ro

Capitol ul VI

Exalt' la Constantino poi i sfirsitul


hue Vasile Lupu

Cu. domnia pierdutg, despgrtit in chip fortat de intreaga sa, familie,


Tgsit de multi dintre marii sgi dreggtori, uitat de cei pe care-i indestula.se eu mari averi i demnitgti, ocolit de demnitarii strgini, care ping
atunei II lgudaserg pentru inteligenta, i tactul R.611 diplomatic, urmgrit de

.oarnenii noului domn pentru a fi ucis, Vasile Lupu s-a aflat pentru moment la adgpost la cazacii zaporojeni al egror batman fusese pinitnu. demult ruda sa prin aliantg matrimonial. Ar fi acceptat bucuros si sprf_jinul militar al aeestuia, ping la ivirea momentului favorabil de a actiona din nou pentru redobindirea domniei, dar leggturile sale cu Bogdan

Hmelnitki se deterioraserg destul de mult, prin moartea lui Timus la


asediul Sucevei. Singura alinare, in noianul de suferinte de care era co-

-plesit, o mai putea ggsi in faptul c ajuns din non la Rascov, tirgu.sor aflat
sub controlul cazacilor zaporojeni, o va putea revedea, pe Thea sa RuxanAra, acum vgduvg, dar cu un fiu abia nitscut si care pentru fostul domn
devenise o sperantg pentru viitoarele sale planuri politice.

De la Rascov el s-a indreptat apoi spre Volodjini, in teritoriul cazacilor zaporojeni, unde se fgceau noi preggtiri de rzboi cu Polonia.
Curind, refugiul la cazacii zaporojeni s-a vgdit nesigur, mai ales eg Bogdan Hmelnitki se distantase de aliatii si, ttarii crimleni, si se apropiase

de Rusia si de Gheorghe R6k6czi II, principele Transilvaniei, principalul sgu adversar I. Drept urmare, Vasile Lupu a reluat leggturile eu
hanul Islam Ghirai al III-lea al tgtarilor crimleni,rudg cu el 2, care se
,dovedise a int,elege starea grea in care se afla, mai ales ca inainte de

elibereze facapitularea conditionatg a Sucevei incerease sg-1 ajute


milia din Suceava asediatg. Cgtre acesta s-a indreptat solia sa prin care

solicitat protectia hanului, care i-a fost acordatg. Din acest m6tiv,
plecind de la cazacii zaporojeni el s-a indreptat atre Baccisarai 8, insotit de o micg suitg alcgtuitg din peste o sutil de slugi domnesti, care-i
iiimaseserg, credincioase, printre acestea allindu-se si lane slugerul, fratele a,cestuia, Necula, fiul lui lane slugerul, care impreung cu altii asigurausitransportul ba,gajelor, banilor i lue,rurilor de pret (daruri pentru
han). Tinind seama de distanta de la hotarul Moldovei pin la resedinta
Costin, p. 158-159; Th. Codrescu, op. cit., III, p. 96-99.
2 N. Iorga, Aete ci fragmente, I, p. 62.
3 1. Corfus, op. cit., p. 213.

213

www.dacoromanica.ro

banului, ande a fost bine primit (noiembrie 1653), credem c acea sta
fost pareursa in cel putin trei saptainini.

De la Baceisarai el a fost apoi trimis la cetatea Ghiozlaului petarmul Marii Negre, unde a stat citeva luni in subzistenta hanului tatarilor erimleni 4. Intre timp, Islam Ghirai a luat legatma eu marii dregatori din Constantinopol, pe care i-a instiintat de sosirea fostului domn
al Moldovei la el si despre dorinta acestuia de a obtine iertare din partea ina,ltei Porti pentru cele intimplate in tarile ronrane Iu ultimele luni_
Dar nu numai att. Hanul, dovedindu-se de o duplleitate infama, a cautat s profite in welasi timp de pe mina oaspetelui sari, in sensul
dupa ce a primit darurile multe de la acesta, a intrat In legatura cu domnii celor trei tari romane, In primul rind eu Gheorghe Stefan 5, carol.%
le-a propus extradarea lui Vasile Lupu in schimbul unei rnari sume de bani..

Astfel, se Mime atit la Viena 6, Cit *i la Constantinopol7, ea se negotia,


viata lui Vasile Lupu intre han pe de o parte si principele din Transilvania si domnii din Tara Romaneasea si Moldova" pe de alta per le-

vare la vita al Lupulo". De altfel, tot atunci, Gheorghe Stefan, noul

domn al Moldovei, seria lui I. Kemeny ca i se promisese ea Glreorghe


RAk6ezi II sil staruie pentru uciderea lui Vasile voda, ea din partea ace-

luia s nu mai avem supurare" 4. Hanul tatarilor, insa, negocia vial%


lui Vasile Lupa, amenintind totodata pe partenerii si ca in caz de refuz,
el il va sustine pe ostatecul sau sa-si reeapete tronul9 odata eu efeetuarea unui raid de jaf In Wile romane. i malta Poaata cauta sa profite
de pe urma lui Vasile Lupu. Mai intii, ea a -vindut lui Gheorghe Stefan
palatul fostului domn al Moldovei din Constantinopol Cu 15 000 taleri,
apoi a faeut eereetari pentru a descoperi mide s-ar mai afla rezervele de
bani ale fostului domn. S-a descoperit astfel la Muntele Athos o suml
de 100 000 galbeni, din care Poarta a reusit sit acapareze 40 0001. Tot
acum, prin dregatorii ei, malta Poartil cauta s afle de la Glieorghe
Stefan citi bani si ce lucruri de pret capturase acesta de la Vasile Lupa
si de la familia sa, pe care ar fi trebuit in rnod firesc sa le trimitil la
la Constantinopol ; in caz contrar, se ivea posibilitatea reinstalarii lui

Vasile Lup-u ea domn in Moldova 11.,Aceste negocien, care au durat eitev%


dupa spusele rezidentului imperial la Constantinopol, Simon 'Beni-

s-au incheiat cu un esec, probabil si datorita interventiilor lui Bog:dan Hmelnitki in favoarea lui Vasile Lupu. De altfel, potrivit relatarilor
aeeluiasi rezident al imparatului romano-germam la Constantinopol,
rezulta ea In urma recomandarilor hatmanului eazacilor zaporojeni, regimul de care se bucura Vasile Lupu la Curtea lui Islam Ghirai a devenit
mai eonfortabil. Se mad spune ca hanul 1-a folosit pe Vasile Lupu, care-

turca, la redactarea nor serisori cu caracter diplomatic tritia


mise la Constantinopol12. Tot Bogdan Hmelnitki a mai insistat pe lingl
malta Poarta printr-o solie din aprilie 1654 pentru reinstalare%
4 Costitt; p. 167; A. Papadopol-C.alimach, op. cit., p. 70.

5 I. Corfus, op. cit., p. 216-217.


Hurmuzaki, IX, part. 1, p. 48-49.
7 Hurmuzaki,.Fragmente, III, p. 256.

s Al. Lapedatu, .bin grijile f i greutafile unei domnii, 8 scrisori ale tut Gheorghe
cdtre I. Kemeny, Bueuresti, 1939, p. 3.
I. Corfus, op. cit., p. 263.
is Hurmuzaki, Fragmente, II!, p.259.
11 Ibidem, p. 266.

Ibidem, p. 262-263.

www.dacoromanica.ro

lui Vasile Lupu ea domn al Moldovei si impieelicarea ttarilor crimleni


de a mai da ajutor Poloniei contra cazacilor zaporojeni 13. Toate acestea
dovedesc cg fostul domn al Moldovei se bucura in cercurile politice turco-tgtare de o deosebitg consideratie, persoana sa trezind un interes deosebit. Drept urmare, in aprilie 1654 a fost trimis un agent tgtar de la
Constantinopol la Baeeisarai, cu daruri pentru han, dar si cu cererea de
a-T trimite pe Vasile Lupu in capitula Imperiului otoman. Hanul ins a
tergiversat indeplinirea acestei porunci a sultanului, profitind si de free-venta schimbare a marilor viziri i abia la mijlocul lunii iunie 1654 a acceptat extrdarea ostatecului sgu. Acelasi rezident imperial din Constantinopol relateazg, cit. la 20 iunie 1654 fostul domn al Moldovei a sosit la
Constantinopol, dupg o cgliitorie pe mare care durase citeva zile 14
Prezenta acestuia din nou in capitala Imperiului otoman avea loe
dupl exact doug decenii, dar de data aceasta in conditii cu totul diferite
de acelea din 1633. Atunci el venise in mare grabg, presat de timp, urmlit de slugile lui Moise Movil, strbtind pe uscat sute de km cu cai de
olac, pentru a actiona cu toatg hotrirea contra domnului de atunci din
1VIoldova. Atunci el cheltuise mari sume de bani, insotite de numeroase
darrui filcute marilor dregtori i marelui vizir, numai i numai pentru a
atine firmanul de investitur pentru cea mai inalt functie politic' din

jara sa. De data aceasta, el se adresa sultanului cu rugmintea de a-1


lua sub protectia sa. Acum el trebuia s supravietuiasca in primul rind,
Tentru ca apoi sil continue lupta pentru a redobindi domnia Moldovei
.prin gratia sultanului.
n momentul sosirii sale in capitala Imperiului otoman situalla

politicg intern'A era destul de confuzg i precarg. La conducere se afla un


.sUltan minor de numai 13 ani, Mehmed al IV-lea, minuit cu multg abiliate de comandantul ienicerilor, de &are dregtorii din divan, precum
de unii slujbasi din haremul imperial. Din aceste motive, marii viziri nu
avea-u prea mult stabilitate in functie, ei fiind schimbati foarte des (intre
martie 1653 si septembrie 1656 s-au perindat nu mai putin de 9 'nazi viziri).
Anarhia, caracterizatg, i prin numeroase rscoale ale trupelor de ionicen,
avea sg se sfirseaseg dup promovarea ca mare vizir a lui Mehmed pasa
lit:Trilla. De noua situatie avea s'A profite fostul domn al Moldovei, care
3111 numai cg a scgpat cu viat, dar s-a bucurat din partea otomanilor de
-un tratament pe care nu-1 spera, in sensul cg, a fost declarat prizonier poli-

tic de mare interes pentru Imperiu.

Abia sosit la Constantinpol, el a fost primit mai intii cu bung,voint


in audientg, de marele vizir Dervis Mehmed pasa, iar la 22 iunie, impreung
.cu marele vizir s-a deplasat la Scutari, pe raalul asiatic al Bosforului,

unde a fost primit in audientg, de cgtre sultan. Apoi, asa cuna relateazg
ezidentul imperial Simon Reniger, el a fost chestionat de dreggtorii otomani cu privire la averile sale pierdute in Moldova. Ulterior, printr-un
hatiserif i s-a fixat domiciliul obligatoriu in inchisoarea de la Edikule,
linde de la inceput i s-a aplicat un tratament menos 15
Despre aceast fortreatg s-a scris mult, dar s-au argtat in special
torturile la care eran supusi coi intemnitati aici, inainte de a fi decapitati
.vau strangulati. in realitate, aici d.onmea im regirla diferentiat de detentie,
13 Ibidem, p. 266.
Ibidem, p. 269; Costin, p. 167; Hurmuzaki, IX, part. 1, p. 49.
Hurmuzaki, IX, part. 1, p. 56; larga), St utili i dornmente. IV,p. 2O-1; Hurimizaki,
Fragmente, III, p. 268.

www.dacoromanica.ro

211

in functie de gravitatea pedepsei si mai ales d.e importanta pe care o prezenta pentru malta Poarta cel condanmat. Asa, de exernplu, unii
aici pentru fapte grave si condamnati la moarte, erau mai intli torthrati
apoi ucisi prin decapitare, otravire sau strangulare, cum s-a intimplatin 1596 Cu marele vizir Ferhat pasa, sugrumat ; in 1589 cu Petru Cereel,

fostul done al Tarii Romnesti, care, dupil o detentie de citeva luni, a


fost trimis in deportare la Rhodos, pe drum fiind inecat 16; In 1622 ell

sultanul Osman II, asasinat in timpul unei rascoale a ienicerilor ; in 1633


cu Miron Barnovschi, fostul dornn al Moldovei, decapitat17; in 1639 cu
marele vizir Mehrned Tabani Buiuc, strangulat 18 Multi altii erau adui
aici pentru a fi izolati de lumea exterioar i impiedicati sil mai actioneze.
Vag stirea otomanilor. In rezumat, temnita de la Edikule era un fel
77Bastilie" otomanil, asemilnatoare, din multe puncte de vedere, celebrei
fortarete-inchisoare a regilor Frantei din Paris.
Referindu-se la regimul aplieat lui Vasile Lupu, unii istorici au considerat ea pentru acesta a fost una prigioue onesta" 19. De acest regim
se bucurau numai anumite personalitati politice otomane i straine, direct.
implicate in politiea interna i externa a Imperiului otoman. De exemplu,
unii ambasadori europeni erau inchisi aici in cazul in care tara pe care ei
o reprezentau la Constantinopol era in stare de razboi cu Malta Poart.
Alteori, chiar inalti dregatori otomani sau principi, rude cu sultanul, erau
lnchisi la Edikule pentru a li se proteja viata, in cazul in care aeeasta se.
afla in pericol. In acest din urma caz li se destinau apartamente confortabile unde puteauprimi vizite din afar 20 cu aprobarea comandantului
fortretei, Ceaus bast Vasile Lupu s-a bucurat de acest tratament, pentrii
ca se clovedise a fi o personalitate politica ce inspira interes pentru politica externa a Inaltei Porti in regiunile sud-estice europene.
O cereet are a conditiilor pe care le-a a ut Vasile Lupu la Edikul&
ne duce la eoncluzia cil acesta s-a bucurat de un reghn preferential, in_
jurul persoanei lui, mai multi ani, ducindu-se discutii in rindul marilor
dregiltori ai Imperiului otoman, daca era cazul sa-1 mentina in aceasta
situatie sau
lichideze, ea pe un dusman al Inaltei Porti. Mai Inuit,
se stie ca din trile rorniAne soseau deseori agenti de la Gheorghe Stefan,
domnul Moldovei, si de la Gheorghe Rkczi II, principele Transilvaniei
cu bani i cu scrisori pentru ea fostul domn al Moldovei sa fie ucis, pentru
a nu mai prezenta o primejdie pentru domnii tarilor romne, in general.
Dar aeeleasi cereetri au dovedit ea de la Edikule Yasile Lupu a.
intretinut o bogata corespondenta cu unii domni din trile romilne 21, cu.
inalti prelati ea Saya, mitropolitul Moldovei, cu boieri, in probleme cu
caracter extrem de divers. Asa de exemplu, indata dupil ce a fost instalat
la Edikule, Vasile Lupu a scris fratelui s'au Gheorghe hatmanul, internnitat la Oradea 22; in acelasi timp, el serie principelui Transilvanieipentru
eliberarea fratelui sau.
16 c C. Givrescu, Dinu C. Giurescu, op. cit., II, p. 254.

17 Costin, p. 102-103.
11 C. C. Giurescu, Uciderea vizirului ..., p. 98-103.
11 N. lorga, Originea lui $teran Rilzvan. Petrecerea lui Vasile Lupu in exilul de la Constantinopol, Bucuresti, 1929, p. 162.
20 Iturnsuzaki, Fragmente, III, p. 238.
11

Midair], p. 270.

Iorga, Studii fi documente, IV, p. 30-31.


216,

www.dacoromanica.ro

Tot din aceastil vreme dateaz, i corespondenta dintre el si noul


domn al Moldovei, Gheorghe Stefan 23 De fapt, acesta din urni a scris
cerindu-si iertare pentru fapta ce svirsise cg-si trdase doinnul
veniQe Cu osti striline asupra, lui
apoi la cererea lui Vasile Lupu a
promis c va restitui o mare suma de bani, de 20 000 talen, ce-i fusese
incredintatA lui de fostul domn pe cind era mare logoft, pentru nevoile
armatei, in fine,
va elibera familia tinutil, ea ostatec la una din mosiile
sale. Vasile Lupu s-a arAtat foarte 'categoric In serisorile adresate lui
Gheorg,he Stefan si 1-a iertat conditionat, in sensul e* eerea
satisfacA

eererile, printre altele s5,-1 ajute si1-1 scoatil, din inchisoarea cettii Oradea,

pe fratele su Gheorghe hatmanul. Tot din aceste SeriS011 reiese grija

fostului domn de a-si rspliiti slugile credincioase, care-1 Insotiser, in pibeg,ie la cazacii zaporojeni si la traarii crimleni, de a face danii
de cult, de a reglementa unele donatii filcute inaintea pierderii domniei 24.
Rezidentul imperial Simon Reniger relateaz din Constantinopol c, in
anii 1654 si 1655 fostul domn al Moldovei a intretinut corespondentil si
eu Bogdan Elmelnitki, cniia i-a eerut s intervin, in favoarea sa pe ling,
Malta Poartil, 25; de altfel, el a mai corespondat cu tarul Rusiei i cu unii
inalti dreg'tori otomani.

Aflat la Edikule Vasile Lupu a primit ditiva agenti cazaci trimisi

de Boadan Hmelnitki 26, pe unii venetieni cunoscuti inainte de rnazilire


ea mii dragomani, pe unii bancheri tarigrdeni care-1 subventionau si
aveau in grijil multe din averile sale tinuite de tearna otomanilor care
tot timpul ineercau sl le confite. Prin aeestia desigur CA' el a aflat cu durere

de masacrul syirsit de noul domn al Moldovei impotriva nepotilor


fratilor lui, despre confiscarea averilor fostilor si cola,boratori, despre
marta fratilor Cantacuzino, rudele sale apropiate, si fosti mari dregtori
In sfatul donmesc din vremea sa. in scrisori apare adeseori dorinta sa de
re N edea solia, pe Eeaterina doamna si pe fiul stt, tefnit, tinuti
ea ostateci de donmul Gheorghe *tefan, pentru eliberarea cArora a promis
sume rnari de bani. intr-o scrisoare adresat, lui Gheorghe Stefan intre
1655-1658 el pretindea de la acesta o parte din averea ce-i fusese confiscata, pentru a putea face fatit cheltuielilor fcute in fortreata in care se
afla.
In timp ce se afla la Edikule, Vasile Lupu a intrat deseori in legilturil,
cu marele vizir Ebsir Mustafa pasa (1654-1655) pentru a negocia eliberarea sa in schimbul unei mari sume de bani, de 30 000 talen, i chiar
milrirea haraciului Moldovei In cazul cind, cu sprijinul su, ar redobindi
un nou firman de numire ca domn 27. Dar indat, ce s-a aflat de aceasta
In Moldova, Gheorghe Stefan a trimis la Constantinpol o delegatie de 40
de boieri pentru a relata despre defectuoasa administratie a predecesorului
su la conducerea rii. Drept urmare, interventiile sale au l'Amas M'A,
ecou, negocierile cu marele vizir fiind intrerupte 24. Propuneri pentru a
plti eliberarea de la Edikule a mai flleut Vasile Lupu si altor mari viziri,
23 C. A. Stoide, Date noi ..., p. 171-176.
24 Bibl. Acad., ms. 4 023, f. 22; A. Saya, Documente putnene, II, Focsani, 1929, p. 18-49;

Th. Codrescu, op. cit. V, p. 228-229.


26 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 270, 288.
Ibidem, p. 288.
27 Ibidem, p. 272.
Ibidem, II, p. 273.

www.dacoromanica.ro

217

ca Suleiman pasa 29. De la acesta, probabil in urma unor noi daruri, el a


obtinut o rezolutie (buiurdulit) care-i dadea mari sperante in sensul ea va
fi eliberat din fortreat i reintronat, dar sa stea linitit i sl astepte,
deoarece dorintele sale vor fi indeplinite" cu conditia sa dea un zalog

si o chezasie". Nu se preciza ce fel de zlog trebuia dat, dar probabil


marele vizir se gindea la fiul acestuia, tefanit, aflat ca ostatec in paterea

domnului Moldovei, dupa care trimisese zadarnic pentru a-1 aduce la


Constantinopol 30

Dei avea un domiciliu. fortat, Vasile Lupu era bine informat despre
cele ce se petreceau in Wile romane. Totodat, prin agentii si, care plecau i ieseau cu usurinta din fortareata, el exercita o oarecare influenta
asupra unor hotariri ale marilor viziri, care mereu se schimbau. i daca
In 1655 el a fost in legritura ea Murad pasa, in anul urmator aceste legaturi au antrenat nu mai putin de cinci mari viziri (Suleiman pasa, Husein
pasa, Mustafa pasa, Surnazen Siavus pasa, Mehmed pasa). Rezidentul
imperial din Conaantinopol relata ca el continua s' aiba legaturi i cu
unii agenti din Constantinopol ai lui Bogdan Hmelnitki i ai noului han
ai ttarilor crimleni, cu care proiecta sa loveasca in dusmanii sai din Virile
romane, pentru ca apoi s i se deschida drumul spre domnie 31.
Norocul parea ea surldea lui Vasile Lupu in 1657 in timpul crizei
politice din Polonia, In care fusesera atrasi de Gheorghe Rk6ezi II domnii
Principatelor romne, respectiv Constantin *erban, domnul Tarli Roman esti, i Gheorghe *tefan, domnul Moldovei. Fiind in leg:aura de mai mult
timp cu Constantin i erban, Vasile Lupu i-a trimis acestuia o scrisoare In
care i propunea sa-1 ajute cu bani pentru a iesi de la Edikule i sa-1 sprijine pentru a obtine tronul Moldovei, urmind ca el sa renunte definitiv
de a mai dobindi i tronul Trii Romnesti 32. Dar, in martie 1658, Constantin erban a fost mazilit, ca i Gheorghe stefan, iar in Tara Romaneasca a fost numit ca domn Mihnea al 111-lea Radu, dupa cum in Moldova noul domn a devenit Gheorghe Ghica, fost mai inainte mare vornic
de Tara de Jos, aflat sub protectia marelui vizir Mehmed pasa Stiprtilti.
Disparitia celor doi adversari ai sal de pe scena politica a tarilor
romne (Gheorghe Rkelezi II si Gheorghe tefan) i-a dat noi sperante
vzut impliIn privinta prasirii fortaretei de la Edikule. Tot acum
nita o mare dorinta i anume eliberarea familiei sale din puterea lui Gheorghe stefan, prin intermediul noului domn al Moldovei. Astfel, dupa o
calatorie de citeva saptmini, Ecaterina doamna i fiul sau tefnita,
acum un adolescent de aproape 18 ani, aveau sa soseasc'a la Constantinopol i sg, se intilneasca cu el la Edikule, in vara anului 1658. Resedinta
acestora insa va fi la palatal familiei Lupa, de curind revenit in stapinirea
ion dupa mazilirea lui Gheorghe *tefan, ultimul lui proprietar.
Dei se afla inchis la Edikule, Vasile Lupu s-a ingrijit de formarea
fiului salt pentru o cariera pohitie. Rapoarte diploMatice din capitala
Imperiului otoman relateaza despre grija sa de a-1 pune in contact pe

acesta cu personalitati influente de la palatal imperial Miron Costin,


care pe atunci era antrenat in viata politic aMold.ovei prin dregatoria
22 Ibidem, p. 288.
23 Ibidem.

31 Ibidem, p. 289.
22 P. Cernovodeanu, $tiri privitoare la Gheorghe Ghica coda' al Moldovei, 1658-1659 gi
la familia sa (I ), in AIIAI, 1982, p. 338-340; Hurmuzaki, Fragmenta, III., p, 30241 AL Papadopol Calimach, op. cit., p. 91-93.
2111.;

www.dacoromanica.ro

pe care o delinea, mentioneaz6 in cronica sa trecerea pe care tinrul tefan,

fiul doamnei Ecaterina cercheza, o avea pe ling6 marele vizir Mehmet


pasa Kprl
i care in toamna anului 1659 va contribui la obtinerea
fiimanului de numire a acestuia ea domn al Moldovei in locul lui Gheorghe

Ghica, transferat in Tara Romneascil pentru a-1 inlocui pe Mihnea al


III-lea (Mihail-Radu), eel care se rzvriltise impotriva Inaltei Porti (septembrie-noiembi ie 1659) rscoalil, din pAcate, incheiat cu un mare esec
$i totusi, pin la eliberarea lui Vasile Lupu de la Edikule va mai trece

34.

un an de zile, timp in care marele -vizir si-a furit unele planuri pentru

acesta, in sensul eh a intentionat s-1 trimit la Moscova, in numele inaltei


Porti, pentru a negocia restabilirea plcii intre ttarii crimleni i cazacii
zaporojeni, precum i intre malta Poart si Rusia.
ederea lui Vasile Lupu la Edikule i-a afectat mult sntatea. A fost
relativ scurth, de numai eitiva ani, dar viata care a dus-o aici a fost foarte
agitatil. Un demnitar venetian relata eh' in prinustvara anului 1660 el se
maI afla inch acolo. in toamna aceluiasi an, nsl, a fost eliberat de marele
vizir Mehmed pasa Kprillii, dup ce a pltit o surn de 50 000 talen i 35.

Lupulo ... e finalmente restituto in liberta" sint cuvintele bailului

venetian Giovanni Battista Ballarino, serse la 3 decembrie 1660, stire la


care mai adaug pretul acestei elibelri ma questa la costa assai sa che
slargomenta che habbi gran tesoro mascato" 36. Despre tezaurul su, ascuns Cu mare grip, se stia la vremea resPectivii., numai eh el era depus
la numerosi bancheri pe care autorittile otomane nu-i cunosteau.
totusi, dei a pliltit atitia bani pentru a fi eliberat din marile sume

depuse la bneile din Viena, Venetia, Varsovia 37 , el n-a avut de la

1nceput libertate de miscare In afara capitalei Imperiului otoman, in sensul


c, era obligat sii nu-si piirseascil propriul slu palat, iar din oras putea

pleca, numai cu aprobarea marelui vizir 38.

Dar marele vizir ii mai acordase un privilegiu i anume sii reprezinte


ca agent diplomatic (capuchehaiaua) pe fiul su, acum domn al Moldovei".
Este de la sineinteles cii tn aceast calitate el s-a instalat la Bogdan serai4.

Pe vremea eind Vasile Lupu respira din non aerul liberttii in resedinta
reprezentantilor diplomatici romni din Moldova, care era un palat asezat pe malul Cormtlui de aun intr-un peisaj incinttor, Paul de Alep, ce a
vizitat cldirea cam in aceast vreme, O deserie in felul nil/A:tor palat

minunat, asezat In mijlocul mrii, cldit pe pilastri mari potrivit sistemului


folosit la cldirile din Istanbul. Inauntru sint lacuri i castele ce incinth
uimirea, o baie toat din marmorh, grdini plcute la vedere, o conducth
de ap''a din. mozaic de felurite culori, si de asemenea o bisericil, i toate
acesea se Malta deasupra mrii" 41. Aici la Bogdan serai, fostul domn putea
Intilni mai usor pe anumiti demnitari otomani, care aveau un cuvint greu
de spus in probleme legate de politica .extern a Inaltei Porti fati de Virile
Costin, p. 194; G. Andreescu, C. Stoide, ,51effini0 Lupu, domnul Moldooei, 2659-1661,

Bucuresti, 1938, p. 35.


34 G. G. Giurescu, Istoria romandor, III, part. 1, Bucuresti, 1942, p. 111-113; Al.
CiorAnescu , Lomnia lui 111ihnea 111 ( Mihail Radu ), 1658 2659, Bucuresti, 1936, 181 p.

35 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 318.


38 Fr. Babinger, Originea ;i sfir;itul
p. 14-15.
37 Caldlori strdini, VI, p. 100-101.
1Iurmuzaki, Fragmente, III, p. 318.
Hurmuzaki, V, part. 1, p. 58-60.

49 Th. Codrescu, op. cit., V, p. 170-172; cui rinde o descriere resedinIci in 1859.
41 Cdllitori strdini, VI, p. 290.

219

www.dacoromanica.ro

romane 42 Asa se explica noile sale demersuri facute pentru a obtine elt

mai curind un firman de domnie pentru tronul Transilvaniei, in acel


moment aflat in disputa mai multor pretendenti. Incercarea sa Insa n-a
reusit, chiar rezidentul imperial la Constantinopol, Simon Iteniger, intervenind pe linga marele vizir ca s i se refuze cererea43.
Aceste prime succese de natura politica, doblndite In smut timp,
dar care prefatau viitoarea sa activitate la Constantinopol i poate in
-raffle romane, s-au dovedit a fi efemere. In general, fostul domn
clovedise a fi un om care se bucura de o sanatate deplina, rezistent la
oboseMe inerente -unor campanfi militare, cuni erau cele la care a p articipat. Cindva Paul de Alep, care l-a cunoseut personal la Iasi, in anul

cind a pierdut domnia, il gasise a fi un om Inalt la stat", care a-vea


o Infatisare severa, semeata, un aer impunittor, cuvintul sau ascultat

vestit pretutindeni din pricina bogatiilor sale si nestirsitelor prazi" 44.


Acum din toate acestea ramasesera tenacitatea in faurirea unor noi planuri pentru redresarea sa politic, curajul in fata primejdiilor inerente,
abilitatea In rezolvarea noilor probleme care i complicau existenta,, energia cu ajutorul careia trebuia sa Invinga alte greutati ce-i stateau In cale.
Fostul domn insa isi dadea seama ca Intr-o oarecare masura sanatatea
sa se subrezise si de aceea, la numai doua, luni de la iesirea sa de la
dikule, si-aluat pe IMO, el un medic, pe doctorul Cohen (ianuarie 1661),

pentru a fi ingrijit. Este greu de stint at de priceput era acesta in profesia pe care o practica P,d cit de cinstit, daca a fost sau nu cistigat
partea adversarilor pacientului sail, de ce maladie a suferit Vasile
Lupu In aceasta -vreme. Cert este faptul c In primavara aceluiasi an,
sanatatea sa se afla intr-o stare grava, incit viata Ii era de acum
primejduita 45.

Ambasadorii occidentali din Constantinopol au urmarit indeaproape persoana lui Vasile Lupu, datorita viei sale activitati politice desfaprate in contextul relatiilor internationale din sud-estul Europei si de
aceea este explicabil ca In corespondenta lor s apara stirea surprinza-

-toare din 28 martie 1661 ca acesta era pe moarte sta moirbondo


Luppulo" 46. In fine, la 16 aprilie aceluiasi an, Giovanni Battista Balarino raporta dogelui Venetiei c fostul domn incetase din viata Lupulo e morto" 47, cum era si firese asistat de medicul sau personal si de
unii intimi ai palatului sau din Constantinopol.
*Wile contemporane privind locul unde a fost inmorinintat sint

foarte sarace. Probabil c initial el a fost inhumat In cripta bisericii


din incinta Bogdan seraiului sau a unei biserici ortodoxe grecesti din
Fanar, pentru ca este putin probabil ca trupul sau sa fi fost dus de indata in Moldova, tinind seatna de greutatile pe care le intimpina fin'
sau ca domn al tarii 48; de altfel, Miron Costin ar fi consemnat evenimentul In eronica sa daca acesta s-ar fi produs. Mentionam totusi o insemnare din. aprilie din acelasi an, pe un manuscris slay din 1467, aflat
la manastirea Neamt ce ne pare 'bug, indoielnica, din care rezulta
42 A. D. Xenopol, Istoria romilnifor, VII, p. 55.

42 Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 319.

44 Ccildlori straini, VI, p. 295.


42 Fr. Babinger, op. cit., p. 17.
41 Iorga, Acte i fragmente, I, p. 218-240.

42 Fr. Babinger, op. cit., p. 18.


42 C. Andreesca, C. Stoide, op. cit., p 57 64.
.220

www.dacoromanica.ro

dupk" dedes fostul domn ar fi fost Ingropat in cripta bisericii Trei Ierarhi

din Iasi, ctitoria sa ". Mai sigurA,' pare a fi o alta, dintr-un document
Tmai tirziu, din 9 februarie 1678, din timpul dommei lui Antonie vodI
Buset, in care se spune c dania filcutit mAnAstirii Trei Ierarhi, aflatI
pe atunci In litigiu cu mngstirea Golia (este vorba de feredeul i coala cu tot venitul lor), era de la Vasilie voevod si de la fin Win stefan
voevod, unde pi oasele lor aiave sin in Induntru in bisericei in a sa
5 (sublinierea noastrI
C4.). De fapt aceasta este si cea mai veche stire sigura privind ingroparea osemintelor fostului domn la ctitoria sa din capitala Moldovei.

4. Midem, p. 42 si nota 6; $t. Mcte, Mormtntal tul Vacile Lupu, p. 137; A. Ligor,
Moldova ..., p. 153.

5 S. Zotta, Mormtntul tut Vasile Lupu, In RA, 1924, p. 297; Th. Codrescu, op. cit.,
V, p. 236; actul este confirmat prIn serankturile boterilor din sfatul domnesc. Aceasta.ne face
sii credem cA relnhuraarea osemintelor lui Vasile kupu s-a Hest la Trel Ierarhl dupA cel putin
deceniu de la deces.

221

www.dacoromanica.ro

Concluzii
Pipit acum viata i domnia lui 'N'asile Lupu, domn al Moldovei intre
1634
1653, nu nmnai ca a fost tratata in diferite luera'ri monografiee
de sinteza doar impreunii cu a lui Matei Basarab, contemporanul
su din Tara Romaneasea, dar si in mod unilateral, si anume numai in

ceea ce priveste politica sa extern i activitatea sa in domeniul culturii.


Din aceste motive aveau s5, ramina absolut sau in foarte mare parte necunoscute numeroase aspecte ale domniei sale, in primul rind politica
sa interna. Publiearea in ultimele deeenii a unor interesante cataloage
le documente si chiar documente interne relativ la Moldova in sec. al
XVII-lea a permis elaborarea prezentei luerari monografice, care cuprinde noi date pe baza documentelor istorice intraie recent in cireurtul stiintific dar si al altora inca inedite, din artive din tara si de peste botare, Mfg 'MA, a se avea pretentia ca problema sil fi fost epuizata.
Concluziile la care am ajuns sint urmatoarele :

Lupu Coei, cum s-a numit Vasile Lupu inainte de a obtine


dornnia, provenea dintr-o familie din Macedonia stabilitii in Tara Romaneaseit eu trei generatii inainte de nasterea sa, intimplata in ultimul
deceniu al sec. al XVI-lea, pe vremea cind tal al situ era mare dregator
sub Mihai Viteazul. Muntean din nastere, cunostea limba aroman, de
la tata, iar romana era limba materna (mama sa fiind moldoveanca).
In tinerete a dobindit o cultura apropiata de eruditie, cunoscind limbile
clasice (greaea, latina), dar si turca si slava. Prima sa dregatorie a 0130nut-o in 1616 in Tara Romaneascii, data dupit care a trecut en intreaga
familie in Moldova, devenita a doua sa patrie. Prin casittoria cu Tudosca Bacioc, fiiea marelui vornic Costea Bacioc, a dobindit nu nun-1M o.

mare avere funeiara, dar s-a imudit deodata eu nu mai putin de opt

mari familii de boieri din Moldova, care ulterior 1-au ajutat eu bani
obting domnia, iar prin mostenire de la socrul sau a dobindit o foarte
insemnata avere funciara nIspindita in 7 tinuturi din Moldova, facind
din el unul din marii feudal" din vremea sa in aceasta tara.
Din perioada de dinainte de obtinerea domniei s-a dovedit a fi
dobindit in cei 18 ani, eh a ocupat dregtorii dintre care cele mai multe in sfatul domnesc, temeinice cunostinte in arta conducerii statului
anume In domeniul fiscalitii (ea mare vistier), al organizarii militare
(ea mare spatar i hatman), al organizarii judeciltoresti (ea mare vornic),
al politicii externe (ea posteluic), al politicii interne (ca logofat). Dar
nu numai atit. Spre deosebire de multi alti boieri, alaturi de care ocupase diferite dregatorii si de domnii care-1 precedasera, el reusise (pina in
1634) qa-si elaboreze un concept de domnie pe care a urmarit cu perseverenta sa-1 transpuna in viata.
Prin gindirea sa politica s-a do-vedit a fi un partizan al domniei
ereditare si nu elective, si In acest sens credem c i-a avut drept model
pe Movilesti dar si pe Radu Mihnea, fostul sau protector. Totodatii, el
era eonvins c dupa o perioada de ineertitudini care durase in Moldova
erteN a decenii, trebuia iustaurata o domnie autoritara de lunga durata,
care s se bucure de respectul boierimii i Oranimii in interior si al veluat un nume nou, Vasile, purtat
einilor si din exterior. Ca domn

In secolul IX de un important imparat bizantin legislator, dovedila


222

www.dacoromanica.ro

-prin aceasta tendinta de a domni ca un autocrat, inclinat spre introducerea unor reforme in viata statului, precum fusese Vasile al II-lea Macedoneanul, imparatul Bizantului. Dupa marturia unui contemporan
<Marco Bandini) domnia sa autoritara a avut tendinte accentuate spre
absolutism. Aceasta f orm de gindire politica era de altfel in spiritul
.epocii sale pe continentul european.
Dar Vasile Lupu n-a fost un teoretician, ci un spirit pragmatic
si a cautat s puna in aplicare propriul su concept de dornnie. In acest
-sens, politica sa autoritara se reflecta. in componenta sfatului domnesc
de-a lungul a doua decenii, care exprima in linii mari dorinta domnului
4e a da certitudine hotkirilor sale. Astfel, dupa obtinerea tronului el
schimbat pe membrii din sfatul domnesc in proportie de 60%, numind
in locul dregatorilor demisi boieri autohtoni, pe unii din fostii lui colaboratori
din vreme,a boieriei sale, numeroase rude, dregatorii non numiti fiind mai

tineri, apropiati de virsta lui. Potrivit unei analize a sfatului domnesc,


raportul dintre boierii de tara i cei tarigradeni a evoluat in favoarea celor dintii i numai in anumiti ani a fost la paritate (in 1644, 1646, 1649),

dar niciodata numarul boierilor tarigradeni n-a fost mai mare decit al
.celor de tara. Pe de alt parte, prezenta rudelor domnului in sfatul dom-

nesc a fost in procentul cel mai ridicat, de la 72%, in 1644, de cinci


ori peste 50%, de trei oil. sub 50%, inclusiv anul 1653 cind s-a produs
cletronarea.

Domnia sa autoritara se reflecta apoi in raporturile cu boierimea, tranimea, tirgovetii i orsenii i chiar cu biserica. Cum era si firesc s-a sprijinit pe boierime, cutind chiar s realizeze o conciliere intre
.gruparea boierilor din tara i cei tarigradeni, cu care a colaborat la
conducerea statului in mod conditionat, in sensul sprijinirii deciziilor lui ;

pentru a avea siguranta reusitei acestei politici autoritare a schimbat


periodic componenta sfatului domnesc, exceptie facind cei doi frati ai
Gavriil Coci, hatmanul, i Gheorghe Coci, marele paharnic, care
i-au pastrat permanent dregatoriile, si a mentinut in sfatul domnesc
numai pe cei care sprijineau intru totul programul sail de politica interexterna'.

Promovind aceeasi politica fata de taranime ca i domnii anteriori, Vasile Lupu a manifestat un sporit dezinteres pentru apararea
micii proprietati taranesti libere, slabit prin vinzarile de ocine destul de

frecvente si adesea in mod silit, fostii posesori sporind numarul taranilor


cu. invoiala. Totodata, a mentinut drile numeroase la care a mai adaugat insa altele noi, motiv in plus pentru accentuarea ritmului de des-

tramare a proprietatii taranesti libere. In felul acesta s-a inrautatit situatia razesilor, care au luptat pe cal legale pentru drepturile ion in fata
divanului de judecata, dar domnul a sprijinit interesele stapinilor de
pamint in procesele acestora cu razesii. i fat de vecini politica domnu,.
lui a fost in detrimentul acestora, de exemplu, termenul de prescriere

al urmaririi vecinilor fugiti de pe mosii a fost redus de la 7 ani la 5


am si la mai putin, chiar din primul an de domnie. Drept urmare se

intilnesc foarte numeroase porunci domnesti pentru urmarirea vecinilor


fugiti de pe mosii, ma'sura, inclusa din 1646 si in legiuirea tarii. (Carte rooldneased de invilldturd). Semnificativ este faptul ca pe timpul domniei
lui nu se intilne,sc hrisoave privind eliberarea din -vecinie, cum apar deseori in Tara Romaneasca' pentru eliberarea din rumOnie. In privinta
relatiilor eu tirgovetii, acesta a continuat politica predecesorilor sai, in
www.dacoromanica.ro

223

sensul ca a redug clreptul de folosintg al hotarului i ocolului tirgurilor


de catre loeuitorii lor prin danii facute stpinilor de pilmint, boieri
manastiri, mai mult, a daruit acelorasi o parte din veniturile asezarilor
urbane. In schimb, a sprijinit pe producatorii directi din tirguri, pe
mestesugari si negustori Mil intermediar pentru a-si desfdsura activitatea la adapostul organizatiilor de breasla.0 consecinta a acestei politici
fa ta de principalele clase si paturi sociale a fost faptul c in timpul
zei politice din primilvara anului 1653, cind Vasile Lupu
pierdut tronul, nici rilzesii, nici taranii cu nvoial, niel veeinii, nici tirgovetii nu
s-au aflat In jurul domnului, pentru a-1 ajuta sa-si apere domnia ; dimpotrivg,.toti acestia au sporit anarhia declansata de marele logof't Gheorghe tefan, cu sprijinul militar din afara tarii. Aspecte mai putin cunoscute am reusit sg stabilim in relatiile lui Vasiie Lupu cu
biserica, unde se constata c acesta a fost eillauzit de ideea c puterea

In stat trebuie sit aparting unei singme peisoane

la caie a asociat

intreaga sa familie el realizind pe aeeasta cale o unit ate In conducerea rii, exeluzind in acest fel exiqenta unei forte politice intermedial
in tara. Din aeeste motive domnul a instituit o a utoritate deplin
asupra, bisericii, aceasta insemnind nu numai ea el judeca procesele,.
care pina atunci erau de competenta justitiei ecleziastice, dar avea pu-

terel de a mustra, de a pedepsi, de a muni si dernite ehiar pe virfu-

rile Inane ale ierarhiei biserieesti, adie pe mitropoliti si pe episcopi.


Domnia autoritara a lui Vasile Lupu a cunoseut un aspect specific si In problema organizArii militare si judecatoresti a Moldovei_
.Astfel, pe baza documentelor cercetate am constatat grija acestuia de
a avea o armata permanenta, deoarece asa-zisa gardr3, domneasea era.
de fapt efeetivul de pace al armatei trii, in care trupele de lefegil ocupau peste 5000 din efective. Cit priveste efectivele de razboi ale armatei
tarii oastea trii ele s-au ridicat la circa 30 000 de ostasi (infan-

terie, cavalerie, artilerie), dotate cu armament de nivel european. In


domeniul jmidie, se constata unele innoiri datorita ieformelor sale
legea tarii obiceiul pamintului care s-a practicat din plin pin./ in
1634, avea sa fie inlocuita treptat din 1646 de pravila care-i poart
numele, Carte romlineaseit de ittudgiturd, considerat de specialist ca.
fiind eel dintii cod de legi tiparit in limba romana, si care dupg sase
ani avea s contribuie la infaptuirea unitatii legislative din Principatele

romane. Prin aplicarea acestui cod de legi s-a instaurat in Moldova,


ordinea pe drummile publiee, disciplina in viata economicii, respectul

pentra proprietatea feudala funciara.


i in gindirea politica din domeniul politicii externe a lui Vasile Lupu se constat elemente noi, pe care nu le intilnim pina la el de-

cit schitate la unii din predecesori. El este unul din putinii domni ai
poporului roman din evul mediu care indiferent de motivate
luptat consecvent pentru infaptuirea unei uniuni dinastiee In trile romane, asadar, unirea celor trei tari sub conducerea unei singure familii

dommtoare. In infaptuirea acestui program politic el a fost mai puin calauzit de fapta eroica a lui Mihai Viteazul din 1600 decit de mo-

delul mad apropiat si similar coneeptiilor sale, intruehipat de Radu Mihnea In anii 1623 1626, eind fiul acestuia, Alexandru Coconul, a tost.
.numit domn In Tara Romaneaseg, iar tatal sau in Moldova. Pen.tru
transpunerea in rea,litate a acestui program politic uniunea dinastia, Vasile Lupu a desfasurat o intensa" activitate diplomatic/ la Constantinopol, de unde a obtinut in doua rinduri consimtamintul Inaltei
224

www.dacoromanica.ro

Torti. S-a izbit ins, de rezistenta opus A cu arma in minA de Matei Ba-

sarab, domnul TArii RomAnesti, care pentru a se putea mentine pe


tron s-a sprijinit pe tratatul de aliantit ineheiat in 1635 cu Gheorghe

,R6,k6czi I, principele Transilvaniei, si care a functionat ireprosabil pen-

tru ambii semnatari.


In problema relatiilor politice externe ale Moldovei pe timpul
klomniei lui Vasile Lupu trebuie retinut mai intii faptul c atunci tara
a intretinut legAturi politice, diplomatice, economice si culturale cu
eel putin 12 state de pe continentul european si asiatic. Apoi, mai atrage atentia marea diversitate a problemelor pe care Vasile Lupa a cAutat s, le rezolve f}i interesul pe care l-a manifestat de a fi prezent in
aproape toate probleraele politicii europene a vremii. Asa de exemplu,
a mediat pacea intre marile puteri europene i anume : intre Polonia
qi Malta PoartA, intre Rusia si Polonia, intre tAtarii crimleni si Rusia,
intre Rusia si Liana PoartA, intre Transilvania si inalta Poartg. Tot
el participA la RAzboiul de 30 de ani, la Rzboiul de eliberare a Ucrai-nei, el aderl la noua ligA crestinit initiatA de Polonia si din care mai
fleeau parte Imperiul habsburgic,Venetia,Transilvania,Tara RomAneascl,
Rusia, Statul papal. Tot in interesul de a tine un strins contact

politic cu vecinii si se inscrie si aderarea sa in 1644 la alianta confederativii a tArilor romAne, alAturi de Transilvania si Tara RomaneascA,
o alt, formA de cooperare politicA a trilor romAne in evul mediu. De
asemenea, in ceea ce priveste relatiile ca Transilvania, se constatA gri-

ja pentru mentinerea nestirbitA a hotarului tArii sale cu tara

lar studierea relatiilor sale cu Polonia de-a lungul a aproape dou, deco,.
nii ne duce la concluzia c dupil 1645 el s-a orientat tot mai mult spre
aceast, tarA, in intentia de a se desprinde pe nesirntite de malta Poart, i c n.umai alianta matrimonial, ce i-a fost impusI cu familia Hmelnitki a contribuit la nruirea sistemului sAu de aliante externe, menit
sl due/ cu timpul la consolidarea autonomiei politice a Moldovei si intr-o perspectivA indelungat, chiar la scoaterea ei de sub dominatia otomanA.

Cit priveste relatiile sale cu Orientul ortodox se constatA c, el


a stabilit un adevArat protectionism autoritar asupra mai multor patriarhii
<de Constantinopol, de Antiohia, de Ierusalim.), fapt f Aril precedent in
istoria poporului romAn, in sensul cA el a instaurat un adevArat control
asupra functionArii acestor inalte institutii ale biserich ortodoxe, numind
i demitind pe patriarhi, plAtind datoriile aeestora fatI de malta Poartil
i alti creditori, ca si ale mAnAstirilor de la Muntele Athos. Cu toate aces-tea, nu se confirm:A intentia sa de a restaura vechiul imperin bizantin sub
propria condueere, chiar in conditiile victoriei depline a noii ligi crestine
proiectate impotriva inaltei Porti.
In domeniul culturii se constatA un aport personal la innoirile
.care se fac simtite in aparitia umanismului In formele sale caracteristice
oglin.dite in opera istoricA a lui Grigore Ureche, a lui Eustratie logofAtul,
In mrturiile unor cAlAtori strini (Niecolo Barsi da Lucca), in opera mitro-

politului Varlaam. Tot datorit, lui a fost introdus tiparul in Moldova,


eu sprijinul lui Petru Movil, mitropolitul Kievului, prin intermediut

eruia a fost rAspinditA limba romAnA literarA in spatiul carpato-dunitirean ;

apoi a fost creat InvAtAmintul superior in Moldova, de nivel european.


In domeniul artei i arhitecturii se constatA cristalizarea unei adevrate
opoei a lui Vasile Lupu in cultura romfinease6 In eare anumite manifeswww.dacoromanica.ro

taxi, tendinte i idealuri noi anticipeaza deschiderile premoderne ale epocii


imediat urmatoare. De asemenea,, el a fost un mare ctitor, cel mai important in. Moldova dupa *tefan cel Mare, situindu-se inaintea lui Petra Bares.
Alexandra Lapusneanu.
11. Desigur c asupra personalitatii lui Vasile Lupa s-a scris 'Map
din vremea sa, atit de catre contemporanii din tara, eit si de cei de peste
hotare. Relatari interesante s-au pastrat si de la istoricii din secolul trecut i din secolul nostru, dar multe din aprecien i au fost prea divergente

pentru a reflecta adevarata fata a acestui donm al Moldovei. In 1866.


istoricul C. Missail vedea exagerat in el pe eel putin versat in partea
razboiului, dar mai mult unionist", adica' animat de dorinta de a uni
Principatele romane, in conditiile istorice din vremea sa. Aceasta latura
a politicii sale a fost interpretata de istoricul V. A. Urechia ca un viu
patriotism". In 1902 N. Iorga afirma despre el ca a fost un ora dibaci,
destept i bogat, un om istet, un tiran in intelesul italian al euvintului,
un cuceritor de noroc". Din paeate, multi istorici tributari afirmatiilor

-unor cronicari 1-au prezentat pe fostul domn al Moldovei ca pe unul care


ar fi fost obsedat de ideea de a dobindi cu orice pie t tronul nii Romanesti pentru fiul situ Ioan sau pentru el insusi.Considermca acest mod de
a judeea este superficial. Toate actiunile lui Vasile Lupu (politice, militare,
diplomatice) au fost rodul unor eforturi menite sii transpuna' in viat6 un
program politic preconceput i anume realizareauniunii dinast ice in %rile
romane, una din formele feudale ale infilptuirii unitatii politice a popo-

rului roman El a fost un om ambitios, care a urmarit cu perseverenta

sa-si atinga scopurile, facind in acest sens in de intreaga sa inteligenta


energie, pe care le-a impletit cu o abilitate diplomatica de nivel superior ;
a dat dovada de clarviziune politica in rezolvarea problemelor eurente ale
vremii sale si a contribuit la mentinerea echilibrului de forte in sud-estul
Europei. Din aceste motive Vasile Lupu se inscrie printre personalitatile
de seama ale poporului roman din evu.1 mediu, cu nimic mai prejos de
eontemporanul sau Matei Basarab, donmul Tarii Bonaanesti, mai ales in
domeniul culturii. De altfel, prezenta portretului sau in mozaic inca de la
sfirsitul secolului trecut, pe frontonul Ateneului roman din Bucuresti,
alitturi de Alexandru cel Bun, Neagoe Basarab, Matei Basarab, i regele
Carol I, este o dovada a pretuirii sale de catre generatia care a infaptuit
unitatea statala i independenta poporului nostru, i care a vzut in el
pe unul din marii domni romani din evul mediu, preocupati s'a contribuie la
marirea neamului stiamosesc si la propasirea sa culturala.

22'3

www.dacoromanica.ro

Rsum

Dans les diveis ouvrages


et de synthse parus jusqu'a
ce jour, la personalit du princede
monooe'Taphiques
Moldavie Vasile Lupu (1634-1653) a
.t prsnte sans exception paralllement celle de Matei Basarab,
son contempotain de Valachie et ce, d'une manire unilatrale, savoir
seulement pour ce qui est de sa politique extrieme et de son activit
{lams le domaine culturel. C'est pourquoi de nombreux aspects de son
rgne sont demeurs compltement ou clans une grande mesure inconnus,
notamment sa politique intrieure avec ses multiples implications.. La pax u-

tion durant ces dernires dcennies d'intressantes collections de catalogues de documents et mme de documents internes touchant la Moldavie
au XVIIe sicle a permis l'laboration du prsent ouvrage monographique
consacr ce grand prince de Molda,vie, ouvrage qui renferme de nouvelles

donnes puises aux documents historiques rcemment entrs dains le


circuit scientifiques ou d'autres documents encore indits provenant

d'archives locales et de l'tranger, sans que l'on ait pour autant la prten-tion d'avoir puis le problme dans son ensemble.
En voici les conclusions auxquelles nous avons abouti : 1. Lupu
Coci
nom sons lequel fut connu Vasile Lupu avant d'avoir accd au
trne de Moldavie provenait d'une famine de Macdoine qui s'tait
Atablie enValachie trois gnrations avant sa naissance penda,nt la dernire
dcennie du XVIe sicle lorsque son pre comptait parmi les gran& dig-

nitaires de Michel le Brave. Valaque de naissance, sa laugue paternelle


fut le macdo-romnain et eelle matinAle le rouniain (sa mre tant moldave). Sa culture approchait de l'rudition, il fut un polyglote ; en 1616
on lui confia la premire fonction de dignitaire en Valachie, aprs quoi
passa avec toute sa farnille en Moldavie qui devint sa seconde patrie. Par
son mariage avec Tudosca Bacioc, fille du grand vornie (gouverneur)
Costea Bkioc, il acquit non seulement une grande fortune consistant en
domaines fonciers, mais ilp_t'apparenta huit grandes familles du boyard
de Moldavie qui l'aidrent ultrieurement, par d'importantes sommes
d'argent, obtenir le trne ; il hrita de son beau-pre de vastes domaines
cn sept districts de Moldavie, ce qui fit de lui l'un des plus grands fodaux
tie l'poqu.e dans ce pays.
2. Il a t demontr que, durant les dix-huits annes qui ont prced son
avnement au trfne de Moldavie en exer9ant de hautes fonctions, dont

la plupart dans le conseil princier, il a acquis de solides connaissances d.ans

l'art du gouvernement de l'Rtat savoir dans le domaine de la fiscalit

(en tant que grand trsorier), de l'organisation inilitaire (en tant que grand
spathare et hetman), de l'organisation juridique (en tant que grand vor-.
sic), de la politique extrieure (en tant que postelnic ), de la politique
www.dacoromanica.ro

227

intlieure (en taut que logothte); ce qui plus est, par rapport d'autres
boyards aux c6ts desquels i/ avait longtemps rempli diverses hautes fone-

tions dans l'tat et par rapport aux princes qui l'avaient precede,

tait parvenu jusqu'en 1634 laborer un concept de rgne qu'il s'appliqua.


ensuite, avec perseverance mettre en pratique. Ainsi par exemple,
le dbut, il s'avera tre par sa pense politique un partisan du rgne here-

ditaire et non point lectif ; cet gard, nous croyons qu'il a pris pour

modle Radu Mihnea, son ancien protecteur. En mme temps, Vasile Lupu

tait persuade qu'aprs une priode d'incertitudes qui svit pendant plusieurs dcennies en Moldavie, il fallait instaurer son r gne autoritaire de
longue dure, qui jouisse du respect de la classe des boyards et de la paysannerie sur le plan intrieur et de celui des voisins, sur le plan extrieur.
C' est l d'ailleurs le sens du changement de son nom, lorsq-u'il de-vint prince,

en Vasilie, nom appartement jadis, au IXe sicle, un important empereur


byzantin lgislateur, Basile II le Macdonien, confirmant ainsi l'intention
de celui-ci de rgner comme un autocrate, pench vers l'introduction de
rformes clans la vie de l'Etat. Selon les temoignages d'un contemporain
(Marco Bandini), son rgne autoritaire eut des tendances marquees yen.
l'absolutisme. Cette forme do pens& dans la politique intrieure de Vasile
Lupu tait en vogue A, l'poque sur le continent europen.
Vasile Lupu n'a pas t cependant un thoricien, rnais un esprit prag-

matique dans le sens qu'il a cheich appliquer son propre concept de

rgne. Ainsi, par exemple, sa politique autoritaire se reflte dans la composition du conseil princier au long de deux dceruaies, expriment en general

la volont du prince de faire une certitude de ses decisions. Notons


cet gard qu'aprs son installation au tr6ne, il fit changer 60% des membres du conseil princier nommant, la place des dignitaires dmis, des.
boyards autochtones, choisis parmi ses collaborateurs du temps oil il

tait lui-mAme boyard, parmi ses parents, les nouveaux dignitaires tant
plus jeunes et plus proches de son Age. Suivant une analyse du conseil
princier de l'poque, il rsulte que le rapport entre les boyards du pays.
et ceux originaires de Constantinople a volu en faveur des premiers et
ce p'est que pendant certaines annes qu'ils furent la parit quant au
nombre (en 1644, 1646, 1649), mais jamais le nombre des boyards originaires de Constantinople ne l'emporta, sur celui des boyards du pays. En
outre, la presence de ses parents au conseil princier a atteint le taux le
plus leve en 1644 (72%) ; cinq fois elle a dpass 50% et trois fois elle
t infrieure 50% y compris en 1653, anne oil le piince fut dtrnSon rgne autoritaire se reflte ensuite dans ses rapports avec la classe
des boyards, la paysannerie, les citadins et mme avec l'Eglise. Comme
il tait natmel, il West appuy sur les boyards, essayant inkne de raliser
une conciliation entre les boyards du pays et ceux originaires de Constantinople avec lesquels il a collabore dans le gouvernement de l'Etat
condition qu'ils approvent ses decisions ; n'ayant pas la certitude du
succs de cette politique autoritaire, il fit changer priodiquement la composition du conseil princier, l'exception de ses deux frres, le hatman
Gavril Coci et le g,rand gouverneur Gheorghe Coci qui ont conserve con-

stamment leurs fonetions et ne maintint au conseil que les boyards qui


appuyaient en tout son programme de politique intrieure et extrieure5:. S'appliquant promouvoir la mme politique envers la paysannerie,
Vasile Lupu a manifest du dsintrt pour la defence de la petite proprit foncire, les ventes de terres ayant lieu frequemment et, parfois,
228

www.dacoromanica.ro

d'une manire force ; les anciens propritaires de terres venaient grossir


le nombre des paysans qui concluaient des contrats l'aimiable avec les
boyards. En mme temps il a conserve les nombreux imp6ts existants
en y ajoutant d'autres, ce q-ai a accru le rythme de desagrgation de la
proprit des paysans libres. En ce qui concerne les rapports avec la citadins, le prince a. continu la politique de ses prdcesseurs : il a limit le
droit de jouissance des domaines de la ville en faisant des donations

aux maitres de la terre ; ce qui plus est, il a fait aussi des donations

prleves siu les revenus des villes. En change, il a appuy les producteurs

directs des bourgs, les artisans et les ngociants sans intrmdiaire pour

qu'ils puissent s'organiser dans le cadre de corporations. Une cons&

quance de cette politique envers les principales classes et couches sociales


consist dans le fait que pendant la grande crise politique du printemps
1653, lorsque Vasile Lupu fut dtr6ne, ni les paysans libres, ni les paysans

lies par contrats l'amiable aux maitres de la terre, ni les citadins n'ont
pret leur concours au prince pour qu'il puisse conserver le tr6ne ; au contraire ils ont aggrave l'anarchie dclench de par le grand logothte Gheorghe

*tefan avec l'appui militaire de l'exterieur. Nous avons russi saisir


des aspects moins connus des rapports de Vasile Lupu avec l'glise, domaine o l'on constate que celui-ci s'est guide sur l'ide selon laquelle
tant que le pouvoir dans l'Etat appartenait une seule personne toute
sa famille l'appui il pouvait raliser une unite dans le gouvernement
du pays, excluant de la sorte l'existence d'une force politique intermdiaire.
C'est pourquoi il a institu une autorit absolue sur l'Rglise, ce qui signifiait que tout en assumant le droit de juger les procs, qui taient en
fait de la competence de la justice ecelsiastique, il avait le droit de morigenPr, de punir, de nommer et de destituer mme les hauts prlats, soit
jes mtropolites et les veques.
6A Le rgne autoritaire de Vasile Lupu a connu un aspect spcifique aussi
dans la question de l'organisation militaire et juridique de la Moldavie.
Ainsi, par exemple, sur la base des documents Undies nous en avons constate le souci de disposer d'une arme permanente, vu que la garde princire n'tait, en fait, que l'effectif de paix du pays et les troupes de militaires solde en reprsentaient plus de la moitie. Pour ce qui est de l'arme
de guerre du pays, elle comptait environ 30 000 soldats (infanterie, cavalerie, artillerie) dotes d'armement qui se situait au niveau de celui ekistaint en Europe l'poque. Dans le domaine juridique l'on constate certains elements nouveaux ; la loi du pays (le droit coutumier) pratique
pleinement jusqu'en 1634 sera remplate peu peu et dans certains cas
partir de 1646 par la pravila (code) qui porte son nom ( Livre rournain
d'enseignement ), considr par les spcialistes comme le premier code de
lois publi en roumain et qui, six ans aprs, allait contribuer Paccomplissement de l'unit legislative des Principauts rmtmaines. Par l'application
de ce code de lois l'on instaure en Moldavie l'ordre sur les routes publiques,
la discipline dans la vie conomique, le respect pour la proprit foncire
fo dale.

7. La pense politique dans le domaine de la politique extrieure de Vasile


Lupu prsente, elle aussi, des elements nombreux, seulement esquisss

chez quelques-uns de ses prdcesseurs. Ainsi par exemple, il est l'un


des rares princes du peuple roumain du moyen Age qui a lutt constamment

pour Paccomplissement d'une union dynastique dans les pays roumains,


soit l'union des trois pays roumains en un seul Rtat. Dans la realisation
www.dacoromanica.ro

EL9

de ce programme politique, il s'est particulirement guide sur le modle


offert par Radu Mihnea, prince en Moldavie entre 1623-1626, tandis
que son fils, Alexandra Coconul, fut prince en Valachie. Pour mettre
en ceuvre ce programme politique l'union dynastique Vasile Lupu
a dploy une intense activit diplomatique A, Constantinople, y ubten.ant
deux reprises, le consentement de la Sublime-Porte. Mahleureusement
pour lui, il s'est heurt la resistance oppose, Fame , la main, par Matei Basarab, le prince de Valachie qui, pour conserver le trne, s'est appuy
sur le trait d'alliance conclu en 1635 avec Georges Rkczi I, le prince de
Transylvanie, trait qui a fonctionn irrprochablement pour les deux.
Pour ce qui est des relations politiques de la Moldavie avec Ptranger
sous le rgne de Vasile Lupu, il nous faut relever que ce pays entretenait
alors des rapport politiques, diplomatiques, conomiques et culturels
avec au moins 12 Etats d'Europe et d'Asie. A noter galement la grande
diversit des problmes que Vasile Lupu a essay de rsoudre et son dsir
d'tre toujours present dans presque tous les problmes de la politique
europenne clq l'poque.Ainsi, par exemple, il a mdie la paix entre plusieurs grandes puissances europennes, notamment entre la Pologne et la
Sublime-Porte, entre la Russie et la Pologne, entre les Tatars de Crime
et la Russie, entre la Russie et la Sublime-Porte, entre la Transylvanie et
la Sublime-Porte. Il a participe temporairement a, la guerre de 30 ans,
la guerre de liberation de l'Ukraine et a adhere la nouvelle ligua chrtienne
initie par la Pologne et dont faissaient partie le Saint Empire, Venise, la

Transylvanie, la Valachie, la Russie et l'Atat pontifical. Anim toujours


du dsir de maintenir un troit contact politique avec ses voisins, Vasile
Lupu a adhere, en 1644, Valliance eonfdrative des pays roumains aux
cotes de la Transylvanie et de la Valachie, une autre forme de la cooperation politique des pays roumains pendant le moyen age. En ce qui concerne les rapports avec la Transylvanie, il convient de souligner que le
prince moldave a manifest un souci contstant pour le maintien de la frontire de son pays a-vec le pays voisin ; l'tude de ses relations avec la
Pologne nous font conclure qu'il s'est orient toujours davantage vers
ce pays, avec l'intention de se dtacher peu peu de la Sublime-Porte
et que seule Palliance matrimoniale avec la famille Hmelnitki, qui
fut impose, contribu Pcroulement de son systme d'alliances avec
Ptranger destine, avec le temps, affranchir la Moldavie de sous la
domination ottomane.
Pour ce qui est de ses relations avec l'Orient orthodoxe l'on constate
qu'il a tabli un vritable protectiomiisme autoritaire sur plusieurs patriarchies (de Constantinople, d'Antioche et de Jerusalem), fait sans precedent dans l'histoire du peuple roumain, dans le sens qu'il a instaur un

veritable contrle sur le fonctionnement de ces hautts institutions de


l'Eglise orthodoxe, nomrnant et rvoquant des patriarches, payant les
dettes de ceux-i envers la Sulbime-Parte et autres cranciers, ainsi que
celles des monasteres du Mont Athos. On ne confirme pas cependant

l'intention du prince de restaurer l'ancien Empire byzantin sous son propre gouvernement mme dans les conditions de la vietoire complete de la
Nouvelle Ligue chretienne envisage contre la Porte.
Da,ns le domaine de la culture Pon constate un apport personnel aux
renouveaux qui se font sentir dans l'apparition des premires xnanifestations de l'humanisme roumain ayes ses multiples elements caracteristiques reflts dans Pceuvre bistorique .de Grigore IIreche, d'Eustratie
23 0

www.dacoromanica.ro

le logothte, dans les temoignages des voyageurs trangers (Niccolo Barsi


da Lucca), dans Pceuvre du mtropolite Varlaam. C'est toujours Vasile
Lupu que Pon. doit 'Introduction de l'imprimerie en Moldavie avec l'appui
de Petru Movil, mtropolite de Kiev, par Pintermdiaire duquel la langue

litteraire roumaine a t rpandue dans l'espace carpato-danubien.


Pour ce qui est de Part et de l'architecture, l'on enregistre la cristallisation d'une veritable poque de Vasile Lupu dans la culture ronmaine,
o certaines manifestations, tendances et ideaux nouveaux anticipent
les ouvertures prmodernes de l'poque immdiatement suivante . Il a
fondi un grand nombre d'glises et monastres, Pemportant dans ce
domaine en Moldavie sur Petru Rare* et Alexandru L'Apu.*neanu et se
situant immdiatement aprs Etienne le Grand.
11. Certcs, la personalit de Vasile Lupu a fait l'objet de nombreux crits
h son poque mme, dus taut ses contemporains du pays qu' ceux de
Ptranger. Des tmoignages intressants nous en ont laisse galement des
historiens du sicle pass et du ntre, rnais nombre de leurs appreciations

n'ont pas t toujours unanimes pour reflter la veritable image de ce

grand prince de Moldavie du milieu du XVIIe sicle. En 1866, l'historien


G. Missail, en exagrant, le considerait comme le plus averti en matire
de guerre et plutt unioniste , c'est--dire anim du dsir d'unir les Prin-

cipautes roumaints, dans les conditions historiques de son temps. Cet


aspect de sa politique a t interprt par l'historien V. A. Urechia cornme

*un ardent patriotisme . En 1902, N. Iorga affirmait a, son sujet qu'il


t un homme habile, intelligent et riche, un esprit vif, un tyran dans
le vrai Bens du mot, un conquerant aspirant au buiheur . Malheureusement, de nombreux historiens tributaires des affirmations de divers
chroniqueurs ont prsent l'ancien prince de Moldavie comme un obsd
de Pide d'obtenir h tout prix le trne de Valachie pour son. fils ou pour
lui-mme. A notre avis, ce mode de voir les choses est superficiel. Toutes

ses actions (politiques, militaires et diplomatiques) ont t le fruit des


efforts destines traduire dans les faits un programme politique pr-

con9u, h savoir la realisation de l'union dynastique dans les pays romnains,


l'une des formes fodales de l'accomplissement de l'unit plitique du peuple
roumain. Les investigations de date rcente, similaires aux ntres, consacres h Part de l'poque de Vasile Lupu, ont rvl que celui-ci a t un

ambitieux, clans le sens positif du mot, qui a vise avec perseverance h


atteindre ses buts, y employant toute son nergie et intelligence qu'il
fit aller de pair avec Phabilet diplomatique suprieure, il a tmoign de
la clairvoyance dam la solution des problmes courants de son poque et
contribu au rnaintien de l'quilibre de force dans le Sud-Est de l'Europe.
Pour ces raisons il se situe parmi les personalits marqu.antes du peuple
roumain pendant le moyen age, en rien tnfrieur h son contemporain, le
prince de Valachie, Matei Basarab, sur le rapport culture' surtout. D'ailleurs, la presence de son portrait en mosaique, ds la fin du sicle passe,
sur le fronton de l'Athene roumain de Bucarest ct d'Alexandre le
Bon, Neagoe Basarab, Matei Basarab et le roi Charles I", constitue une
preuve de son appreciation par la gniation qui a realise Punit tatique
et Pindependanee de notre peuple et qui a vu lui l'un des gTands princes
rournains du moyen age, proccup de coiatribuer au dveloppernent
culture' du pays ancestral.

231

www.dacoromanica.ro

Redactor :
Tehnoredactor :

Coperta:

DORINA N. RITSU
FELICIA BOLOCAN
GIGI GAVRIL.

Bun de upar: 1 X 1991. Formal : 16170 X 100;


Colt upar; 14,50.
C.Z. pentru biblioteei mart f 92 (Lupu (498.3) Yasile)

1 9 (498.3) a 1634 103 *

C.Z. pentru bibltoteet miel: 9(498).

S.C. "WWIVERSUL" S.A. c. 667

www.dacoromanica.ro

.;
,

'

'."-,,;,..;',,'

. ,.
.

I.

',

'4-

www.dacoromanica.ro

Let-180
www.dacoromanica.ro

IN EDITURA ACADEMIEI
ROMkNE AU APARUT
N ACEEASI SERIE:
Mihai Viteazul. Culegere de studii (redactori coordonatori Paul Cernovodeanu i Constantin
1975, 280 p., 24 lei
NICOLAE STOICESCU,

Rezacheviei),

Vlad

Tepes,

1976, 240 p., 20 lei

Petru Rares (redactor coordonator Leon


Simanschi), 1978, 336 p., 24,50 lei
Mamie Mircea Voievod (coordonator Ion
Plitroiu), 1987, 536 p., 55 lei
NICOLAE STOICESCU, Motel Basarab,
1988, 224 p., 28 lei

DAN BERINDEI, Revolutia romfin5 din


1821, 1991, 272 p.,

171

lei

Lei 180

www.dacoromanica.ro