Conceptii privind realizarea arcadelor dentare artificiale

A. Conceptia ocluziei bilaterale echilibrate (GYSI)

Se mai numeste si ocluzie echilibrata balansata. Principiul ce sta la baza
conceptiei GYSI de realizare a arcadelor dentare artificiale este cel al realizarii
contactului tripodal intre suprafetele ocluzale ale celor doua arcade. Conform
acestui principiu, cele doua arcade dentare artificiale trebuie sa realizeze
maximum de contacte dento-dentare in relatie centrica, iar in miscarile de
propulsie si lateralitate cu contact dento-dentar sa se realizeze contacte in cel
putin trei puncte.
In miscarea de protruzie , contactele dentare se realizeaza la nivelul
ghidajului anterior, prin unul sau mai multe puncte. Daca concomitent cu acestea
nu se realizeaza si contacte bilaterale la nivelul molarilor, proteza se va
desprinde basculand din zona distala. Realizarea numai a doua puncte de contact
plasate unilateral, vor determina bascularea in jurul axei care uneste punctele de
contact.
Evitarea destabilizarii protezei in timpul miscarii de protruzie se face prin
corelarea curbei de compansare sagitala cu gradul de supraocluzie frontala.
Curba de compensatie sagitala trebuie astfel conformata incat sa permita
pastrarea contactelor frontale la deplasarea in jos si inainte a mandibulei, in
functie de inclinarea ghidajului anterior si mentinerea contactelor simetrice in
zonele distale, in toate secventele miscarii.
Pentru facilitarea acestor contacte este nevoie sa se armonizeze
urmatoarele elemente, cu mare importanta in dinamica ocluzala:
-

Inclinarea ghidajului incisiv;

Inclinarea pantelor cuspidiene;
Inclinarea pantei tuberculului articular;
Adancimea curbei sagitale de ocluzie.

In iscarea de lateralitate cu contact dentar, mandibula realizeaza o

deplasare spre anterior , in jos si lateral, in functie de tipul de ghidaj.
De partea activa, miscarea este condusa de pantele cuspizilor de ghidaj,
directia deplasarii depinzand de inaltimea si inclinarea pantelor cuspidiene.

De partea inactiva se produce, la nivelul articulatiei temporo-mandibulare,

coborarea si deplasarea spre mezial a condilului articular pe panta tuberculului
articular, iar la dentat se produce dezagregarea dintilor laterali. Pastrarea
contactelor dentare numai pe partea activa va produce la edentatul total protezat
bascularea protezei in jurul axei ce uneste aceste contacte.
Pentru a impiedica aparitia bascularii, GYSI realizeaza o montare a
dintilor artificiali cu o curbura de ocluzie transversala accentuata care sa asigure
contacte dentare bilaterale, atat de partea activa cat si de balans, realizand
rapoartele tripodale necesare stabilitatii protezelor. Obtinerea contactului
tripodal in laterotruzie este dependent de corelarea curbelor de compensatie
sagitala si transversala cu inaltimea cuspidiana, cu caracteristicile ghidajului si
cu inclinarea pantei tuberculului articular.

Metoda GYSI de montare a dintilor

Pentru realizarea arcadelor dentare artificiale, GYSI foloseste dinti
anatoformi si un articulator GYSI Simplex. Dinti utilizati au pantele cuspidiene
cu o inclinare de 20-40 grade. Aceste pante sunt armonizate cu iscarile de
propulsie si lateralitate realizate de articulator, existand conditiile obtinerii
contactelor tripodale stabilizatoare.
Montarea dintilor dupa GYSI se face respectand o serie de reguli generale
si reguli individuale.
Reguli generale pentru montarea dintilor:
- Fetele vestibulare ale incisivilor superiori trebuie sa se inscrie in curbura
vestibulara a bordurii sablonului superior; daca necesitatile de refacere a
functiei fizionomice o cer, dintii frontali pot fi montati si in afara crestei;
- Marginea incizala a incisivilor centrali superiori si cuspizii caninilor se
plaseaza la nivelul planului de ocluzie al bordurii sablonului superior, in
timp ce marginea incixala a incisivilor laterali ramane la 0,5-1 mm
deasupra planului de ocluzie;
- Axul longitudinal al frontalilor superiori se orienteaza usor convergent
spre linia mediana;

- Incisivii inferiori au axele verticale paralele, iar marginile incizale sunt

situate la 1-2 mm sub nivelul marginii buzei inferioare;
- Incisivii inferiori se monteaza cu marginile incizale inclinate catre
vestibular, dar fara sa iasa in afara perimetrului de sprijin al crestei
edentate;
- Se realizeaza o supraocluzie mica, cu inocluzie sagitala de 1-2 mm;
- Dintii laterali se monteaza pe mijlocul crestei alveolare, realizandu-se
montarea norala cand axul interalveolar are o inclinare de 80-90 de grade
si o montare inversa cand axul interalveolar are o inclinare ai mica de 80
de grade;
- Fiecare dinte lateral se monteaza in raport cu inclinarea acului
interalveolar masurat cu rigla GYSI; masurarea se face in dreptul fiecarui
dinte din zona laterala si se noteaza pe soclu; in mod normal, la nivelul
primilor premolari, inclinarea axului interalveolar fata de verticala este 0,
iar la nivelul molarilor doi ajunge la 15 grade;
- Orientarea suprafetei ocluzale a fiecarui dinte lateral in raport cu axul
interalveolar se face cu ajutorul unor prisme cu unghiuri diferite; unghiul
fiecarei prisme este concordant cu unghiul format intre axul interalveolar
si axul dintelui; prisma respectiva se poate insinua intre planul de
montare si suprafata ocluzala a dintelui, orientand directia fetei ocluzale;
- In relatia centrica se realizeaza intercuspidare maxima intre cele doua
arcade artificiale;
- Realizarea in dinamica ocluzala de contacte tripodale.

Regulile individuale de montare a dintilor se refera la:

- Orientarea fata de planul de ocluzie;
- Orientarea axului longitudinal al dintelui in sens vestibulo-oral;
- Orientarea axului longitudinal al dintelui in sens mezio-distal.
Montarea se face intai pe maxilar si apoi pe mandibula.

Urmand regulile generale si individuale de montare a dintilor artificiali se

obtin curbele de conpensatie sagitala si transversala si se asigura rapoartele
dentare stabilizatoare in ocluzia statica si dinaica.
Datorita articulatoarelor neprogramabile GYSI care au determinantii
ocluzali realizati la valori medii, relatiile ocluzale realizate pe articulator nu se
regasesc dupa aplicarea protezelor pe campul protetic, fiind necesare corectari
ocluzale.
Conceptia GYSI de realizare a arcadelor dentare artificiale este criticata
aratandu-se ca miscarile maxie de protruzie si laterotruzie care se folosesc nu
sunt miscari functionale. Se considera ca, deoarece in timpul masticatiei
arcadele dentare nu stau tot timpul in contact, intre ele interpunandu-se
particulele alimentare, realizarea echilibrului general balansat nu mai are nici un
sens.
Montarea dintilor dupa metoda PEDRO-SAIZAR
Montarea se face in ocluzor sau articulator folosind dinti anatoformi.
Metoda utilizeaza o placuta de ocluzie fixa pe care se face montarea dintilor
arcadei maxilare. Placuta PEDRO-SAIZAR are forma fetei ocluzale a bordurii
de ocluzie, dar prezinta o suprafata putin mai mare decat aceasta.
Pentru fixarea modelelor in ocluzor sau articulator si pentru montarea
dintilor sunt utilizate sabloanele de ocluzie cu toate reperele trimise din cabinet.
Tehnica se desfasoara in urmatoarele faze:
- Fixarea in ocluzor a modelelor cu sabloanele de ocluzie; fixarea se face
prin gipsare la cele doua brate ale ocluzorului.
- Desprinderea bordurilor de ceara a celor doua sabloane la nivelul planului
de ocluzie;
- Fixarea placutei PEDRO-SAIZAR pe fata ocluzala a bordurii mandibulare
ramolite cu o spatula incalzita si presarea peste ea a bordurii de ocluzie
maxilare prin inchiderea ocluzorului;
- Pe placuta sunt preluate de pe sablonul superior , prin trasarea cu creionul,
urmatoarele repere: curbura vestibulara, linia mediana si linia caninilor;
- Se indeparteaza de pe model sablonul de ocluzie maxilar;

- Pe modelul maxilar se realizeaza acheta bazei protezei si se incepe

montarea dintilor maxilari, avand drept plan de ocluzie placuta de metal
fixata pe sablonul mandibular;
- Montarea se incepe cu incisivii maxilari, marginea lor incizala atinge
planul de ocluzie si urmareste linia trasata pe placuta conform curburii
sablonului de ocluzie;
- Dupa montarea dintilor maxilari se indeparteaza placuta impreuna cu
sablonul de ocluzie mandibular si se face montarea dintilor mandibulari.

Metoda de montare HANAU

Autorul considera ca se pot obtine protezele totale echilibrate si cu valoare
functionala mare prin corelare armonioasa a cinci eleente ce alcatuiesc cvintetul
HANAU:
- Inclinarea pantei condiliene;
- Profunzimea curbei de compensatie SPEE:
- Inclinarea planului de orientare protetica;
- Inclinarea traiectoriei incisive;
- Gradul de cuspidare al dintilor.
Tehnica foloseste dinti anatoformi si un articuolator programabil
HANAU.
Metoda de montare ACKERMAN
Are la baza teoria ocluziei bilaterale echilibrate a lui GYSI, dar foloseste
dinti cu fata ocluzala abrazata, dupa principiul helicoidului ce-i poarta numele.
Helicoidul se realizeaza dupa un ax sagital al carui pas se schimba la nivelul
molarului de 6 ani. Ontarea dintilor artificiale se face dupa principiul helicoidal
bazat pe constatarea ca la dentat, prin abraziunea cuspizilor, fetele ocluzale ale
molarilor inferiori prezinta inversari de directie realizand un pas helicoidal. La
arcadele dentare artificiale premolarii si molarii sunt inclinati spre lingual pentru
a oferii stabilitate protezelor, iar dinti frontali inferiori sunt orientati vestibular in

scop fizionomic. Ariile distale ale molarului sunt abrazate catre inafara, iar cele
meziale catre inauntru.
Montarea dintilor incepe cu frontalii inferiori si apoi frontalii superiori
dupa regulile lui Gysi. Intre dintii frontali superiori si inferiori se creaza o
iocluzie sagitala care masurata in mm este egala cu gradul de acoperire a
frontalilor inferiori de catre cei superiori. Sunt montati apoi premolarii superiori
si inferiori intr-o parte, apoi in celalalta, se lasa spatii de cate 0,5 intre canin si
primul premolar si intre primul preolar si al doilea premolar. Aceste spartii
permit modificari de pozitie ale dintilor frontali la proba machetei in scop
fizionomic. Pozitionarea premolarilor fata de planul de orientare protetica se
face invers decat regulile lui Gysi: primul premolar atinge planul cu ambii
cuspizi, iar al doilea premolar cu cuspideul palatinal, cuspidul vestibular fiind la
distanta de 0,5mm fata de plan.
Forma helicoidala a arcadelor dentare permite glisarea mandibulei in
lateralitate si propulsie, cu asigurarea de multiple contacte dento-dentare.
Metoda montarii monoplane
Urmareste indeplinirea postulatului echilibrului tripodal GYSI folosind
dinti decuspidati, montati fara realizarea curbelor de ocluzie sagitala si
transversala. In aceasta situatie, contactrele dento-dentare in miscarea de
propulsie si lateralitate se realizeaza pe toata suprafata, suprapunerea in ocluzie
a celor doua arcade plane facandu-se cu usurinta.
Metoda de montare dupa SEARS
Aceasta metoda de realizare a arcadelor dentare artificiale se
caracterizeaza prin utilizarea unor dinti artificiali semianatoformi propusi de
SEARS. Acesti dinti au cuspizi de sprijin aplatizati, cuspizi de ghidaj ramanand
la forma anatomica. Fetele ocluzale plane se pot realiza contactul in suprafata,
pe principiul ocluziei monoplane, fara curbe de ocluzie. Suprafetele ocluzale ale
acestor dinti, necuspidati, sunt prevazute cu creste triturante si fosete. Montarea
se face in ocluzor fara realizarea curbelor SPEE, urarind sa asigure in primul
rand stabilitatea protezei si in al doilea rand, eficacitatea masticatorie si sunt
recomandati pentru pacientii edentati total la care panta tuberculului articular
este orizontalizata. Prin aceasta tehnica se realizeaza unitati triturante si unitati
echilibrate cu multiple puncte de contact in miscarile de propulsie si lateralitate.

Pentru respectarea principiului contactului tripodal al lui GYSI, ultimul

molar mandibular va fi montat inclinat, astfel incat fata ocluzala sa se proiecteze
pe fata distala a molarului maxilar, realizandu-se contactele maxilare.
Metoda de montare in zona neutrala
Urmareste plasarea dintilor artificiali in spatiul de echilibru dintre forta
declansata de muschii limbii si cea a muschilor oro-faciali.
Tehnica se utilizeaza mai ales pentru montarea incisivilor inferiori.
Acestia se monteaza vestibularizat cand limba are o tonicitate nare si lingualizat
cand orbicularul buzei inferioare este puternic. Spatiul neutral se determina prin
etode de amprentare speciale.

B. Conceptia ocluziei unilateral echilibrate

Realizarea arcadelor dentare artificiale pe baza teoriei GYSI prezinta o
serie de incoveniente:
- Nu corespunde stereotipului dinamic de masticatie al tuturor pacientilor;
- In timpul interpunerii bolului alimentar, contactele tripodale nu se pot
realiza, aparand instabilitatea protezei;
- Contactele dento-dentare de partea de balans sunt traumatizante pentru
suprafata de sprijin, producand absorbtii accentuate ale acesteia.
SCHULTZ si POUND propun realizarea arcadelor dentare artificiale ale
protezelor dentare pe principiul ocluziei unilateral echilibrate. Aceasta conceptie
accepta posibilitatea realizarii de long-centric sau point-centric, in functie de
tipul de ocluzie al pacientului. In miscarile de protruzie si laterotruzie,
contactele dentare se realizeaza numai pe partea activa.
Realizarea arcadelor dentare artificiale pe baza acestei conceptii se face
cand exista campuri protetice total favorizabile protezarii si in cazul protezarii
edentatiei total recente.
In marea majoritate a cazurilor, realiuzarea arcadelor dentare artificiale se
face utilizand conceptia ocluzala a lui GYSI. Protezarea edentatiei totale
Mihai Craitoiu Editura Medicala Universitara Craiova 2003