Sunteți pe pagina 1din 14

NECESARUL DE LIPIDE

Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig. animala si vegetala.


Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride, fosfolipide, colesterol,
derivati metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG nesaturati, glicerol, corpi
cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic, acid arahidonic sunt esentiali, adica nu
pot fi sintetizati de catre orgs., sursa lor fiind exogena.
Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica scazuta 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare 9 kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb usor digestiv. De aceea intra in compozitia
unor preparate dietetice pentru sugari.
Rolul lipidelor in organism:
principala sursa de energie pt. orgs.
participa la formarea unor celule si tesuturi (membrane celulare, tes.
nervos);
intra in structura unor hormoni, prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor;
transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor;
favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
rol antitoxic.
Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia
calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este nece-sar
pt. dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie determina: oprirea cresterii;lez.trofice ale
pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare; creste adezivit. plachetara.
Excesul de lipide in alimentatie determina: obezitate; steatoza hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati carenta de vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali formare de calculi biliari.
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine,
lignina. Ele intra in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza biliara, diabet, obezitate,cardiopatie
ischemica,apendicita, diverticulita, cc. de colon.

ROLUL glucidelor in orgs.:


principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-tate, diabet zaharat, carii dentare.
NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE:
Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari
febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-lular;
- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-poroza, mineraliz. deficitara a dintilor.
FOSFOR: - este constituent principal al oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste, viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport
ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentare.
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a unor enzime celulare, citocrom C, ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg/zi la sugar cu GN normala;
peste 4 luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24 mg/zi.
2

! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina. Ele


acopera nevoile sugarului in primele 3-4luni de viata. De aceea prematurii nu au/
au rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de ou,lapte,legume,fructe.
Carenta de Fe anem. hipocroma, microcitara.
Excesul de Fe in tesuturi hemosideroza.
CUPRU: - rol in sinteza Hb;
- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si osoasa.
- deficitul de fluor carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400 mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza, diaree.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in colostru;
- are efect protector impotriva acrodermatitei enteropatice descrisa la
sugarii intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab. energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
NECESARUL DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat, galbenus de ou,morcov,spanac, varza,ardei.
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic, ca factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,
ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org. de reproducere, ale glendelor
endocrine, muschi, SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
3

VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol: - in formarea colagenului, substantei intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se distruge prin preparare termica a alim.
Deficit scorbut. Excesul oxalurie.
VITAMINA B1: - rol in asigurarea functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-cere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de oxidoreducere; in functionarea SNC, a aparat.
vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee, fasole, mazare verde,spanac,rosii.
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-reducere.
- surse: cereale, legume verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-croma.
VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 anem.pernicioasa.
ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viataalimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii, de
obicei un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un preparat de
lapte adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la o alim.
variata. Sugarul primeste si alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa de
trecere spre o alim. completa.

ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata. Cuprinde toate principiile nutritive
necesare dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
4

4. Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).


1 Are implicatii economice foarte importante.
2 Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte de tranzitie si
lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi progresiv.
Compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in cant. mai mare decat laptele matur; Ig.asig.
aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si saruri minerale.
LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai mamei. Laptele de mama este mai apos la
inceputul suptului(atenueaza senzatia de sete a sugarului) si mai bogat in
grasimi la sfarsitul suptului (da senzatia de satietate sugarului).
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine, glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip albuminos.
PROTEINELE din laptele de mama:- nu sunt influentate de variatiile
aportului alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei.
Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si meta-bolismul
colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;
5

2. Lactoferina: - este o glicoprot.


-are rol bacteriostatic
- in absorbtia Feprotectia sugarului alimentat la san impo-triva
anemiei feriprive in primele 6 luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.
4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat
si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este favoriz. aparitia inf.
resp. si a diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.
Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul
constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt.
Lactobacilul bifidus.
Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic. Acesta este in
cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele de vaca.El intervine in maturarea SN
a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade riscul de
HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt in
raport optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.
Vitaminele din laptele de mama:
- variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate suficienta pt. a proteja nn. de infectiile
cutanate.

Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia


rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila; este in cant. de 850
UI/l cantitate suficienta pt. a proteja sugarul alim. natural impotriva rahitismului.
Vitamina K in cant. mica in colostru. De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn., in
doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni aparitia bolii hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 in cant. mica in l.m.
- B2, B12 in cant. suficienta in l.m.
Vitamina Cacopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2 si F2; subst.exogene excretate prin
lapte.
FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN:
Factori celulari( macrofage, PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4, factor antistafilococic( inhiba cresterea Staf.
auriu); subst. cu rol antiviral; factori bifidus( favoriz. coloniz. intestin. gros al
sugarului alim. la san cu lactobacilul bifidus).
Tehnica alimentatiei naturale
Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea
psihologi-ca a viitoarei mame.
In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs
pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore
dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp
durata alaptarii.
In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a
stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de
la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil).
In a 2-a zi nn va suge 10 min.
In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.
La inceput sugarul suge des,dupa meto-dala cerere.Se favorizeaza secretia
lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur.
Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi.
Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi.
In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa.
Intre - 1-2 luni 120-150 ml/masa;
- 2-3 luni 150-170 ml/masa;
Peste 4 luni 160-180 ml/masa.
Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele. De aceea,
pt. aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24
ore.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate;
- mama spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.
- in primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu
picioarele sprijinite pe un scaunel.
- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.
Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate;
7

- mama spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt.


- in primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu
picioarele sprijinite pe un scaunel.
- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei
a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta
sa eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za
evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re
completa a lor si pt. a stimula secretia lactata.
Durata alimentatiei naturale
Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima
daca dureaza pana la 6-9 luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre copil si de catre mama.
Ablactarea brusca
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina
(Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie,
neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina
peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs
pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare
sangerande,inf.acute
tratate
ca
antibiotice
(cloranfenicol,
tetraciclina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos precipita in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este
transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica.
8

- se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand


hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- imp.este lactoglobulina ea este puternic antigenica. Este incriminata in
alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore
de putrefactie bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. l.v. se va zahara
5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de
AG nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil
sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi
alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare
prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a
producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale
l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari.
Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant
(fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica
decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.
Glucidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
9

FORMULE DE START(de inceput):


- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
- partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidese
adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in
diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga
NL33.
- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si
manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in
pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea
aparitiei otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de
orez:
- in prima luna dilutia este de (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%,
indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un
preparat de lapte adaptat).
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:
10

Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de


timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide,
program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei,
negolirea sanilor dupa fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza
mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine
secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.
Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
Reguli pt.diversificarea alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;
alimentul nou se adm. cu lingurita;
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta
digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2
saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza.
Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie
1-2 lingurite de branza de vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.
NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.
11

Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4 luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei
grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei
vegetal;
- piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).
Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa
intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va
introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!
Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale,
vitamine.
- carnea de pui sau vita se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul
de legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau
mixata).
- dupa 6 luni ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
Incidente datorate mamei:
Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce
furia laptelui.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul
nu mai poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
1. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.
12

4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin proba suptului. Se va accepta ca


fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se
va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin
gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte
pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10
ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul
suptului.
4. Varsaturile apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de origine organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30; antispastice.
Colicile abdominale: - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galbenverzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem
fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este
ascendenta.
INCIDENTE IN ALIMENTATIA ARTIFICIALA SI MIXTA:
Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.
Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de
vaca sau a prepararii inadecvate a laptelui praf.
Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei lactoglobulinei in laptele de
vaca.
Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de
vaca.
Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile
necesare activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de
pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.
13

Glucide:
12
g/kg/zi.
Surse:
paste
fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase.
Legume:
cartofi,fasole
verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi.
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig.
vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc,
peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri.
Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste
fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari.
ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si
cruditatile.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica
depusa.
In medie pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua
(1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate
(in proportie mica).
Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma,
fara discutii in timpul meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea,
condimente.

14