Cultura si civilizatie

CURS 1
Definirea termenilor

Cultura e un fenomen social foarte complex aproape imposibil de prins intr-o definitie; asa se sexplica fap
clasica s-au dovedit daca nu imposibile, cu siguranta unilaterale.

Conceptele de CC sunt plurisemsantice. Diferiti analisti ai fenomenului culturii folosesc in sensuri variate
astfel un inventar al sensurilor termenilor de CC folosite in diferite lucrari si s-au gasit aproximativ 200 d

Aceasta situatie poate conduce la o serie de confuzii. In cuida acestei multitudini de sensuri, cercetatotrii
pentru a desemna creatiile sufletesti, spirituale, sistemele de idei si valori, iar termenul de civilizatie pt a d
mediul inconjurator.

De exemplu Simion Mehedinti in Civilizatie si cultura defineste cultura drept suma tuturor creatiilor su
tuturor creatuulor tehnice care ajuta la adaptarea omului la mediul geografic.

Ovidiu Dramba in Istoria culturii si civilizatiei delimiteaza cultura ca referindu-se la ansamblul aptitud
intelectului, iar civilizatia ca totalitatea mijloacelor cu ajutorul carora omul se adapteaza mediului fizic si

De fapt pluralitatea de sensuri pentru cei doi termeni ca si confuziile care se nasc adesea in folosirea lor p

De exemplu germanii intrebuinteaza pt faptele de civilizatie termenul kultur, iar francezii pt faptele de cu

Termenul cultura provine din latinescul culturae, numai ca in antichitate oamenii foloseau acest termen
actiune de transformare a naturii, sens care in multe limbi romanice s-a perpetuat pana azi. Celalalt intele
educatie a spiritului provine din mediile intelectuale ale Romei antice.

Etimologic, civilizatie deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemn
cetateni, anume politetea si amabilitatea.
Conceptele de CC nu trebuie depasite, nu trebuie gandite dual, temeiul lor trebuind a fi cautat in unitatea

Cultura este nesemnificativa daca nu se regaseste in calitatea relatiilor din societate, din civilizatie, iar civ

Deci cele 2 concepte se supun in procesul lor de definire si principiului incompletitudinii in sensul ca nic
a se defini.

Intre cultura si civilizatie, spun unii autori, nu poate fi un raport de fatala succesiune sau evolutie paralela
relatie de interactiune(doar mintea noastra le separa in plan real, constituind fenomene ingemanate).

CURS 2

Schimbarile din epoca moderna au imbogatit sensul notiunii de cultura. Un rol important l-a avut miscare
traditiilor si obiceiurile diferitelor popoare. Din sec 19, cultura a devenit obiect de studiu datorita explora
si sistematizarea creatiilor umane, asa cum au evoluat ele de-a lungul timpului, s-au dezvoltat alaturi de f
particularede sine statatoare precum: etnografia si antropologia culturala, psihologia si sociologia culturii
cultura si aporturile acestora cu civilizatia.
In epoca contemporana exista 2 tendinte in definirea culturii:
a) Restrangerea conceptului la unele din cele mai elaborate valori din sfera artisticului si stiintificului
b) Extrapolarea fara discernamant a acestui concept la intreaga viata sociala
Marele sociolog roman Dimitrie Gusti ofera 3 acceptii ideii de cultura:
a) Cultura obiectiva prin care intelegea un sistem de bunuri culturale ce formeaza stilul unei epoci(date
unui cult religios)

b) Cultura institutionala prin care includea statul, biserica, scoala, armata, organizatii economice, stiinti
c)

Cultura personala ce semnficia atitudinea personala fara de opera de cultura, raportul viu dintre perso

Problema hotaratoare in analiza culturii e relatia natura-societate-cultura.Intr-un anumit sens am putea de

Andre Marlaux definea cultura ca fiind acel moment in care umanul se desprinde de biologic.

Cultura in genere se defineste ca fiind totalitatea valorilor spirituale creata de omenire in parcursul practic
cunoasterea naturii, societatii si a definirii insasi a fiintei umane. In sfera ei, cultura include atitudinile, ac
deservesc satisfacerea memoriilor spirituale si intelectuale. In acest sens, dpdv istoric, culturii ii apartin o
sculptura, pictura, arte decoratice, etc. Totodata ea include datinile si obiceiurile, credintele si practicile re

Fiecare cultura reprezinta expresia unei anumite societati, iar studierea atitudinilor si comportamentelor i
propriei dinamici, cultura include in mod firesc urmatoarele elemente esentiale constitutive:

a) Cunoasterea; cultura fiind un act de cunoastere, receptare si selectare a unui imens flux informational
culturii e deosebit de important intrucat nimeni nu se poate realiza ca personalitate fara a asimila un boga
mostenire culturala.

b) Valoarea semnifica raportarea rezultatelor cunoasteruii la nevoile, trebuintele si aspiratiile omului, ap

c)

Creatia este momentul de salt calitativ de la un fapt natural la unul cultural. Creatia este insasi princi

d) Comunicarea care inseamna generalizarea sociala si asimilarea critica a valorilor culturale, realizarea

Dpdv al functionalitatii, cultura se clasifica:element cultural, complex cultural, tip de cultura, aria cultura

Elementul cultural este unitatea de baza, cea mai simpla a unei culturi, el desemnand orice produs cultura

Complexul cultural e alcatuit dintr-un ansamblu de elemente culturale, corelate functional si stilistic intre
anumit tip de cultura.
Tipurile de cultura se clasifica functie de anumite criterii:
a) Criteriul temporal-istoric: cultura antica, medievala, renascentista, moderna, contemporana
b) Criteriul spatial-geografic: zona de afirmare a unei culturi: greaca, egipteana, etc.
c)

Criteriul tipologic culturi primitive, arhaice, evoluate

L. Blaga imparte cultura in cultura minora(copilaria unei culturi)si cultura majora(maturitatea ei).
T. Vianu foloseste notiunile de cultura partiala si totala.

Aria culturala desemneaza regiuni si zone etnoculturale in care se gasesc culturi inedite ca esenta si asem

Modelul cultural indeplineste o functie normativa fara de celelalte culturi pe care le influenteaza. In fieca
influenteaza pe celelalte.

Finalitatea oricarui act de cultura o reprezinta creatia de valori, lumea valorilor fiind deosebit de bogata s
material, creatie spirituala, un principiu, o idee, un comportament) si un subiect care apreciaza obiectul re
calitatilor pe care le are, iar subiectul apreciaza aceste calitati, in masura in care ele satisfac anumite trebu
Valorile se pot calsifica dupa natura obiectului in:
-

Valori economice: avutie, proprietate

Valori politice: democratie, dreptate, pluritate

Valori stiintifice: adevar, certitudine, obiectivitate

Valori religioase: viu, sacru, profan

Valori sportive: fair-play

Valorile fundamentale ale umanitatii sunt:

-

Adevarul ca valoare de cunoastere

Binele ca valoare morala

Frumosul ca valoare estetica

Libertatea ca valoare folosofic-politica

Dupa criteriul stabilitatii sunt valori perene si valori cu o arie restransa de cunoastere, iar dupa gradul de

CURS 3
Comunicare si cultura. Caracteristici

Cultura inseamna comunicare, iar comunicarea inseamna cultura afirma Edward Hall, de unde rezulta c
interactiune sociala este procesul prin care indivizii din aceeasi cultura sau din culturi diferite isi transmi
careia ii apartin deopotriva emitatorii si receptorii. Cum, cand, unde, in ce fel, prin ce mijloace se comuni
anumite caracteristici:
a) Cultura nu este innascuta, cu invatata

Invatarea este cea mai importanta caracteristica a culturii. Cultura se dobandeste prin invatarea de catre o
elementare pentru supravietuire, apoi pe masura dezvoltarii ca diinte biologice si sociale, insusirea acelor
dezirabile de catre cultura proprie.

Invatarea culturala are loc in mai multe feluri: prin interactiunea cu ceilalti, prin observare, prin imitare c
tacerii si a spatiului, prin invatarea limbii materne, prin preferinta pentru activitatea fizica sau intelectuala
Toate aceste lucruri ca si multe altele sunt invatate in mod inconstient prin interactiunea cu alti oameni in
precum: familia, scoala, biserica, grupul de prieteni, colegi, etc. De asemenea cultura se invata din povest
ca e vorba de vechi mituri. Cultura se invata si din arta, din obiectele si operele de arta plastica pe care le
b) Cultura este transmisa din generatie in generatie

Pentru ca o cultura sa existe este necesar ca ea sa transmita mesajele si elementele esentiale. De aceea c

ceea ce se numeste mostenirea culturala. Totodata, noile obiceiuri, valori, principii, comporamente, si alte
acea cultura, ceea ce se realizeaza prin interactiunile sociale.
c)

Cultura se bazeaza pe simboluri

Abilitatea unei culturi de a crea simboluri ajuta la invatarea culturala de la individ la individ, de la grup l
imagine, un gest, un cuvant, o piesa de imbracaminte, etc. din momentul in care prin acord tacit, social s
simbolica, ca o parte componenta a comunicarii sociale si culturiale, ii ajuta pe oameni sa isi organizeze e
prin verbalizare si comunicare nonverbala dar si prin alte mijloace sau suporturi: carti, filme, etc. Comun
de la o generatie la alta.
d) Cultura este suspusa schimbarii

Culturile sunt siteme dinamice supuse schimbarii prin confruntarea permanenta cu informatia din surse ex
cultura. Culturile sunt foarte usor fortate sa se altereze din cauza unor razboaie de ocupatie, dezastre natu
primara rezista la modificari majore. Spre exemplu schimbarile in moda vestimentara, in obisnuinta de hr
de la o epoca la alta intr-o cultura. In schimb, valori ca cele asociate eticii, muncii, timpului liber, practici
adanc inradacinate incat presista de la o generatie la alta sau de-a lungul mai multor generatii.
e) Cultura este etnocentrica

Etnocentrismul desemneaza conditia celor care considera ca felul lor de a fi, de a actiona sau de a gandi t
apartenentei organice a individului la un grup si de constiinta superioritatii valorii acestuia in raport cu ce
rasismul si cu stigmatizarea.

In toate defintiile date etnocentrismului, este prezenta ideea ca propria cultura reprezinta masura tuturor l
a propriilor valori si de tendinta de subapreciere a valorilor care stau la baza culturii straine considerata in
Etnocentrismul se manifesta in forme active si pasive.

Formele pasive sunt expresii simplificate si elemente ale reprezentarilor sociale care se manifesta mai ale
procesele de comunicare prin faptul ca angajeaza o atitudine negativa fata de un grup sau membrii unui g
modalitati de evaluare preluate mecanic si care ofera un sistem de explicatii impartasite in cadrul unui gru
diferite grupuri culturale, mentin o situatie de fapt si actioneaza ca bariere psihologice.

Stereotipurile sunt generalizari invatate de obicei negative in legatura cu un grup si care raman fixate in m
observatiei, ele apar spontan din dorinta de a schematiza si rationaliza, in principiu fiind necesare deoare
Stereotipurile descriu anumite situatii generalizandu-le si netinand cont de obiectul caruia i se aplica. Dis
comunicare si relationare sociala prin care membrii unui grup isi atribuie o imagine de superioritate fata d
si atitudini discriminatorii, oamenii, mai ales cei din grupurile dominante folosesc stereotipurile. Formele
de comportament, iar stereotipurile si prejudecatile servesc la justificarea unor actiuni si raporturi existen

A vorbi despre comunicarea interculturala in ziua de azi cand oamenii fi in contact cu semenii lor din cela
mobile sau mass-media inseamna a dori sa ii cunoastem mai bine pe semenii nostri, sa-i intelegem si sa-i

Globalzarea a facut din comunicarea interculturala un fapt inevitabil. Lumea de azi este supusa unor schim
Contactul si comunicarea cu alte culturi sunt caracteristici dominante ale vietii moderne. Comunicarea in
diferite culturi. O definitie atotcuprinzatoare asupra interculturalitatii ne ofera Micheline Ray: Cine spun
plenar al prefixului inter interactiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectiva.

Importanta prefixelor din notiunile de multiculturalism, comunicare interculturala si raporturi transnation

prefixele multi, inter si trans poseda intre ele evidente afinitati dar si subtile diferente de conotatie.

CURS 4
Contactul dintre culturi

Contactul dintre culturi poate fi indirect(prin tiparituri, media, prin exportul sau importul de produse cultu
culturi diferite). La contactul cu o alta cultura, individul traieste experiente emotionale noi provenite din e
experienta imbraca 2 forme: ciocnirea culturala si socul cultural.

Ciocnirea culturala are loc in timpul contactelor de scurta durata cu o noua cultura cand individul are tim
manifesta un interes moderat fata de aceste diferente care il amuza sau il surprind. Socul cultural se refera
plasat accidental sau datorita unor activitati specifice in afara contextului socio-cultural initial resimte o p
vietuirii intr-un nou mediu socio-cultural poate declansa diferite reactii de frustrare sau de respingere, de
chiar de fascinatie in fata experimentarii noului context. Socurile culturale au mai multe componente fiin
-

Socuri legate de perceptia diferita a spatiului si timpului

Socuri datorate diferentelor de rol si relationale din cadrul grupului familiar(rolurile sotilor, tipurile d

Socuri legate de tipurile diferite de sociabilitate(ospitalitatea, caracteristicile schimbmurilor reciproce

Socuri datorate intalnirii cu ritualuri si credinte religioase diferite etc.

Socul poate determina fie o mai buna cunoastere si insertie in cultura proprie, fie o stare de disolutie inter

Termenul de soc cultural a fost introdus de antropologul american de origine finlandeza Kalvero Oberg. S

- luna de miere cand individul manifesta fascinatie si optimism fata de noua cultura(savureaza manc
interesante obiceiurile oamenilor, e fascinat de arhitectura locala)

- Dezorientarea cu care individul este bombardat de stimuli noi, diferiti de cei care ii primea in cultura
integrarea acestor stimuli in sistem

- Ostilitatea, enervarea; sterotipurile sunt activate emotional iar diferentele fata de cultura originala inc
acasa, plictiseala intr-o comunitate considerata neinteresanta, cu obiceiuri caraghioase si obositoare, mela

- Insanatosire si acceptare pe masura ce individul capata abilitatea de a se descurca in noua societate, d

existentei, acceptarea noului sistem de viata, integrarea in societate prin adoptarea unor evenimente din n
-

Biculturalitatea individul poate trai comfortabil in ambele culturi fara a fi stresat de schimbarea stim

Intoarcerea acasa revenirea la cultura de origine poate produce socul cultural inversat caracterizat p

Aculturarea si alienarea

Confruntati cu socul cultural, cu inevitabile sentimente negative de nemultumire, frustrare, confuzie, indi
Cele 2 rezultate depind atat de atitudinea initala pe care indivizii le au in momentul contactului cu noua c

Aculturarea se produce cand atitudinile initiale ale individului sunt toleranta, acceptarea, increderea de si
cultural, individul alege strategii integrative(observa, asculta, intreaba, se conformeaza, face compromisu
integreze sistemului ei in diverse moduri si grade. Aculturarea este procesul prin care indivizii sau grupur
valori si practici ale unuia sau altuia dintre indivizi sau grupuri.

Procesul de aculturare depinde de locul, scopul si durata contactelor dintre indivizii cu medii culturale dif
mai multe tipuri de aculturare:

a) Colonizarea si invazia in situatiile de colonizare, populatia colonizatoare impune populatiei coloniz

invadate adopta unele elemente din cultura invadatoare

b) Aculturarea unilaterala se produce in situatii de contact intre grupuri de participanti la un evenimen

c) Aculturarea bilaterala se produce in cadrul contactelor stabilite intre grupuri nationale inegale sau e
cadre diferite

d) Aculturarea multilaterala are loc in cadrul contactelor stabilite intre numeroase grupuri etnice inrud
pe teritoriul aceluiasi stat.

e) Contactul intre grupui nationale si grupuri extranationale(emigranti pe scurta durata) grupurile min
elemente din cultura gazda

Alienarea culturala se produce atunci cand individul are atitudini initiale de suspiciune, teama, neincreder
strategii reactive(a se retrage). Cand indivizii nu sunt capabili sa se adapteze la noua cultura ei sufera un p
devalorizare a culturii gazda si dorinta de intoarcere la cultura de origine, individul avand sentimente de m
a alienarii culturale.

CURS 5

Exista 12 surse concrete si imediate de neintelegeri si gafe in comunicarea interculturala: tabuurile si sim
de a arata respectul, perceptia timpului si a spatiului, eticheta in afaceri, mesajele nonverbale, limba si tra
convingere, mediul politic si religios, prejudecatile si importanta acordata cuvantului scris.
Tabuuri si simboluri

Cuvantul tabu este de origine polineziana si se refera la diferite interdictii cu caracter sacru a caror incalc
pot fi locuri sacre, persoane,gesturi si cuvinte, sau expresii a caror discutare este interzisa. Prin extensie d
morale si sociale ce privesc obiecte, culori, numere, cuvinte, expresii verbale, gesturi, daruri si comportam
Conditia femeii

Statutul social al femeilor si relatiile barbat-femeie comporta abordari specifice in culturi si religii diferite
altul decat in lumea crestina occidentala. In multe tari islamice, femeile se supun aproape neconditionat v
dintre sexe. Ele nu stau cu barbatii la aceeasi masa si este exclus ca barbatul sa serveasca o femeie la mas
egal la egal.

Maniera de a indica respectul

Problema care se ridica este aceea de a cunoaste modurile in care se manifesta respectul fata de partener i
statut social, rang ierarhic, titluri, daruri si onoruri, punctualitate, imbracaminte, pastrarea distantei, atenti
siesta, prin gesturi specifice de plecaciune, contact vizual moderat, postura trupului in picioare, etc.
Perceptia timpului si spatiului

Timpul e un indicator important al sentimentelor, atitudinilor si opiniilor partenerilor de negocieri. Un mi

Problema timpului priveste in special punctualitatea, amanarea, graba sau rabdarea si ordinea sosirii la in
tradeaza aria socio-culturala de origine. Arabii si latinii nu fac mare caz din punctualitate, pe cand balcan
si precizie.
Eticheta afacerilor

Eticheta si ritualul intalnirilor de afaceri prezinta numeroase "ciudatenii" culturale care pot da nastere la c
Gestica

Gestul de a da din cap poate avea seminificatii contradictorii in tari si culturi diferite. In Bulgaria sau Alb
cap inseamna da. Gestul de a face cu ochiul are semnificatii contradictorii in tari diferite.
Limba si translatorul
Diferenta cea mai evidenta dintre doua culturi este data de limba. Indiferent de cultura, oamenii folosesc
cat si o sumedenie de alte simboluri vizuale si semnale acustice.
Imbracaminte

Ca regula generala tinuta conservatoare si protocolara in stil occidental nu ridica probleme aproape nicaie
mediile de afaceri din Europa occidentala si Statele Unite.
Etica si puterea de negociere

Probleme care se ridica din acest punct de vedere privesc gradul de importanta pe care il au factorii subie
interculturale.
Contextul religios si politic
Asemanator cu situatia de mai sus.
Prejudecatile

Problemele care se ridica din acest punct de vedere se refera la faptul ca adesea la inceputul negocierilor
corecta parerile pe care alte popoare si culturi si le-au format in mod mai mult sau mai putin eronat fata d
Eticheta cuvantului scris