Schizo

1. delir - idei nefondate in realitate

implauzibile, permanente, cauta dovezi si nu recun ca sunt gresite
tipuri: de persecutie, de a fi controlat, de referinta, expunerea propriilor ganduri, insertia gandurilor din
exterior, atribuirea gandurilor (sunt furate), microromantic, de culpabilitate sau pacat, somatic, de
grandoare.

2. halucinatii - experiente perceptuale ireale

cel mai des aud voci, mai si vad - pusi sa faca ceva. implica orice simt

3. gandire si lbj dezorg - tulb de forma a gandirii

trec de la un subiect la altul sau vb pe langa
nu-si pot controla atentia pe subiect

4. comp catatonic dezorganizat

dezorganizat:agitati, injura, antisocial, masturbare publica, murdari
catatonie: lipsa de reactie la stimuli!

5. simp negative mai greo diagn, pot fi si alte cauze DAR SUNT PRINCIPALELE CAUZE si ii fac sa se
adapteze greu, raspund greu la medicatie
a. anhedonia - lipsa afectivitatii
b. alogia - lipsa comunic
c. abulia - nu.si atinge obiectiveele
d. aplatiz afect - fata imobila, nem lbj corp

6. smpt prodromale si reziduale

primele inainte, urmatoarele dupa faza acuta
isi expr convingerea ca nu sunt nebuni, dar ca sunt ciudati, inca coerenti. simpt neg vizibile

TIPURI - 5. rezid si nedif sunt mai nespecifice

1. paranoida
delir si haluc cu persecutie si grandoare
incoerent, dar nu neaparat dezorg
povesti elab
rezistenti, aroganti
suicid sau violnta
prognostic ok, pot fi indep, fct cogn ok
inceputul, mai tarziu - psihoze de stres!

2. hebefrenica, dezorganiz
nu au H si D bn formate
sunt f puternic dezorg, incoerenti, bizari, comp stereot
fara reactii sau aapoda
apare adesea si nu prea rasp la trat

3. catatonica
e rara
lipsa de rasp la stimuli
au ori stupoare cat, ori excitare cat, postura sau manierisme ciudate sau ecolalie. 2 din 5

4. si 5. nedif si rezid
d, H, gand si lbj dezorg
devreme si greu de tratat
cel putin un episod de simpt poz
continua sa prezinte simt neg si poz usoare
rezid in ani

Prevalenta ca gen
dif de diagn
la femei, la 30, cu episoade anter, mai functionale
la barbati e la 20

TEORII
A biologice
1. genetica
gemeni 46 la suta
risc la copii cu parinti bolnavi
probleme din cauza simpt negative ale acestora
formele severe se mosteesc mai sigur
model poligenic
2. anomalii creier
cortexul prefrontal
largirea ventriculelor B > F
3. dopamina mare
mesolimbic cu d3 si d4
dopamina scaz in prefront

B psihosociale
determ severit
1 stres
caderi nerv
sit stresante legate de episoade
leg cu simt prodromale
2. interact familia

stil parental
mesaje confuze
afectivit
ostili

TULB DISOCIATIVE SI SOMATOFORME

pt evitare
tulb disociative
moderate sunt comune ca experiente
observator ascuns in ei

1. tulb de id disociativa
personalitate multipla
a. modificarea copilariei in urma unei traume
b. de persecutie - fac rau crezand ca lor nu isi fac
c. salvatoare - rezolva problema p gazda
amnezie sau spatii goale
antisoc, ptsd, emotii instabile
au fost diagn cu cel putin 3 tulb
seamana cu schizo, dar difera
diferente de gen: F>b din cauza trat, b mai agresivi
teorii
mecanisme de aparare pt traume
sunt ersoane sugestibile
genetic uneori

2. fuga disociativa

fuge in alt loc, pt alta viata, dar vrea sa revina brusc

parasesc locul traumei
amnezie deseori inainte

3. amnezia disociativa
organica e anterograda
psihogena e rar antero(info noi)
retrograda bio - uita tot, siho-uita info personale
poate fi rezult disocierii, o stare emot extram in eveniment sau o asociere cu emot negativa puternica
rareori globala, e specifica

4. tulb de depersonaliz
detasati de corp

SOMATOFORME
experim senz corporale fara cauze bio
in psihosomatice au o probl fizica
unii cred ca sunt rezultate ale reprimarii
1 de conversie
dramatic
isi pierd functionalit unei parti din corp
paralizii, anestezii
distres extrem
le e indiferent!
teorii: istrie. psihanalisti:transfer energie. ptsd
asoc cu depresie si anxietate
comp trateaza anx, psihanalitica face leg cu evenim

2 de somatizare si tulb algica

se plange mult
cand e doar durere cronica - e tulb algica
au si simptome fizice asociate
fata de hipocondrie, chiar simte dureri
uneori acuza pierderea functionalitatii
la B asoc cu antisocial si alcool
mai des la femei
amer latina si asia
teorii: genetic prin femei. barbatii erau alcoolici. nfl parintilor e prin model, nu genetic. t cognitiva: ei
experim mai puternic senzatiile. poate fi parte din ptsd
cbt

3. hipocondria
dif e ca se ingrijoreaza fara a experimenta
seamana in rest

4. tulb dismorfica corporala

preocupati excesiv de parti ale corpului
ff atenti la partea aia deformata, ore intregi in oglinda
19 ani
6 ani pana cauta ajutor
seamana cu ocd
serotonina si psihanaliza

ALCOOLISM
a4a probl de sanatate pblica
7.7 l pe an in romania

clasif
abuz
dependenta toxicomana fizica si psihica
apa - pattern patologic al uzului de alcool si primejduire mediu
1 foquet
a primar - antrenati
b secundar sau alcoolozele, cu tulb p
c. somalacoolozele sau dispomania - periodic< excesiv

jellinek alpha epsilon

proces de la consum ocazional la excesiv:

1 f prealcoolica
2. f prodomala: 6 luni si 4 ani, avid, consuma in secret (palimpsestul alcoolic - pierde mem)
3. f cuciala, sevraj, manie
4 f cronica. simpla - se abtine la presiune si forma toxicomana

tulburarile uzului
toleranta
abstinenta 12 ore pus urmata de ingestie

tulb aduse de alcool

modif comp
modif dezadapt clinice
trasat antisociale, anx, depresie, border, disforii labile

Sindroame
1 nevrotiform - insomnii, cosmaruri, disfunctii veget
2 psihopatoid - rel dizarm in fam, violenta
1+2acute
3 lezional de intensitate psihopatoida - conscinte snc si snp, tremur, deter
4 ezional de intensit neuroo - halucioza, confuzii, paranoid
3+4cronice

Tulb psih maj induse de alcool

A intoxic
a idiosincretica - inadecvat
b. alcoolica cronica - tremur, transp, gol mem
c dipsomanie - alcooliz periodica, pulsiv, neglij

B sevraj
asociat delirium tremens - se rup vase de sange, vedenii terifiante
halucinoza alcoolica
delir alcoolic cronic
epilepsie alcooolica
psihoza polineritica korsarkov

alcoolism - boala motiationala

timiditate
dependenta
fobia sociala

stima de sine scazuta

calinger
tip 1 de alcoolic 2/3 dintre ei. ereditar, introv, vinoatie
tip 2 eredit, debut precoce, impulsivi, barbati, nu fct terapia

femeile il asimileaza ma repede

ce afecteaza
sistem mesolimbic dopaminic - recompense