Demult, de-atunci sunt ani,

La umbra de castani
De pe-un maidan sosise-o panoram,
?i-n roiuri de ?n?ari,
O mn de circari,
Jucau pe scen propria lor dram.
Maimu?e ?i pitici,
?i-un clovn cu ochii mici,
Cu nasul ro?u ?i ndragi cu ciucuri,
C-o gheat ?i-un bocanc,
La pre?ul de un franc
Ne-nveseleau pe to?i cu giumbu?lucuri.
Dar, ntr-o zi de mai,
Lng-un vagon cu cai
nconjurat de mu?te ?i de vrbii,
Acoperit de cer,
n fracul su mizer,
Muri btrnu-nghi?itor de sbii.
Iar trupa, fr dric,
n ?intirim calic
L-a dus pe umeri s-l coboare-n tin,
ntr-un sicriu de lemn
n care sta, solemn,
Sub giulgiul sf?iat dintr-o cortin.
?i nimeni nu l-a plns;
Castanii doar s-au strns
S j jeleasc-a?a cum ?tiu castanii,
Ce-n loc de lumnri,
Cu fum de smirn-n nri
Purtau pe bra?e candelabre stranii.
....................................
Maidanul de cndva,
Decor de mucava,
Plec prin vremi cu cinii ?i cu macii,
Iar simplul fapt divers,
Pretextu-mi pentru vers,
Va fi ?tiut cnd vor vorbi copacii.