Sunteți pe pagina 1din 34

MANAGEMENTUL SITUATIILOR

DE URGENTA
LUCRARE DE DISERTATIE

INTRODUCERE

Romania este o tara cu factor mare de vulnerabilitate care necesita abordarea sistemica,
coerenta si stric coordonata si controlata a activitatii de protectie civila in toate fazele sale, intrun cadru legislativ adecvat si bine sustinut material.
Caracteristicile evidentiate, ca si datele statistice, duc la concluzia ca doua sunt tipurile de
dezastre naturale cu grad ridicat de risc in judetul Braila: cutremurele de pamant (seismele) si
inundatiile. Sunt de asemenea posibile alunecarile si prabusirile de teren, furtunile, inzapezirile,
grindina si poleiul. Desi mai putin probabile nu pot fi excluse din aceasta categorie epidemiile si
epizootiile.
In judetul Braila nu exista obiective militare sau economice care aprovizioneaza,
proceseaza, produc, utilizeaza sau transporta materiale radioactive in cantitati periculoase.
Raman, insa, prezente sursele externe de risc. Desi intra in preocuparile de studiu, adiacent la
tema de fata, riscurile generate de utilizarea mijloacelor nucleare in caz de conflict armat
neconventional ori de atentat terorist nu fac obiectul lucrarii, problemele de aceasta natura avand
un grad de confidentialitate sever.
Judetul Braila este inclus sau atinge trei dintre cele patru zone de operatii militare de pe
teritoriul national, pozitia sa strategica la Dunarea de Jos si importanta economica au facut ca in
ambele conflagratii mondiale sa se produca aici importante desfasurari de forte, in primul caz,
orasul Braila fiind tinta atacurilor aeriene germane de la intrarea Romaniei in razboi (15 august
1916) pana la incheierea armistitiului de la Buftea.
Ca si cauza majora de incendiu, din punct de vedere al situatiilor de urgenta, lucrarea de
fata isi propune o prezentare detaliata a riscului ce il reprezinta exploziile si incendiile produse
de gazele petroliere lichefiate.

Din analiza evenimentelor care au necesitat interventia pompierilor se desprinde


concluzia ca buteliile de aragaz prezinta pentru personalul participant la interventie doua riscuri
majore: explozia mecanica urmata de incendierea continutului, respectiv explozia amestecurilor
explozive de G.P.L. scurse accidental sau dintr-o manipulare necorespunzatoare.
In toate cazurile explozie mecanica ori explozia amestecului exploziv pot rezulta
accidentari grave pentru persoanele din apropiere constand in arsuri de diferite gravitati,
traumatisme provocate de partile aruncate de suflul exploziei, de elementele de constructie,
mobilier, cat si din caderi in gol sau izbiri de diferite elemente rigide. Toate aceste accidente se
pot produce fara o prealabila avizare a oamenilor, cu atat mai neprevazut cu cat de multe ori in
lipsa proprietarului nu se pot cunoaste cantitatea, tipul si locul de amplasare a recipientilor.

CAPITOLUL 1
NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SITUATIILE
DE URGENTA

1.1. Conceptul de situatie de urgenta


In contextul geostrategic actual si al multiplicarii, pe de o parte, si al cresterii gravitatii,
pe de alta parte, a riscurilor non-militare la adresa sigurantei nationale, putem defini situatia de
urgenta[1] ca fiind un eveniment exceptional, cu caracter non-militar, care prin amploare si
intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si
culturale importante, pentru restabilirea starii de normalitate fiind necesara adoptarea de masuri
si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si
mijloacelor implicate.
Situatia de urgenta se caracterizeaza prin urmatorii parametri:
-

amploare marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia, in care


sunt amenintate sau afectate viata persoanelor, functionarea institutiilor statului
democratic, valorile si interesele comunitatii;

intensitate viteza de evolutie a fenomenelor distructive si gradul de perturbare a


starii de normalitate;

starea potential generatoare de pierderi complex de factori de risc, care prin


evolutia lor necontrolata si iminenta amenintarii ar putea aduce atingere vietii si
populatiei, valorilor materiale si culturale importante si factorilor de mediu;

iminenta amenintarii parametrul de stare si timp care determina declansarea


inevitabila a unei situatii de urgenta.

Managementul situatiei de urgenta, prin prisma parametrilor de mai sus, se constituie intrun ansamblu de activitati si proceduri utilizate de factorii de decizie, institutiile si serviciile
publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor de risc, evaluarea informatiilor si

analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiune si implementarea


acestora, in scopul restabilirii situatiei de normalitate.
Desi parte componenta a managementului crizelor, gestionarea situatiilor de urgenta se
intemeiaza si pe anumite principii proprii, astfel: reviziunea si prevenirea; prioritatea protectiei si
salvarii vietii oamenilor; respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; asumarea
responsabilitatii gestionarii situatiei de urgenta de catre autoritatile administratiei publice;
cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;
transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel incat acestea
sa nu conduca la agravarea efectelor produse; continuitatea si gradualitatea activitatilor de
gestionare a situatiilor de urgenta, la nivelul autoritatilor administratiei publice locale pana la
nivelul autoritatilor publice centrale, in functie de amploarea si intensitatea acestora;
operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor si fortelor de
interventie.
In principal, managementul situatiei de urgenta presupune, dupa caz, urmatoarele
actiuni si masuri: avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;
declararea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei de urgenta;
punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz,
hotararea evacuarii din zona afectata sau partial distrusa; interventia operativa cu forte si
mijloace special constituite, in functie de situatie, pentru limitarea si inlaturarea efectelor
negative; acordarea de ajutoare de urgenta; instituirea regimului starii de urgenta, in conditiile
prevederilor constitutionale; solicitarea sau acordarea de asistenta internationala; acordarea de
despagubiri pentru persoanele juridice si fizice; alte masuri prevazute de lege.
In raport de gravitate si areal se poate trece la mobilizare si la starea de razboi, ca niveluri
de maxima gravitate pentru gestionarea unor crize intre diversi actori statali.
Situatia de urgenta se declanseaza atunci cand prin atacurile asimetrice s-au produs
incendii, explozii, accidente tehnologice sau pe caile de transport, avarii la constructii
hidrotehnice, inundatii sau alte fenomene naturale distructive soldate cu victime si pagube
materiale[2].
1.2 Organizarea Sistemului National de Management al Situatiilor de
Urgenta
Avand in vedere perspectiva in domeniul managementului prevenirii si gestionarii
situatiilor de urgenta a unui sistem institutional partial inchegat, cu o functionare temporara si
care se activeaza abia la momentul producerii Situatiilor de Urgenta, incapabil sa asigure un
raspuns adecvat noilor provocari la adresa sigurantei nationale, in Romania a fost proiectat un
sistem national de management al situatiilor de urgenta in compunerea caruia au fost incluse o
serie de autoritati si organisme, astfel[3]:
-

Comitete pentru situatii de urgenta la nivel national, ministerial, judetean sau local,
dar si in cadrul unor institutii publice centrale pentru situatii de urgenta. In functie de

nivel, comitetele pentru situatii de urgenta sunt infiintate prin Hotarare a Guvernului,
ordin al prefectului sau dispozitie a primarului avizata de prefect si au in componenta
un presedinte, un vicepresedinte,
membrii si consultanti.
-

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta ca organ de specialitate din


subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, cu atributii de coordonare unitara
si permanenta a activitatii de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta.

Prin centrele operationale organizate la nivelul Inspectoratului General, Inspectoratul


pentru Situatii de Urgenta al municipiului Bucuresti si Inspectoratele judetene pentru situatii de
urgenta, este asigurat secretariatul tehnic al comitetelor pentru situatii de urgenta constituite la
nivel national, judetean si al municipiului Bucuresti.
-

Servicii Publice Comunitare Profesioniste pentru Situatii de Urgenta - constituite ca


servicii deconcentrate, care functioneaza ca inspectorate judetene si al municipiului
Bucuresti, avand responsabilitati si competente in domeniul coordonarii, indrumarii si
controlului activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta.

Centre operative pentru situatii de urgenta constituite la nivelul ministerelor, a altor


institutii publice centrale cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta, dar si la
nivelul administratiei locale, cu o activitate permanenta sau temporara, in raport de
functiile de sprijin atribuite institutiilor respective pentru gestionarea situatiilor de
urgenta.

Centrele operative cu activitate permanenta sunt structuri tehnico-operative de


specialitate, care se constituie in cadrul aparatului propriu al unor ministere si institutii publice
centrale cu atributii in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, iar centrele operative cu
activitate temporara sunt structuri tehnico-administrative infiintate in scopul indeplinirii
functiilor specifice pe durata starii de alerta, in cazul situatiilor de urgenta, precum si pe timpul
unor exercitii, aplicatii si antrenamente.
Potrivit reglementarilor in vigoare Comitetul National pentru Situatii de Urgenta este un
organism interministerial, a carui organizare si functionare este reglementata prin hotarare de
guvern, organism ce functioneaza sub conducerea nemijlocita a ministrului administratiei si
internelor si sub coordonarea primului ministru.
1.3. Situatiile de urgenta in Europa Romania Braila
In majoritatea statelor din Europa Vestica si Centrala domeniul este gestionat de catre
ministerele de interne (administratie si interne, justitie si interne), iar la nivelul Uniunii Europene
functioneaza Consiliul pentru Justitie, Afaceri Interne si Protectie Civila. In prezent se deruleaza
Programul comunitar de actiune in domeniul protectiei civile 2000 2004, avand ca obiective de
baza prevenirea riscului accidentelor tehnologice majore, planificarea urgentelor, cooperarea in
cazul poluarilor accidentale marine si transfrontaliere, realizarea sistemului comunitar de
informare in domeniu si elaborarea strategiei de raspuns in cazul riscurilor naturale, antropice
sau de alta natura[4].

La randul sau O.N.U. a creat, ca organism specializat in domeniu, Biroul de Coordonare a


Afacerilor Umanitare (UN OCHA), iar in cadrul NATO functioneaza Comitetul Superior de
Planificare a Urgentelor Civile (SCEPC).
Gama riscurilor este largita de variate dezastre naturale, furtunile, ploile torentiale si
grindina, viscolul, inzapezirile masive ori avalansele, cutremurele de pamant, surparile si
prabusirile de teren provocand, la randul lor victime omenesti si insemnate pagube materiale.
Acestea sunt motivele pentru care autoritatile publice, statele lumii, comunitatea internationala
elaboreaza politici si strategii de securitate, creaza si dezvolta institutii specializate, fac eforturi
pentru prevenirea sau diminuarea riscurilor, pentru protectia populatiei si bunurilor in situatii de
urgenta. Periodic se desfasoara congrese si conferinte mondiale de protectie civila, in scopul
armonizarii legislatiei in domeniu, standardizarii procedurilor de raspuns si facilitarii acordarii
sprijinului international in cazul urgentelor civile. Aceasta pentru ca statele lumii au adoptat
solutii diferite in gestionarea urgentelor: unele dispun de ministere pentru situatii de urgenta
(Federatia Rusa, Ucraina, Canada), altele au incredintat aceasta responsabilitate unor structuri
specializate din cadrul ministerelor apararii (Suedia, Bulgaria, Elvetia) sau ministerelor de
interne (Marea Britanie, Germania, Austria), ori au constituit institutii guvernamentale
specializate (S.U.A. Agentia Federala pentru Managementul Urgentelor). Legislatia romana
atribuie responsabilitatea conducerii si coordonarii actiunilor in situatii de urgenta sefului
guvernului la nivel national si prefectilor in plan teritorial, avand ca organisme specializate
Inspectoratul General, respectiv inspectoratele judetene, pentru Situatii de Urgenta. E o realitate
notorie faptul ca Romania nu este o tara ocolita de riscuri si vulnerabilitati. Devastatorul
cutremur de pamant din martie 1977 (1451 morti, 11275 raniti, 23000 locuinte distruse sau grav
avariate), accidentul tehnologic de la SICOMED Bucuresti, 1979 (27 morti, 175 intoxicati),
accidentul nuclear de la Cernobal (1986), inundatiile din 1970, 1975 sau 2004, prabusirile de
teren de la Ocnele Mari (judetul Valcea) din 2001 si 2004, accidentul aviatic de la Balotesti
1993 (131 morti) ori cel rutier de la Mihailesti judetul Buzau, din 2004 (18 morti, 34 raniti),
poluarile accidentale grave din ultimii ani produse in judetele Maramures, Timis, Hunedoara,
Suceava, Bacau sunt doar cateva dintr-o enumerare succinta[5]. Situat in vecinatatea celei mai
active arii seismice romanesti (Vrancea), strabatut de cursuri de apa mari (Dunarea, Siretul) sau
cu regim torential (Buzaul), in mare masura inundabil datorita celei mai joase altitudini medii din
tara (23 m), aflat la intalnirea unor importante directii operative, cu un teritoriu intesat de munitii
ramase din razboi, aflat in apropierea centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda si avand
numeroase obiective din industria chimica si petroliera potentiale surse de risc, judetul Braila
necesita, la randul sau, o strategie realista si eficienta de protectie pentru cele mai diverse urgente
civile. In acest context, in scopul gestionarii eficiente a situatiilor de urgenta sunt imperios
necesare cunoasterea aprofundata a factorilor de risc, a particularitatilor naturale, economice si
sociale din zona de responsabilitate, precum si identificarea posibilitatilor de prevenire si de
protectie a populatiei si bunurilor vulnerabile.

CAPITOLUL 2
GESTIONAREA SITUATIILOR DE URGENTA PE PLAN
NATIONAL }I I STINGEREA INCENDIILOR G.P.L.

- STUDIU DE CAZ -

3.1. Analiza statistica privind activitatile de prevenire si interventiile [n


situatii de urgenta [n anul 2009
A. ACTIVITATI DE PREVENIRE 01.01 31.12.2009
Au fost emise: 10.492 avize si 3.312 autorizatii.
S-au desfasurat: 62.862 controale de prevenire, 11.734 exercitii de alarmare si evacuare
in situatii de urgenta, 8.887 exercitii si aplicatii cu serviciile voluntare/private pentru situatii de
urgenta si 244.572 actiuni de informare preventiva la operatori economici, institutii si
localitati[15].
Fig. 1. Situatia avizelor si autorizatiilor
de securitate la incendiu / de protectie civila

B. SITUATIA INTERVENTIILOR 01.01 31.12.2009


S-au desfasurat 147.195 interventii in situatii de urgenta (in medie 398 pe zi), din care:
- 105.422 cazuri de urgenta asistate de S.M.U.R.D. (72%);
- 15.760 incendii (11%);
- 9.165 arderi necontrolate (6%);
- 9.600 alte situatii de urgenta (6%);
- 2.560 asistenta persoane (2%);
-4.688 actiuni pentru protectia comunitatilor (3%).
Fig. 2. Situatia interventiilor

In anul 2009, comparativ cu anul precedent, numarul interventiilor a inregistrat o crestere


cu 66%, respectiv de la 88.820 in anul 2008 la 147.295 in 2009, ponderea cea mai mare avand-o
interventiile S.M.U.R.D. al caror numar a crescut cu 102%, urmare a extinderii actiunilor in
municipiul Bucuresti, Braila, Bacau, Buzau, Dambovita, Ialomita, Giurgiu, Ilfov si Olt.
In anul 2009, serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta au participat la 137.883
interventii, din care: 13.968 incendii (10% din totalul interventiilor), 7.461 arderi necontrolate
(5%), 9.459 alte situatii de urgenta (7%), 2.536 actiuni pentru asistenta persoanelor (2%), 4.557
actiuni pentru protectia comunitatilor (3%), precum si 99.882 cazuri de urgenta asistate de
S.M.U.R.D. (68% din totalul interventiilor).
Au avut loc 7.249 alarme false, 4.404 intoarceri de pe traseu si 515 deplasari fara
interventii.
Diferenta timpului mediu de raspuns inregistrat la incendii (15 minute) fata de actiunile
SMURD (8 minute) se datoreaza tehnicii invechite , a caror durata normala de utilizare este
depasita de cel putin doua ori, comparativ cu mijloacele moderne de interventie folosite de
SMURD. Reducerea timpului de interventie la SMURD se datoreaza si infiintarii de noi statii
SMURD.
Un numar de 696 situatii de urgenta au fost solutionate de catre populatie sau salariati
inainte de sosirea serviciilor profesioniste, voluntare sau private.
Fig. 3. Participarea la interventii a serviciilor voluntare/private pentru situatii de urgenta
[n anul 2009

Judetele in care s-au inregistrat cele mai multe interventii la incendii ale serviciilor
voluntare sau private pentru situatii de urgenta au fost: Iasi, Bacau, Neamt, Botosani, Suceava,
Vaslui si Vrancea.
Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008, numarul interventiilor la accidente de
circulatie a scazut cu 74%. In urma accidentelor rutiere au fost asistate 3.061 persoane, din care
166 copii.
C. INCENDII
In anul 2009 pe teritoriul Romaniei au avut loc 15.760 incendii (in medie 43 pe zi), fata
de 15.530 incendii produse in anul 2008.
Serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta au stins singure 1.172 incendii
(7% din totalul incendiilor), iar la 3.981 (25%) au intervenit in cooperare cu serviciile
profesioniste.
Pe timpul interventiilor la incendii au fost salvate 2.218 persoane (1.818 adulti si 400
copii) si protejate bunuri si instalatii in valoare de 4,3 miliarde lei.
Rata incendiilor a fost de 69 la suta de mii de locuitori, respectiv 99 la mia de kilometri
patrati.
Din totalul incendiilor, 38% s-au produs la locuinte, 18% la anexe gospodaresti, 10% la
proprietati individuale aflate in afara perimetrului gospodariei cetatenesti, 9% la mijloace de
transport (din cxare 7% sunt mijloace de transport individuale), 6% in industrie, 9% la activitati
de servicii colective, sociale si personale, 4% in comert si activitate publica, iar 6% in alte
domenii de activitate.

Fata de aceeasi perioada a anului precedent, numarul incendiilor la locuinte a crescut cu


1%, de la 5.897 in 2008 la 5.979 in anul 2009.
Fig. 4. Cauze de incendii

Fata de anul 2008, se constata o crestere a numarului incendiilor generate de actiuni


intentionate (cu18%).
D. ARDERI NECONTROLATE
Urmare a solicitarii permisului de lucru cu foc in vederea efectuarii arderilor de miristi,
serviciile voluntare pentru situatiile de urgenta au realizat 491 de actiuni preventive de
supraveghere a modului de derulare a arderilor, evitandu-se astfel riscul de producere a unor
incendii.
Ca urmare a nesolicitarii, potrivit legii, de catre toti cetatenii a permisului de lucru cu foc
inainte de efectuarea arderilor de miristi/vegetatie uscata, respectiv nerespectarii masurilor
preventive pe timpul derularii arderilor, ori neasigurarii controlului, respectiv nesupravegherii
modului de derulare a acestor arderi de catre serviciile voluntare pentru situatii de urgenta, in
anul 2009 s-au produs 9.165 interventii la arderi necontrolate, repartizate dupa cum urmeaza:
-

704 interventii la arderi de miristi (din care 431 in proprietate individuala aflate in
afara gospodariilor cetatenesti);

3.837 interventii la arderi de vegetatie uscata (din care 747 in proprietate individuala
aflate in afara gospodariilor cetatenesti, iar 3.090 aflate pe terenuri apartinand
consiliilor locale);

2.156 interventii la arderi necontrolate pe terenuri virane apartinand consiliilor locale;

746 interventii la arderi necontrolate la gropi de gunoi;

390 interventii la arderi necontrolate la islazuri si pasuni comunale;

219 interventii la arderi necontrolate in curti si gradini;

1.113 interventii la arderi necontrolate diverse (ghene de gunoi, containere, conducte


tehnologice, cimitire, etc.)

Din totalul interventiilor la arderi necontrolate (9.165), serviciile voluntare si private


pentru serviciile de urgenta au participat la 3.371 (37%) interventii la arderi necontrolate.
Cele mai multe interventii la arderi necontrolate s-au produs in judetele Timis, Bihor,
Arad, Cluj.
3.2. Proprietati fizico cimice ale G.P.L.
Arderea G.P.L.
C3H6 + 5O2 => 3CO2 + 4H2O + Q
2C4H10 + 13O2 => 8CO2 + 10H2O + Q
Volumul de aer necesar pentru ardere este de 24 de ori mai mare la butan si respectiv de
30 de ori la propan comparativ cu volumul unitar al acestora, iar in urma arderii se produce de la
3 la 4 ori mai mult bioxid de carbon decat volumul unitar. La arderi incomplete poate rezulta si
oxid de carbon care este toxic.
Tabelul nr. 1
DENUMIREA
GAZELOR

TEMP. DE
ARDERE

TEMP. DE ARDERE

Calculata

Masurata

VITEZA DE ARDERE

Dimens. tub

Vit. max.
(cm/sec)

PROPAN

450 oC

2000 oC

1930 oC

1,27 cm

44,00 cm/sec

2,54
82,2

360 oC

BUTAN

2000 oC

1900 oC

2,54

82,2

30,48

210

METAN

595 oC

1960 oC

1925 oC

ACETILENA

335 oC

3225 oC

2,54

286

8,88

342

PROPILENA

455 oC

Viteza de ardere, de propagare a flacarii este in functie de: conductibilitatea termica,


difuzia, curentul de scurgere creat prin extinderea gazelor, temperatura initiala, cantitatea de
oxigen, gradul de amestecare, efecte catalitice (vapori de apa, fum, praf, etc.).
Energia minima de aprindere[16]
Reprezinta valoarea minima a energiei termice, suficienta pentru aprinderea unui amestec
inflamabil de gaze cu aerul. Ea ne da o apreciere asupra pericolului de explozie. Energia minima
de aprindere a G.P.L. scade odata cu cresterea temperaturii de lucru a acestuia.
Avand in vedere viteza mare de ardere, inflamabilitatea mare cat si valoarea relativ mica a
energiei minime de aprindere a G.P.L., rezulta ca acestea prezinta un risc semnificativ de
explozie. Limitele de explozie sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2
DENUMIREA
GAZELOR

DENSITATE

PUNCT

TEMP.
DE INFL.

CALDURA DE
VAPORIZARE

LIMITE DE
EXPLOZIE

DE FIERBERE
Abs.

Relat.

Kcal./mol

Cal./g

Lim. Inf.

Lim. sup.

PROPAN

0,50

1,56

- 42oC

-105oC

4,69

106,9

2,10

9,5

BUTAN

0,58

2,05

+ 1oC

-60oC

3,6

96,4

1,50

8,4-9,1

METAN

0,42

0,55

161oC

15,

ACETILENA

0,4

0,906

-18oC

1,5

PROPILENA

0,51

1,49

- 48oC

6,8

124,00

2,00

4,

BUTADIENA

0,62

1,57

- 5oC

-85oC

5,02

92,4

1,10

12,

- 6oC

5,4

96,5

BUTILENA

Puterea calorifica
Valoarea puterilor calorifice ale G.P.L. sunt destul de ridicate. De exemplu la propan este
de 22.210 Kcal./Nmc iar a propilenei de 10.970 Kcal./Nmc; G.P.L. ard cu intensitate si radiatie
termica intensa, de regula fara fum.
Coeficientul de expansiune cubica a lichidului (G.P.L.)[17]
G.P.L. in faza lichida are o expansiune considerabila la cresterea temperaturii sale. De
exemplu coeficientul expansiunii cubice la 1500C este de cca. 0,0016 la o crestere de 100C pentru
propan si 0,0011 la butan, aceasta valoare fiind de patru ori mai mare decat cele pentru ulei
combustibil, de 10 ori mai mare decat pentru apa si de 100 de ori mai mare decat pentru otel.
Aceasta rata mare de expansiune trebuie avuta in vedere atunci cand se admite cantitatea maxima
de G.P.L. intr-un vas (recipient) respectiv raportul de umplere in functie de conditiile
ambientale maxime. In conditiile de temperatura si presiune standard, volumul liber al G.P.L.
este de 233 ori mai mare decat cel al lichidului, adica dintr-un litru de G.P.L. lichid rezulta 233
litri gaz vapor care la o concentratie de 5% produce cca. 4000 litri (4 mc), amestec deosebit de
inflamabil si posibil exploziv.
Densitatea absoluta a G.P.L. este = 2,63 Kg/Nmc;

Densitatea relativa a G.P.L. = 2,03 in raport cu aerul;


Densitatea in stare lichida a G.P.L. = 0,569 Kg/l
Gazele lichefiate sunt mai usoare in stare lichida, decat apa, densitatea fiind in functie de
temperatura. Densitatea gazelor in raport cu aerul este mai mare, acumulandu-se in zonele joase.
Desi un amestec a G.P.L. la o anumita temperatura este mai greu ca aerul, totusi la
ridicarea temperaturii, ele pot ajunge densitati reduse , astfel ca acestea pot sa se ridice.
Puncte de fierbere si caldura de vaporizare [18]- Vaporizarea unui gaz lichefiat se face cu
preluarea de caldura, fenomenul putand evolua in mod lent la suprafata lichidului, dar si rapid cu
fierbere in toata masa lichidului. Fierberea mai rapida are loc daca G.P.L. lichid este barbotat in
orice fel (mecanic, ori jeturi de apa). Caldura de vaporizare (latenta) reprezinta cantitatea de
caldura primita de un lichid pentru a se vaporiza la temperatura si presiunea constanta.
Toxicitatea[19]- In principiu G.P.L. nu au miros si in anumite limite nu sunt toxice. Totusi
in concentratii mari au efecte narcotice , excita mucoasele si sunt daunatoare pentru inima, ficat
si rinichi.G.P.L. in stare lichida, in contact cu pielea provoaca degeraturi din cauza vaporizarii
puternice.
Avantajele folosirii G.P.L. reies din cele prezentate pana acum ca fiind: putere calorifica
ridicata, ardere relativ curata, usurinta in lichefiere, folosirea presiunii proprii pentru consum,
sunt umbrite de pericolelel de incendiu si explozie, in comparatie cu a altor combustibili.
Un pericol simplu dar foarte important apare imediat ce se diminueaza presiunea
deoarece prin evaporare, G.P.L. se raceste, ducand in final la inghetarea temporara a
mecanismelor de inchidere si a aparatelor de control, ori a unor fisuri, mai ales in atmosfera
umeda. Aceasta situatie poate produce deruta pentru orice operator, deoarece nu exista control si
garantie ca sistemul de inchidere este eficace, gazele eliberandu-se din nou in atmosfera dupa
topirea dopului de gheata format.
In cazul unei avarii, sparturi (rupturi de conducta etc.), cantitatea de G.P.L. scurs este
mult mai mare decat al altui combustibil lichid sau gazos, creandu-se usor pericolul de
explozie[20].
Pericolele legate de eliberarea in atmosfera a unui lichid inflamabil ce fierbe (cum e cazul
G.P.L.) se manifesta disproportionat in cazul cand sunt implicat mari cantitati, putand duce la 2
fenomene: explozia norilor de vapori difuzati si explozia vaporilor care se degaja de la lichidul
care fierbe.
Norii de vapori de gaze inflamabile vor avea 3 manifestari[21]:
1. G.P.L. se difuzeaza fara sa aiba loc vreun incident;

2. G.P.L. se pot aprinde si arde ca o deflagratie (mingi de foc) care duc la izbucnirea
unor incendii secundare la distanta;
3. Se pot aprinde si exploda cu consecintele de rigoare.
Explozia de vapori care se degaja de la un lichid care fierbe este un fenomen diferit de
explozia produsa de G.P.L., dar reprezinta tot o consecinta a mentinerii unui lichid inflamabil
presurizat peste punctul sau de fierbere.
In aceasta situatie consecinta imediata este ruperea recipientului. Practic, ruperea peretilor
recipientului poate avea loc in doua moduri. Astfel rezervorul poate fi umplut prea mult fara a
mai permite existenta unui spatiu de vapori corespunzator pentru expansiunea continutului la
cresterea temperaturii ceea ce duce la cresterea presiunii hidrostatice a lichidului in expansiune
termica (care am vazut ca este de 100 de ori mai mare decat la otel si de 10 ori mai mare decat la
apa). In momentul depasirii rezistentei specifice a materialului reci-pientului se produce fisurarea
in zonele cele mai defavorizate.
A doua modalitate de rupere a
peretilor buteliei este rezistenta
mecanica a peretilor acesteia care poate
fi redusa (urmare a deteriorarii
mecanice, a temperaturilor ridicate,
etc.). de obicei ruperea are loc in zona
de sudura ceea ce determina aducerea
instantanee a lichidului G.P.L. peste
punctul sau de fierbere, astfel parti din
material pot fi proiectate la distante
apreciabile chiar si atunci cand G.P.L. nu se aprinde. Buteliile G.P.L. de aragaz sunt incarcate la
presiunea de 7,5 bar, rezistand la presiuni de 15 bari la care sunt incercate la stand. Presiunea de
distrugere este de 25 atm., dar ea variaza in functie de varsta materialului, calitatea materialului,
modul de utilizare (temperatura, actiuni mecanice, etc.) si de numarul de incercari[22]. Buteliile
portabile prezinta urmatoarele pericole: explozia amestecului de aer cu scapari accidentale de
gaze, urmata sau nu de incendiu, pericolul exploziei recipientului ca urmare a socului mecanic,
posibilitatea asfixierii a persoanelor si posibilitatea aprinderii la si de la distanta (furt de flacara)
datorita scurgerii gazelor spre surse de aprindere. De asemenea, exista posibilitatea destul de
frecventa de uzare si sau defectare a elementelor de inchidere care in mod inevitabil duc la
scurgerea nedorita si necontrolata in atmosfera a vaporilor inflamabili.
Cauze si imprejurari care pot favoriza explozii sau incendii la utilizarea G.P.L.[23]:
-

Neglijenta, necunoasterea si nerespectarea regulilor de utilizare a G.P.L.;

Folosirea unor butelii nestandardizate, ori de alte dimensiuni fata de cele pentru care
sunt proiectate si realizate instalatiile de imbuteliere. Im cazul buteliilor de alte
dimensiuni nu se cunoaste si nu se poate controla de catre operatorul de la statia de

imbuteliere raportul de umplere, ceea ce duce la fortarea peretilor recipientului odata


cu cresterea temperaturii;
-

Improvizatii la racordurile dintre recipienti - butelie si consumator; furtun si conducte


neadecvate;

Expunerea recipientului in apropierea surselor de caldura ori la soare;

Probe de etanseitate cu flacara;

Manevrarea imprudenta a buteliilor: rasturnare, lovire, folosire in pozitie inclinata sau


rasturnata;

Nesupravegherea pe timpul consumului;

Efectuarea unor operatiuni periculoase: golire, transvazare, etc.;

Montarea ori depozitarea in locuri necorespunzatoare (peste cabluri electrice sub


tensiune);

Lipsa sau defectarea dispozitivelor de masura si control in cazul recipientelor peste 6


kg.

3.3. Reguli si masuri de protectie si siguranta cu privire la G.P.L.


Reguli si masuri de depozitare
Presiunea intr-un recipient G.P.L. variaza in functie de presiunea si suprafata lichidului,
determinate de con-ditiile de
mediu.
Din motive de siguranta
temperatura de referinta pentru
presiunea
dezvoltata
este
stabilita de 55oC cee ce duce la
o presiune de constructie de
22,13 bar pentru propan si de
7,52 bari pentru butan. Din faza
de proiect se au in vedere
temperaturile
minime
de
functionare. De exemplu la
propan la 40oC presiunea
vaporilor este 0 bar[24].
Vasele de pastrare a G.P.L. trebuie sa permita eliberarea presiunii daca aceasta depaseste
10% fata de cea normala.

Recipientii mari vor avea supape de siguranta, iar la buteliile transportabile va trebui
asigurat si respectat un raport de umplere corespunzator lasand un volum suficient deaspura
nivelului lichidului. Conditia stabilita este ca lichidul sa nu depaseasca 97% din volumul vasului
la temperatura de referinta pentru umplere (care dupa unele reglementari este cuprinsa intre
42,5oC si 50oC la vase sub 5mc si 36oC la vase mai mari).
Solutia asigurarii unui spatiu de siguranta pentru vaporizare permite suportarea de catre
recipienti a cresterii presiunii datorita modificarii temperaturii in limitele admise.
Materiale din care se realizeaza recipientii pentru G.P.L. trebuie sa indeplineasca simultan
urmatoarele conditii[25]:

sa nu prezinte porozitati din fabricatie;

materialul sa aiba rezistenta necesara solicitarilor la care va fi supus;

sa prezinte rezistenta la coroziune atat din exterior cat si din interior;

materialul, in cazul ruperii, indiferent din ce motiv, sa nu produca schije sau


desprinderea de bucati mari de material.

Reguli si masuri de protectie la [ncarcarea, transportul si utilizarea


G.P.L.
Incarcarea recipientelor se face dupa un manual special, personalul de serviciu avand in
vedere si urmatoarele aspecte:
-

sa se asigura ca in zona de stationare a autocisternei si in zona in care sunt amplasate


recipientele, transvazarea G.P.L. sa se efectueze in conditii de siguranta si in mod
deosebit, ca in vecinatatea acestora nu exista surse ocazionale de aprindere;

sa verifice starea tehnica a recipientului si a echipamentelor montate pe el, controland


daca sunt pierderi de gaz care ar putea constitui surse de incendiu;

sa verifice legarea electrica la pamant a autocisternei si a recipientelor fixe de G.P.L.;

sa se asigure ca in caz de incendiu poate actiona sistemul de comanda de inchidere de


la distanta a armaturilor autocisternei, prin plasarea legaturii respective langa
recipient si la indemana;

sa verifice existenta echipamentelor si dispozitivelor de stingere a incendiilor


(stingatoare cu pulberi) prevazute pentru depozite si statii de distributii a G.P.L.

In scopul limitarii cauzelor posibile de incendiu, se interzice incarcarea a doua sau mai
multe recipiente cu G.P.L., in acelasi timp, dintr-o cisterna. In acest scop se va izola fiecare
recipient inainte de inceperea incarcarii, prin inchiderea vanelor corespunzatoare.
Pentru transferul G.P.L. in faza lichida se vor utiliza numai elemente flexibile (tuburi)
fabricate din materiale compatibile cu G.P.L., omologate si verificate periodic. La inceputul
procesului de umplere cu G.P.L. in faza lichida se va verifica etanseitatea elementelor de legatura
intre recipient, furtunul flexibil si racordul la cisterna, printr-o metoda omologata.
Procesul de umplere a recipientelor cu G.P.L. in faza lichida se va efectua in aer liber si
fara scapari de G.P.L. de la elementele de racord in atmosfera. In timpul operatiei de descarcare a
cisternei si incarcare a recipientelor cu G.P.L., in zona adiacenta elementelor flexibile, pe o
distanta de 5 m, stanga dreapta, nu va avea acces decat personalul de serviciu autorizat.
In timpul operatiilor de incarcare a recipientelor cu G.P.L. , orice sursa de aprindere
situata in vecinatate trebuie sa se afle in afara zonei de pericol de incendiu si explozie stabilita
prin reglementarile legale in vigoare si precizata in documentatia de proiectare.
La terminarea incarcarii recipientului cu G.P.L., personalul de serviciu trebuie[26]:
-

sa verifice inchiderea racordului pentru umplere de pe recipient si etanseitatea lui


dupa indepartarea racordului flexibil;

sa asigure aplicarea sigiliului pe dopul de protectie de pe racordul de umplere si sa


incuie capacul care protejeaza armaturile montate pe recipient.

Arzatoarele si aparatele de utilizare a G.P.L. functionand cu flacara libera, trebuie


supravegheate pentru a se putea sesiza orice anomalie in functionare si a se interveni
in mod operativ pentru evitarea izbucnirii unui incendiu.

La instalarea aparatelor de utilizare a G.P.L. cu flacara libera in cladiri de locuit, se va


face instruirea persoanelor care le utilizeaza de catre unitatea autorizata care le-a
montat.

In cazul avariilor care determina oprirea din functiune sau functionarea in conditii de
nesiguranta a instalatiilor, precum si in cazul unor accidente provocate de acestea, abonatii
(consumatorii) de G.P.L., anunta unitatea furnizoare de G.P.L., care va anunta, dupa caz, in cel
mult 24 de ore ISCIR unitatea teritoriala in vederea efectuarii cercetarilor tehnice.
La utilizarea G.P.L. din butelii portabile se vor avea in vedere urmatoarele reguli[27]:

Probele de etanseitate se vor face numai cu spuma de sapun si nu cu flacara;

Racordurile si furtunurile vor fi verificate periodic, asigurate cu coliere


corespunzatoare, inlaturandu-se furtunurile care prezinta fisuri sau porozitati ca
urmare a procesului de imbatranire a materialului;

Buteliile se vor amplasa la distanta de minim 1 m fata de sursa de caldura si ferita


de radiatiile solare (evitarea balcoanelor insorite);

La aprinderea gazului se respecta principiul gaz pe flacara;

Incaperile in care se gasesc butelii vor fi aerisite regulat iar in cazul sesizarii
scaparilor de gaze se vor deschide geamurile si usile pentru ventilarea rapida si
eficienta a spatiului. Se interzice categoric efectuarea de manevre la instalatia
electrica (aprinderea sau stingerea unui corp de iluminat, cuplarea sau decuplarea
unui consumator electric). Cel mai sigur ar fi in astfel de situatii decuplarea
curentului electric de la un tablou din exteriorul incaperilor sau a zonei in care se
afla scurgeri de gaze;

Se va evita folosirea buteliilor improvizate ori nestandardizate deoarece nu


prezinta garantie si siguranta la umplere si utilizare;

Buteliile vor fi folosite numai cu reductoare de presiune si nu vor fi solicitate


peste capacitatea tehnica de debitare specifica ventilelor si debitoarelor de
presiune;

Sunt interzise si foarte periculoase efectuarea operatiilor de transvazare ori


ridicare a presiunii interioare a buteliilor prin diverse metode;

In tot timpul funtionarii unui consumator cu G.P.L. este necesara supravegherea,


iar la nevoie, oprirea acestuia inclusiv de la ventilul buteliei.

Mijloacele de transport a G.P.L. se marcheaza cu etichete de pericol specifice:

si cu panouri de semnalizare a pericolului astfel:

23
1954

3.4. Consideratii privind pericolul prezentat de butelii G.P.L. pe timpul interventiei


Din analiza evenimentelor care au necesitat interventia pompierilor se desprinde
concluzia ca buteliile de aragaz prezinta pentru personalul participant la interventie doua riscuri
majore: explozia mecanica urmata de incendierea continutului, respectiv explozia amestecurilor
explozive de G.P.L. scurse accidental sau dintr-o manipulare necorespunzatoare.
In toate cazurile explozie mecanica ori explozia amestecului exploziv pot rezulta
accidentari grave pentru persoanele din apropiere constand in arsuri de diferite gravitati,
traumatisme provocate de partile aruncate de suflul exploziei, de elementele de constructie,
mobilier, cat si din caderi in gol sau izbiri de diferite elemente rigide. Toate aceste accidente se
pot produce fara o prealabila avizare a oamenilor, cu atat mai neprevazut cu cat de multe ori in
lipsa proprietarului nu se pot cunoaste cantitatea, tipul si locul de amplasare a recipientilor.
Pericolul de explozie datorat buteliilor G.P.L. nu este eliminat intotdeauna odata cu
evacuarea lor, deoarece din cauza caldurii, garniturile de la elementele de inchidere pot fi
deteriorate iar gazele se scurg in mod necontrolat in ambientul respectiv.
Din experientele practice realizate, rezulta ca in primele 10 minute de la incendiere,
buteliile standard incarcate normal nu prezinta riscul de distrugere desi presiunea interna va
creste exponential in raport de temperatura. Situatia se schimba in cazul cand butelia este
racordata la un consumator deoarece racordurile flexibile, furtunul de legatura dar si robinetii nu
prezinta garantie la presiunea mai mare de 1,5 atm., iar furtunul fiind combustibil se va sparge
mai repede.
Dupa 10 minute se produc urmatoarele efecte:

cresterea presiunii pana la valoarea care poate invinge rezistenta mecanica a mantalei
buteliei;

modificarea proprietatilor mecanice a materialului din care este confectionat


recipientul. Astfel, de la 350oC pana la 500oC rezistenta metalului la intindere scade
exponential pana la pragul de rezistenta care permite explozia.

De retinut ca in toate cazurile de mai sus, are loc si aprinderea vaporilor rezultati care vor
intretine arderea. Intr-o perioada scurta va avea loc o ardere cu intensitate si caldura degajata
deosebita.
Din cele de mai sus putem retine ca in raport de observare, anuntare si intensitatea
incendiului trebuie sa gasim modul de procedura pentru prevenirea accidentelor si stingerea
incendiilor de la caz la caz, cum ar fi[28]:

limitarea prezentei unui numar mare de persoane in zona de interventie (atat pompieri
cat si curiosi sau vecini);

racirea de urgenta in locurile unde se afla buteliile, evacuarea lor in raport de


imprejurimi si continuarea racirilor;

obtinerea de la proprietari ori de la vecini a informatiilor despre locul de pastrare a


recipientilor ori posibilitatea altor pericole;

in cazul arderilor gazelor scapate prin diferite neetanseitati a recipientului se va


actiona pentru racirea acestora, inchiderea ventilului iar dupa racire evacuarea in zone
sigure;

limitarea circulatiei vehiculelor si a persoanelor in zonele posibile de deplasare a


norului de vapori inflamabili;

ventilarea suficienta a zonei, a incaperilor, pentru evitarea formarii amestecurilor


explozive.

3.5. Stingerea incendiilor la rezervoare de gaze lichefiate si la recipienti sub


presiune
Concentrarea unor cantitati importante de gaze lichefiate in depozite de rezervoare este
legata de posibilitatea izbucnirii unor incendii si explozii, in cazul in care prescriptiile de
securitate nu sunt indeplinite.
Din analiza incendiilor, reiese ca gazele lichefiate patrund in atmosfera prin neetanseitate
sau in urma unor avarii la rezervoare, instalatii si butelii. Daca produsul se aprinde imediat la
iesirea lui in atmosfera, de exemplu din cauza descarcarilor electrostatice sau a temperaturii
inalte a metalului din structura recipientului, are loc o ardere cu flacara, mai mica sau mai mare,
in functie de presiune si marimea sectiunii transversale a orificiului de iesire.

In cazul unor degajari


bruste, cantitatea si compozitia
produselor degajate, uneori nu
se cunosc, ele formeaza un nor,
iar in situatii exceptionale sunt
chiar imperceptibile optic, la
aceasta
situatie
putand
contribui
si
starea
meteorologica. Cunoasterea la
timp a unei degajari este
decisiva pentru combaterea cu
succes a unui incendiu.
La incendiile de rezervoare cu gaze petroliere lichefiate este posibil ca rezervorul cuprins
de incendiu sa explodeze in momentul in care se ajunge la supraincalzire, datorita maririi
volumului gazelor din interior in urma actiunii caldurii. Pentru a impiedica acest fenomen,
racirea cu apa trebuie sa fie foarte intensa, chiar de la inceputul stingerii. In special este
important sa se raceasca acea parte a invelisului rezervorului, care corespunde spatiului de
vapori.
In masura in care incendiul ameninta obiectivele invecinate urmeaza ca acestea sa fie
protejate cu jeturi de apa pulverizata, respectiv prin crearea perdelelor de apa. De obicei, nu se va
actiona la stingerea incendiului la locul scaparii gazelor petroliere lichefiate, pana nu se va opri
scurgerea acestora.
Daca incendiul ar putea fi stins inainte de inchiderea scurgerii gazelor lichefiate, acestea
s-ar putea imprastia si reaprinde, provocand un incendiu sau o explozie secundara.
In afara instalatiilor fixe de racire cu apa, protectia rezervoarelor cu gaze lichefiate se
poate asigura cu instalatii cu pulberi stingatoare sau cu ceata de apa. Sistemul de protectie contra
incendiilor se bazeaza pe ipoteza ca cel mai probabil incendiul va produce spargerea
rezervorului.
Pe plan mondial se practica 4 feluri de instalatii care compun sistemul de stingere:
1) Instalatie exterioara cu duze pentru pulberi stingatoare, care poate fi automata sau
actionata electromanual de la tabloul de comanda si la nevoie chiar manual. Ca agent
de vehiculare se foloseste azotul.
2) Instalatie interioara cu duze pentru pulberi stingatoare. Duzele sunt montate in
peretele rezervorului si refuleaza pulberea stingatoare deasupra nivelului lichidului.
Instalatia poate fi actionata manual de la camera de comanda.
3) Instalatie interioara cu duze pentru pulbere stingatoare care trebuie sa cuprinda 3 4
tevi pe care se monteaza duza pentru pulbere stingatoare, ea avand ca scop stingerea

flacarilor ce nu au fost lichidate complet de catre instalatiile de stingere cu pulberi


stingatoare.
4) Instalatie pentru ceata de apa care consta intr-un dispozitiv pentru producerea cetii de
apa sub forma de perdea, care declanseaza prin intermediul unor detectoare
termovelocimetrice.
In lipsa instalatiilor mentionate anterior si in situatii speciale se pot folosi cu multa
eficienta mijloacele mobile. Cel mai bun agent de stingere a incendiilor de gaze lichefiate il
constituie pulberile stingatoare.
Se poate utiliza si bioxidul de carbon. Gazul lichefiat se poate scurge in faza de vapori,
faza lichida sau combinatia din lichid de vapori.
Daca gazul scurs nu s-a aprins, trebuie inchise toate ventilele. Prin folosirea jeturilor de
apa, gazul lichefiat poate fi imprastiat. Jetul de apa se indreapta cu atentie catre gazul scurs,
dirijandul catre un loc sigur.
In cazul aprinderii gazului, faza sub care se scurge se determina dupa flacara. Gazul in
faza de vapori arde cu flacara galben deschis si este insotit de un zgomot suierator. In faza lichida
gazul arde cu o flacara portocalie intensa cu degajare de negru de fum.
Daca are loc arderea fazei combinate vapori lichid, aceasta se produce cu o intensitate
variabila a inaltimii flacarii. La arderea unui gaz lichefiat imprastiat, inaltimea flacarii este de
2,0-2,5 ori mai mare decat latimea medie a suprafetei de ardere.
Inainte de a se incepe stingerea incendiilor este necesar sa se aprecieze dimensiunile
zonei de gaze, sa se stabileasca directia cea mai probabila a norului de gaz, dupa care se va trece
la localizarea focarului si crearea conditiilor de ardere fara pericol.
Incendiul de gaze lichefiate poate fi considerat localizat daca se limiteaza suprafata de
revarsare si s-a oprit scurgerea produsului in sectorul avariat, precum si daca s-a inlaturat
pericolul dezvoltarii incendiului si s-a asigurat controlul asupra arderii in zona respectiva.
Pentru localizare se pot folosi jeturi de apa pulverizata care trebuie sa acopere intreaga
suprafata a incendiului. Eficienta jeturilor de apa pulverizata este influentata in mare masura de
vant. De aceea se va actiona in directia in care bate vantul.
Protectia impotriva radiatiilor calorice, a elementelor de constructie, instalatiilor si
utilajelor se poate realiza cu jeturi de apa pulverizate sau compacte, precum si cu spuma
mecanica cu coeficient mediu sau redus de infoiere. In acest caz intenitatea de refulare trebuie sa
fie: cu jeturi compacte 0,50 l/m2/s; cu jeturi pulverizate 0,20 0,30 l/m2/s; cu spuma cu
coeficient mediu si redus de infoiere 0,20 l/m2/s.
Actiunea de stingere a incendiilor poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
urmatoarele doua conditii principale: luarea masurilor de siguranta, care sa excluda formarea

unor concentratii explozive de vapori cu aer; inlaturarea operativa a unei situatii critice in care
continuarea arderii poate sa duca la dezvoltarea incendiului sau la o catastrofa.
In actiunea de stingere a incendiilor se pot intalni doua situatii distincte: arderea gazului
iesit din rezervor sub forma de torta; arderea gazului revarsat pe suprafata solului.
a) In primul caz se va actiona cu pulberi stingatoare, jeturile fiind indreptate la baza
flacarii, nefiind necesar ca norul de pulbere sa cuprinda intregul jet de gaz care se scurge. Totusi
pentru ca stingerea sa fie asigurata trebuie ca sectiunea jetului de pulbere sa depaseasca sectiunea
partii medii a jetului de gaze. Pentru aceasta se impune sa se realizeze un anumit debit de bataie
eficace a jetului de pulbere, in functie de mijlocul folosit pentru refulare. Astfel, pentru o teava
manuala debitul necesar trebuie realizat pana la 4 5 m, iar o teava manevrata mecanic (tun),
pana la 14 16 m.
Pentru intreruperea produslui de ardere a jetului de gaze inclinate este necesar sa se
actioneze din partea opusa directiei de scurgere a gazului, la amplasarea autospecialei, tinandu-se
seama de directia si viteza vantului.
In cazul folosirii simultan a doua tevi manuale sau tunuri, unghiul optim dintre jeturile de
pulbere trebuie sa fie de 50 60o.
In cazul in care nu se poate opri gazul se vor lua masuri de racire permanenta si intensa a
rezervorului si conductelor pentru ca acestea sa nu cedeze din cauza supraincalzirii.
Cand nu exista suficienta apa de racire, in rezervor incepe sa creasca presiunea. Acest
lucru este indicat de intensitatea mai mare a flacarilor si de zgomotul puternic produs de supapa
de siguranta. La aceste semnale, persoanele trebuie sa se retraga la o distanta sigura.
Pentru reducerea presiunii gazelor din rezervoare se iau masuri de evacuare a lor in
conducte care duc la faclie.
Actiunea caldurii la suprafata rezervorului nu va fi aceeasi in toate partile, mai cu seama
la rezervoarele sferice mari sau la cele cilindrice lungi. Acest fapt, ca si racirea cu ajutorul
instalatiilor fixe sunt elemente de care trebuie sa se tina seama la stabilirea cantitatilor de caldura
care urmeaza sa fie evacuate.
Pentru rezervoarele fara instalatii fixe se va lua drept volum de purjare intreaga cantitate
de lichid evaporata de un transfer de caldura de 55.000 kcal/mp h, pentru intreaga suprafata a
rezervorului. La rezervoarele cu dispozitiv de stropire se va lua o suprafata redusa im functie de
marimea rezervorului. Chiar si la supradimensionarea supapelor de siguranta s-a ajuns la
spargerea rezervoarelor dupa catva timp de la intreruperea stropirii cu apa, deci rezervorul se
sparge daca una din partile lui este supraincalzita sau daca rezistenta mecanica este redusa din
diferite considerente. Asemenea situatii apar numai atunci cand apa nu este suficienta pentru
racirea suprafetelor metalice direct expuse flacarii sau unei radiatii termice puternice.

b) La stingerea incendiului de gaz lichefiat revarsat pe suprafata solului actiunea de


refulare a pulberii trebuie inceputa de la cel putin 4 5 m in cazul folosirii tevilor manuale si de
la 14 15 m pentru tevile actionate mecanic.
Timpul de stingere a gazului lichefiat revarsat pe suprafata maxima in conditiile
mentionate mai inainte nu trebuie sa depaseasca 3 7 s la folosirea tevilor manuale si de 10 15
s, in cazul intrebuintarii tevilor manevrate mecanic.
Pentru stingerea incendiilor la recipientele si buteliile cu gaze lichefiate sub presiune,
actiunile intreprinse se vor desfasura cu multa pricepere si prudenta, tinand seama de
posibilitatea producerii de explozii de mare intensitate si in serie, urmate de rupere in bucati a
recipientelor si buteliilor, aruncarea lor la mari distante, distrugerea elementelor de constructii,
vicierea atmosferei cu gaze si vapori toxici, formarea unor concentratii explozive care pun in
pericol viata oamenilor.
Trebuiesc stabilite durata actiunii radiatiei de caldura asupra buteliilor (recipientelor) din
zona incendiului, masurile de salvare a persoanelor accidentate din cauza exploziilor, precum si
posibilitatile de declansare a unor noi explozii si de infectare a mediului inconjurator.
Recipientele goale sau umplute pe jumatate cu produse explodeaza mai repede si cu o
forta mare, uneori fiind proiectate in exterior prin goluri si pereti ca niste rachete in afara cladirii,
constituind un real pericol pentru oameni.
De la inceput este necesar sa se actioneze la racirea intensa a recipientelor incendiate, cu
apa refulata din tunuri sau prin tevi cu ajutaje mari, pentru prevenirea exploziei si reducerea
dimensiunilor tortelor de gaze. Concomitent se actioneaza la racirea cu jeturi de apa a
recipientelor si conductelor tehnologice cu radiatie de caldura.
La stingerea incendiilor sub forma de torta se folosesc jeturi puternice de apa, iar pentru
intreruperea arderii gazelor lichefiate scurse pe sol se actioneaza cu jeturi de apa pulverizata sub
presiune, pulberi sau cu gaze inerte.
La depozitele de butelii amplasate in spatii inchise se va actiona cu jeturi puternice
concomitente de apa precum si prin umplerea volumelor incaperilor supuse radiatiei de caldura
cu spuma usoara pentru evitarea exploziilor.
Intr-un asemenea caz se va trece imediat la organizarea evacuarii buteliilor (recipientelor)
din zona imediata dupa racirea lor completa si cand nu prezinta pericol de explozie.
3.6. Masuri de prvenire si stingere a incendiilor la G.P.L.
Distribuirea de gaze in orase se face prin conducte de joasa presiune. In caz de incendiu,
gazele se pot inchide de la conducta principala, de la strada sau la robinetul respectivului imobil.
La aparitia unor scapari de gaze din sol sau din sapaturi este necesar : sa se anunte
agentul de distributie despre scaparile observate; sa se evacueze cladirile din imprejurimi ; sa se

stinga toate focurile deschise din imprejurimi si sa se interzica fumatul; sa se controleze toate
incaperile din cladirile invecinate si sa se stabileasca daca exista semne de prezenta a gazelor;
circulatia sa fie indreptata in alta directie; sa se inchida gazele de catre lucratorii de la gospodaria
gazelor.
In cazul in care incendiul de gaze izbucneste intr-un spatiu liber se va proceda astfel: se
vor uda cu apa obiectele combustibile din jur daca exista pericolul aprinderii lor ; se inchide
aductiunea de gaze si se actioneaza cu pistoale cu pulberi stingatoare; se vor inchide ventilele de
la conducta de gaze.
La scaparile de gaze in cladire si la izbucnirea incendiilor se va actiona astfel: se anunta
imediat gospodaria de gaze; se aerisesc cladirile prin deschiderea ferestrelor si usilor; se
evacueaza locatarii. Indiferent de cantitatea de gaze scursa se interzice folosirea intrerupatoarelor
electrice si se vor inchide gazele de la contoarul de gaze din cladire.
Daca se depisteaza gaze in puturi, canale si alte locuri, se intreprind actiunile urmatoare:
se anunta gospodaria de gaze pentru a se stabili natura gazului si a surselor din care provin; se
umezesc cu apa obiectele care ard si cele combustibile care se afla in apropiere; se ingradeste
zona periclitata; se interzice orice acces in put sau canale si se analizeaza atmosfera din ele cu
detectoare de gaze si se stabileste cantitatea de oxigen.
Actiunea de interventie in interiorul puturilor si canalelor se va face numai cu respectarea
masurilor de securitate, folosindu-se aparate izolante, centuri de siguranta si corzi, echipa fiind
formata din cel putin doua persoane.
Organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se
realizeaza in concordanta cu cerintele de siguranta la foc prevazute in normele generale de PSI si
reglementarile tehnice.
Perimetrul statiior de limentare cu carburant GPL se delimiteaza de restul zonei de
amplasare prin marcaje si amenajari. Accesul, circulatiile interioare, iesirile din statie precum si
circulatiile de racord din drumurile publice trebuie bine intretinute, curatate si eliberate de orice
obstacole care ar putea impiedica accesul fortelor de interventie pentru stingerea incendiilor.
Accesul si circulatiile interioare se marcheaza pe carosabil sau se delimiteaza prin borduri
sau spatii verzi. In perimetrul statiei si in zona de acces se planteaza indicatoare de restrictie si
avertizare privind:

viteza maxima admisa care nu trebuie sa depaseasca 10 km/h;

interzicerea fumatului si utilizarii surselor de foc deschis;

locurile in care autovehiculele pot stationa;

sensul fluxurilor de circulatie.

Incinta statiei trebuie iluminata corespunzator in timpul noptii.


Este strict interzisa utilizarea surselor de iluminat cu flacara deschisa si a lampilor
portabile neprotejate corespunzator mediilor cu pericol de explozie generate de gaze petroliere
lichefiate.
Folosirea focului deschis in afara locurilor special amenajate si destinate acestui scop este
interzisa.
Lucrarile de sudura la utilaje, echipamente sau conducte se executa cu luarea masurilor
prevazute in prezentul normativ.
Este interzisa functionarea sistemului de distribuire a gazelor petroliere lichefiate in
urmatoarele situatii:
a) aparitia unui defect la aparatura de automatizare, masura si control;
b) nefunctionarea instalatiei de ventilare;
c) nefunctionarea instalatiei de detectare gaze;
d) scaderea continutului de dioxid de carbon din instalatia de stingere cu mai mult de
10%;
e) pe timpul incarcarii recipientului de stocare a gazelor petroliere lichefiate;
f) la aparitia oricarei situatii de urgenta prevazute in prezentul normativ.
Introducerea in exploatare a recipientului de stocare gaze petroliere lichefiate este permis
numai cu respectarea instructiunilor din manualul de operare si a Prescriptiilor tehnice - colectia
I.S.C.I.R. in vigoare.
Exploatarea recipientelor de gaze petroliere lichefiate fara asigurarea tuturor masurilor de
siguranta prevazute in proiect, cu aparatura de automatizare, masura si control incompleta sau
defecta, este interzisa.
Gheata formata la coturi, robinete sau pe traseele de conducte se indeparteaza numai cu
apa calda, fiind interzisa utilizarea surselor cu flacara, a aburului sau lovirea cu orice obiect.
Constituie o situatie de urgenta una sau mai multe din urmatoarele situatii:
a) intreruperea alimentarii cu energie electrica;
b) aparitia unor scapari de gaze petroliere lichefiate la sistemul de distributie ori la
autocisterna de transport pe timpul

c) incarcarii recipientului;
d) descarcarea repetata, la intervale scurte, a supapelor de siguranta;
e) aparitia unui incendiu in orice punct al statiei;
f) aparitia unui incendiu la vecinatati, pe o raza de 100 m, care poate sa puna in pericol
statia de distributie GPL.
In cazul aparitiei unei situatii de urgenta, statia se trece in regim neoperational,
asigurandu-se toate masurile de siguranta si, dupa caz, cele specifice tipului de incident
prevazute in manualul de operare si in prezentul normativ in caz de incendiu; consumatorul de
GPL precum si unitatea de deservire vor anunta imediat, telefonic sau fax in 24 ore, unitatea
teritorialii ISCIR.

CONCLUZII
Caracteristicile naturale, specificul economiei locale, repartitia
populatiei in teritoriu, carora li se alatura sursele extrajudetene de risc, fac
posibila aparitia in judetul Braila a urmatoarelor tipuri de urgente civile
majore:
1. Cutremure de pamant cu epicentrul in zona Vrancea. Riscul maxim vizeaza municipiul
Braila (60% din populatia judetului), datorita situarii intr-o zona de intensitate probabila
superioara si specificului urban (densitatea ridicata a populatiei, imobilele supraetajate,
posibilitatea crescuta de aparitie a unor dezastre complementare datorita existentei obiectivelor
industriale, ca si retelei dense de transport si distributie a energiei electrice, gazelor naturale si
apei). Zone mai putin expuse sudul judetului si Insula Mare a Brailei.
2. Inundatii provocate de precipitatii abundente si debite exceptionale ale cursurilor de
apa, amplificate in eventualitatea avarierii digurilor de protectie. Zonele cele mai expuse sunt
Insula Mare a Brailei, lunca Siretului, lunca Buzaului si lunca Dunarii, incluzand 18 comune si
importante exploatatii agricole. Mai putin amenintate sunt municipiul Braila, orasele Ianca,
Faurei, Insuratei si localitatile rurale din Baragan.
3. Accidente tehnologice de amploare. Se afla sub incidenta unui astfel de risc obiectivele
economice care depoziteaza, proceseaza sau produc substante care pot genera incendii, explozii
sau emisii toxice (S.C. Promex S.A., S.C. S.C. Aker S.A., S.C. PAL S.A., S.C. Termoelectrica
S.A., S.C. CET S.A.,) Riscul este minor sau absent pentru celelalte orase si pentru comune.
4. Accidente majore pe caile de comunicatii. Riscul este semnificativ
pentru punctele (zonele) frecvent tranzitate de transporturile periculoase:
soseaua de centura si arterele principale ale municipiului, zona portuara,
nodul de cale ferata Faurei si sectorul navigabil al Dunarii.
5. Incendii de masa. Sunt expuse zonele de extractie, stocare si
transport pentru titei si gaze, reteaua de depozite si centre de comercializare
a produselor petroliere, triajul C.F.R. Faurei, obiectivele din industria lemnului,
energetica si chimica, zonele impadurite si culturile cerealiere.
6. Alunecari/prabusiri de teren si imobilele, in centrul istoric al
municipiului Braila si malurile inalte ale Dunarii, Siretului si Buzaului.
7. Explozii provocate de munitiile active ramase din razboi. Zonele cele
mai expuse sunt municipiul Braila si localitatile situate pe cursul inferior al
Siretului.
8. Sunt posibile si frecvente fenomene meteo periculoase: furtuni,
grindina, polei, inzapeziri, inghet la sol, chiciura s.a.

9. Nu pot fi excluse sursele externe de risc, cum ar fi poluarea


accidentala, din amonte, a apelor Dunarii, Siretului, Buzaului, accidentele
aviatice sau un accident nuclear la C.N.E. Cernavoda.
10. In eventualitatea unui conflict armat pe teritoriul national, sunt
supuse riscului generat de actiunile militare municipiul Braila, aerodromul si
orasul Ianca, nodul feroviar Faurei, trecerile permanente peste cursurile de
apa si localitatile situate pe comunicatiile catre Galati, Focsani, Buzau,
Urziceni si Constanta.
11. In ipoteza unui atac terorist, ar putea fi vizate in special obiective
administrative, economice, social-culturale si puncte aglomerate din
municipiul Braila, nodul feroviar Faurei, sondele si rezrevoarele petroliere si
punctele de trecere peste fluviul si rauri.
In scopul sprijinirii managementului integrat al situatiilor de urgenta,
toti reprezentantii autoritatilor judetene si locale: prefectura, consiliu
judetean si primarii parcurg prin dispozitie a sefului guvernului programe
intensive de pregatire in domeniul managementului urgentelor civile.
Realizarea obiectivelor mentionate, de catre comitetul si inspectoratul
judetean pentru situatii de urgenta, sub conducerea/coordonarea autoritatilor
publice este de natura sa diminueze vulnerabilitatea comunitatilor fata de
riscurile naturale sau antropice si sa sporeasca gradul de siguranta al
cetatenilor judetului.

BIBLIOGRAFIE
1. Nemes V. L. si colaboratorii, - Managementul protectiei civile in Romania, Ed. Ministerului
de Interne, Bucuresti, 2003;
2. Tanasa H., - Evacuarea valorilor de patrimoniu, in Revista Protectiei Civile nr. 1/2003;
3. Tanasa H., - Factori de risc. Catacombele Brailei, in Revista Protectiei Civile nr. 2/2003;

LEGISLATIE
1.

*** Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National
de Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata cu modificari prin Legea nr.15 din 28 februarie
2005;

2. *** Hotararea Guvernului Romaniei nr.1490 din 09 septembrie 2004 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare si a organigramei Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta, modificata cu Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1514 din 29 noiembrie
2005 si Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1648 din 22 noiembrie 2006;
3. *** Hotararea Guvernului Romaniei nr.1492 din 09 septembrie 2004 privind principiile de
organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste;
4. *** Legea nr.80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si
completarile ulterioare;
5. *** Legea nr.307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor;
6. *** Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila, cu modificarile si
completarile ulterioare;
7. *** Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea
Regulamentului privind planificarea, organizarea, pregatirea, desfasurarea si conducerea
actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste, publicat in Monitorul Oficial
nr. 50/2006;
8. *** Ordinul inspectorului general nr. 1008 din 20.02.2007, privind organizarea si
desfasurarea pregatirii subofiterilor din unitatile/subunitatile operative;
9. *** Ordinul inspectorului general nr. 1146/I.G. din 26.01.2008 pentru aprobarea Dispozitiilor
tehnice de elaborare a documentelor de pregatire, organizare, conducere, desfasurare,
evidenta, analiza, evaluare si raportare a actiunilor de interventie ale serviciilor profesioniste
pentru situatii de urgenta, cu modificarile si completarile ulterioare;

10. *** Ordinul inspectorului general nr. 1144/I.G. din 29.09.2008, pentru aprobarea normelor
tehnice de aplicare a Ordinului M.I.R.A. nr. 1134 din 13.01.2006pentru aprobarea
Regulamentului privind planificarea, pregatirea, organizarea, desfasurarea si conducerea
actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste;

NORME }I PRESCRIPTII TEHNICE


1. *** I 6/-98 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale;
2. *** I 6/1/PE/2000 Normativ pentru exploatarea sistemelor de distributie a gazelor naturale
prin conducte din polietilena;
3. *** I 6/PE/2000 Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distributie a gazelor
naturale utilizand conducte, fitinguri si armaturi din polietilena de medie densitate si
polietilena de inalta densitate;
4. *** I 14/76 Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate;
5. *** ND 3915 Normativ departamental privind proiectarea si constructia conductelor
colectoare si de transport a gazelor naturale;

[1] Ordonana de Urgen` nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naional de Management al
Situaiilor de Urgen`

[2] Ordinul inspectorului general nr. 1144/I.G. din 29.09.2008, pentru aprobarea normelor tehnice de aplicare a
Ordinului M.I.R.A. nr. 1134 din 13.01.2006pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregatirea,
organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor de interventie ale serviciilor de urgenta profesioniste;
[3] Neme] V. L. ]i colaboratorii, - Managementul proteciei civile [n Rom@nia, Ed. Ministerului de
Interne, Bucure]ti, 2003

[4] T`nas` H., - Evacuarea valorilor de patrimoniu, [n Revista Proteciei Civile nr. 1/2003
[5] Anuarul Statistic al Romaniei, MMPS
[6] Neme] V. L. ]i colaboratorii, - Managementul proteciei civile [n Rom@nia, Ed. Ministerului de
Interne, Bucure]ti, 2003

[7] Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila, cu modificarile si completarile ulterioare
[8] Neme] V. L. ]i colaboratorii, - Managementul proteciei civile [n Rom@nia, Ed. Ministerului de
Interne, Bucure]ti, 2003

[9] Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila, cu modificarile si completarile ulterioare

[10] Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ]i asigurarea
activit`ii de evacuare

[11] in]tiinare - activitatea de transmitere a informaiilor autorizate despre iminena producerii


sau producerea dezastrelor ]i/sau a conflictelor armate c`tre autorit`ile administraiei publice
centrale sau locale, dup` caz, in scopul evit`rii surprinderii ]i al realiz`rii m`surilor de
protecie
[12] avertizare - aducerea la cuno]tina populaiei a informaiilor necesare despre iminena producerii sau
producerea unor dezastre

[13] T`nas` H., - Evacuarea valorilor de patrimoniu, [n Revista Proteciei Civile nr. 1/2003
[14] Legea nr. 481 din 2004 privind Protecia Civil`
[15] Anuarul Statistic al Romaniei, MMPS
[16] NFPA30, Codul lichidelor inflamabile si combustibile
[17] NFPA 54, Codul national al gazelor naturale
[18] NFPA 385, Recipiente-rezervoare pentru lichide inflamabile si combustibile instalate pe
vehicule
[19] NFPA 54, Codul national al gazelor naturale
[20] NFPA 329, Interventia in cazul scurgerilor de lichide si gaze inflamabile si combustibile
[21] NFPA 921, Ghid de investigare a incendiilor si exploziilor
[22] NFPA 329, Interventia in cazul scurgerilor de lichide si gaze inflamabile si combustibile
[23] NFPA 55, Depozitarea, utilizarea si manipularea gazelor comprimate si a fluidelor criogenice in containere
mobile sau fixe
[24] NFPA 55, Depozitarea, utilizarea si manipularea gazelor comprimate si a fluidelor criogenice in containere
mobile sau fixe
[25] NFPA 385, Recipiente-rezervoare pentru lichide inflamabile si combustibile instalate pe vehicule
[26] NFPA30, Codul lichidelor inflamabile si combustibile
[27] NFPA 55, Depozitarea, utilizarea si manipularea gazelor comprimate si a fluidelor criogenice in containere
mobile sau fixe
[28] Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor cu modificarile si completarile
ulterioare