Sunteți pe pagina 1din 3

CALITATEA SI SIGURANTA PACIENTULUI

IN SISTEMUL INGRIJIRILOR DE SANATATE

Calitatea exprim nsuirile eseniale ale unui produs sau serviciu, care l fac s se
disting de produsele/serviciile similare ce au aceeai destinaie. Cele dou atribute ale
calitii serviciilor medicale sunt: indicaia corect i execuia bun, fiind exprimate prin
sintagma: s faci lucrul care trebuie i s-l faci corect de la nceput.
Donabedian, descrie calitatea ngrijirilor de sntate drept "acele ngrijiri care se
ateapt s maximizeze dimensiunea bunstrii pacienilor, lund n considerare
echilibrul ctigurilor i pierderilor ateptate, care apar n toate etapele procesului
ngrijirilor de sntate"
Att pentru practica medical, ct i pentru managementul sanitar au fost definite
nou dimensiuni ale calitii ingrijirilor , ce formeaz baza furnizrii serviciilor medicale:
-competena profesional-cunotinele/abilitile/performana echipei medicale;
-accesibilitatea -furnizarea serviciilor de sntate nu este restricionat de bariere
geografice, sociale, culturale, organizaionale sau economice;
-eficacitatea - procedurile i tratamentul aplicat conduc la obinerea rezultatelor dorite;
-eficiena-acordarea ngrijirilor necesare, corespunztoare, la costurile cele mai mici;
-relaiile interpersonale-interaciunea dintre furnizori, dintre furnizori i pacieni(clieni),
dintre manageri, furnizori i pltitori, precum i ntre echipa de ngrijri icomunitate
- continuitatea - pacientul beneficiaz de un set complet de servicii de sntate de care are
nevoie, ntr-o ordine bine determinat, fr ntrerupere, sau repetarea procedurilor de
diagnostic i tratament;
-sigurana-risc minim pentru pacient de complicaii sau efecte adverse ale tratamentului
ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sntate;
-infrastructura fizic i confortul-curenie, confort, intimitate i alte aspect importante
pentru pacieni;
- alegerea - pe ct este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau
tratamentul.
Modele de mbuntire a calitii
In conceptul de calitate exista cel puin trei dimensiuni fundamentale:
1.calitatea profesional - produsul/serviciul ndeplinete toate condiiile stabilite de
profesionitii de top ai domeniului medical (standarde de practic); Calitatea profesional
a ngrijirilor medicale este raportat de obicei la competena tehnic, respectarea
protocoalelor clinice si a ghidurilor de practic, folosirea msurilor de control ale
infeciilor, informarea si consilierea, integrarea serviciilor de sntate. Existena calitii
profesionale conduce ctre un mediu de munc/lucru eficient/performant i ctre rezultate
pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera att satisfacia pacientului ct i
satisfacia furnizorului.
2.ateptrile pacientului n privina unui anumit serviciu - calitatea din punctul de
vedere al
clientului (satisfacia pacientului); n mod obisnuit, pacienii nu posed
abilitatea sau
cunostinele necesare evalurii competenei tehnice a furnizorului
sau a felului n care au fost folosite msurile de control ale infeciilor, dar stiu cum se
simt, cum au fost tratai si dac, asteptrile le-au fost ndeplinite. Ei se raporteaz

adeseori la posibilitatea de a pune ntrebri si pot aprecia un serviciu medical ca fiind


convenabil sau nu. Privit de specialisti, satisfacia
pacientului este un element al
sntii psihologice care influeneaz rezultatele ngrijirilor si impactul lor. Un pacient
satisfcut i informat tinde s coopereze cu medicul si s accepte mai usor recomandrile
acestuia. Satisfacia pacientului influeneaz accesul la serviciile medicale - un client
satisfcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitar.
3.managementul calitii totale - cea mai eficient i mai productiv modalitate de
utilizare a resurselor n cadrul limitelor stabilite de autoriti/cumprtori (eficiena).
Exist cateva principii importante care stau la baza procesului de mbuntire a calitii:
-focalizarea pe necesitile/ateptrile pacientului (clientului)
-imbunatatirea continua a calitatii ,angajaii trebuie s participe n procesele de
schimbare iniiate la nivelul sistemelor i al proceselor.
-lucrul in echipa
Comisia Europeana defineste siguranta pacientilor ca lipsa vatamarii sau a
potentialului de vatamare a pacientului, in relatia cu sistemul de sanatate.
Cele mai frecvente erori sunt cele care tin de diagnostic (intarziere in diagnostic,
neindicarea testelor si analizelor adecvate, interpretare inadecvata a rezultatelor si
deficiente in urmarirea bolnavului), cele care tin de tratament (greseli in prescriere,
administrarea tratamentului - doze si cai de administrare a medicamentelor contraindicatii, intarzieri in administrare etc), profilaxie (neindicarea tramentului
profilactic, lipsa supravegherii si monitorizarii) sau din alte cauze (infectii nosocomiale,
probleme ce tin de echipamente medicale, probleme de organizarea sistemului de servicii,
comunicare deficitara a personalului medical etc). Multe dintre aceste probleme pot fi
prevenite
Principii de baza privind siguranta pacientilor
Siguranta pacientului este legata de calitatea serviciilor, dar s-a dezvoltat devenind
practic o noua disciplina, care transforma fundamental serviciile medicale din toata
lumeaConceptul de siguran a pacientului a aprut ca rspuns la progresele pe care le-a
nregistrat tiina medical i la dezvoltarea noii ideologii a drepturilor omului. Sigurana
pacientului are ca punct de plecare drepturile fundamentale ale omului. n consecin,
conceptul de siguran a pacientului este fundamentat de doi piloni dreptul la via i
integritate fizic i psihic, i dreptul la ocrotirea sntii.
Principiile fundamentale care stau la baza sigurantei pacientului sunt prevenirea sau
scaderea potentialului de aparitie a erorilor, dar si ameliorarea consecintelor evenimentelor
adverse. Siguranta se obtine din interactiunea componentelor sistemului, fiind mult mai mult
decat identificarea erorilor prevenibile sau absenta evenimentelor adverse. Este procesul de
identificare, analiza si management al riscurilor pentru pacient si al incidentelor, pentru a face
ingrijirile mai sigure si a minimiza riscul pentru pacienti.
Practic, mecanismele cele mai importante de interventie sunt dezvoltarea unei culturi a
sigurantei si investigarea si analizarea evenimentelor adverse si a sub-evenimentelor pentru
invatare si corectare.
Reducerea erorilor medicale nu se poate realiza fara o buna cunoastere a cauzelor si naturii
acestora. In prezent numeroase organizatii de sanatate experimenteaza o multitudine de

posibilitati de identificare si cunoastere a erorilor, a posibilitatilor de aparitie, a utilizarii


experientelor pentru invatare si introducerea metodelor de imbunatatire a calitatii si reducere
a erorilor.
Potentiale pericole pentru pacienti:
-mediul spitalicesc
-saloane mari cu multe paturi neincalzite si insalubre
-lipsa circuitelor sau nerespectarea lor
-incarcatura microbiana a atmosferei
-mediu cu potentiale pericole de accidentare
-igiena precara
-riscuri datorate substantelor chimice si biologice,etc.
Sigurana insuficient a pacienilor reprezint att o problem grav de sntate
public, ct i o povar economic important pentru resursele limitate din domeniul
sntii.
Costurile privind sigurana pacienilor, raportate la resursele umane i financiare,
impun msuri pentru creterea performanei, calitii i eficacitii serviciilor de sntate
i pentru prevenia evenimentelor adverse, fcndu-le vizibile i atenund efectele lor n
timp, subiectul devenind din ce n ce mai important pe agendele politice, la nivel naional
i internaional.
Calitatea ingrijirilor medicale rmne o preocuparea permanent a spitalului. De
nivelul lor (ridicat sau scazut) depinde accesarea servicilor medicale ale spitalului i n
ultim instant sumele ce ajung la dispoziia spitalului pentru a-i asigura diverse
cheltuieli. Percepia pacientului supra calitii servciilor medicale este o alt preocupare a
instituiei deoarece aceast percepie poate balansa serios bugetul de venituri i chetuieli
al instituiei spitaliceti. Este de accea important o preocuparea permanentpentru
acordarea de ngrijiri pacienilor la nivel ridicat, pentru explicarea pacienilor a necesiti
acestor ngrijiri i a limitelor lor dar i actiunea de promovare a activit ii ce se
desfoara ntr-o unitate spitaliceasc.