MELC,MELC

MELC, MELC, CODOBELC, SCOATE COARNE BOURESTI

SI TE DU LA BALTA SI BEA APA CALDA
SI TE DU LA DUNARE SI BEA APA TULBURE
SI TE URCA PE BUSTEAN SI MANINCA LEUSTEAN.
MORCOVELUL CU CODITA
Morcovelul cu codita
A crescut in gradinita
Si mamica lui l-a luat
Si in supa l-a tocat
Toc, toc, toc,
Supa e pe foc
Buna si gustoasa
Hai copiii la masa
PISICUTA PIS PIS PIS
Pisicuta pis-pis-pis
Te-am visat azi noapte-n vis
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam
Dara tu te-ai suparat,
Pe obraz m-ai zgariat
Pisicuta, draga mea
De ce esti atat de rea?
Nu sunt rea, dar sunt micuta
Ia sa-ti mai dau o labuta.

Greierul i furnica
Greierul n desftare,
Tecnd vara cu cntare,
Deodat se trezete
C afar viscolete,
Iar el de mncat nu are.
La vecina sa furnic
Alergnd, cu lacrimi pic
i se roag s-i ajute,
Cu hran s-l mprumute,
Ca de foame s nu moar,
Numai pn la primvar.
Furnica l-a ascultat,
Dar aa l-a ntrebat:
- Vara, cnd eu adunam,
Tu ce fceai?
- Eu cntam
n petrecere cu toi.
- Ai cntat? mi pare bine.
Acum joac, dac poi,
Iar la var f ca mine.
Nu e chip sa mai amani

Saptamana-ncepe LUNI
Miez de nuca vrei sa-mparti
Urmatoarea zi e MARTI
Porumbeii zboara-n cercuri,
Iar a treia zi e MIERCURI.
Am un caine si-un pisoi,
Si a patra zi e JOI
Caii zburda cand sunt tineri,
Caci a cincea zi e VINERI
Vulturul din aripi da,
De se face SAMBATA
Si bufnita cugeta,
Ca e iar DUMINICA.

pisica
Azi pisica mea e trista,
Ca nu are o batista
Sa-si stearga cu ea mustata,
Ca i-a murdarit-o rata.
Pisicuto, stai nitel!
Iti dau eu un prosopel.
Dar pana ma-ntorc cu el,
Ai grija de soricel?

Ariciul
Un arici acu'ntr-o vara,
Isi scrintise un picior
Si amu tragea sa moara
Sub o tufa de mohor.
Fratilor, sariti va rog!!
Nu vedeti ca sunt olog?
Dau un dinte, dau o teapa
Pentru un pahar cu apa!
Uff! Ce sete !
Si ce soare!
Cum s-ajung in trei picioare,
La o apa curgatoare?
................................................
Un arici cu ochii mici
Si cu bot catifelat
Langa gard s-a tupilat

Necajit si suparat ca l-a plouat

Mai arici cu ochii mici
Hai in casa la caldura
Unde nimeni nu te fura
Sus langa cuptor sa stai
Sa nu capeti guturai

...................................................................
O broscuta si-un broscoi
Au iesit dintr-o baltoaca
Si se zbenguie-amandoi
Ca prietenii de joaca.
Merg in salturi, se agita,
Se distreaza foarte bine,
De pe pajistea-nflorita
Aud zumzet de albine.
Dar broscuta cea voioasa
Se intreaba cu temei:
M-am indepartat de casa
Ce-or spune parintii mei?
Pe asemenea caldura
Le lipseste balacitul
Limba se usuca-n gura
Le-a pierit oracaitul.
Se tarasc spre balta jalnici
Drumul pare chiar mai lung
Nu mai topaie zburdalnici
Cred ca nici nu mai ajung.
S-au salvat cu greu micutii
Si-acum de-i vei intreba
Nu mai pleaca-n expeditii
Chiar sa-i roage cineva.

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Ne jucam, ne jucam,
Cu degetul mare noi ne jucam.
Cind degetul mare a obosit,
Aratatorul a si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu aratatorul noi ne jucam.
Cind aratatorul a obosit,
Mijlociul a si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu mijlociul noi ne jucam.

Cind mijlociul a obosit,

Inelarul a si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu inelarul noi ne jucam.
Cind inelarul a obosit,
Mititelul a si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu mititelul noi ne jucam.
Cind mititelul a obosit,
Palmele au si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu palmele noi ne jucam.
Cind palmele au obosit,
Pumnisorii au si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu pumnisorii noi ne jucam.
Cind pumnisorii au obosit,
Picioarele au si sosit.
Ne jucam, ne jucam,
Cu picioarele noi ne jucam.
Cind picioarele au obosit,
Copilasii au adormit!
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Degetul cel mare pleaca la plimbare,
Aratatorul duce bastonul,
Mijlociul duce pardesiul,
Inelarul duce geamantanul,
Iar degetul mic, findca e pitic,
Nu duce nimic.
.........................................................................
Unde-i laptele ca nu-i!
Cine mi-a umblat la oala
De-o gasesc acuma goala?
Cine-i hotul ?n-ai fi tu?
Dai din coada zici ca nu!?
Dar esti plin de lapte tot
Si pe coada si pe bot
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Dimineata, in gradina,
A iesit un ghiocel,
Raze blande de lumina
Soarele-ndrepta spre el.
O roscata buburuza,

L-a privit, l-a tot privit

Si, c-un zambet cald pe buze,
Langa el a adormit.
Cand sa plece mai departe,
Buburuza, ce-a vazut?
Punctele, vai, de pe spate,
Cate unul au cazut!
Nu va fie de mirare,
Ca, avand doar un picior,
Ghiocelu-n graba mare,
I-a sarit in ajutor.
Zana Primaverii vine,
Bucuroasa, langa ei,
V-ajutati? E foarte bine!
Bravo! Bravo, dragii mei."
....................................................
Catelus cu coada scurta
Cum ti-ai petrecut la nunta?
- Am fost mare bucatar
Am fript carne la gratar
S-am dansat cu-o pisicuta
S-am calcat-o pe labuta
Ea tare s-a suparat
Si-uite asa m-a zgariat
...Miau!
..............................................
Puiul mamii, pui, pui, pui
Are closca sapte pui,
Cinci pestriti, unul baltat,
Numai unul e motzat si curat si incaltat.
"-Spune-mi! puiule si mie,
De ce-ti face numai tie
Mama ta ciorapi si ghete
Si iti leaga mot in plete?
Oare fratiorii tai sunt asa de prosti si rai?
Sau ca poate mama ta o fi lenesa sau rea?"
Spune puiul cam asa:
"-Mama mea, nu-i nici lenesa nici rea,
Dar e trista, vai de ea,
Caci ii fac rusine multa
Fratii mei si n-o asculta."
Cand ii striga fug pe afara
Si de-i prinde, plang si zbiara

Dar eu stau cu mama mea

Si mi-e drag sa ascult de ea
Si de aceea sunt motat
Ca-s cuminte si curat!
......................................................

Chit Chichit cel vorbaret

Este mic si nataflet
Si-are multi frati vorbareti
Care-s si mai natafleti.
Chit Chichit statea-ntr-o lada
Lunga, lunga, lata, lata,
S-astepta din zori sa poata
Pe la noapte sa o roada.
Chit Chichit se suie-n pod.
- Oare ce-as putea sa rod?
Daca stau eu si socot
As putea sa rod chiar tot.
Doua rate sub un fag
Ce mai galagie fac,
C-au gasit un rac in lac
Si margele in sirag.
Sase rate, mari si grase,
Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase!
Vai, vai, vai ce rate hoate!
Un pitic murdar pe sort
Plange singur intr-un colt.
Sortul i-l fac eu curat
La masina de spalat!
Azi, de ziua mamei mele,
Desenez un cos cu mere,
Crizanteme mari si prune,
Si-apoi struguri si alune
Am un urs de ciocolata
Intr-o punga colorata.

S-a-ntalnit cu o lamaie
Si o roaga sa ramaie.
Patru ursi de plastilina
Au gasit o mandarina.
Si-au taiat patru feli,
Si le-au pus pe farfurii.
Purcelusul bucalat
Imbracat intr-un halat,
Cu un sortulet curat
Pune varza la murat.
....................................

Purceluul buclat
Purceluul buclat,
mbrcat ntr-un halat,
Cu un orule curat
Pune varz la murat.

Ursul Le i ursul Fle

Ursul Le i ursul Fle,
Cei doi uri cu prul cre
Vor s prind pete-n lac.
Dar de ce plngi ursul Fle?
- Eu n-am prins dect un rac!

Sisi, Zizi i cu ii
Sisi, Zizi i cu ii
Fac ntr-una exerciii:
Sisi sare peste plas,
Zizi zboar nu se las,
ii ip: - Sus, mai sus,
Eu atta am de spus!

PATRU PUI DE VEVERI

Patru pui de veverita

Care vin la gradinita
Totdeauna-s laudati
Ca-s curati si pieptanati
Si nu sparg pe unde-apuca
Vreo aluna sau vreo nuca.
Antonel, tu n-ai ce face
Si pisicii sa-i dai pace? (zice scuturand incruntat aratatorul spre un Antonel imaginar)
Unde-i tata sa te vada (isi pune mainile in sold)
Cum o tragi mereu de coada? (scutura iarasi aratatorul sau imita trasul de coada)
- Zau, mamica, (privire rugatoare sau inocenta)
Ce sa am eu c-o pisica? (ridica sprancenele nevinovat)
Doar nu sunt in doua doage: (zice dand din cap a indignare sau descrie prin rotirea aratatorului un cerc in
dreptul tamplei)
Eu o tin si ea se trage. (zice facand pauze intre verbe, pentru a sublinia invatatura poeziei)

O capsuna cu pistrui
Si c-un fes micut, verzui
Se plangea ca de la soare
Toti pistruii-i ies mai tare.
Si ca are mult necaz
Ca-i prea rosie-n obraz.
Si pan` sa rasara luna
Se tot vaicarea intruna..
Of si vai, fir-ar sa fie
De ce n-am precum ciuperca
Pe capsor o palarie?
Chit Chichit cel vorbaret
Este mic si nataflet
Si-are multi frati vorbareti
Care-s si mai natafleti.
Chit Chichit statea-ntr-o lada
Lunga, lunga, lata, lata,
S-astepta din zori sa poata
Pe la noapte sa o roada.
Chit Chichit se suie-n pod.

- Oare ce-as putea sa rod?

Daca stau eu si socot
As putea sa rod chiar tot.
Pisicuta pis pis pis
Te-am vazut azi noapte-n vis
Te spalai, te pieptanai
Funda rosie-ti puneai
Cu labuta asa faceai
Miau, miau
Azi pisica mea e trista
Ca nu are batista
Sa-si stearga cu ea mustata
Ca ia murdarit-o rata
Pisicut-o stai nitel
Iti dau eu un prosopel
Dar pina ma-ntorc cu el
Ai grija de soricel?

Fluturas , din floare in floare

Zbori batand din aripioare
Stai,stai o clipa
Sa ma urc pe o aripa
Sa ma duci departe in zari,
Sa mai vad si alte tari.
Doua rate sub un fag
Ce mai galagie fac,
C-au gasit un rac in lac
Si margele in sirag.

Sase rate, mari si grase,

Fac intr-una boroboate.
Au furat din sase vase
Sase coji de mere rase!
Vai, vai, vai ce rate hoate!

Ctelusul schiop
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia m misc: top, top,
Rd cnd m-ntalnesc copiii,
Si m cheama "cuciu schiop".
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plng mult cnd m gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am s traiesc.

Si cnd m gandesc ce bine

M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea s stau cu dansii,
S m joc si s-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...
M-a lovit din rautate
Cu o piatra n picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am s mor...
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea s-mi fie bun,
Si-as putea s-l musc odata
De picior, s m razbun,
Dar il las asa, s vada
Raul, c un biet catel
Are inima mai buna
Dect a avut-o el.

Gndcelul
- De ce m-ai prins n pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca m doare
De ce m strangi asa de ru?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place s m joc si mie,
Si mila trebuie s-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce s vrei s m omori?
Ca am si eu printi ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-m, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea s-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat s-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut n tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...

Scarbit de fapta ta cea rea

Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
S ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

Closca
Dup Jean Aicard
Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii s-mi impac...
Ciugulesc,
M zbrlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far'de mine, eu.
Si le-adun
Ce-i mai bun -Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme s-i impac.
Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.
Ratoiul bucatar
La vagonul-restaurant
E ratoiul elegant.
Cu un sort legat la gusa,
Scoate capul grav pe usa:
Pentru pranz am sa va fac
Cozonac cu mac, mac, mac. !

Cifrele de la 1 la 10
Unu este-un ghiocel,
Ce se leagn uor
Cnd bate un vnticel
La-nceput de mrior.
Este cam suprcios,
St mereu cu nasu-n jos...
i se plnge c e singur,
Dar nu e, eu v asigur!
El este urmat de doi,
Ce seamn cu-un roi,
Sau cu-o lebd frumoas,
Ginga i graioas...
Sau poate-i un bastona
Ce sprijin un cona...
Unde-s doi, puterea crete,
i se-mparte tot frete...
Treiul e un pic mai mare,
Dou dealuri, n picioare,
Sau e un cocor n zbor,
Spre ri calde cltor.
El a fost un mic inel
Pe deget stnd frumuel...
Meterul l-a rupt n dou,
S-i dea folosin nou.
Dar asta nu mai conteaz...
Dup el... patru urmeaz,
Care e un scunel
Rsturnat... nu stm pe el...
Secera cu coad rupt
Ce din lanuri se nfrupt
E, desigur, cifra cinci...
Cte degete-n opinci...
Peste ase n-am srit...
Este un numr iubit!
E un lact desfcut,
Pus la ua de-nceput...
Parc e un melc rcit,
n csu rsucit,
Care st s se rstoarne
i s scoat-n grab coarne...
apte parc-ar fi o coas
Mititic, netioas...
apte zile sunt, surori,
Trec ca irul de cocori.
Ei sunt mici, ca doi pitici
Colcei pentru furnici
Numai buni de pus la copt...
Ei formeaz cifra opt!

Rotunjori i buclai,
Sunt tot frai, mereu legai;
Unul pe-altul se urmeaz,
Cifra opt de o formeaz...
Maimuica cea vioaie
Coada uor i ndoaie,
De seamn amndou
Chiar leit cu cifra nou .
Noi am fost copii cumini:
I-am ascultat pe prini,
i la coal-am nvat,
Numai zece am luat!

Rutele i ariciul
Trei boboci de ra, mici,
Dau n cale de-un arici
i se-ntreab, cu mirare:
O fi gz, o fi floare?
Nu e piatr, c neap!
O fi pete? Nu st-n ap!
Pentr-o rm e cam mare!
N-are gur, nici picioare!
Suprat de-atta ceart,
Vrea ariciul s-i despart.
Dintr-o dat, ghem de ace,
Se ntinde, se desface,
i, n linite deplin,
O pornete spre grdin!
Stau bobocii n livad
i nu tiu ce s mai cread!
Nu s-au dumirit defel
i-l ntreab pe cel.
Iar rspunsul vine-ndat:
E-o pisic speriat!
puii mamei, pui-pui-pui
are closca 7 pui
5 pestriti, unul baltat
numai unul e motat
si curat si incaltat
-spune-mi, puiule, si mie
de ce-ti face numai tie
mama ta ciorapi si ghete
si iti leaga motz in plete?
oare fratiorii tai
sunt asa de prosti si rai?
ori ca poate mama ta
o fi lenesa ori rea?
- ba, de unde!
mama mea nu-i nici lenesa nici rea
dar ii fac necazuri multe multe
fratii mei si n-o asculta
ca de-i cheama fug pe-afara

si de-i striga plang si zbiara

dar eu stau cu mama mea
si mi-e drag s-acult de ea
vezi, de-aceea sunt motzat
ca-s cuminte si curat!

dintr-un rest de prajituri

nelu face frimituri
mama-l vede si-l intreaba
-iar nu esti copil de treaba,
nelule, si-mi faci gunoi?
cum fu vorba dintre noi?
-vorba noastra, stai sa-ti spun
ca sa vezi cum o tin minte
sa ma fac tot mai cuminte
si mai harnic si mai bun
-si de ce imi faci gunoi?
-pt vorba dintre noi
eu acum fac frimituri
pt puiii randunicii
ca sa aiba si ei micii
azi la masa prajituri

tanu-i un motan cuminte

si-i atata de curat
c-are voie sa se culce
chiar pe pernele din pat
ilenutza il iubeste
si se joaca mult cu el
astazi insa-i suparata
nu l-a mangaiat defel
miauuuuuuuu! o-mbie din fereastra
dar fetita sta pe loc
-taci, mai tanule
caci mie nu-mi mai vine sa ma joc
-ce-ai patit? nimic, dar mama
asa aspru m-a certat
-i-ai gresit ceva?
de unde? pentru ca nu m-am spalat
stii fetita mea cuminte
iarta-ma ca-ti spun
dar eu pt asta te-as si bate
dak-ai fi copilul meu

glasul florilor
sunt micutz si frumusel
si ma cheama ghiocel
eu alung iarna din tzara
si-aduc dulcea primavara
mama mea e primavara
si ma cheama lacramioara
sunt sora lui ghiocel
si-s mai mica decat el

al meu nume-i busuioc

eu impart la toti noroc
raspandesc parfumul meu
pana sus departe-n hau
sunt cel mai frumos din lume
trandafir e al meu nume
stralucesc in mii culori
sunt mai mare printre flori

NUMRTOARE
Una - dou,
Hai c plou!
Trei - patru,
Hai la teatru!
Cinci - ase,
Splm vase!
apte - opt,
Porumb copt!
Nou - zece,
Ap rece!

Ingeras, coboara lin

Langa patul meu,
Somn usor sa imi aduci
De la Dumnezeu.
Sa adorm pe bratul tau
Dulce, dragastos,
Pana-n zori cand m-oi trezi
Dintr-un vis frumos.
Inger, ingerasul meu,
Tu pazeste-ma de rau
Si du vestea despre mine
Sus, la Dumnezeu.

9lllo
Inger, Ingerasul meu
Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu.
In tot locul ma pazeste
Si de rele ma fereste;
Doamne, Doamne, mare Doamne,
Sa ai grija draga Doamne,

De parinti, frati si surori,

Verisoare, verisori,
De bunici si strabunici
Care nu-s sau sunt pe-aici
Si te mai rog Doamne pe tine,
Sa ai grija si de mine. Amin!
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Doamne, Doamne, ceresc Tata
Noi pe Tine Te rugam:
Lumineaza-a noastra minte
Lucruri bune sa-nvatam.
Ca Tu esti Stapanul lumii
Si al nostru tata esti,
Si pe toate cele bune
Numai Tu le implinesti!
Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Doamne tine-i fericiti
Pe parintii mei iubiti
Sa ma poata creste bine,
Sa se bucure de mine.
Ingeras, coboara lin
Langa patul meu,
Somn usor sa imi aduci
De la Dumnezeu.
Sa adorm pe bratul tau
Dulce, dragastos,
Pana-n zori cand m-oi trezi
Dintr-un vis frumos.
Inger, ingerasul meu,
Tu pazeste-ma de rau
Si du vestea despre mine
Sus, la Dumnezeu.
Inger, Ingerasul meu
Roaga-te lui Dumnezeu
Pentru sufletelul meu.
In tot locul ma pazeste
Si de rele ma fereste;
Doamne, Doamne, mare Doamne,
Sa ai grija draga Doamne,
De parinti, frati si surori,
Verisoare, verisori,
De bunici si strabunici
Care nu-s sau sunt pe-aici
Si te mai rog Doamne pe tine,
Sa ai grija si de mine. Amin!
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Doamne, Doamne, ceresc Tata

Noi pe Tine Te rugam:

Lumineaza-a noastra minte
Lucruri bune sa-nvatam.
Ca Tu esti Stapanul lumii
Si al nostru tata esti,
Si pe toate cele bune
Numai Tu le implinesti!
Marire Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin
Doamne tine-i fericiti
Pe parintii mei iubiti
Sa ma poata creste bine,
Sa se bucure de mine.
Cruciulita
Cruciulita sfanta
Eu la gat o port,
Ca-mi da sanatate,
Putere si noroc.
Ma inchin la tine, Doamne,
Chiar mic de ma socoti,
Lumineaza-mi mintea
Si sufletul cat poti!
Ajuta-ma, Iisuse,
Da-mi ocrotirea Ta
Si-ti multumesc tot timpul
Prin rugaciunea mea.
La Pasti - George Toparceanu
Astazi in sufragerie
Dormitau pe-o farfurie
Necajite si manjite
Zece oua inrosite.
Un ou alb abia ouat
Cu mirare le-antrebat
"- Ce va este fratioare
Ce va doare?
Nu va ninge
Nu va ploua
Stati gatite-n haina noua
Parca, Dumnezeu ma ierte
N-ati fi oua..."
"- Suntem fierte!"
Zise-un ou rotund si frez
Langa pasca cu orez.
Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:
"- Pan' la urma tot nu scap"
"- Ne gateste de parada"
"- Ne ciocneste cap in cap

Si ne zvarle coaja-n strada"

"- Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet"
"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"
"- Si eu unul violet"
"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!"
Rata, rata ratisoara
Ce te plimbi pe ulicioara
Cu papucii lipa,lipa
nu esti buna de nimica
mi-ai promis ca fai un ou
ca de Pasti m-il dai cadou
Daca nu te tii de vorba
iti tai gatul s-il fac ciorba
sa manance a mea fetita
cand vine de la gradinita
si un cantecel pe care fi-mea il adora
Mama stie o mie de secrete
Ea ma-nvata si imi spune tot
Cum sa merg incet pan`la perete
Si u manuta sa arat:
Ochisorii, nasul si gurita
Urechiuse si doi obrajori
Mama mea e o zana mititica
Ea imi spune cum sa reusesc
Sa fac primul pas fara de frica
Si ma-nvata sa vorbesc
Ochisorii, nasul si gurita
Urechiuse si doi obrajori
Unu este numar mic
Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra urmatoare.
Cinci si sase sunt si ei
Cu ceva mai maricei,
Sapte sade langa opt,
Si se crede sus de tot.
Insa pe toate le intrece
Cifra noua si-apoi zece.

Material verbal pentru fixarea si consolidarea sunetului S

Somnoroase pasarele
Somnoroase pasarele,
Pe la cuiburi se aduna
Se ascund in ramurele,
Noapte buna!

Luna
Luna blanda si sfioasa
Rasare de dupa o casa
E palida si frumoasa.
Spune povestea c-ar fi o craiasa
Tacuta su misterioasa
Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mamica lor pisica
La fereastra sta si coase
Hainute noi si frumoase.

Material verbal pentru fixarea si consolidarea sunetului Z

Luna
Uite luna sus pe case
Suie scarile de raze
Si presara zahar tos
De lumina, dulce jos
Pisicuta
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie iti puneam.
Insa tu te-ai suparat
Si pe maini m-ai zgariat.

Material verbal pentru fixarea si consolidarea sunetele CE CI

Ariciul
Un arici cu tepii mici
Si un bot catifelat
Langa gard s-a tupilat
Necajit si suparat
Ca l-a plouat.
Mai arici cu tepii mici
Hai in casa la caldura
Unde nimeni nu te fura
Sus dupa cuptor sa stai
Sa nu capeti guturai
Lucica
In gradina e Lucica
Zi de zi cu galetica
Cu grebla si lopatica
Ingrijeste floricica.
Pisicel
Vezi ce are pisicel
Are ceai de musetel
Si friptura de purcel
Invelita-n servetel

POEZIE CU ONOMATOPEE
Scopul: exersarea sunetelor m, n, g, r;
Material: ilustrate sau jucarii;
Desfasurarea jocului:
Educatorea/ mama va arata ilustratia sau jucaria corespunzatoare jocului si va recita versurile:
Ma-ma-ma/ Este mama mea
Na-na-na/ Papusica mea
Piu-piu-piu/ Puisoru-i viu
Ga-ga-ga/ Gasculita mea

Mac-mac-mac/ Rata e pe lac

Fas-fas-fas/ Mergem prin tufis
Vai-vai-vai/ Pe coda-o calcai

SA NU MA ATINGA MINGEA DE PING PONG

Scopul: pronuntarea cat mai corecta a consoanei "f" izolat;
Material: o minge de ping pong;
Desfasurarea jocului:
Copii se aduna in jurul unui grup de masute (2-3 mese) alaturate. Educatoarea pune o minge in fata unui copil care sufla - rostind consoana fasigurand un suflu puternic si suficient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala. Jocul se reincepe cand mingea se atinge de un copil,
sau dupa scurte pauze, atunci cand copiii au obosit.

REPETA DUPA MINE

Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfectionarea auzului fonematic;
Desfasurarea jocului:
Copiii sunt asezati in cerc, unul in mijloc cu ochii legati. Copiii se invart in cerc pana cand copilul din mijloc bate din palme, atunci se opresc. Copilul
merge, atinge pe unul dintre ei si spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins pe acelasi ton trebuie sa repete dupa el. Daca a
repetat mai bine, intra el in cerc.

JOCUL DE-A BALONUL

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor , f izolate.
Desfasurarea jocului:
Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda educatoarei "Umflam balonul", toti copiii sufla rostind consoana f si largesc cercul (balonul
se umfla). La comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana lin, indelungat apoi revin in cerc mic.

RASPUNDE REPEDE
Scop: exersarea consoanei r asociat cu alte consoane.
Material: un saculet cu nisip, sau o minge.
Desfasurarea jocului:
Copiii stau in semicerc in picioare. Educatoarea pune o intrebare, apoi arunca saculetul la un copil, acesta trebuie sa raspunda repede, cu forta si
sa arunce saculetul inapoi.
Intrebari:

Cum spunem calutului sa se opreasca? (pr, pr)

Cum face creanga cand se rupe? (tr, tr, trrrrosc)

Cum facem cand ne este frig? (brrr, br)

Cum suna ceasul? (trr, trr)

Cum se aude cand fuge calul? (trap, trap)

URSUL SI ALBINELE
Scopul: exersarea vorbirii, pronuntarea corecta a sunetelor b, z, r.
Material: cosulete - care reprezinta stupul.
Regula jocului: bazaie numai grupul de albine la care ursul merge sa fure mierea.
Indicatii pentru desfasurarea jocului: Cosuletele sunt asezate in clasa, in jurul lor albinele. Vine ursul sa fure mierea primului stup. Albinele bazaie

cu o intensitate mica baz-baz-baz. Ursul merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor creste de la un stup la altul baz-baz-baz,
baz-baz-baz.
Ursul mormaie : mor-mor-mor.

PASARELELE SI MASINA
Scopul: consolidarea suetelor c, r, in combinatii
Regula jocului: onomatopeele sunt executate de catre copii numai la auzul zgomotului masinii.
Material: scaunelele.
Indicatii pentru desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe scaunelele aranjate pe doua randuri. In fata scaunelelor sunt desenate pe sol cercuri,
care reprezinta cuiburile.
Educatoarea anunta jocul- explica modul de desfasurare. Pasarelele s-au adunat pe marginea drumului (soselei).
In copaci ciripesc:
-cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;
Un copil sau mai multi cu masini circula pe sosea si emit sunetele:
-ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;
Pasarelele speriate executa sarituri din cuib in cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;
Miscarile se repeta- cu alte exercitii propuse de educatoare- pasarelele imita zborul si ciripesc. Se pot face si schimbari de copii, cei care au fost
pasarele sa fie si masini si invers.

TELEFONUL FARA FIR

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei corecte a combinatiei de sunete (nonsens).
Desfasurarea jocului:
Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un cuvant fara sens primului copil cu glas tare, acesta spune copillui urmator
s.a.m.d. Daca cineva greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care trebuie sa fie rostit de fiecare copil pana la
capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa ce a spus si ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea
variante mai complicate in functie de nivelul grupei.
Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad

fever, fuvor, favir

cabag, pugubag, gipag, pigab

seza, sazur, zusa, sasir

sajaj, iasaj, sijas

tacog, tecag, tigoc

tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

carapra, parbra, tramna

CURTEA CU PASARI
Scopul: insusirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.

Regula jocului: copiii denumesc si imita glasul pasarilor care apar la teatrul de masaj.
Material: jucarii sau siluete.
Desfasurarea jocului:
Jocul incepe prin redarea unei intamplari povestita de aducatoare.
-Am fost in vacanta la bunica. Dis-de-dimineata m-a trezit cineva:
- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu
- Cine credeti ca era? (cocosul, cocosul - cor)
- cot-codac, cot-codac
- Oare cine s-a sculat? (gaina, gaina - cor)
- ga-ga-ga, printre pasari sasaia / Gasca laba si frumoasa/ De mancare ea cerea.
Nota: dupa fiecare vers enuntat de educatoare, copiii repeta sunetele de mai multe ori.

ANIMALELE
Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, si a triftongilor.
Material: jucarii sau ilustratii cu animale Regula jocului: la ridicarea jucariilor sau ilustratiei copiii vor produce onomatopee.
Desfasurarea jocului:
Educatoarea va arata copiilor ilustratia si ii va stimula sa denumeasca rata, dupa care va invita copiii la raspuns:
- Cum face rata? (mac, mac)
- Cum face vaca? (muu, muu) etc.
In timpul articularii de catre copil a onomatopeelor respective copii vor executa miscari imitative, care sa simuleze miscarile animalului respectiv.

VRABIUTA SI COPACII
Scop: perfectionarea pronuntarii corecte a sunetelor in combinatii, , f, v, j.
Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) si miscarile respective, odata cu expunerea povestirii.
Material: se paote utiliza si inregistrarea povestirii pe suport CD
Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in semicerc. Educatoarea spune povestirea. Intr-o zi copii din grupa mare au plecat la plimbare. Cand se
jucau mai frumos a inceput o furtuna mare. Vantul a inceput sa bata puternic - fass, fass, fass. Frunzele copacilor fosneau - vaj-j-vaj-vaj. (Copii
repeta sunetele odata cu educatoarea insotite de miscari potrivite)

-Pe copacul inverzit,

Vrabiuta a sosit ,

Hu-a-hu-ta cu crenguta

Ce voioasa-i vrabiuta

Ca o leagana crenguta!

Versurile se repeta de catre copii, odata cu educatoarea- insotite de miscarile sugerate in versuri.