Sunteți pe pagina 1din 3

SECRETELE ÎNVINGĂTORILOR (X)

autor: Valentin DOLGANIUC


Motto: „Apa nu trece pe sub piatra care nu se mişcă.”
Principiul nr. 10: Creează impulsul mişcării
Ai încercat vreodată să opreşti un tren, care se mişcă cu 200 km pe oră? Chiar dacă ai construi pe
şine un zid din cărămidă, trenul l-ar spulbera fără probleme. Explicaţia este că un tren care a luat
viteză posedă un mare impuls de mişcare.
O locomotivă are mii de cai putere. Aceasta este suficient pentru a mişca din loc tot trenul. Dar
atunci când trenul stă pe loc, este suficientă o piedică cât de mică, pentru ca el să nu se poată
mişca. Dacă punem sub una din roţi o piedică, atunci locomotiva este impotentă. Toate eforturile
vor fi zadarnice.
Dacă lipseşte impulsul mişcării, atunci este suficientă o piedică mică, care poate distruge
compania. Dar dacă impulsul mişcării este prezent, atunci lucrurile merg de la sine şi nici o
barieră nu este imposibil de depăşit.
Este destul de dificil de abandonat vechile obiceiuri. O activitate nouă este grea, cel puţin, pentru
că este necunoscută. În această situaţie, orice barieră neînsemnată creează mari probleme. De
aceea, creează din start impulsul mişcării. Cu cât mai devreme o vei face, cu atât mai bine. Nu
vei reuşi niciodată să înlături din cale toate barierele şi situaţiile nefavorabile. Probleme vor
apărea mereu.
Dar vei reuşi să le depăşeşti, dacă vei crea impulsul mişcării. Este unica modalitate inteligentă de
depăşire a problemelor şi situaţiilor complicate. De îndată ce ai luat viteză, ele nu te mai pot opri.
Timpul, pe care l-ai investit pentru dezvoltarea afacerii sau pentru carieră, facilitează formarea
acestui impuls. Este foarte important de a crea cât mai repede impulsul mişcării la începutul
oricărei activităţi. Totul se petrece ca şi atunci când vrei să mişti din loc un automobil. Primii
metri sunt cei mai grei. Ai nevoie de toate forţele. Atunci când automobilul se mişcă, ai nevoie
de mult mai puţine forţe.
Oamenii complică procesul de creare a impulsului, căzând în una dintre cele patru „capcane”:
- „Eu am să încerc”;
- „La început voi munci la jumătatea forţelor”;
- „Eu voi munci, orientându-mă la rezultatul final”;
- „Mai întâi voi alege strategia corectă”.
Să analizăm de ce aceste „capcane” fac posibilul imposibil.
Nu e posibil de „a încerca”
Nu poţi „încerca” să mişti un automobil. Sau aplici toată forţa şi el se mişcă, sau rămâne pe loc.
Noi nu vom reuşi „să încercăm”. Sau faci, sau nu faci. Dacă citeşti aceste rânduri şi sănătatea îţi
permite, ridică-te în picioare. Nu poţi doar „încerca” să te ridici. Sau te ridici, sau rămâi pe
scaun.
Oamenii care spun că vor să încerca să facă ceva, cel mai des nu fac nimic. Ai impresia că ei
aşteaptă conştient ca ceva să le stea în cale. Cel care face, aşteaptă succesul. Cel care „încearcă”,
aşteaptă ca ceva să-l încurce.
Exemplul cu automobilul explică încă un gând. Dacă aplici jumătate de forţă, nu vei reuşi să
mişti automobilul şi nu vei şti niciodată cât de uşor e să-l împingi atunci când se mişcă. De aceea
nu vei mai întreprinde nimic. Jumătate de efort nu este egal cu jumătate de rezultat, ci cu zero.
Efortul orientat doar pentru succes, frânează impulsul mişcării
La începutul oricărei activităţi, trebuie să accelerezi la maximum, dar nu trebuie să ridici prea
tare ştacheta aşteptărilor. La această etapă rezultatul nu este important. Un succes imediat te
poate dezorienta. Este nevoie stringentă să te concentrezi asupra creării impulsului mişcării, dar
nu asupra rezultatelor.
Cel care se concentrează la început asupra rezultatului, dar nu asupra impulsului mişcării,
niciodată nu va folosi toate posibilităţile. Munca, orientată pentru rezultat, duce la aşteptarea
situaţiilor favorabile, pentru a obţine uşor succesul. În acest caz, avem de-a face cu o scuză a
leneşilor: „Eu lucrez pentru rezultat”.
Oamenii care aleargă după rezultate, cred în geniul lor, dar nu ştiu nimic despre forţa impulsului
mişcării. Atunci când este prezentă mişcarea, apar căi şi mijloace, de regulă, ascunse pentru ochii
oamenilor. În acest caz, apar şi rezultatele care nu puteau fi nici planificate, nici prevăzute.
Mişcarea generează automat rezultate. Cel mai important este să acţionezi. Cel care se mişcă,
poate continua mult mai uşor să facă aceasta, decât să se oprească. El este susţinut de impulsul
de mişcare.
Nu căuta strategia ideală
Nu avem nevoie de o strategie ideală pentru a demara un anumit proiect. Sigur că ar fi un mare
avantaj, dar nu este o condiţie obligatorie. Multe companii care au obţinut rezultate impunătoare,
au încercat o serie de strategii, până când au găsit-o pe cea de succes. Găsind-o, aplic-o şi nu
inventa bicicleta. Dacă nu ai încă o strategie, fii sigur că se va profila după ce vei crea impulsul
mişcării. Învingătorii nu stau cu mâinile în sân şi aşteaptă strategia ideală. Ei ştiu că ea este
creată de către impulsul mişcării.
De ce fel de impuls ai nevoie?
Fii precaut. Impulsul mişcării este un lucru viclean. El poate munci pentru tine, dar şi împotriva
ta. Unii oameni creează un impuls al mişcării pentru critică, cheltuirea banilor etc. Presupunem
că ai decis să mănânci zilnic câte o tabletă de ciocolată, chiar dacă nu-ţi este poftă. Nu trebuie să
te mire faptul că peste câteva săptămâni nu te vei mai putea opri. Ai creat impulsul de a mânca
ciocolată. De aceea, din când în când, e nevoie să analizezi critic acţiunile tale. Nu ţi-ai format o
deprindere urâtă? De asemenea, trebuie să te întrebi ce deprinderi ai dori să achiziţionezi şi să
lucrezi asupra lor.
Impulsul porneşte de la disciplină
Pentru ca impulsul mişcării să capete un caracter permanent, este nevoie să devii disciplinat.
Pentru a reuşi într-un domeniu nou, trebuie să-i cunoşti principiile. Pentru a le învăţa, ai nevoie
de disciplină. Cu cât mai mult te antrenezi, cu atât mai bun devii. Cu cât mai mare este măiestria,
cu atât mai plăcute sunt rezultatele. Cu cât mai bune sunt rezultatele, cu atât mai puternică este
motivarea. Cu cât mai puternică este motivarea, cu atât mai viguros este impulsul mişcării. Însă
totul începe de la disciplină, atunci când înveţi.
De ea este nevoie pentru a te mişca din loc. Alegerea e simplă: plăcerea de moment sau
recompensa de durată.
Dar am şi o veste bună: lupta cu obiceiurile rele nu durează o veşnicie. Ai nevoie de o disciplină
de fier atât timp cât se formează noi deprinderi. Şi aceasta durează trei-şase săptămâni. Apoi
apare impulsul mişcării şi-ţi va fi mai uşor să faci decât să nu faci. Activitatea pe care ai învăţat-
o cu ajutorul disciplinei de fier, se va transforma în plăcere.
Trei etape ale procesului de disciplinare
Imaginează-ţi că acum nu alergi, dar doreşti să faci aceasta.
Prima etapă se numeşte de start. Ea se prelungeşte trei-şase săptămâni. În acest răstimp, lupţi
permanent cu dorinţa de a abandona.
A doua etapă începe atunci când ai creat impulsul mişcării şi faci aceasta ca pe ceva firesc. Dar
nu zilnic, ci doar cinci zile pe săptămână. Pentru celelalte două zile mai ai nevoie de
autodisciplină, dar nu atât de puternică ca la început. Imediat ce ai ieşit din casă, ai satisfacţie de
la alergat.
A treia etapă începe aproximativ peste un an. Dimineaţa încalţi adidaşii automat. De cu seară,
savurezi plăcerea de a doua zi. Şi aşa zilnic. Cu excepţia a una-două zile pe lună, când trebuie să
te impui să faci aceasta. Această etapă durează toată viaţa. Ai nevoie de disciplină foarte rar,
deoarece a început să funcţioneze impulsul mişcării.

Atunci când eşti în mişcare


Atunci când ai creat un impuls al mişcării, este nevoie doar de a fi susţinut. Pentru aceasta ai
nevoie foarte rar de disciplină. Un impuls al mişcării puternic îţi dă mai multe forţe, decât este
nevoie pentru a fi susţinut.
Un mare concern a cheltuit milioane pentru campania publicitară. Ea s-a dovedit a fi atât de
reuşită, încât veniturile au crescut brusc. Însă concernul n-a încetat să facă publicitate. Atunci
când directorul a fost întrebat de ce continuă campania de publicitate şi după obţinerea unui
asemenea rezultat, el a răspuns: „Imaginaţi-vă că sunteţi într-un avion. Pentru a-l ridica în aer
este nevoie de o forţă enormă, dar apoi vine o fază liniştită de zbor. Oare la această etapă veţi
opri motoarele?”
Învingătorii depun toate eforturile pentru a crea impulsul mişcării. Ai nevoie de timp şi forţe
pentru a începe ceva de la zero, dar atunci când turaţiile au crescut, nimeni şi nimic nu te poate
opri, în afară de tine.
Bună dimineaţa!
Şi tu poţi fi un învingător!