Sunteți pe pagina 1din 11

Influenta conectorilor principali ai

dentitiei maxilare
asupra functiei fonetice

Obiectiv: Acest studiu isi propune sa investigheze influenta conectorilor principali asupra
dentitiei maxilare.
Metode: In acest studiu au fost recrutate 8 pacienti cu dantura sanatoasa. Conectorii
experimentali au fost fabricati din Co-Cr. Au fost folosite doua modele pozitionale: unul a fost
tipul mijlociu(M), celalalt a fost de tipul anterior si posterior(AP). Au fost alese sase sunete
test: /shi/, /hi/, /chi/, /ki/, /ri/, si /ni/. Folosind un sistem de recunoastere a cuvintelor,
inteligibilitatea, schimbarea si durata sunetelor test sunt evaluate sub trei aspecte : fara conectori
(WO-C), cu tipul mijlociu de conector (W-M), si cu tipul anterior si posterior (AP) de conector
(W-AP).
Rezultate: Inteligibilitatea fara conectori (WO-C) si cu tipul AP (W-AP) a fost de 86.9 17.4%
si 57.1 30.1% pentru /shi/, 79.2 19.7% si 70.5 27.0% pentru /hi/, 74.7 14.6% si 43.6
24.3% pentru /chi/, 54.4 16.5% si 23.2 17.8% pentru /ki/, 85.2 15.9% si 55.1 30.6%
pentru /ri/, si 76.9 26.9% si 50.2 31.3% pentru /ni/. Diferente semnificative au aparut intre
lipsa conectorului (WO-C) si tipul AP (W-AP) la sunetele /shi/, /chi/, /ki/ si /ri/. Inteligibilitatea
cu tipul mijlociu de conector a fost mai mare fata de tipul AP la toate sunetele. Cat despre
catalogarile gresite, diferente semnificative au fost recunoscute in rapoartele aparute pentru /hi/,
ca o catalogare gresita a sunetului test /shi/. Au aparut diferente semnificative in cateva
catalogari gresite ale sunetelor /hi/ si /chi/. Cat despre durata partii consonante, nu a aparut nici o
diferenta semnificativa a vreunui sunet test.
Concluzie: S-a indicat ca, conectorul principal de, tipul mijlociu ar trebui recomandat din punct
de vedere al functiei fonetice.

1.Introducere
Pronuntia este esentiala pentru comunicarea oamenilor, iar functia fonetica poate fi
imbunatatita considerabil la pacientii partial sau total edentai prin tratament protetic. Oricum
articulatia poate fi afectata de proteze dentare neadecvate. Unul din factorii principali ce
afecteaza functia fonetica la purtatorii de dentitie partiala este pozitionarea conectorului
principal.

Multe studii s-au concentrat asupra relatiei dintre functia fonetica si proteza dentara,
folosita in aceste dispozitive, care sunt facute din compozit fotopolimerizabil sau
termopolimerizabil cu o grosime considerabila. In adaugare, cele mai multe studii s-au
concentrat pe efectele asupra palatogramei si a sonogramei, si nu asupra sunetului insine. Noi
am dezvoltat un sistem de recunoastere a cuvintelor pentru a evalua functia fonetica. Spre
deosebire de metodele traditionale, inteligibilitatea, schimbarea si durata partilor consonante ale
sunetului pot fi evaluate cu acuratete de acest sistem.
Obiectivul acestui studiu a fost de a investiga influenta conectorilor principali ale
dentitiei maxilare asupra inteligibilitatii, schimbarii i duratei partilor consonante ale celor sase
sunete test.
2. Materiale si metode
2.1 Subiectii
Opt pacienti (patru barbati si patru femei: cu varsta medie, 43.016.7 ani; intre 22-59 ani)
care s-au prezentat la Student Clinic, University Hospital, Tokyo Medical & Dental University,
ce aveau ocluzie normala cu dentitie sanatoasa, au fost recrutati ca subiecti.
Toti subiectii erau japonezi si aveau vorbirea si auzul normale. Protocolul experimental a
fost aprobat de Ethics Committee of Tokyo Medical & Dental University. Fiecare subiect a
primit o descriere scrisa si una verbala a studiului, astfel de la fiecare subiect obtinandu-se
consimtamantul de a participa.
2.2 Experiment preliminariu
Pentru a determina forma pozitionala a conectorului principal experimantal, un
experiment preliminariu efectuat pe zece membri ai echipei medicale, cu sase tipuri diferite de
conectori principali. Conectorii principali experimentali au fost fabricati din compozit
fotopolimerizabil. Acesti conectori principali au fost plasati in pozitii diferite ale palatului :
anterior (A), mijloc (M), posterior (P), anterior si posterior (AP), potcoava (H) si incrucisata(C).
Grosimea conectorului a fost de 1,5 mm si lat de 5 mm. Sunetele test au fost similare cu
cele din studiul prezentat in Tabelul 1. Rezultatele experimentului preliminariu sunt prezentate in
Tabelul 2. In timpul experimentului preliminariu, doar inteligibilitatea sunetelor test au fost

evaluate. De la experimentul preliminariu, conectorii care aveau o bara anterioara, A, AP si H, au


afectat articularea sunetelor /shi/, /hi/, /chi/ si /ri/, pe cand la cei cu bara posterioara, P si AP,
sunetele /ki/ si /ni/ au fost articulate dificil. Pe de alta parte, diferente semnificative nu au fost
gasite in inteligibilitatea celor sase sunete test cu conector M. Deci, cand au fost folositi
conectori M, s-a crezut ca va avea cel putin influenta asupra inteligibilitatii sunetelor test, si
conectorul AP este cel mai bun.
2.3. Forma pozitionala a conectorilor principali experimentali
Dispozitivele cu conectori principali au fost fabricate din Co-Cr, turnate pe amprentele
maxilarelor subiectilor. Pe baza rezultatelor experimentului preliminariu, am ales doua tipuri
reprezentative de conectori de la care asteptam sa apara diferente semnificative intre ele. Deci,
conectorii principali au fost fabricati pentru doua pozitii: tipul mediu(M) si tipul anterior si
posterior (AP).
Tipul mijlociu a fost construit in asa fel incat conectorul final sa uneasca, printr-o linie
dreapta, punctele de contact, din partea dreapta si din partea stanga, ale premolarului al doilea si
ale primului molar.

Latimea conectorului a fost de 5 mm. Tipul AP consta intr-un conector

anterior si unul posterior. Conectorul anterior a fost proiectat sa acopere 5 mm in latime, sub
forma unei curbe fine ce uneste cele mai joase puncte ale marginilor cervicale ale dintilor, dintre
caninii stang si drept. Conectorul posterior a fost construit in asa fel incat linia de mijloc a
conectorului final sa uneasca in linie dreapta punctele de contact din stanga si din dreapta a
primului si celui de-al doilea molar. Latimea conectorului a fost tot de 5 mm.
Stabilizarea fiecarui conector principal experimental a fost asigurata prin retentivizarea
suprafetei palatine a dintelui. Grosimea dispozitivuli a fost de 0,5 mm. Cinci dispozitive copiate
ale fiecarui tip de conector principal experimental au fost fabricate pentru fiecare subiect.
2.4. Inregistrarea cuvintelor mostra
Morele secunde, /shi/, /hi/, /chi/, /ri/ si /ni/ ale celor sase cuvinte testate, i/shi/kawa,
e/hi/meken, o/ki/nawa, i/chi/ro, o/ri/gami si ko/ni/shiki au fost alese ca sunete test. Aceste teste
de sunet pot fi clasificate in trei grupe in functie de pozitia articularii : alveolare:/shi/, /chi/, /ri/ si
/ni/ ; velare : /hi/ si palatale /ki/. Pot fi clasificate si in cinci grupe in functie de mecanismul
articularii : fricative /shi/ si /hi/ ; africate : /chi/, plozive:/ki/, vibrante : /ri/ si nazale /ni/.

Aceste sunete includ vocala /i/ care necesita cea mai inalta pozitie a limbii dintre vocalele
japoneze. Cele sase cuvinte testate au fost cuvinte adevarate japoneze ; aceste cuvinte au inclus si
sunetele pentru test care avea accentuatia mora secunda. Fiecare subiect a primit instructii
speciale si anume sa nu rosteasca cuvintele pentru test inainte de a porni inregistrarea. Au existat
trei conditii : fara conector, cu conectorul bara de tip M si cu conectorul bara de tip AP. Fiecarui
subiect i s-a cerut sa pronunte fiecare cuvant de cinci ori folosind conditiile impuse cu acelasi
conector. Ordinea conditiilor a fost aleatorie. Inregistrarile au fost incepute odata ce s-a
confirmat o utilizare adecvata a conectorilor. Micile pauze de timp au fost luate o data la cinci
inregistrari.
Pe durata masuratorilor, subiectii au fost rugati sa isi controleze pronuntia pentru a avea o
viteza si un volum constant. Fiecare sunet a fost inregistrat cu un microfon cu suport pentru cap
si cu ajutorul unui laptop (PAC9214LDEW, Toshiba Co., Tokyo, Japan) si a fost analizat folosind un
program de recunoastere special.
2.5 Evaluarea inteligibilitatii sunetelor
Sistemul de evaluare al vorbirii (Voice Analyzer, Toshiba Digital Media Engineering Co.,
Tokyo, Japan) foloseste un program bazat pe 213 de tipuri de segmente fonetice integrate care
sunt, in mare parte, particularitati fonetice simple sau de tranzitie de la un fonem la altul.
Sistemul realizeaza evaluari o data la 8 ms si poate deci, sa inregistreze informatii in timp real.
Mai realizeaza si evaluari ale sunetelor pe o perioada mai mare de timp folosind fractia dintre
numerele segmentelor fonetice integrate corect si incorect pe durata perioadei de evaluare.
Tiparul sistemului de evaluare fonetica este extras din spectrul de frecvente si alaturat
segmentului fonetic de referinta, rezultatele fiind expuse in tabelul 2. Ca si exemplu, metoda de
extragere a sunetului /shi/ din cuvantului testat [i/shi/kawa] este prezentata in imaginea 3.
Frecventa inalta a sunetului /shi/ a fost tranzitia de la /i/ la /shi/ si cea scazuta a fost tranzitia de la
/shi/ la /ka/. Vocala sunetului /shi/ a fost indepartata si sectiunea a fost denumita analiza
sunetului. Si alte extrageri al sunetelor testate au fost realizate in aceasta maniera.
Insemnatatea caracteristicilor tipice descoperite este descrisa in imaginea 3 si clasificarea
caracteristicilor corecte si incorecte este detaliata in imaginea 4. Caracteristicile segmentelor
fonetice integrate, care reflecta o pronuntie corecta a sunetului, sunt definite ca si caracteristici

corecte. Toate caracteristicile, exceptia celor corecte, se numesc caracteristici incorecte.


Raportul aproximativ dintre caracteristicile corecte si cele incorecte a fost definit ca fiind
inteligibilitate.
2.6 Evaluarea duratei partilor consonate
Pe langa inteligibilitate, se mai poate calcula durata partilor consoanelor la sunetele
testate. Pentru ca fiecare caracteristica in termni de timp a segmentului fonetic a fost de 8 ms,
durata partii consoanei a ajuns la numarul caracteristicilor divizat la 8.
Prima analiza a fost realizata pentru a descoperi raportul aproximativ al caracteristicilor
corecte si incorecte intr-o durata medie obtinuta de-a lungul a cinci teste pentru fiecare subiect.
Influentele conectorilor asupra raportului dintre caracteristicilor corecte si incorecte si a
duratei au fost evaluate folosind testul ANOVA cu masuratori repetate si testul Turkey cu
comparatii multiple. Programul de statistica (SPSS for Windows 11.5JSPSS Japan, Inc., Tokyo,
Japan,) a fost folosit pentru analiza statistica si P<0.05 a fost considerat semnificativ, deoarece
includea si P<0.01
3.Rezultate
3.1 Inteligibilitatea cu cele trei conditii ale conectorilor
Inteligibilitatea lui /shi/ in cuvantul [i/shi/kawa] a fost la cei opt pacienti de 86.9 17.4%,
73.0 23.8%, si 57.1 30.1% fara conector (WOC),cu tipul mijlociu(WM), si respectiv, tipul
anterior si posterior (WAP). A fost o diferenta semnificativa intre raporturile dintre WOC si
WAP (P < 0.01). Inteligibilitatea lui /hi/ in cuvantul [e/hi/meken] a fost de 79.219.7%, 81.9
16.8% si 70.5 27% fara diferente vizibile intre cele trei conditii. Inteligibilitatea lui /ki/ in
cuvantul [o/ki/nawa] a fost de 74.7 14.6 %, 59.9 16.4 % si 43.6 24.3 % si s-au descoperit
diferente semnificative intre WOC si WAP (P<0.01), WOC si WM (P<0.05) si WM si WAP
(P < 0.05).Inteligibilitatea lui /chi/ in cuvantul [i/chi/ro] a fost de 54.4 16.5 %, 53.2 18.4 %,
si 23.2 17.8% si diferente semnificative s-au descoperit intre WOC si WAP (P< 0.01), si WM
si WAP (P<0.01).Inteligibilitatea lui /ri/ in cuvantul [o/ri/gami] a fost de 8.52 15.9%, 77.5
19.5% si 55.1 30.06% si o diferenta semnificativa a fost descoperita intre WOC si WAP (P<

0.01). Inteligibilitatea lui /ni/ in cuvantul [ko/ni/shiki] a fost de 76.9 26.9%, 73.3 24.0 % si
50.2 31.3% si nicio diferenta semnificativa nu a fost descoperita intre ele.
3.2 Raporturile catalogarilor incorecte pentru cele 3 conditii ale conectorilor principali
In testul sunetului /shi/, s-au descoperit patru caracteristici incorecte. Raportul lui /hi/ a
fost de 0.6 1.2 %, 14.4 17.6% si 23.1 22.4%, pentru WOC, WM si pentru WAP. O
diferenta semnificativa s-a descoperit intre WOC si WAP (P<0.05). In testul sunetului /hi/ sunt
cinci caracteristici incorecte. Raportul aproximativ dintre /gi/ si /ni/ a fost cel mai inalt in WAP.
Raportul aproximativ al sunetului /gi/ a fost de 3.4 3.0%, 2.3 2.2% si de 6.1 3.4% pentru
WOC, WM si pentru WAP. O diferenta semnificativa intre WOC si WAP s-a descoperit doar
in /gi/ (P<0.05). In testul sunetului /chi/ au fost recunoscute patru caracteristici incorecte.
Raporturile aproximative ale sunetului /ki/ au fost 3.66.0%, 5.3 7.6% si 12.5 4.0%, pentru
WOC, WM si WAP. O diferenta semnificativa s-a descoperit intre WO C si W AP (P<0.05).
Sunt patru, trei, si trei caracteristici incorecte pentru sunetul testat /ki/, /ri/ si respectiv /ni/. Nu a
fost nicio diferenta semnificativa intre caracteristicile incorecte ale celor trei sunete testate,
/ki/, /ri/ si /ni/.
3.3 Influenta conectorului principal asupra duratei partilor consonante
Evalurea duratei partilor consonante este descrisa in tabelul 5. Nici o diferenta
semnificativa statistic nu a fost descoperita intre cele trei conditii, WOC, WM si WAM in
evaluarea duratei partilor consonante.
4.Discutii
4.1 Inteligibilitatea sunetelor test
Matsuura et al. au indicat un raport al caracteristicilor corecte care nu este de 100% dupa
evaluarea subiectilor cu o dentitie buna si au mai precizat ca au existat caracteristici incorecte ale
unui anumit raport. Ei au precizat ca anumite caracteristici corecte au reprezentat inteligibilitatea
si cele incorecte se leaga de tendinta de a auzi gresit anumite sunete.
Inteligibilitatea celor sase sunete a fost mai mare in conditia WM decat in WP a acestui
studiu. Ea a fost in concordanta cu rezultatele unor studii trecute. Aceste descoperiri arata ca

sunetele cu articulatie alveolara precum ar fi /shi/, /ri/ si /ni/ sunt afectate mai ales de conectorul
tip bara anterior AP, pe cand sunetele cu un punct de articulatie velara precum ar fi /ki/ sunt
afectate mai ales de conectorul tip bara posterior AP. In plus, inteligibilitatea sunetului /ki/ cu
bara M a fost scazuta deoarece limba a atins partea posterioara a conectorului M.
Experimentele preliminare au aratat ca majoritatea conectorilor plasati in partea
anterioara a palatului, precum ar fi A, AP si H au deranjat pronuntia sunetului /chi/. Acest rezultat
sugereaza ca sunetul /chi/ este afectat mai ales de bara anterioara a conectorului AP . In
experimentul preliminariu, diferentele semnificative au fost cu greu recunoscute cu dispozitive
facute pe baza de placa, datorita valorilor scazute si variatiilor considerabile ale inteligibilitatii
sunetului /chi/ in comparatie cu alte sunete test. Studiul trecut, folosind acest sistem, a indicat ca
inteligibilitatea sunetului /chi/ la subiectii cu o dentitie buna a fost mai scazuta decat cea a altor
studii. Pe de alta parte, in acest studiu, variatiile de intiligibilitate cu conectorii experimentali au
fost aproximativ stabile si doar o diferenta important s-a recunoscut in cazul barei de tip AP.
Aceasta descoperire sugereaza ca acesti conectori de metal cauzeaza putin disconfort sau
deranjeaza putin, mai ales pentru ca sunt mai subtiri si mai fini in comparatie cu placile de baza.
In ceea ce priveste sunetul /hi/, nu a fost nici o diferenta semnificativa de inteligibilitate
printre cei trei conectori in studiu.Totusi, dupa un studiu meticulos al caracteristicilor incorente si
al duratei, perspectiva generala se schimba. Deci, se pare ca inteligibilitatea singura nu poate fi
folosita pentru a determina efectul complet al conectorilor asupra pronuntiei. In concluzie, noi
ne-am concentrat asupra caracteristicilor incorecte si asupra duratei consoanelor.
4.2 Catalogarile incorecte
In ceea ce priveste mecanismul de articulatie al caracteristicilor incorecte in cazul fiecarui
sunet, aceste caracteristici pot fi impartite in doua grupe : sunete fricative, africate si plozive,
vibrante si nazale.Catalogarile incorecte au avut tendinta de a aparea in aceeasi grupa si apoi s-a
dezvoltat o corelatie intre tipurile acestora in fiecare grupa.In ceea ce priveste raporturile
aproximative ale acestora, toate tipurile de catalogarile incorecte pentru /shi/ au fost mai joase in
WOC, in mijlocul lui WM si mai inalte in WAP. Pe de alta parte, raporturile aproximative ale
catalogarile incorecte ale lui /ki/ nu s-au schimbat cu cei trei conectori. De aceea, doua modele
de catalogarile incorecte au fost identificate : unul care a aparut in cazul unor raporturi diferite in

functie de pozitia conectorilor si unul care a aparut la raporturi diferite ignorand pozitia
conectorilor.
In orice caz, inteligibilitatea sunetului testat /ki/ a scazut in WM si in WAP, pe cand
raportul aproximativ al catalogarile incorecte ale lui /ki/ nu s-au schimbat pentru WOC, WM si
WAP. Deci, aceasta descoperire sugereaza ca alti factori, care nu se lasa descoperiti prin aceste
catalogarile incorecte, pot afecta articulatia sunetului /ki/ si pot reduce inteligibilitatea lui /ki/.
In cazul catalogarile incorecte ale sunetului testat /hi/ in mod exceptional a aparut si
sunetul nazal /ni/, desi /hi/ apartine grupului de fricative, africate si plozive. In plus, sunetul /gi/ a
crescut semnificativ in catalogarea incorecta a sunetului /hi/ in WAP comparat cu WM. Acest
studiu sugereaza ca influenta conectorilor pentru sunetul fricativ /hi/ a fost complet diferit de
acela al sunetului fricativ /shi/ pe cand studiile anterioare au aratat ca majoritatea conectorilor
principali au cauzat dereglari ale celor doua sunete.
Precum ne indica si imaginea 5, sunetul /gi/ a aparut in amandoua grupele. Sunetul /gi/ ca
si catalogare incorecta a aparut constat necontand tipul de conector folosit, cu exceptia sunetului
testat /hi/ ; o diferenta semnificativa intre WM si WAP a fost descoperita in sunetul testat /hi/.
Sunetul /gi/, care este in mod normal ploziv, este cunoscut ca fiind ocazional nazalizat in
japoneza. Deci, se speculeaza ca sunetul /gi/ a apartinut si grupului de fricative, africate si
plozive, vibrante si nazale.
4.3 Evaluarea duratei
Multe studii asupra duratei partilor consonante si vocalice au folosit o sonogranama.
Atunci cand se foloseste asa ceva, evaluarea se face prin extragerea dintr-o mostra de sunet
folosind modificarile locale asupra frecventei, luandu-se ca referinta. In concluzie, a aparut si o
constrangere atunci cand evaluarea s-a facut printr-o extragere din sunetul testat pentru ca este
dificil sa folosesti o sonograma pentru a examina un sunet care are o parte consonanta scurta
precum sunetul ploziv /ki/. Pe de alta parte, sunetul /s/ era potrivit pentru sonograma si folosit in
multe alte studii. Pentru motivele mentionate mai sus, putine studii au evaluat durata partilor
consonante alte mai multor sunete.

Totusi, in analiza sunetelor, este necesar sa evaluezi nu doar sectiunile local dar si cele de
tranzitie de la consoana la vocala sau invers. In sistemul nostru de recunoastere al sunetelor, desi
au fost evaluate doar partile consonante, rezultatele au reflectat atat comportamentul vocalelor
cat si cel al consoanelor. Prin urmare, sunetele mostra trebuie sa fie adecvate atat pentru analiza
vocalelor cat si pentru cea a consoanelor. Din aceasta cauza, o durata de 8 ms a fost considerata
ca fiind potrivita pentru acest sistem.
Chiar daca s-a crescut durata in WM si WAP la sunetul testat /shi/, nici o diferenta
majora intre cei trei conectori nu s-a evidentiat. Sunetul mut are tendinta de a avea o durata mai
lunga in comparatie cu cel sonor.Partea consonanta a africatei /chi/ a avut o durata lunga in acest
studiu. Totusi, studiile trecute au indicat ca partea consonanta a sunetului /chi/ este scurta. S-a
considerat ca unul din motivele acestui dezacord a fost diferenta de determinare a partii
consonante intre sistem si sonograma.
In cadrul testelor de sunet, /hi/, /ri/ si /ni/, durata a avut tendinta de a fi scurtata in WAP.
O parte din informatiile inregistrare au indicat ca partile consonante au fost scurtate tare sau au
disparut in WAP in aceste patru teste de sunet, ceea ce ar putea explica de ce aceste sunete au
fost scurtate. In plus, atunci cand partea consonanta a sunetului testat a disparut, raportul
catalogarilor incorecte ale sunetului testat a fost de 0% , iar raportul catalogarilor corecte si
incorecte a scazut.
Descoperirile noastre sugereaza ca mecanismul influentei celor trei tipuri de conditii ale
conectorilor ar trebui sa fie evaluat nu numai prin catalogarile corecte si incorecte ci si prin
durata partilor consonate. S-a mai sugerat ca disparitia sunetului testat ar avea un impact mare
asupra evaluarii influentei conectorilor principali asupra functiei fonetice.
4.4 Influenta conectorilor principali
Descoperirile noastre sugereaza ca influenta conectorului principal asupra functiei
fonetice are doua laturi. Unele din sunetele testate, precum ar fi /shi/ si /chi/ au fost dereglate din
cauza schimbarii catre alt sunet, atunci cand conectorul a schimbat pozitia articulatiei sau
distanta dintre limba si pozitia articulatiei.Altele au fost dereglate din cauza scurtarii duratei, care
a inclus si disparitia sunetului testat. In ceea ce priveste influenta asupra sunetelor testate /hi/
si /chi/, s-a sugerat ca aceste deraglari nu pot fi independente unele de celelalte.

4.4 Semnificatia clinica


In acest studiu, am evaluat influenta conectorilor principali asupra functiei fonetice cu
sase sunete test, folosind un sistem de recunoastere al sunetelor. Rezultatele inteligibilitatii
sugereaza ca folosind tipul mijlociu de conector principal se creeaza cel mai mic impact asupra
functiei fonetice.Noile descoperiri au insotit si schimbarile raportului dintre catalogarile corecte
si incorecte si durata in care au fost detectate aceste diferente precise.Catalogarile corecte au
indicat gradul de exactitate al pronuntiei sunetelor test si cele incorecte au aratat gradul de
tranzitie spre alte sunete.
Este important pentru proteza partial mobila sa transmita forta ei functioanala direct catre
bont si sa o imparta egal. In caz ca dantura are un design bilateral, bara de tip M, care poate
conecta bontul cu axa cea mai scurta, este recomandat dintr-un punct de vedere dinamic. Designul ingrijit al conectorului principal este necesar pentru a evita probleme ulterioare precum torus
palatin sau reflex de voma.
In plus, sistemul de recunoastere al sunetelor folosite in acest studiu poate fi utilizat
pentru a evalua functia fonetica obiectiv.Poate fi deci folosit pentru a ajusta dantura pacientilor
atat pentru cei cu despicatura de buza sau de palat cat si pentru cei cu deficit de auz sau cu
probleme de vorbire.
5.Concluzie
Noi am evaluat influenta conectorilor principali asupra celor sase sunete testate folosind
un sistem de recunoastere al sunetelor. Se indica pe viitor ca tipul mijlociu de conector principal
sa fie recomandat, luandu-se in considerare influenta acestuia asupra functiei fonetice.

Am vrea sa multumim personalului Toshiba Digital MediaEngineering care a cooperat la


dezvoltarea Voice Analyzer, folosit in acest studiu, suportat de Grant-in-Aid (No. 19390492) de
la Ministry of Education, Science and Culture, Japan.