Sunteți pe pagina 1din 4

Alexandru Lăpușneanu - Wikipedia

Page 1 of 4

Alexandru Lăpușneanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alexandru Lăpușneanu De la Wikipedia, enciclopedia liberă Acest articol este despre personajul istoric. Pentru nuvela

Acest articol este despre personajul istoric. Pentru nuvela de Costache Negruzzi vezi Alexandru Lăpușneanu (nuvelă).

Alexandru Lăpușneanu a fost un domn al Moldovei care a domnit între septembrie 1552 – 18 noiembrie 1561 și octombrie 1564 – 9 martie 1568. Figura sa a fost popularizată de scriitorul Costache Negruzzi, care l-a imortalizat în nuvela Alexandru Lăpușneanu, atribuindu-i celebrele fraze „De mă

Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu

voiu scula, pre mulți am să popesc și eu

și

”.

Cuprins

1 Prima domnie (1552–61)

2 A doua domnie (1564–68)

3 Boala și moartea

4 Moldova în timpul lui Alexandru Lăpușneanu

5 Vezi și

6 Referințe

7 Legături externe

Prima domnie (1552–61)

A fost ridicat la domnie prin puterea poloneză,

detronându-l pe domnitorul Ioan Joldea (1552). Acesta din urmă va părăsi Moldova, ajungînd în Transilvania, unde își va întemeia familia. Descendenții lui Ioan Joldea trăiesc și astăzi în județele Bistrița Năsăud (orașul Năsăud și satul Mititei), Oradea, Mureș, Sibiu și Cluj. Prin urmare, Alexandru Lăpușneanu a plasat țara sub

suzeranitatea Poloniei, depunând jurământ de fidelitate regelui polonez și obligându-se să-i dea,

în timp de război, 700 de călăreți. Această politică

dusă de Lăpușneanu față de polonezi a atras asupra lui ura lui Ferdinand, împăratul Germaniei, din cauză că regele Poloniei era fratele Izabelei, regina

Ungariei, care era în relații dușmănoase cu Ferdinand. Din acest motiv, Ferdinand a încercat

Alexandru Lăpușneanul Alexandru Lăpușneanu pe o marcă poștală din Republica Moldova Domnie 1552 – 1561
Alexandru Lăpușneanul
Alexandru Lăpușneanu pe o marcă poștală din
Republica Moldova
Domnie
1552 – 1561 și 1564 – 1568
Născut
1499
probabil în Lăpușna, Țara de Jos
Decedat
1568
Predecesor
Succesor
probabil la Iași, Țara de Jos
Ioan Joldea (1552)
Ștefan Tomșa (1564)
Despot Vodă (1561)
Bogdan Lăpușneanu (1568)
Căsătorit cu Doamna Ruxanda (Rareș)
Urmași
Bogdan, Ștefan, Aron (bastard),
Petru, Ilie, Petru
Casa Regală Dinastia Mușatinilor
Tată
Mamă
Bogdan al III-lea
Anastasia de Lăpușna

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanu

24.07.2016

Alexandru Lăpușneanu - Wikipedia

Page 2 of 4

prin toate metodele să-l răstoarne de pe tron. Și turcilor le devine suspectă domnia lui Lăpușneanul,

aflat sub protecția Poloniei, și în 1555 îl cheamă la Constantinopol. El însă nu se duce, ci trimite niște pungi cu bani, punându-se astfel bine și cu Poarta; își întărește astfel domnia, fiind protejat și de polonezi și de turci. Tot atunci, Lăpușneanul îi ajută pe turci să o readucă pe tronul din Cluj pe regina Izabela (1556), care era refugiată în Polonia.

Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?

title=Alexandru_L%C4%83pu%C8%

99neanu&action=edit&section=0)

text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php? title=Alexandru_L%C4%83pu%C8% 99neanu&action=edit&section=0)

În momentul în care era cel mai sigur pe domnie, este detronat de un venetic crescut la curtea sa,

Iacob Eraclide, poreclit și Despotul. Acesta, prin înșelăciuni și intrigi, își adună o oaste de mercenari

și-l învinge pe Lăpușneanul la Verbia, la 18 noiembrie 1561. [1]

A doua domnie (1564–68)

După ce Despot Vodă este ucis în 1563 de Ștefan Tomșa, care domnește pentru scurt timp, Lăpușneanu reușește să redobândească tronul Moldovei. Acest lucru îl costă mai mult de 200.000 de galbeni dați turcilor și un crâncen război civil, pe care a trebuit să-l poarte contra lui Ștefan Tomșa, candidatul boierilor. Armatele turcești și tătărești, care îl aduceau pe Lăpușneanu la domnie, au invadat țara, prădând și jefuind. Tomșa, neputând să se mențină pe tron, fuge la polonezi, dar este decapitat de aceștia la Liov.

A doua domnie a lui Lăpușneanu începută in sânge, avea să înoate în sânge până la sfârșitul ei. El

promite la început tuturor boierilor dușmani lui iertare, însă imediat ce și-a consolidat domnia, a facut un prânz mare la care a invitat pe cei mai de seamă boieri și, în timp ce aceștia petreceau, mercenari străini au năvălit asupra lor și i-au măcelărit. Lăpușneanu, fiind așezat pe tron de turci, a trebuit să țină cont de dorințele lor. Ei i-au cerut să dărâme toate cetățile, pentru ca țara să fie incapabilă să se apere. Astfel, a umplut toate cetățile cu lemne și le-a dat foc. Excepție a făcut-o Hotinul, unde s-a așezat o garnizoană turcească, care a început să jefuiască cu cruzime țara. Incendierea, însă, nu a produs pagube mari cetăților, ci a fost doar un șiretlic pentru a se evita dărâmarea lor.

Boala și moartea

Înainte de 5 martie 1568, Lăpușneanu este afectat de o boală care îl sleiește de puteri. Simptomele erau frisoane și temperatură ridicată. Izvoarele vorbesc și de o mai veche boală, glaucom sau trahom, o boală ereditară de care suferiseră atît tatăl său cît și fiul său, Bogdan Lăpușneanu. Azarie precizează doar că „în al patrulea an din domnia lui a doua, Alexandru a căzut în boală rea și de moarte”. La 5 martie cere bistrițenilor transilvăneni să îi trimită pe bărbierul Andrei, vechiul său chirurg care va ajunge în Moldova prea tîrziu. De altfel bolnavul însuși considera că doar Dumnezeu îl mai putea ajuta. Pentru a nu lăsa treburile țării în neorînduială, trimite o solie la Poartă, cerînd sultanului să numească în scaunul Moldovei pe Bogdan, întăiul născut, „în timpul vieții sale, fiind el fără putere”.

„în timpul vieții sale, fiind el fără putere”. La 9 martie adună Sfatul Țării și îi

La 9 martie adună Sfatul Țării și îi cere să aleagă domn pe fiul său, Bogdan, căruia îi transmite sceptrul înaintea tuturor. După încheierea Sfatului, sau poate a doua zi, Alexandru se călugărește sub numele de Pahomie, a cărui inițială provenea de la numele dinaintea domniei, Petru. Intrarea în monahism și curînda adormire întru

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanu

24.07.2016

Alexandru Lăpușneanu - Wikipedia

Page 3 of 4

Domnul au iscat bănuiala unei morți silnice. Așa s-a ajuns să se brodeze pe marginea datelor reale, vorbindu-se despre domnitorul care a cerut ca, atunci când va fi aproape de moarte, să fie călugărit. Căzând în agonie, cei din jurul lui s-au grăbit să-l călugărească, dându-i numele de Pahomie. Revenindu-și în simțiri și auzind că a fost călugărit, a zis către boieri: „că de mă voiu scula, pre mulți am să popesc și eu” (vorbe atribuite de tradiție, impuse de Costache Negruzzi). Se crede că boierii, auzindu-i cuvintele, s-au înspăimântat și ca să-l împiedice să-și împlinească promisiunea, l-au otrăvit la 11 martie 1568. E îngropat la ctitoria sa, Mănăstirea Slatina, împreună cu soția sa, Ruxandra, fiica lui Petru Rareș și cu două fete ale lui.

Moldova în timpul lui Alexandru Lăpușneanu

Alexandru Lăpușneanu a păstrat relații comerciale bune cu Transilvania unde avea cetatea Ciceu. Din Veneția veneau pictori pentru zugrăvirea mănăstirilor sale: Slatina și Pângărați. Cu banii săi a împodobit bisericile de la Muntele Athos și cea ortodox-românească din Liovul Poloniei. Călugărul cronicar Eftimie, preamărește domnia lui Lăpușneanu. Aceste binefaceri veneau ca urmare a pocăinței lui, după multele păcate săvârșite. A doua domnie a lui Lăpușneanu este povestită în nuvela omonimă a lui Costache Negruzzi. Tot el a mutat capitala țării la Iași.

Vezi și

Lista domnilor Moldovei

Referințe

1. ^ Bătălia de la Verbia (17-18 noiembrie 1561) (http://www.crispedia.ro/Batalia_de_la_Verbia 18_noiembrie_1561_) Crispedia

Legături externe

17-

Între evlavie și sânge (http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/intre-evlavie-si-sange- 196407.html), 13 august 2010, Adrian Bucurescu, România liberă

Predecesor:

Ioan Joldea

Predecesor:

Ștefan Tomșa

Domn al Moldovei (prima oară) septembrie 1552 – 18 noiembrie 1561

Domn al Moldovei (a doua oară) octombrie 1564 – 9 martie 1568

Succesor:

Despot Vodă

Succesor:

Bogdan Lăpușneanu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanu

24.07.2016

Alexandru Lăpușneanu - Wikipedia

Page 4 of 4

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alexandru_Lăpușneanu&oldid=10455712

Categorii: Decese în 1568 Ctitori de edificii religioase

Categorii: Decese în 1568 Ctitori de edificii religioase Decese pe 11 martie Dinastia Mușatinilor Boieri și

Decese pe 11 martie Dinastia Mușatinilor

religioase Decese pe 11 martie Dinastia Mușatinilor Boieri și boiernași din Moldova Domni și domnitori ai

Boieri și boiernași din Moldova

Domni și domnitori ai Moldovei

Familia Mușatinilor

Români pe mărci poștale din Republica Moldova

Nobili români

Decese prin otrăvire

Ultima modificare a paginii efectuată la 25 martie 2016, ora 19:54.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_L%C4%83pu%C8%99neanu

24.07.2016