1

UNIVERSITATEA DE FARMACIE I FARMACIE

FACULTATEA DE FARMACIE
DISCIPLINA DE FARMACOGNOZIE I FITOTERAPIE

DEONTOLOGIE FARMACEUTIC
curs

Dr. VARGA ERZSBET, ef lucrri

TRGU MURE
2013

CUPRINS
Etic i deontologie
Etica general
Etica
Tipurile de etic
Relaia ntre moral i drept
Morala i religia
Funciile reglatoare ale moralei
Conflicte morale
Morala profesional
Profesia
Vocaia, morala vocaiei, contiina vocaiei
Etic aplicativ
Etica farmaceutic
Etica cultelor religioase
Vocaia farmaceutic
Contiina profesional
Apariia eticii medicale i farmaceutice
Istoria eticii farmaceutice
Perioada ntre 1940-1950 n domeniul farmaceutic
Prezentul domeniului farmaceutic
Principiile eticii profesionale
Jurmntul farmacistului (Istoricul jurmntului farmaceutic)
Jurmntul farmacistului din Ardeal
Jurmntul farmacistului n secolul XXI.
Codul de etic farmaceutic
Colegiul Farmacitilor din Romnia
Normele privind nfiinarea, organizarea i funcionarea farmaciilor
i a drogheriilor
Relaiile interpersonale
Obligaiile bolnavului fa de farmacist
Aspecte de etic n cercetarea medicamentului, experimentul de om
Concurena neloial
Aspecte de etic n reclama medicamentelor
Autoeducaia
Cauzele i izvoarele greelilor farmaceutice
Bibliografie

3
4
6
6
7
9
10
10
11
11
12
13
15
17
20
22
23
24
29
30
33
35
38
41
42
56
65
86
87
87
89
90
90
90
92

Etic i deontologie
Literatura de specialitate de deontologie farmaceutic deosebete dou categorii de
lucrri: unele se ocup de responsabilitatea juridic a angajatului n domeniul
sntii, iar altele de problemele atitudinii morale.
n societatea noastr, legalitatea este n concordan cu morala. Medicul,
farmacistul i asistentul medical trebuie s-i cunoasc bine atribuiile i limitele
responsabilitii sale, att juridice, ct i mai ales morale.
Prezentul curs are ca obiective:
- Analiza bazelor ideologice i teoretice ale deontologiei din domeniul sntii
- Scoaterea n eviden a elementelor progresiste aparinnd particularitilor
morale ale profesiunii medicale, farmaceutice
- Prezentarea unor aspecte ale deontologiei
- Studiul condiiilor de formare a deontologiei din domeniul sntii.
- Noiuni de baz
n legtur cu profesiunea medical, farmaceutic, n vorbirea curent,
ntrebuinm ca sinonime termenii etic, moral i deontologie medical, pentru a
ne referi la aspectele normelor nescrise ale comportamentului angajatului din
sntate ca om i ca profesionist.
Deontologia deriv etimologic din cuvintele greceti deontos (datorie) i logos
(cuvnt), sensul mai restrns ar fi studiul datoriilor, obligaiilor fa de profesia
aleas.
Elementele cele mai importante ale deontologiei din domeniul sntii privesc
responsabilitatea moral i juridic a angajatului din domeniul sntii. trebuie s
inem seama de legitile generale care cluzesc dezvoltarea elementelor

aparinnd suprastructurii i ndeosebi de legitile specilae referitoare la drept i

la moral.
n viaa societii, munca, comportamentul i atitudinea indivizilor sunt
reglementate att de legi scrise, ct i de reguli. Legile scrise constituie normele de
comportament obligatorii, nscrise n codul penal i formulate n diferite legi,
regulamente i instruciuni, pe baza principiilor cuprinse n Constituia rii. Legile
aparin domeniului dreptului i respectarea lor este asigurat prin fora de
constrngere a puterii de stat.
Respectarea normelor nescrise, de conduit social, este asigurat prin puterea
opiniei publice, precum i prin acele obiceiuri i tradiii ale vieii sociale, care
aparin domeniului moralei.
Etica nu este altceva dect teoria moralei. Deriv de la cuvntul grecesc ethos,
care nseamn obicei sau moravuri. Este o ramur a filozofiei care se ocup cu
originea, dezvoltarea, criteriile i categoriile moralei, cu rolul lor n societate.
Ambele categorii amintite aparin suprastucturii fiind forme ale contiinei sociale,
care se dezvolt i se modific n funcie de transformrile prin care trece baza
economic a societii.
Cu ajutorul ordinelor, hotrrilor, ordonanelor de urgen, legilor aprute n
Monitorul Oficial toi cu o profesie nobil trebuie s avem o activitate etic
(medici, stomatologi, farmaciti).
Etica general
Omul este o fiin moral, "homo moralis". Aceast scurt definiie definete
relaia-activitatea noastr cu noi nine i cu alii, i aceste fapte au aspecte de

corect sau necorect ori necesitate, interzis, sau permis, i pe baza acestor
categorii ncercm s apreciem, s evalum.
Printre particularitile profesiunii farmaceutice se poate socoti i faptul c de la
nceputurile ei, medicina i farmacia au avut un coninut etic pe care l-a pstrat
pn n zilele noastre i pe care-l va pstra i n viitor. Categoriile etice de bineru,

valoare-nonvaloarea,

datorie,

cinste,

contiin,

eroism,

modestie,

personalitate, etc.., i au corespondentul lor n deontologia farmaceutic. Munca

farmacistului nu creaz valori de schimb, nu este productoare de marf, dar
intervenia n vindecarea bolilor, alinarea suferinelor constituie ndeplinirea unor
necesiti sociale.
Morala nu este o parte separat a vieii noastre, ci bazele aprecierii noastre n
comportamentul nostru. Morala este o parte integrant a personalitii noastre,
deci nu ne ocupm separat de ea.
n cazurile de conflicte, nainte de decizii importante situaiile sunt profund
analizate. Lum n considerare avantajele, dezavanatajele, toate alternativele,
ncercm s apreciem raional. Cutm rezolvarea cea mai corect. n acest timp
utilizm toate cunotinele de etic i de experien acumulate.
Morala, regulile de moral i normele nu le nvm ca pe o materie, ci nsuim
de/a lungul vieii n familie, n coal, n mediul nostru nconjurtor. n
contientizarea i sistematizarea cunotinelor de moral etica ne este de ajutor/ne
va fi de ajutor.

Etica
Cuvntul de etic deriv din cuvntul grecesc "ethosz", i tot acest cuvnt s-a
cunoscut din operele filozofului grecesc, Aristotel.
Ethos nseamn "tradiie", "obiceiuri", "decen". n Grecia antic oamenii au trit
etic, dac au trit conform tradiiilor, obiceiurilor.
Morala deriv din cuvntul latin "mos", i nseamn "voin".
n vocabularul nostru cuvintele morala i etic sunt folosite ca i sinonime. n acest
context se poate folosi teoretic, dar literatura de specialitate definete cu totul i cu
totul altceva prin etic i moral.
Dup Kant (1724-1804) noiunea de moral nseamn o activitate bazat pe
contiin, iar noiunea de etic este o activitate bazat pe o societate etic.
Tipurile de etic
Etica este o materie filozofic, care se ocup cu morala.
Obiectul eticii are mai multe puncte: dezvoltarea eticii, practicarea eticii, normele
i regulile de etic, condiiile eticii. Astfel vorbim de diferite tipuri de etic.
Istoria eticii se ocup de dezvoltarea, de formarea eticii. Din punct de vedere ale
bazelor distingem etic filozofic i eic teologic. Dup subiectul eticii vorbim de
etic general i de etic aplicat.
Dup relaiile intereticii sunt: etic descriptiv, etic critic i etic de evaluare.
Etica descriptiv descrie comportarea grupurilor de oameni, pe de alt parte putem
reflecta asupra comportrii ca i cum ar trebui s fie comportamentul nostru,
pornim de la "cum ar trebui s fie".acestea sunt eticile normative, cum ar fi de
ex.: ETICA FARMACEUTIC.

La bazele normelor stau surse externe, etica religiilor unde att Rul ct i Binele
sunt comparate cu zeile, cu DOMNUL, cu DIVINITI.
O parte separat a eticii reprezint:
Etica deontologic- cuvntul deriv din cuvntul "to deon"=datorie, obligaie;
dup

care

criteriile

datoriilor/obligaiilor.

faptelor

/comportamentului

etic

este

ndeplinirea

Sursele datoriilor pot fi externe (zeii) sau interne

(contiine). Dup aceast etic, un fapt este corect, etic, dac deriv din obligaii,
datorii.
Se urmresc trei elemente ale deontologiei farmaceutice: responsabilitatea moral,
responsabilitatea juridic i contiina farmaceutic profesional. Contiina
farmaceutic sintetizeaz esenialul i caracterizeaz profilul farmacistului ca
profesionist, ca cetean i ca om. n coninutul acestei categorii intr calitatea
profesionistului, cu principalele laturi ale oglindirii raporturilor sale cu societatea,
cu statul i cu propria onoare profesional.
Etica consecvenional- aceast etic reflect criteriile morale care de fapt sunt
consecinele faptelor. Exemplul cel mai elocvent este dat de utilitarism. Dup
concepia lor: f lucrurile n aa fel, nct faptele tale s aduc bucurie pentru
majoritatea oamenilor.
Relaia ntre moral i drept
Sub noiunea de drept se neleg normele comportamentului social al oamenilor,
codificate n articole de legi, a cror respectarea este garantat de instituiile
aparatului de stat. n societile cu clase antagoniste, dreptul reprezint i exprim
voina claselor dominante, avnd ca scop pstrarea i dezvoltarea relaiilor de
producie i a relaiilor sociale corespunztoare intereselor acestor clase.

Etica, ca teorie a moralei, cuprinde totalitatea acelor norme, principii, reguli, cu

caracter istoric, care reglementeaz relaiile dintre oameni, atitudinea lor fa de
societate. n societile mprite n clase, n plus, etica reglementeaz relaiile lor
fa de clas, fa de clasele opuse. Aceste norme etice sau morale se bazeaz pe
contiin, pe convingerea intim, pe opinia public, pe educaie i pe puterea
obinuinei.
Dreptul i morala fiind categorii istorice, se modific o dat cu dezvoltarea
societii i n societile bazate pe exploatarea au caracter de clas. Profesiunea
din domeniul sntii a fost legat totdeauna de cerine etice i de drept.
Dreptul apare n scris, morala nu este/nu apare n scris, exist n relaiile
interpersonale i nici nu se poate sumariza n scris.
n respectarea normelor de drept/normelor juridice sunt garanii externe, se
folosete calea judectoreasc, pe cnd morala nu poate fi realizat pe cale de
proces.
Morala i dreptul nu sunt de desprit ntr-o societate omogen, dar ntr-o societate
heterogen cu mai multe societi cu mai multe obiceiuri morale, dreptul este/are
rol reglator n societatea respectiv.
ntr-o societate democrat pluralist dreptul este voina mulimii, care conine
minimul din sistemul de reglare care trebuie respectat de toat lumea.
Morala unui colectiv sau morala unor oameni cte odat poate fi mai sever dect
dreptul. Din aceast cauz se vorbete despre DREPTUL MORAL i DREPTUL
JURIDIC. De exemplu: avortul n unele ri este un drept juridic, dar din punct de
vedere moral este un fapt ru dup unii. Un alt exemplu este divorul, care din
punct de vedere moral este nedrept, dar nicio dat nu este ilegal.

Morala i religia
Religia este complex. Majoritatea religiilor descriu comportamentul moral,
cerinele moralei. Religiile lumii sunt: budhismul, hinduismul, islamul,
cretinismul i religia evreilor. Morala religiilor au aspecte comune: ca puncte de
reper n ndeplinirea normelor stau zeii, Dumnezeul.
Regulile unor norme de etic dintr-o religie sunt specifice pentru o persoan din
exterior, este de neneles, dar totui este o cerin moral c trebuie s respectm
convingerea religioas a altora, chiar dac avem opinii/preri diferite.

Valorile moralei
Valorile moralei, bazele acestora sunt studiate de axiologie.
Valorile moralei se ndreapt sper Ru i spre Bine. Pe partea Binelui sunt valorile
pozitive, de ex. Viaa, sau mediul, pe care trebuie s aprm, s protejm, iar pe
partea Rului sunt valorile negative, cum ar fi stingerea vieii, omorul,
alcoolismul, consumul de droguri, sinuciderea sau distrugerea mediului
nconjurtor.

Normele eticii
Normele sunt reguli de influenare care dirijeaz faptele reale. Normele nseamn:
reguli, porunc, cerin. n cultura noastr sistemul de norme aplic cele 10
porunci din religia cretineasc. Noremele eticii se schimb de/a lungul istoriei,
care difer chiar de la o societate la alta, pot fi diversificate. Astfel am putea spune
c morala nici nu exist, ci morala vremurilor trectoare i morala societilor
schimbtoare.

10

Coninutul moralei difer de la o epoc la alta, de la o societate la alta, dar totui

exist norme de baz care exist de/a lungul istoriei omenirii: protejarea vieii,
protejarea proprietii, respectul fa de btrni, etc...
Respectarea normelor este neschimbtoare. n orice societate orice norm este
funcional dac este respectat i orice norm valoreaz ct se respect din ea.
Normele sunt prescripii de care nu se poate adapta complet, dar nici s
contrazicem n totalitate, ci ncercm s satisfacem parial.
Un alt factor este contiina omului. Respectarea unei norme depinde i de
contiina omului i dup aceast definiie: omul unde i aeaz aceast norm pe
o scal ntre Ru i Bine.
Funciile reglatoare ale moralei
Morale este determinat de morala comunitii i de morala individului. n felul n
care se manifest morala comunitii, este opinia public care are un rol reglatororientativ n condamnare/criticare sau n susinere/ntrire.
O comunitate nu este de acord, condamn acele atitudini i manifestri, care
deranjeaz normele de etic a unei comuniti.
Morala individului este determinat de sistemul intern de norme, care se numete
contiin i care ne ajut ntotdeauna n judecarea alegerii ntre Bine i Ru.

Conflicte morale
Vorbim de conflicte morale, cnd individul ar trebui s corespund la dou norme
n aa fel nct o norm indeplinit exclude ndeplinirea altei norme. Conflictele
morale pot fi clasificate n felul urmtor:
a. Morala individului intr n conflict cu nomele colectivului sau a comunitii

11

b. Morala individului intr n conflict cu normele altui individ

c. Cele dou norme ale individului se contrazic
n aceste conflicte individul trebuie s ia o hotrre, o decizie. Decizia este
alegerea ntre diferitele alternative, alegerea posibilitii avantajoase fa de cele
neavantajoase.
Aproape fiecare decizie este caracteristic individului, deci n fiecare hotrre
apare personalitatea individului.
Morala profesional
Spectrul moral al individului se lrgete cnd i alege o profesie, cnd ncepe s
nvee, s lucreze. Printre morala colectivului un loc frunte i aparine moralei
profesionale, care cuprinde cele mai importante norme de etic dintr-o profesie,
vocaie, specialitate.
Orice profesie are o norm, reprezentanii profesiei trebuie s in cont de regulile
specifice moralei, care cte odat sunt cuprinse n coduri de etic profesional i
apar sub form scris.
Astfel distingem etic de comer, de reclam, de jurnalistic, etc...
Printre eticile de specialitate ocup un loc important eticile de vocaie, cum ar fi
etica medical, farmaceutic, pedagogiei, de jurist, de teolog.
Acestea nu sunt numai ocupaii, ci profesii i vocaii.

Profesia
Este un cuvnt preluat din vocabularul englez i nseamn ocupaie, meserie,
profesie, care se refer la persoanele cu studii superioare cu cunotine teoretice i
au urmtoarele criterii bine definite:

12

- Pregtire cu nivel ridicat i de durat lung

- Control profesional n cadrul profesiei
- Statut social ridicat
- Recunoatere material
Vocaia, morala vocaiei, contiina vocaiei
Coninutul moral al profesiunii farmaceutice a determinat ca aceast ramur de
ocupaie s fie considerat de la nceput, n contiina opiniei publice i a
farmacitilor, nu ca o simpl meserie, ci ca o vocaie, ca un ordin farmaceutic.
Aceast noiune nu nseamn numai o comunitatea de interese, o breasl sau
sindicat, ci are un pronunat caracter etic. Ordinul farmacitilor este exigent fa de
membrii si din punct de vedere moral, dar asigur totodat prerogative, ocrotire i
solidaritate. Aceste aspecte etice s-au pstrat chiar pn n zilele noastre,
transmindu-se de la o generaie la alta.
Vocaiei este caracteristic o moral de un nivel profesional ridicat. Pe de alt parte
societatea, opinia public pentru fiecare vocaie prezint o recunoatere moral. La
baza regulilor interne ce determin vocaia sunt 2 aspecte:
- Primul: n vocaiile amintite medicul i pacientul, profesorul i elevul, juristul i
clientul sunt n relaii asimetrice, pentru c cele din urm sunt subordonate
celuilalt. Aceast subordonare este determinat de o inegalitate profesional,
cnd totul trebuie s petreac n favoarea persoanei subalterne.
- Al doilea aspect al prestigiului moral este, c prestarea lor nu poate fi pltit cu
bani sau cu bunuri materiale. Salvarea vieii din partea medicului, vindecarea,
educaia sau predarea cunotinelor din partea profesorilor, reprezentarea
intereselor din partea juristului sunt prestri ce nu pot fi pltite cu bani, necesit
recunotin moral.

13

Normele moralei sunt specifice ale unei vocaii i sunt cuprinse n coduri de etic.
Etic aplicativ
Etica aplicativ se bazeaz pe etica general. Dintre eticile aplicative cele mai
cunoscute i cele mai studiate, sunt bioeticile-bioetica.
Bioetica
Bioetica s-a nscut n a doua parte a secolului XX. i de atunci s-a fcut cunoscut.
Aceast denumire se refer la un comportament moral obligatoriu fa de toate
vieuitoarele. Dup aceast noiune omul este singura fiin raional cine poate s
aib un comportament moral i s fie rspunztor de faptele lui. Omul are o
responsabilitate fa de toat biosfera.
Subramurile bioeticii:
Se cunosc 3 subramuri: etica mediului, etica animalelor, etica biomedicinei.
Etica mediului se ocup cu mediul nconjurtor: poluarea i protecia mediului.
Etica animalelor include tratamentul animalelor experimentale, comportamentul
cu animalele domestice, slbatice, totodat protejarea spaiului de via. Se
condamn torturarea, provocarea durerii sau proovocarea suferinelor la animale
sau suferinelel provocate inutil la animalele de experien.
Etica biomedicinei este o etic bine prelucrat i are 2 ramuri: morala
experimentelor biologoice i morala medicinei. Aceste 2 clase deseori se suprapun,
de ex. n experimentarea medicamentelor pe oameni.
Etica medical
Este o etic nc din vremea lui Hipocrate. Aceast etic include jurmntul lui
Hipocrate, relaiile ntre medic i pacient, dar totul este vzut din punctul de vedere
al medicului: ajut, s nu faci ilegaliti, s nu faci daune, pstreaz secretul.

14

Paternalismul:
Etica medical bazat pe jurmntul lui Hipocrate are o atitudine paternalistic. De
ex.: tatl tie ce este bun copilului sau familiei, astfel i medicul tie cel mai bine
ce este bun pacientului/bolnavului. n aceast relaie bolnavul este pasiv, respect
prescripiile medicului i ncearc s se fac bine.
Relaia modern ntre medic-bolnav
Aceast bioetic ncearc s rezolve relaiile asimetrice ntre medic i bolnav.
Dup aceast concepie bolnavul ar trebui s tie ce este mai bun pentru el, el s
decid n problemele de sntate i via.

Principiile bioeticii
- Principiul autonomiei include autonomia gndirii, voinei i faptelor. Dup
acest principiu trebuie s acceptm decizia omului autonom.
- Principiul fr daune = PRIMUM NIL NOCERE, s nu provocm daune. Acest
principiu nu se poate realiza n totalitate, deoarece orice intervenie are efecte
secundare sau prezint un pericol.
- Principiul ajutorului trebuie s acordm ajutor bolnavului, dar ce se va
ntmpla dac un bolnav refuz acordul de ajutor.
- Principiul dreptii orice fiin uman are dreptul la asisten medical.

Subiectele bioeticii:
- Relaia ntre medic i bolnav
- avortul
- fecundarea artificial
- experienelel pe embrion
- experiene fcute pe om
- eutanasie

15

- transplante
Etica farmaceutic
Etica este o materie filosofic, care difer de contiina moral. Problemele
morale sunt comune att n tiin pe plan teoretic ct i n relaiile printre
oameni: de ex.: cum trebuie s acionm, ce este bun, ce este ru, etc...deoarece
persoana cine nu urmrete cu strictee regulile tradiiilor acioneaz etic, astfel se
adapteaz cerinelor de fiecare zi.
Sunt

asemnri

ntre

drept

moral:

au

un

el

comun,

reglarea

comportamentelor.

1. Dreptul
Regleaz relaiile eseniale interpersonale. Sunt formulate i aprobate de
guverne, parlamente, etc...apare mai trziu dect morala. Are legi scrise, sunt
uor schimbabile, de modificat. Respectarea lor este asigurat de instituii
centrale: poliie, penitenciare, judectorie.
2. Regulile moralei
Sunt nedescrise. Se modific relativ ncet, sunt urmate de legi. Asupra
respectrii lor vegheaz ntreaga societate i opinia public.
3. Conduita
Morala conduitei este totalitatea regulilor de comportament care sunt n
legtur cu relaiile dintre oameni i mai ales cu manifestrile oamenilor
(salutare, disciplina n comunitate, politee). Determin principii morale, de
ex.: respectul reciproc. Importana ei este mult mai mare, dect se consider n
general, cum ar fi profesia de farmacist, care este o ocupaie, o profesie etic.

16

Are un domeniu foarte important: protocolul diplomatic. Contrarul ar fi:

violena, agresivitatea, etc...
Arta conduitei const din totalitatea acelor atitudini de fiecare zi n care
normele conduitei i estetica acestuia se manifest.
4. Estetica
Are un rol deosebit, cnd este vorba de ncrederea bolnavului. ncrederea este
un factor complex. Ctigarea ncrederii bolnavului i pstrarea acesteia este o
condiie aproape indispensabil, n vederea reuitei vindecrii. ncrederea se
nfirip n momentul cnd voina de vindecare i sperana n ajutor a
bolnavului coincide cu preocuparea profesional dezinteresat, altruist, a
medicului i farmacistului i voina lui de a ajuta. Pentru ctigarea ncrederii
bolnavului, att medicul ct i farmacistul are nevoie de tiin, practic i
contiinciozitate.
tiina: cunotinele se ctig studiind n permanen, fr ntrerupere i
multilateral. Aceast autoperfecionarea presupune spirit de observaie
dezvoltat, perseveren, devotament.
Practica: arta de aplicarea a cunotinelor, este de asemenea indispensabil
pentru o munc medical i farmaceutic eficien i pentru dezvoltarea n
specialitate.
Cotiina medical, farmaceutic presupune iubire de oameni, simul datoriei
i al rspunderii, precum i ataament fa de profesiune i bolnav. Coninutul
concret al acestei contiine este, istoricete, determinat.
Estetica farmaceutic n primul rnd const din apariia, pretenia, exigena,
nfiarea farmacistului. Asistena medical n opinia public este apreciat,
oamenii cred ntr-o moral ridicat din spatele culiselor.bolnavii se ateapt la
un farmacist ngrijit, cu coafur aranjat, s fie estetic ncrederea fa de un
farmacist amabil, drgu, pus la punct este mult mai mare. mbrcmintea,

17

inuta este foarte important. Halatul s fie curat, modern, artos, practic, s
fie n concordan cu temperatura i cu vremea, s nu fie transparent, s nu se
fac parada modei la locul de munc. Ecusoanele ajut la o comunicare mai
profund i uoar. Se poate c de-a lungul istoriei nicio ocupaier nu a fost
influenat aa de mult de valorile artei ca farmacia. De ex.: mobilierul din
oficinele vechi, culorile mobilierelor. Mobilierul de azi din oficine att
dimensional ct i privirea n ansamblu ajut la vnzrile rapide, produsele pot
fi uor cuprinse, selectate, alese.
Mai demult aveau un rol de a crea o atmosfer plcut chiar i plantele
ornamentale, astzi nu se mai in n farmacie.
Un alt factor prezint iluminatul din oficine, sau chiar vitrinele, cu rol de
purttor de informaii, pentru c sunt spaii pentru reclame.
Conteaz foarte mult atmosfera din farmacie, este un loc de munc cu linite,
cu cu curenie, cu un miros caracteristic farmaciei, lipsit de miros de
buctrie, fr rsete, ciocniri de pahare.
Multe ocupaii sunt influenate de viaa politic, din fericire nici medicina i
nici farmacia nu sunt supuse politicii, sunt suverane.

Etica cultelor religioase

Diferitele culte religioase au avut i au morale diferite. Religiile au creat
ceremonii complicate, executate de preoi, care erau mijlocitori ntre oameni i
forele supranaturale. Funcia de preot se confund cu cea de vindector (n
comuna primitiv). Perioadele de avnt ale tiinei i artelor coincid cu
micorarea rolului preoilor n societatea sclavagist.

18

Concepiile religioase, idealiste, au constituit o frn n dezvoltarea tiinelor

naturii, n general, i a medicinei, n special. Astfel concepia religioas a
chinezilor nu permitea amputaiile. Dac aceasta devenea necesar, membrul
amputat era pstrat cu grij pentru a fi nmormntat mai trziu, mpreun cu
cadavrul bolnavului. Religiile nu permiteau autopsiile, astfel nct
cunotinele de anatomie s-au limitat la cele observate cu ocazia sacrificrii
animalelor i a efecturii mblmirilor. n perioadele de dezvoltare a
cunotinelor medicale, progresul a avut la baz observaii empirice, raionale,
deci idei materialiste (ornduirea sclavagist).
Nici ornduirea feudal nu era favorabil dezvoltrii cunotinelor medicale
datorat religiei, a ideilor dominante.
Dezvoltarea relaiilor de producie capitaliste, acrea au luat natere deja n
snul societii feudale i carea se consolideaz i se generalizeaz, n urma
revoluiilor burgheze, n secolul al XVII-lea, al XVIII-lea i al XIX-lea, dau
un avnt nemai ntlnit dezvoltrii tiinelor naturii, inclusiv tiinelor
medicale.
Efectul medicamentului se bazeaz pe ncredere. Omul religios crede n
Dumnezeu, se refugiaz n religie, n cntece i rugciuni, care dezleag omul
de tensiuni n astfel de aczuri religia poate s fie avantajoas, dac ajut la
suportarea suferinelor (oamenii religioi se vindec mai repede), dar poate s
fie i dezavantajoas (transplant, transfuzii de snge- iehoviti).
Opiniile bisericii catolice au fost influenate de papa Ioan al II-lea, preri
pozitive despre transplant, avort, streilitate, medicamente experimentate pe
oameni, eutanasie.
S-a nfiinat Uniunea Internaional a Farmacitilor Catolici. Scopul lor este de
a urmri activitatea farmacitilor, unde se cere o activitate etic, se lupt

19

mpotriva mercantilismului (aspecte legate de comer), i se urmrete

dezvoltarea relaiilor cu alte societi de farmaciti.
Protestantismul
Cuprinde cca. 300 de grupuri religioase, de aceea aspectele de etic difer
foarte mult. Printre protestani fiecare persoan este responsabil de sntatea
lui i de a vecinului. Aceasta se explic prin datoria de ngrijire. Ei condamn
scurtarea vieii sau prelungirea acestuia.
Iudaismul (religia Evreilor)
Au auvut o contribuie semnificativ n domeniul medicinei i a eticii. n
scrierile lor sunt amintite: protezele, inseminrile, anticoncepionalele orale,
cesariana. n concepia lor ocup un loc frunte protejarea vieii, preluat din
Biblie. Evreii condamn opiniile homosexualilor. Au avut i au reguli foarte
stricte fa de viaa sexual, de profesiunea de medic i farmacist, de
nmormntarea criminalilor i de nmormntarea oamenilor de rnd.
Islamul
n rndul islamitilor ocup un loc important rugciunea n comun, posturile
(ramadan, post de 5 sptmni, care ncepe zilnic de la rsritul soarelui pn
la apusul soarelui cnd nu se mnnc nu se bea, nu se fumeaz, i fr contact
sexual), i pelerinajele. Prestigiul medicilor i a farmacitilor n rndul lor este
mare. Printre tradiiile lor intr: circumcisiunea, interzicerea alcoolului i a
crnii de porc. Probleme noi care l preocup sunt: reglarea naterilor,
anticoncepionalele orale, transplantele, planificrile familiale.
Hinduismul
mprirea societii n clase i caste era foarte pronunat n India antic.
Prescripiile igienice ale medicinei indiene se aplicau, n primul rnd, castelor
privilegiate, n msur mai mic celor subordonate lor, pierznd ns complet
din vedere marele numr al sclavilor. Din viaa lor aveau aspecte primitive: de

20

ex.: subordonarea/discriminarea soiilor i a fetelor, rencarnarea, dar aspectele

pozitive care sunt cunoscute de la ei n toat lumea, sunt vegetarianismul,
curenia zilnic (bi zilnice, se mnc cu mna dreapt, i cu mna stng s-a
splat anusul i organele genitale), i principiul fr violen.
Hinduismal s-a fcut cunoscut mai ales prin Aiur Veda.
Vocaia farmaceutic
Vocaia n general este o nclinaie spre o meserie, de o profesie, de o
ocupaie, astfel este un el de via, un scop i o sarcin.
Contientizarea profesiei este n legtur cu vocaia, cu responsabilitatea.
Orice vocaie este o profesie, dar nu orice profesie este o vocaie. Din punct de
vedere tiinific vocaia este determinat de o activitate util pentru
comunitate, dac satisface cerinele comunitii, i este caracterizat de un
nivel profesional ridicat. Aceasta presupune o sensibilitate intern, o afinitate,
o vocaie, o capabilitate/aptitudine n ntreinerea profesiei la un nivel nalt. n
acelai timp presupune o activitate ce se desfoar ca i un el de via care
este precedat de alegerea profesiei.
Se cunosc activiti, profesii interpersonale, la baza crora se cere: ncredere,
responsabilitate, obligativitatea pstrrii secretelor. Aici putem nira: profesia
de nvtor, de medic, de psiholog, de farmacist, de preot. Cteodat putem
lrgi noiunea cu profesiile de educatoare, cu bancher.
Vocaia farmaceutic are specificul ei, aceasta sunt legate de medicamente, de
terapia medicamentoase, de perevenie, de mbolnviri cu aspectele intime,
juridice, economice (asigurrile). Astfel farmacistul aparine pturii sociale a
intelectualitii. Pentru el, munca intelectual nseamn ocupaie, profesiune,
constituie un mijloc de ntreinere la fel ca i pentru ceilali intelectuali. Ptura

21

social a intelectualilor apare deja n formaiunea social/economic

sclavagist, exist n feudalism, dar ia o dezvoltare mai mare numai n
capitalism.
n snul intelectualitii, prerile etice ale diferitelor profesiuni vor fi
determinate n acelai mod. Se vorbete despre particularitile morale ale
unor profesiuni n diferitele formaiuni social-economice. Nu putem vorbi de o
etic farmaceutic etern i nemodificat, cu caracter permanent, deoarece nici
normele moralei medicale nu pot fi independente de baza i suprastructura
societii, care sunt n continu schimbare i dezvoltare. Aparin moralei
farmaceutice acele norme, reguli i principii, condiionate i n schimbare din
punct de vedere istoric, care se refer la atitudinea farmacistlului fa de
societate, bolnav i colegi, pe baza educaiei i a puterii obinuinei, a tradiiei
i a opiniei publice. Aceast etic farmaceutic se refer la un grup
profesional al intelectualitii. se vorbete de particularitile etice ale
profesiunii farmaceutice, care se modific i se dezvolt n diferitele epoci
istorice, n primul rnd sub influena ideologiei clasei dominante.
Coninutul cel mai general al eticii farmaceutice l putem aborda, considernd,
pe de o parte, ideile care circul n snul opiniei publice a societii respective
despre profesiunea farmaceutic, iar, pe de alt parte, considernd ideile
corpului farmaceuic despre el nsui.
Concepiile deontologice ale corpului farmaceutic se formeaz ca un rezultat
al mediului n care triesc i lucreaz farmacitii sub influena educaiei
primite, n ultim instan depinznd de baza economic, de relaiile de
producie respective.
Toate informaiile i secretele ce provin de al oamenii necjii, de la rudele,
aparintorii bonavilor, de la pacienii vorbrei trebuiesc pstrate secret.

22

n primul rnd, profesiile de medic, de farmacist i de preot sunt intelectuali,

ei stau la dispoziia comunitii i n afara orelor de lucru, n afara programului
zilnic. Farmacitii din farmaciile cu circuit nchis i din farmaciile cu circuit
deschis furnizeaz 2 feluri de informaii pentru comunitate: ei cunosc
medicamentele i informaiile legate de medicamente, deci medicamentul este
un produs material i intelectual nacelai timp.
Orice vocaie are un rol foarte important n timpul catastrofelor: inundaii,
cutremure, rzboaie, revoluii. n aceste perioade farmacitii n afara
programului, n timpul nopii, la sfritul sptmnii, n timpul srbtorilor
trebuie s acorde ajutor, deci medicamentul este un produs strategic.
Toate aceste cerine de ordin intelectual i moral se pot considera ca
aparinnd tradiiilor progresiste ale profesiunii i ale eticii farmaceutice.
Aceste elemente progresiste ale eticii medicale au fost pstrate timp de milenii
de cultura poporului. nsuirile sunt toate nsuiri omeneti i nu
supraomeneti, aa cum s-a cutat adesea s se nveleasc ntr-o cea mistic
aceast profesiune, n special pentru a camufla interesele de ordin material.
Att contiina, ct i simul rspunderii nu sunt nsuiri nnscute, ele nu
constituie apanajul unor elemente alese, ci o form de comportament i de
contiin social, care se formeaz prin activitatea practic i prin educaie.
Contiina profesional
Prin

contiina

profesional

farmacistului,

nelegem

sentimentul

responsabilitii morale fa de propria sa conduit. Ea cuprinde elementele

contiinei sociale i ale psihologiei sociale, legate de activitatea profesional
sub toate aspectele ei. Este autocontrolul contient de apreciere a actelor, a
msurilor, a atitudinilor, a manifestrilor n vorb, n scris, n gesturi, privind

23

relaiile i activitatea profesional, parte integrant a personalitii medicului,

rezultat al educaiei intelectuale i morale.
Contiina profesional a farmacitilor este istoricete determinat i o
considerm ca fiind o categorie important care intr n alctuirea eticii
farmaceutice. Contiina farmaceutic se poate cunoate din deontologia
farmaceutic nvmntul acestei deontologii, codurile de deontologie,
reglementarea juridic a profesiunii, jurmntele farmaceutice, etc.
Apariia eticii medicale i farmaceutice
n perioada cea mai strveche a societii omeneti nu se poate pune n
discuie situaia economico-social particular a vindectorilor, ntruct nc
nu poate fi vorba de o diviziune corespunztoare a muncii. Luptnd din greu
cu forele naturii, omul i acumuleaz, n procesul muncii, cunotine
empirice, aplicate apoi ocazional, n legtur cu traumatismele, mbolnvirile,
naterile etc..
Boala exist de cnd exist omenirea i noiunea de tratament are aceeai
vrst ca i boala. Omul ntotdeauna avea voina s triasc sntos i a
ncercat s se vindece i s se trateze. Pe vremuri persoanele care au aplicat
tratamentul, au fost medici i farmaciti n acelai timp.
Istoria medicinei arat c elementele raionale i empirice, izvorite din
experiena zilnic, au precedat concepiile mistice i religioase, constituind
rdcinile medicinei tiinifice. Cutnd ns explicaiile fenomenelor
insuficient cunoscute, gndirea omului primitiv ajunge la concepii
netiinifice, mistice, magice. Pe lng aceste aspecte i rmiele
concepiilor mistice care dateaz din vremuri strvechi, gsim i observaiile

24

raionale, empirice, ale medicinei populare, antagonismul lor fiind la baza

luptei dintre materialism i idealism n medicin.
Numrul mic al medicilor a fcut ca activitatea lor s fie apreciat de opinia
public de atunci. Se tia c statele sclavagiste aveau foarte puini medici i
acetia erau, de obicei, inaccesibili oamenilor sraci. Pe de alt parte, numrul
mic de medici bine pregtii, ca i lipsa controlului activitii lor, a fcut s
existe muli arlatani, neltori i excroci, care explotatau ignorana
oamenilor.
Relaiile social/economice ale medicilor s/au schimbat astfel, nct ei se aflau
acum n slujba clasei dominante feudale, triau la curile regilor i ale
mprailor sau n casele vreunui nobil. Pentru rnime, pentru oamenii sraci
de la orae, rmne i pe mai departe medicina popular tradiional.
colile medicale laice sunt acelea care au cutat s formuleze i regulile de
comportare moral ale medicului.
Baza moralei burgheze o formeaz relaiile de exploatare capitaliste. n
societatea capitallist totul devine marf, totul e de vnzare, totul poate fi
transformat n bani i obinut prin bani. Acest mercantilism otrvete relaiile
dintre medici i farmaciti, legtura dintre ei i bolnavi, precum i raporturile
medicului i farmacistului cu societatea.

Istoria eticii farmaceutice

Pe vremuri domnitorii (regi, faraoni, principe) deineau farmacii familiale sau

farmacii de cas. Persoanele care propagau religiile, peregrinii sau clugrii au
nfiinat mnstiri, n acestea funcionau instituii de tip spital cu farmacii.
Primul spital mare este organizat sub ngrijirea clugrilor n Cesarea (Asia
mic) n anul 360. Spitalele din incinta cetilor deineau farmacii. Populaia n

25

acelai timp utiliza medicamente pe baz de experien i tradiie, ei recoltau

materiile prime i preparau. Utilizau preparate pe baz de plante medicinale,
de animale i minerale.
Prima farmacie cu circuit deschis n lume a fost nfiinat la BAGDAD, n
765, urmat de Europa n 1140. La noi n ar prima farmacie a fost nfiinat la
Sibiu n 1494, umat de farmacia din Braov din 1512 i de farmacia din
Bistria din 1516 i de Cluj din 1572.
Separarea activitii de medic de farmacist a durat secole ntregi, dar n
favorizarea separrii au fost de mare ajutor legile aprute n timpul mpratului
Ferdinand al II-lea.
Aceste legi au definit obligaiile medicului: consultarea bolnavului, prescrierea
reetei (nu puteau deine medicamente); iar obligaiile farmacistului au fost:
recoltarea i strngerea materiilor prime, depozitarea i preparaea preparatelor.
Prepararea medicamentului trebuia fcut cu o anumit calitate, preul
preparatelor a fost stabilit, farmacitii deineau permis de farmacie (nu
autorizaie de farmacie), s-a cerut depunerea jurmntului i au controlat, au
urmrit conformitile legilor sanitare.
De-a lungul multor secole jurmntul lui Hipocrat a fost oficinal. Chiar i n
evul mediu acest jurmnt a rmas baza jurmntelor.
ncepnd cu secolul al XVI-lea feudalii au nceput s aib farmacii, deineau
farmaciile lor. Ei au predat aceste farmacii farmacitilor dup ce au depus
jurmntul, dar n schimbul unor condiii feudale. Farmacistul farmacia
primit nu putea transfera mai departe mai departe. Farmacistul n aceast
perioad a istoriei dup poziia economic a fost la acelai nivel cu nobilimea
de rnd (gentri).
Feudalii au cerut din partea farmacistului fidelitate i serviciu dedicat.

26

Comediile lui Moliere, satirele lui Rabelais, prezint n mod clar slbiciunile
medicinei de atunci. n piesele lor medicul i farmacistul fac uz de msuri
arlateneti n interesul lor personal, material, ei exploateaz din plin
ncrederea i neputina bolnavului.
Majoritatea farmaciilor n afara medicamentelor i produselor pentru ngrijirea
bolnavilor deineau lumnri, turt dulce, stofrie, etc...
Legea Lex sanitaria Ferdinandina din 1644 cerea:
-s se vind preparate de calitate
-s fie eliberate preparatele pentru avort i preparatele toxice pe baz de
prescripii medicale
-s menin preurile
Pentru a mri traficul farmaciei foarte multe farmacii angajau analfabei,
pentru a munci.
n Ardeal dup 1580 farmacitii nainte de a fi angajai, depuneau jurmnt n
care au jurat c n timp de pace, de rzboaie, epidemii i n perioade lipsite
fr boli, zi i noptea vor expedia medicamente fr a face diferen ntre
naionaliti, sraci i bogai.
La sfritul orinduirii feudale feudalii au nceput s vnd farmaciile
persoanelor cu permis de farmacie, deci farmacitilor. Acestea se numeau
farmacii cu drept real, care puteau fi vndute, motenite. Aceste farmacii
puteau fi cumprate de oricine, cu condiia s fie condus de un farmacist, i
aa treptat farmacia a devenit o investiie de capital, fr s lucreze
proprietarul.
Au existat farmacii "ad personam", farmacii titulare unei persoane, care nu
puteau fi vndute i nici motenite. Au prezentat un pericol n caz de decese.
Inspeciile au fost fcute de inspectori.

27

n secolul al XVII/lea survin schimbri nsemnate n situaia medicilor i

farmacitilor i, n special, n problema sntii publice, pe de o parte,
datorit nceputurilor organizrii nvmntului medical sub egida statului, iar
pe de alt parte, prin intrarea n vigoare a unor msuri sanitare intitulate:
GENERALE NORMATIVUM IN RE SANITATIS din 1770, promulgat n
Transilvania ntr/o redactare special. Dispoziiile normativului sanitar se
refer la instituirea unei comisii sanitare care conduce i controleaz sntatea
public a rii, reorganizeaz administraia sanitar i reglementeaz exerciiul
profesiei de medic, chirurg, farmacist, moa, etc. Ele caut s strpeasc
arlatanismul i anarhia existen pn atunci, stabilind c numai medicii cu
diplom au drept de practic. Demascarea arlatanilor cade n sarcina
medicilor de jude. Se delimiteaz domeniul de activitate al medicilor i
chirurgilor, respectiv al farmacitilot: niciunul s nu se amestece n sfera de
activitate a celuilalt. n cazurile grave, chirurgul s cear sfatul medicului i s
asculte de el, referndu/se aceast afirmaie i la farmaciti.
Acest regulament formuleaz i norme de deontologie: medicii i farmacitii
s triasc ntre ei n pace, s fie moderai n sfaturi, s aib via i moralitate
bun, s trateze bolnavii cu cea mai mare grij. n aciunile lor s nu neglijeze
nicio posibilitate, rolul lor fiind vindecarea bolnavilor. S asiste pe bolnavii
sraci cu aceeai grij ca pe cei bogai. Activitatea lor s nu fie subordonat
considerentelor individuale, intereselor materiale meschine. Att medicii, ct
i farmacitii au obligaia de a rmne n caz de epidemie la locul lor, pentru a
presta munca lor pentru comunitate.
Farmacia ca institut de sntate public desfura i desfoar o activitate de
comer, de afacere. n aceste instituii medicamentul are proprieti de marf
dubl:
-marf, sau produs comercial

28

- produs special (medicament) care se vinde n farmacii, i numai persoanelor

bolnave
Proprietarii farmaciilor pentru a mri n continuu traficul i comerul farmaciei
preparau "specialitatea casei": diferite tincturi, picturi, produse nutritive
animalelor, produse cosmetice (Nivea, Pond`s).
n capitalism industria de medicamente a fost un alt izvor de profituri ridicate.
n 2000 farmaciile deineau n afar de medicamente produse i preparate
cosmetice, suplimente alimentare, suplimente nutritive, renunnd la principiul
farmaciei pure.
Privatizarea asigur un nivel de via mai ridicat, care automat determin un
prestigiu i un prejudiciu moral ridicat.
Toate acestea presupun nite condiii: farmaciti cu capital, o infrastructur de
pia, abordarea ideilor preventive i ceteni capabili de plat.
Tabel. Numrul farmaciilor din Ardeal
An

Nr.farmacii

1697

1750

19?

1800

63

1801-1850

79

1851-1900

242

1901

309

1990

1948

2000

4267

29

Perioada ntre 1940-1950 n domeniul farmaceutic

A fost o perioad grea, fr farmaciti. n timpul rzboaielor foarte muli
farmaciti au murit, sau au ajuns prizonieri. Farmacitii evrei au fost deportai
n alte ri, sau n Delta Dunrii pentru munc, dar foarte muli i dintre ei au
murit n lagre, sau alii n bombardamente sau chiar pe cmpul de lupt. Unii
au emigrat n rile vestice. Farmacitii rmai acas au fost puini i aa
treptat femeile s-au apucat de farmacii.
n 1950 majoritatea prizonierilor puteau s se ntoarc acas, puteau s se
apuce de repunerea industriei farmaceutice, de farmacii, dar dup 1950 statul
a nceput procesul de naionalizare i proprietarii farmaciilor au pierdut
farmaciile.
n cea ce privete aprovizionarea cu medicamentes-a mbuntit acest proces
de aprovizionare. Multe farmacii au fost nfiinate n orae, n diferite cartiere
ale oraelor mari.au intervenit schimbri n sortimentul de medicamente.
Medicamentele fabricate paralel au fost stopate, care au fost explicate prin
planificarea industrial. Industria farmaceutic a juns n poziie monopol, nu
a fost posibil concurena. Achiziionarea medicamentelor a fost posibil de
toi locuitorii pentru c toi muncitorii au fost obligai s plteasc asigurarea
social i preul relativ mic al medicamentelor (pre inut la un nivel relativ
mic). Medicamentele ieftine au fost cumprate de strini n cantiti mari.
Dup anii 1950 nu mai era concuren ntre farmacii. Mrirea traficului unei
farmacii nu mai era un scop.
mpreun cu naionalizarea au disprut farmacitii omeri. Cu anii s-a ajuns la
o profesie fr valoare, fiindc fiecare farmacist avea un loc de munc i
degeaba a depus o activitate remarcabil, nu a fost pltit conform activitii.
n anii 1970 i 1980 s-a introdus ca farmacitii cu doctorate, cu specializri i

30

primariat

s fie pltite. Imediat dup naionalizare au aprut farmacitii

inspectori. Ei controlau activitatea farmacitilor n ar, controalele s-au fcut

pe plan naional i a fost un control naional dirijat i continuu. Avantajul a
fost c aceste controale au fost fcute de persoane cu profesia de farmacist.

Prezentul domeniului farmaceutic

Succesul activitii farmaceutice include:
1. Cunotin profesional
2. Conduit sau inut etic
3. Viziune menegerial
n lipsa unuia, farmacistul nu are succes. Domeniul de activitatea al
farmacitilor difer. Poate s lucreze n:
1. Farmacii cu circuit deschis
2. Farmacii cu circuit nchis
3. Industrie
4. Instituii, ministere
5. nvmnt universitar
6. Ageni de medicamente
7. Distribuie
8. Laboratoare de spital
9. Pensionari
n anul 2004, erau peste 4500 de farmacii, 487 de drogherii i 407 depozite
farmaceutice. La sfritul anului 2004 numrul farmacitilor autorizai au
ajuns la 8672, iar peste 5200 au i atributul de farmacist ef.
1. Activitatea farmacitilor din farmacie este important. "Totul se rezolv n
farmacie." Numrul farmacitilor din farmacie este foarte mare, peste 50 %

31

lucreaz acolo. Ei sunt n legtur cu populaia, cu bolnavii, cu medicii. Ei

se bucur i de respectul bolnavilor.
2. Farmacitii din farmaciile de spital practic farmacie clinic. Este un
domeniu n dezvoltare. Ei sunt n legtur strns cu medicii, dar aceast
relaie este alta. Ei se ocup i de tehnologia soluiilor parenterale.
3. Farmacitii din industrie se ocup de cercetarea medicamentelor, de
dezvoltarea, de fabricarea, de controlul i distribuia medicamentelor. Ei se
ocup i de publicaii profesionale i de brevetarea produselor farmaceutice.
4. Se fac import i export cu medicamente. Aceti farmaciti care se ocup cu
acest domeniu din ministere au i alte calificri: s vorbeasc limbi strine,
s fie dinamici, inovative. Astfel au aprut i agenii de medicamente, ei s
fie de ncredere, hotri, s aib capacitatea de a ine legturile
interpersonale, s fie sociabili, s aib cunotine de a utiliza calculatoare. Ei
sunt retribuii cu maini, telefoane, salarii mari. Programul lor de activitate
este foarte variat i interesant, dar cteodat sunt suprasolicitai.
5. n 10 centre universitare din ar are loc pregtirea farmacitiloe. Dintre
aceste cadre sunt cercettori n acest domeniu. Centre universitare cu
pregtirea farmacitilor: Bucureti, Iai, Cluj, Tg. Mure, Oradea, Timioara,
Craiova, Galai, Constana, Arad. Printre ei sunt profesori universitari,
confereniari, ef de lucrri=lector, asisteni universitari, preparatori.
6. Un numr mic de farmaciti lucreaz n instituii (ANM, MS, ISP). Ei se
ocup de inspecii, activitatea d farmacovigilen, de actele de autorizaie de
punere pe pia, de studii chimice, de promovarea medicamentelor.
7. Nu trebuie uitat pensionarii.
Farmacia dup 1940 s-a feminizat. Dup un sondaj american profesia i
vocaia farmaceutic se potrivete femeilor, un domeniu de activitatea care
cere exactitate, precizie. Este un loc de munc curat, comod, i ntr-un mediu

32

confortabil. Astfel s-a justificat, c femeila n cteva cazuri au depus o

activitate mult peste cerine.
Cerinele vocaiei de farmacist:
Se cunosc 4 cerine:
1. Cerine de sntate: corp sntos, organe sensitive dezvoltate i sntoi,
daltonismul ar fi o cauz eliminatorie, o predispoziie spre alergie ar fi o alt
cauz eliminatorie. S fie: ndemnatic, s aib micri controlate i sigure,
s fie calm, echilibrat cu reflexe bune, s aib capacitatea de concentrarea n
mediu tensionat-cu conflicte, sau s tie s concentreze ntr-un mediu
monoton
2. Cerine de aptitudine/capacitate: s aib o capacitate de memorare ridicat,
s fie creativ, s fie receptiv fa de nou
3. Cerine generale: s aib micri precise i exacte, s fie disciplinat, s aib
un stil de munc fr a provoca accidente
4. Cerine de personalitate: s aib o nclinaie spre tiinele naturii, s aib
capacitatea de a ine legturile interpersonale fr conflicte, s aib
capacitatea de acordare de ajutor, s fie cu empatie, iubitor de ordine, s fie
iubitor de curenie, s fie contiincios, s fie rbdtor, s aib capacitatea de
cunoatere a situaiei rapide, s fie hotrt, s cunoasc limbi, s fie colegial,
s fie un om cult, s aib o via sentimental armoniac i echilibrat, cu
inuta curat i cu o conduit moral.

33

Principiile eticii profesionale

"Medicamentul va fi preparat de farmacist"
De acum 100 ani aprovizionarea cu medicamente s-a fcut prin farmacii cu
circuit deschis. Acest fapt n continuare a rmas datoria farmacitilor i
fabricilor de medicamente, un procent foarte mare de farmaciti lucreaz n
alte domenii.
n trecut profesia de farmacist era legat de curenie, de precizie, de
buntatea, de demnitate, etc...., iar azi la acestea se adaug: calitate, siguran,
eficacitate, responsabilitate i capacitatea de iniiere.
Dup WHO medicamentul este: 1. Substan + informaie, 2. Produs +
informaie. Medicamentul este o marf special. Este marf, fiindc este
produs de fabric, dar este special fiindc este destinat bolnavului printr-o
farmacie, dar nainte s ajung la bolnav, trece prin depozite farmaceutice, iar
fiecare depozit adaug la preul de pornire cteva %.
Medicamentul este special, sau special de mai multe ori fiindc:
- Utilizarea lor depinde de necesitate (boala sau prevenia)
- n scopul bine definit, medicamentul numai cu calitate poate fi utilizat
- Din motive de siguran drumul medicamentlui de la substana activ pn la
produs finit trebuie urmrit, din ac.cauz sunt multe legi, ordonane care
definesc aceste ci
- Medicamentul nainte de aprimi autorizaia de punere pe pia, trebuie autorizat
- Medicamentul este un produs etic
- Valoarea medicamentului nu este dat de substana chimic, de munca depus, ci
de valoarea de utilizare pentru a satisface nevoile umane
- Medicamentul este special, pentru c n acelai timp este i o informaie, produs
teoretic, de acre trebuie s dispun farmacistul

34

- Este special, pentru c n cumprarea medicamentului cumprtorul nu decide,

ci medicul, iar farmacistul recomand n unele cazuri, deci bolnavul n
consecin nu are posibilitatea de alegere
- Este special i n sensul c utilizarea neraional poate s duc la dependen, la
toxicitate sau s duneze organismul
- Sntatea este o industrie periculoas pentru c viaa omului este miza
- Medicamentele expirate nseamn o alt problem, distugerea lor este
costisitoare i dirijat de legi severe
- Produsele medicamentoase nu pot fi date foarte des publicitii, tocmai pentru a
evita consumul excesiv a acestora
- Dreptul la sntate include i: s fie disponibil n cantitatea i calitatea
corespunztoare i n timpul i locul respectiv, deci necesit intervenia
statului
- La noi medicamentele includ i TVA, fa de alte ri europene din EU, unde
este fr TVA
- Cercetarea medicamentului este foarte costisitoare
- Sunt produse strategice: n timpul catastrofelor naturale, rzboaielor pe lng
alimente, ap, haine sunt materii strategice
- Au un rol bine determinat n planificarea familial: multe femei n lume
consum tablete concepionale
- Din punct de veder vamal medicamentul fr taxe vamale nu poate fi
transportat n strintate. Att exportul ct i importul trec prin vam
- Medicamentul nu poate fi scimbat
- Industria medicamentoas produce marf, dar statul intervine n acest proces,
fiindc cu ajutorul Casei de Asigurri Sociale de Sntate unde
medicamentele se compenseaz, deci ajung la bolnav la un pre mai sczut. n
fiecare medicament este substan activ, substan auxiliar i politic

35

- Se practic libera alegere a farmaciilor

- Printre farmaciti nu sunt omeri
- Formarea, pregtirea unui farmacist este relativ scump, mai scump fa de un
medic. n acest domeniu, n nvmnt universitar nu este secie seral sau cu
fr frecven
- Farmacitii care practic farmacie n majoritate sunt ntreprinztori
- n sntate numai farmacitii pot fi trai la rspundere material
Rspunderea unui farmacist este mare, care cuprinde drumul farmaconului de
la planificarea i cercetarea lui pn la eliminarea medicamentului sau
scderea concentraiei la un nivel mic, sau n cazul medicamentelor expirate
pn la nimicire.
Un farmacist este bun, dac tie absolut totul cu ce se ocup, sau n alte cazuri
tie unde s acute pentru a se documenta, dar numai atunci poate s rspund
cerinelor dac cunoate drepturile.
Pentru toate actele sale profesionale, farmacistul este singurul care are drept
de decizie, purtnd n acelai timp ntreaga responsabilitate.
Jurmntul farmacistului (Istoricul jurmntului farmaceutic)
n practica medical-farmaceutic principiile eticii au fost formulate nc n Grecia
antic (.e.sec.V). Jurmntul mediciilor i farmacitilor au la baz jurmntul lui
Hypocrate (Corpus Hippocraticum).
Jurmntul cuprinde, pe de o parte, o serie de idei progresiste, valabile i astzi, pe
de alt parte, reflectnd situaia economico/social a medicilor din perioada
sclavagist, unele din normele etice preconizate au fost depite de dezvoltarea
societii. Jurmntul arat c trebuie pus n central ateniei interesul bolnavului,
lucru accentuat evident pentru faptul c muli medici erau preocupai numai de

36

pacienii bogai i nu se prea angajau s trateze pe cei sraci i pe sclavi. n alte

scriei ale sale, Hipocrat condamn, de asemenea, pe medicii care/i ncep vizita la
bolnavi cu trguial asupra onorariului sau cer plat anticipat. Hipocrat pretindea
medicului s dea dovad de iubire fa de oameni. Sftuiete medical s fie
srguincios i s nvee n permanen, viaa particular a medicului s fie
reglementar, fiindc aceasta l ajut s aib un renume bun, el trebuie s/i
ngrijeasc extreriorul, ntruct bolnavii consider c medical care nu tie s se
ngrijeasc de propriul su corp, nu se preocup pre mult nici de sntatea altora.
Pe de alt parte Hipocrat sftuiete medical, s nu se ocupe de cazurile grave care
nu mai pot fi tratate, pentru a nu/i pierde reputaia i practica. Jurmntul mai
reflect felul de organizare meteugreasc a medicine laice sclavagiste, dup tipul
atelierelor, ca n prile n care se vorbete despre dascl sau n legtur cu secretul
coninutului crilor medicale accesibile numai celor iniai.
Jurmntul se depune n condiii festive. Aspectele generale i valabile n zilele
noastre a acestui jurmnt sumarznd sunt:
-

Interesul bolnavului este pe primul loc

Tendina spre maximalizarea cunotinelor

Utilizarea medicamentelor cu o destinaie bine determinat

Predarea cunotinelor i a sfaturilor gratuit

Sfaturi special n meninerea sntii

Delimitarea de la faptele nelegale

Pstrarea secretelor

Intenie bun, modestie

O via cinstit n viaa de fiecare zi, n viaa particular

Respectarea jurmntului
Jurmntul lui Hipocrat au i aspecte care nu, sau parial pot fi acceptate:

Aspecte mistice

37

Aspecte asupra avortului, operaiilor sau cazurilor grave

Nu au acceptat dreptul medicului la greeli

Acest text a rmas valabil pn la apariia Statutus sive leges municipales
Areleatis-1162-1202, care introduce jurmntul farmacitilor n sudul Franei i
care a fost mai mult statutul Medicilor i farmacitilor care se referee la drepturi i
obligaii.
n 1241 legile lui Ferdinand al II-lea aveau aceleai aspect. n sec.al II-lea era o
obligaie depunerea jurmntului n paris. Din 1405 se cunoate primul jurmnt
farmaceutic scris n limba latin.
Jurmntele aprute n Ardeal din 1580 sau ntre 1652-1663 se referau la
cunotinele farmacistului, cine trebuie s serveasc interesul bolnavului, taxele
medicamentelor vor fi respectate, preparatele vor fi preparate conform reetelor
scrise de medic i vor fi elaborate prospt.
n trecut farmacistul a depus jurmntul dup 5-6 ani de ucenicie n faa
fizicianului (medicului), care pe vremuri se numea jurmntul vocaiei.
n sec.al XVII-lea un farmacist trebuia s depun jurmnt cnd se muta dintr-un
ora n altul (jurmntul ceteanului) i jurmntul vocaiei.
Cuprinznd istoricul jurmntului farmaceutic se cunosc aspect generale, i care
pot fi cuprinse n 3 grupe:

1. Idea de baz este NIL NOCERE, deci s nu facem daune. Trebuie s facem tot
posibilul pentru prevenia i nvingerea bolilor. Scopul terapiei i medicaiei const
din urmtoarele:- respectarea tuturoro legiilor asupra medicamentelor de uz uman,
- respectarea calitii pentru substane, - lupta mpotriva vrjitorilor, - obinerea de
la consultaia bolnavilor i acordarea tratamentelor

38

2. Cerine de etic: farmacistul jur pe onoare, -respectarea preurilor la

medicamente, - relaii nelegale ntre farmacist i medic care ar duce spre
nencrederea/vtmarea bolnavului
3. Legturi strnse ntre farmacie i medicin sau legturi ntre farmaciti i corpul
medical
Elementele progresiste ale deontologiei medicale sclavagiste vor apare i n
documentele medicale ale formaiunilor social/economice urmtore, fiind nsuite
n parte i de morala medical contemporan.
Jurmntul farmacistului din Ardeal
Depunerea jurmntului are un trecut. n evul mediu s-au obinuit n rile
Europene, ca un farmacist la angajare s depun jurmntul farmacistului. n
renumitul Jurmnt al lui Hipocrat, pe lng caracterul de ordin medical (relaia
dintre maestro i elev, secretul professional etc.), gsim, printer altele, noiuni ca:
interzicerea eutanasiei, adic a efecturii grbirii morii fr durere; interzicerea
nlesnirii sinuciderii; principiul PRIMUM NIL NOCERE, etc. din tot textul
jurmntului se desprinde idea de a aciona n interesul bolnavului, idea central a
eticii medicale. Aceasta nu poate fi privit n mod absolute, deoarece prin
dezvoltarea medicine i a celorlalte tiine, precum i prin evoluia concepiilor
morale, i aceste criteria se modific dup epocile respective, ctignd un coninut
din ce n ce mai bogat.
Aceste jurmnte aveau ceva specific cu care s-au legat de mprejurimi, dar fiecare
n parte avea la baz jurmntul lui Hipocrat i avea urmtoarele caractere
commune:
1.

Dreptul farmacistului la nfiinarea unei oficine, fa de un medic cine nu are

dreptul s prepare i nici s vind medicamente

39

2.

Obligaia farmacistului de a prepara medicamente cu calitate sub

supravegherea i ndrumarea medicului

3.

Interdicia conveniei pe baz material ntre medic i farmacist

4.

Prepararea medicamentelor s se fac dup un dispenzatoriu ofocoal i la

comercializarea medicamentelor s pstreze preurile

5.

Strict interzis eliberarea substanelor avortive i substanelor toxice fr

prescripie medical
n secolul al XVIII-lea oraele i reprezentanii oficialitilor cereau de la fiecare
farmacist resident depunerea jurmntului. De ex. s-a depus un asemenea jurmnt
n Braov, n farmacia Vultur Negru, de ctre farmacistul Martin Flaschner, cine a
depus un jurmnt n limba german, a crei text se pstreaz n arhiva Sibiului. n
acest jurmnt s-a pomenit de vocaia farmaceutic, de prepararea medicamentelor
de calitate, prepararea medicamentelor la standardele vremii, care vor fi fcute
dup reeta medicului. Nu vor nela bolnavii, nu vor ngreuna sntatea
bolnavului, vor sta la dispoziia bolnavului srac i bogat ziua i noaptea.
n arhivele Sibiului se gsesc cele 2 vechi jurmnte, de farmacitii care lucrau n
farmacia Vulturul Negru, Braov.
JURMNTUL lui Wilhelm Balck din 1580 i
JURMNTUL lui Casparus Krammer din 1653.
Primul jurmnt are unaspect de inventariere, fiindc farmacistul avea rspunderea
material asupra obiectelor primate i nu depunea un jurmnt profesional.
Al oilea jurmnt are i aspect profesionale, de ex.respect preurile, dozele, nu
elibereaz substane toxice, avortive, medicamente expirate..
Aparatura i obiectele primite din partea oraului au fost inventariate la fel i n
acest jurmnt.

40

Din 1773 farmacitii aveau obligaia de a depune jurmntul n faa decaniilor la

nmnarea diplomelor. Aceste cerine au fost gsite i n regulile de sntate
Generale Normativum Sanitatis din perioada de Thereza Maria.
n 1807, Ferenz Nyulas, cine era protomedicul Ardealului, a elaborat Instructio pro
apothecaries, care a fost nmnat fiecrei ef de farmacie. Prin aceasta oblige pe
farmaciti la depunerea jurmntului.
Ferencz Nyulas s-a nscut n jud. Mure, a terminat Facultatea de Medicin a
Viena, i a lucrat la Gherla.
Instructio pro apothecaries avea urmtoarele articole importante:
I.

Referitoare la farmacie:- -curenie

-persoanele ajuttoare s fie cazate n locuine de serviciu
-s aib sonerie

II. substanele din farmacie: - s fie recoltate plantele medicinale

- cereau puritatea substanelor, fr falsificri
III. prepararea medicamentelor pe baz de reet
IV. Preul medicamentelor: - respectarea preurilor
-Preurile s fie trecute pe ambalaj
V. Casa (casa de marcat) farmaciei este obligatory
VI. Relaia dintre farmacist-bolnav i farmacist-medic
VII. Pstrarea secretelor: - problemele farmaciei
- denumirea pacienilor
- pomenirea diagnosticului
VIII. aspectele umane a vocaiei farmaceutice
Dup 1944 nu mai era obligatoriu depunerea jurmntului, nici de farmaciti, nici
de medici. Dup 1995, cnd s-au nfiinat Colegiile farmaciilor la nivel de ar i
judee a fost nevoie de un jurmnt farmaceutic.

41

Pentru prima dat farmacitii din Bucureti i Cluj au depus Jurmntul

farmacitilor, urmat de farmacitii din Tg. Mure.
Dac parcurgem toate textele cu jurmntele farmaceutice i comparm coninutul
textelor, se gsesc aspect commune:
a.

n fiecare text apar noiuni preluate din jurmntul lui Hypocrate, mai ales

care se refer la asistena farmaceutic

b.

ndatoririle farmacitilor de a respecta legislaia n vigoare, care se refer la

calitatea i cantitatea materiilor prime, respecatrea cerinelor din farmacopei,

respectarea normelor de manipulare a substanelor toxice
c.

S evite s consulte pacienii, valabil i invers: medicii s nu prepare

medicamente
d.

Respectarea preurilor la medicamente: nu se permit inerese i avantaje

material nelegale
e.

S aib o relaie de colaborare cu medicii n interesul pacienilor

f.

Interesul bolnavului este pe primul loc

g.

Pstrarea secretelor

h.

Relaia i respectful fa de Alma Mater, de cadre, de profesori

Jurmntul farmacistului n secolul XXI.

In intreaga mea activitate voi da dovada de o atitudine profund umana fata de om

si colectivitate.
Voi respecta demnitatea si personalitatea bolnavului, exercitand profesiunea cu
contiinciozitate, respectand normele de etica si de deontologie farmaceutica. Voi fi
corect cu mine insumi si cu confratii mei,carora le voi cere colaborarea , si nu voi
refuza sa le acord sprijinul, cand mi se va cere, in interesul bolnavului. Nu voi
accepta sub nici un motiv ca activitatea mea de farmacist sa fie utilizata impotriva

42

sanatatii si vietii omului. Voi fi rabdator si intelegator fata de cel care, datorita
boli, nu-mi acorda respectul cuvenit.
Jur pe onoare, in mod solemn si liber!"
Codul de etic farmaceutic
Codurile

regulamentele

conin

numeroase

elemente

progresiste

de

comportament, astfel formulate nct putem recunoate caracterul antagonist al

dezvoltrii acestor elemente ale eticii. Pe de o parte ele oglindesc progresul moral
al societii date, rezultat al influenei concepiei morale a maselor populare care
lupt pentru drepturi i libertate, pe de alt parte ele reflect influena i dominarea
moralei clasei exploatatoare i a ideologiei acesteia, care ngrdesc realizarea
elementelor progresiste ale moralei farmaceutice, limitnd-o la deservirea
intereselor acestei clase.
Rezumnd i subliniind cele mai importante elemente ale deontologiei
farmaceutice, cuprinse n documente, se consatat c o serie de norme privind
activitatea profesional sunt valabile n esen i astzi, constituind tradiiile
progresiste ale profesiunii farmaceutice.
Menionm urmtoarele principii, idei, imperative i recomandri:
- Idea de baz de a aciona ntotdeauna n interesul bolnavului (primum nil
nocere-nainte de toate s nu vtmm)
- Interziceerea eutanasiei, a nlesnirii sinuciderii, a complicitii la crime
- Oprirea experimentului pe om (provocare de mbolnvire artificial)
- Consimmntul bolnavului la tratament i intervenii
- Interzicerea arlatanismului.
Deontologia

nglobeaz

totalitatea

normelor

de

comportarea

medical,

farmaceutic, etc cu alte cuvinte regulile de atitudine fa de obligaiile

43

profesionale, administrative, judiciare i morale. Caracteristicile cele mai

imoprtante

ale

eticii

farmaceutice

sunt

lipsa

mercantilismului

individualismului. Realizarea principilului de colaborarea i ajutor reciproc, fr

concuren, goan dup bani.
Codul de etic s-a elaborat ntr-un domeniu de activitate, cu normele n vigoare
obligatorii, i reprezint morala unui colectiv. Aspectele generale la toate sunt:
fiecare persoan n domeniul ei de activitate s munceasc bine i dup capaciti.
Nu este vorba numai de un process de lucru, ci de o activitate care se face dup
reguli de moral fiindc direct sau indirect sunt afectate persoanele umane.
Codurile de etic s-au formulat n aa fel, nct acestea s fie funcionabile, care s
presupun o hotrre unanim, sistematizare.
Codul de etic al farmacitilor este un cod cu norme interne de autoreglare. Scopul
este accentuarea obligativitii i respectrii normelor, legislaiei, ordonanelor,
hotrrilor n domeniul de sntate i farmacie.
Principiile codului de etic sunt:
- Responsabilitate n interesul pacientului
- ndatoriri egale fa de toi pacienii
- Respectarea alegerii libere a individului n procesul de vindecare
- Colaborare cu colegii i cu alte cadre din sntate
- Activitate cinstit i de onoare
- ndatoriri de a actualiza permanent cunotinele profesionale
- Acordarea primului ajutor n caz de urgen
Codul deontologic al farmacistului are drept scop ocrotirea drepturilor pacienilor,
aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de farmacist.

44

Textul actual: CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI

CAPITOLUL I
Principii generale
Art. 1. - (1) Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de
principii si reguli ce reprezinta valorile fundamentale in baza carora se exercita
profesia de farmacist pe teritoriul Romaniei.
(2) Prezentul cod exprima adeziunea farmacistilor romani la Carta Universala a
Drepturilor Omului si la Carta Farmaciei Europene.
Art. 2. - Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:
a) ocrotirea drepturilor pacientilor;
b) respectarea obligatiilor profesionale de catre farmacisti;
c) apararea demnitatii si a prestigiului profesiunii de farmacist.
Art. 3. - (1) In exercitarea profesiei sale farmacistul furnizeaza servicii de
sanatate specializate pacientului si publicului in general, fara nici un fel de
discriminare.
(2) Relatiile dintre farmacist si beneficiarii serviciilor acordate trebuie sa aiba la
baza increderea in competenta si experienta profesionala a farmacistului.
(3) Aceasta incredere obliga farmacistul ca de-a lungul intregii sale cariere sa
asigure si sa mentina la cel mai inalt nivel performantele si conduita sa
profesionala si personala, sa-si actualizeze cunostintele profesionale permanent
in sfera activitatii sale.
Art. 4. - Principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de
farmacist sunt urmatoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect fata de viata si de persoana
umana;
b) in orice situatie primeaza interesul pacientului si sanatatea publica;
c) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului;

45

d) colaborarea, ori de cate ori este cazul, cu toti factorii implicati in asigurarea
starii de sanatate a pacientului;
e) adoptarea unui rol activ fata de informarea si educatia sanitara a publicului,
precum si fata de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului,
automedicatiei si a altor flageluri;
f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai inalte standarde de
calitate posibile, pe baza unui nivel inalt de competenta stiintifica, aptitudini
practice si performante profesionale, in concordanta cu progresele stiintelor si
practicii farmaceutice;
g) in exercitarea profesiei farmacistii trebuie sa dovedeasca loialitate si
solidaritate unii fata de altii in orice imprejurare, sa-si acorde colegial ajutor si
asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale;
h) farmacistii trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala si sa
nu prejudicieze in nici un fel profesia de farmacist sau sa submineze increderea
publica in aceasta.
Art. 5. - In situatiile in care in rezolvarea unei probleme alegerea solutiei nu
este prevazuta in normele legale, farmacistul trebuie sa ia o decizie concordanta
cu etica profesiei si sa-si asume responsabilitatea.
Art. 6. - Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat sa-si
pastreze libertatea si independenta profesionala conform juramantului profesiei.
Art. 7. - Colegiul Farmacistilor din Romania garanteaza mentinerea
standardelor profesionale la cel mai inalt nivel posibil, in scopul ocrotirii sanatatii
publice, prin supravegherea respectarii de catre farmacisti a indatoririlor
profesionale si a eticii profesionale, precum si prin apararea independentei,
onoarei si demnitatii profesionale.
CAPITOLUL II
Standarde deontologice

46

SECIUNEA 1
Responsabilitatea personala si independenta farmacistilor
Farmacistul furnizor de servicii
Art. 8. - (1) Indiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie sa aiba in
centrul atentiei sale binele pacientului si al publicului in general.
(2) Farmacistul este raspunzator pentru toate deciziile sale profesionale,
indiferent de responsabilitatile asumate in exercitarea profesiei sale.
Art. 9. - In vederea indeplinirii dispozitiilor art. 8, farmacistul, in timpul exercitarii
actului profesional, este obligat sa respecte urmatoarele reguli:
a) sa-si exercite profesia in conformitate cu procedurile standard de operare
scrise, prevazute de regulile de buna practica din domeniul sau de activitate;
b) sa-si indeplineasca indatoririle profesionale cu competenta, in termenele
stabilite;
c) sa profeseze doar in acele posturi in care i se permite sa-si respecte
indatoririle esentiale ca farmacist, libertatea de decizie si independenta
profesionala;
d) sa accepte acele posturi pentru care are competenta si disponibilitatea
necesare pentru a indeplini cu succes indatoririle profesionale. In acest sens
trebuie sa se informeze asupra specificului activitatii, accesului la mijloacele
necesare pentru exercitarea profesiunii la standardele necesare;
e) sa-si indeplineasca personal atributiile si, la nevoie, sa delege o persoana
competenta autorizata pentru indeplinirea anumitor activitati profesionale,
asumandu-si raspunderea;
f) sa informeze imediat o persoana responsabila in cazul in care nu isi poate
indeplini indatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp masuri de
remediere;
g) sa raporteze medicului prescriptor sau autoritatilor competente orice efect

47

nedorit sau advers al medicamentelor, in scopul optimizarii tratamentelor;

h) sa se abtina sa critice sau sa condamne convingerile personale ori
religioase ale pacientului care apeleaza la serviciile sale; i) sa acorde servicii in
mod egal pentru toti pacientii, fara discriminare, in
ordinea solicitarii acestora, cu exceptia situatiilor de urgenta;
j) sa se asigure ca serviciile sale au fost percepute si intelese corect de
pacient, incurajandu-l sa participe activ la reusita tratamentului;
k) sa nu refuze nejustificat acordarea serviciilor care ii intra in atributii, conform
legii.
Art. 10. - Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii catre pacient atunci
cand refuzul este justificat de interesul sanatatii pacientului.
Farmacistul-sef
Art. 11. - Inainte de a-si asuma o functie de conducere, farmacistul trebuie sa
se autoevalueze si sa se asigure ca este capabil sa indeplineasca toate
responsabilitatile acestei functii.
Art. 12. - In exercitarea functiei farmacistul-sef are urmatoarele obligatii:
a) trebuie sa se informeze asupra tuturor aspectelor si cerintelor legate de
functia pe care o indeplineste;
b) trebuie sa se asigure ca toti membrii personalului aflat in subordinea sa sunt
informati asupra atributiilor profesionale pe care trebuie sa le indeplineasca;
c) trebuie sa transmita instructiunile clar pentru a impiedica orice risc de
eroare; in masura posibilitatilor, el va transmite in scris proceduri standard de
operare;
d) se asigura ca membrii personalului aflat in subordinea sa isi indeplinesc
atributiile in conformitate cu prevederile legale, dar si cu competenta si
aptitudinile personale;
e) trebuie sa respecte independenta profesionala a farmacistilor din subordine;

48

f) se asigura ca echipamentele, localul si utilitatile de la locul de munca sunt

mentinute la standardele acceptate pentru desfasurarea in bune conditii a
activitatilor profesionale;
g) se asigura ca toate activitatile profesionale desfasurate sub controlul sau,
precum si cele exercitate de el personal sunt supuse asigurarii de raspundere
profesionala;
h) se asigura ca toate masurile privind pastrarea confidentialitatii sunt efective;
i) are datoria sa notifice colegiului pe raza caruia isi desfasoara activitatea orice
schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa
ori functia sa;
j) trebuie sa accepte, in masura posibilitatilor, elevi si studenti, pentru
indeplinirea stagiului de practica in unitatea pe care o conduce.
SECIUNEA a 2-a
Competenta profesionala
Art. 13. - Farmacistul trebuie sa-si asigure si sa-si mentina la un inalt nivel
pregatirea profesionala, prin actualizarea permanenta a cunostintelor in aria sa
profesionala, in scopul indeplinirii atributiilor cu competenta necesara.
Art. 14. - In vederea actualizarii permanente a cunostintelor profesionale,
farmacistul este obligat: a) sa-si planifice si sa participe la formele de pregatire
profesionala organizate
sau acreditate de Colegiul Farmacistilor din Romania;
b) sa evalueze si sa aplice in practica curenta cunostintele actualizate permanent;
c) sa ateste cu documente doveditoare pregatirea sa, prin formele programelor
de dezvoltare profesionala acceptate, atunci cand acest lucru ii este solicitat de
comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este inregistrat.
SECIUNEA a 3-a

49

Confidentialitatea
Art. 15. - Farmacistul are datoria de a respecta si proteja informatia
profesionala.
Art. 16. - Farmacistul trebuie sa respecte si sa protejeze confidentialitatea
informatiilor referitoare la pacienti, obtinute in cursul activitatilor profesionale.
Art. 17. - Informatiile pot fi dezvaluite in urmatoarele cazuri:
a) cand pacientul si-a dat consimtamantul scris;
b) cand tutorele pacientului a consimtit in scris, daca varsta pacientului sau
starea sa de sanatate nu permite aceasta;
c) cand este necesar pentru a preveni afectari majore sau punerea in pericol a
sanatatii pacientului, a unei terte persoane sau a publicului in general;
d) stabilirea vinovatiei in cazul savarsirii unor infractiuni, la solicitarea instantei
de judecata;
e) in alte situatii prevazute de lege.
Art. 18. - Farmacistul nu trebuie sa dezvaluie, decat cu acordul scris al
medicului prescriptor, nici o informatie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Art. 19. - Farmacistul trebuie sa protejeze informatia profesionala interna,
respectand urmatoarele reguli:
a) sa nu permita accesul tertilor la informatii privind activitatea unitatii in care isi
desfasoara activitatea decat cu acordul scris al angajatorului sau in alte situatii
prevazute de lege;
b) sa respecte cerintele legale de protectie a informatiilor privind acumularea si
utilizarea acestora;
c) sa asigure protectia informatiilor la operatiunile de stocare, transmitere,
primire ori distrugere.
SECIUNEA a 4-a
Relatiile de colaborare ale farmacistului

50

Art. 20. - In exercitarea profesiei farmacistul are datoria ca, in interesul

bolnavului si al pacientului in general, sa colaboreze cu toti confratii sai. In acest
sens:
a) toti farmacistii isi acorda ajutor reciproc si consultanta pentru realizarea
indatoririlor profesionale;
b) farmacistii isi rezolva singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate;
daca nu reusesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului; c) farmacistul trebuie
sa-si trateze toti colaboratorii cu respect, bunavointa si colegialitate;
d) farmacistul trebuie sa dovedeasca in orice imprejurare solidaritate fata de
colegii sai si loialitate fata de corpul profesional si profesia de farmacist.
Art. 21. - In interesul pacientului si al publicului in general, farmacistul trebuie
sa colaboreze cu medicul si cu alti membri ai echipei de sanatate. In acest sens:
a) farmacistul colaboreaza activ cu medicul prescriptor pentru a realiza
efectuarea tratamentului pacientului la timp, in parametrii optimi si in interesul
acestuia;
b) in colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abtine de la orice intelegere
in scop material sau de alta natura care ar avea drept rezultat incalcarea
dreptului pacientului;
c) farmacistul trebuie sa se abtina de la orice fapt care ar putea aduce
prejudicii demnitatii si imagini medicului sau altor membri ai profesiunilor
sanitare, pentru a nu crea neincredere pacientului.
SECIUNEA a 5-a
Concurenta neloiala
Art. 22. - Farmacistul nu trebuie sa utilizeze mijloacele concurentei neloiale in
vederea obtinerii unor avantaje materiale sau de alta natura.
Art. 23. - Se considera a fi practici neloiale, fara a fi limitative, urmatoarele
activitati:

51

a) atragerea pacientilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclama

mincinoasa;
b) folosirea de functia detinuta ori de mandatul incredintat in cadrul organelor
de conducere pentru atragerea de pacienti.
Art. 24. - Este sanctionabila denuntarea nejustificata si in scop concurential a
colegilor.
SECIUNEA a 6-a
Publicitatea
Art. 25. - Orice informatie furnizata publicului de catre farmacist in legatura cu
serviciile de sanatate oferite trebuie sa fie corecta, decenta, legala si onesta.
Art. 26. - Orice informatie si material promotional cu privire la serviciile
profesionale trebuie sa fie in concordanta cu rolul farmacistului in promovarea
sanatatii si sa permita pacientului sa decida independent asupra solicitarii
serviciului respectiv.
Art. 27. - In scopul promovarii unor servicii proprii, farmacistii trebuie sa se
abtina de la a defaima serviciile profesionale ale altor confrati.
Art. 28. - Farmacistul trebuie sa se abtina de la orice procedee sau mijloace
contrare demnitatii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-si
alege singur farmacistul.
Art. 29. - Pe tot timpul exercitarii profesiei farmacistul trebuie sa se asigure ca
actiunile de promovare a medicamentelor, in care este implicat sau care au loc in
unitatile in care el lucreaza, sunt in conformitate cu prevederile legale privind
publicitatea medicamentelor.
Art. 30. - Farmacistul se va asigura ca promovarea medicamentelor nu implica
obligarea pacientului de a cumpara sau de a primi medicamente nedorite sau in
exces, in locul celor dorite sau impreuna cu acestea.
SECIUNEA a 7-a

52

Servicii farmaceutice de urgenta

Art. 31.(1) - Pentru asigurarea continuitatii asistentei cu medicamente a
populatiei, farmacistii trebuie sa furnizeze, in conditiile legii, servicii farmaceutice
de urgenta.
(2) Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenta se va face cu respectarea
urmatoarelor principii:
a) farmacistul va utiliza toate cunostintele sale profesionale pentru a veni in
sprijinul pacientului;
b) pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului
sau apartinatorului acestuia toate informatiile legate de urgenta cererii sale,
respectiv medicatia curenta, existenta altor afectiuni sau alergii, precum si alte
aspecte care pot influenta decizia farmacistului;
c) decizia farmacistului va fi luata avandu-se in vedere si afectiunea pentru
care se solicita medicamentul, grupa terapeutica din care face parte
medicamentul, efectele adverse si contraindicatiile;
d) in functie de gravitatea situatiei prezentate, farmacistul va incerca sa ia
legatura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;
e) dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, in zilele lucratoare, si
pentru maximum 72 de ore, pentru sfarsitul de saptamana si sarbatorile legale;
f) orice interventie de acest tip va fi insotita de recomandarea farmacistului ca
pacientul sa se adreseze imediat medicului;
g) in cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi insotita de recomandarea
catre parinti de a consulta in cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela
la serviciul de urgenta;
h) medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac obiectul serviciilor
farmaceutice de urgenta.
Art. 32. - Pentru a realiza in conditii bune serviciile farmaceutice de urgenta,

53

farmacistul este obligat sa acorde primul ajutor, in limita competentelor sale, si sa

solicite interventia serviciilor specializate, informand asupra masurilor luate din
proprie initiativa.
Art. 33. - (1) Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicala
in urmatoarele situatii:
a) pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de catre farmacist sau se afla
in evidentele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse
motive nu a putut ajunge la medic;
b) pacientul nu poseda o prescriptie medicala, dar prezinta un bilet de iesire
din spital, o scrisoare medicala etc.;
c) pacientul prezinta o prescriptie a carei valabilitate a expirat; d) pacientul
prezinta o schema de tratament parafata de medicul prescriptor;
e) pacientul este in tranzit si nu isi poate continua tratamentul;
f) alte situatii de urgenta in care farmacistul va decide, dupa caz, eliberarea
unui medicament pe o durata limitata, pana la obtinerea unei prescriptii, cu
indrumarea pacientului catre medicul de familie, centrul de sanatate sau
permanenta, compartimentul ori unitatea de primire a urgentelor sau apelarea
numarului de urgenta 112.
(2) Farmaciile din mediul rural pot furniza servicii farmaceutice de urgenta si in
situatia in care in localitate nu exista cabinete medicale sau medicul nu este
prezent; in aceste situatii, furnizarea serviciilor farmaceutice se va face cu
respectarea principiilor prevazute la art. 31.
Art. 34. - Cand nu poate sa acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul
trebuie sa indrume pacientul spre un serviciu specializat de asistenta medicala.
Art. 35. - In cazuri urgente, farmacistul trebuie sa acorde asistenta pacientilor,
daca este solicitat, si in afara programului farmaciei.
CAPITOLUL III

54

Dispozitii finale
Art. 36. - Farmacistul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si
regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului si a regulilor
de buna practica profesionala, a Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania,
pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului
Farmacistilor din Romania, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu
profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si
prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmacistilor din Romania.
Art. 37. - Orice comportament in exercitarea profesiei, care incalca principiile
prezentului cod, poate face obiectul unei reclamatii privind incalcarea eticii
profesionale de catre farmacist.
Art. 38. - Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se solutioneaza,
conform legii si Statutului Colegiului Farmacistilor din Romania, de comisia de
disciplina competenta.
Art. 39. - In aplicarea procedurii disciplinare, instantele Colegiului Farmacistilor
din Romania trebuie sa judece cauzele disciplinare tinand cont de circumstantele
in care s-a petrecut fapta.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE IN BAZA CARORA SE EXERCITA

PROFESIUNEA DE FARMACIST:
- respect fata de viata si persoana umana
- interesul pacientului si sanatatea publica
- respectarea drepturilor pacientilor
- colaborarea cu toti factorii implicati in asigurarea starii de sanatate a pacientului
- educatia sanitara a publicului,combaterea toxicomaniei, polipragmaziei,
automedicatiei, etc

55

- aptitudini practice, competenta stiintifica, performante profesionale in

concordanta cu progresele stiintelor si practicii farmaceutice
- loialitate si solidaritate, sa-si acorde colegial asistenta
- sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala
Farmacistul este obligat sa-si pastreze libertatea si independenta profesionala
conform juramantului profesiunii. Colegiul Farmacistilor garanteaza mentinerea
standardelor profesionale, in scopul ocrotirii sanatatii publice.

Relaii interpersonale: ntre farmaciti, cu asistenii de farmacie, cu medici i

cu bolnavii

Farmacistul ef trebuie s se asigure c este capabil s ndeplineasc toate

responsabilitile acestei funcii. Trebuie s se asigure c toi membri personalului
aflat n subordinea sa sunt informai asupra atribuiilor profesionale pe care trebuie
s e indeplineasc, s aib rol conductor, trebuie s organizeze activitatea, s fie
receptiv la nou, s aib capacitatea de acomodare rapid, s poate decide
democratic n diferite situaii, s aib o prere deschis n faa colectivului i s
pstreze confidenialitate din farmacie.
n exercitarea profesiei farmacistul are datoria ca, n interesul bolnavului i al
pacientului n general, s colaboreze cu toi confraii si. Toi farmacitii trebuie s
i acorde ajutor reciproc i consultan pentru realizarea ndatoririlor profesionale.
Trebuie s existe o colaborare cu respect, bunvoin i colegialitate i solidaritate
fa de colegii si i loialitate fa de corpul profesional i profesia de farmacist.
n interesul pacientului farmacistul trebuie s colaboreze cu medicul i cu ali
membri ai echipei de sntate. Este necesar o colaborare cu medicul prescriptor

56

pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp printr-o relaie uman

i profesional.
Relaia cu asistenii de farmacie trebuie s fie o relaie profesional, pentru c
asistenii ajut personalul de specialitate din unitile farmaceutice, ei stau lng
farmaciti, i ajut, nu sunt nlocuitorii farmacitilor.

Colegiul Farmacistilor din Romania

Colegiul Farmacistilor din Romania este organism profesional, apolitic, fara scop
patrimonial, de drept public, cu responsabilitati delegate de autoritatea de stat, in
domeniul autorizarii, controlului si supravegherii profesiei de farmacist ca profesie
liberala,

de

practica

publica

autorizata.

Colegiul Farmacistilor din Romania cuprinde toti farmacistii care intrunesc

conditiile prevazute, precum si farmacistii stabiliti in Romania care intrunesc
conditiile prevazute si care exercita profesia de farmacist in conditiile prezentei legi
si sunt inregistrati la colegiile teritoriale.
Colegiul Farmacistilor din Romania se organizeaza si functioneaza pe criterii
teritoriale, la nivel national si judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti.
Colegiul

Farmacistilor

din

Romania

are

urmatoarele

atributii:

a) colaboreaza in domeniul sau de competenta cu Ministerul Sanatatii Publice prin

asigurarea controlului aplicarii regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeaza exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare
si de unitatea farmaceutica in care se desfasoara;
b) apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai in toate
sferele de activitate; apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a
farmacistului, precum si dreptul acestuia de decizie in exercitarea actului

57

profesional; asigura respectarea de catre farmacisti a obligatiilor ce le revin fata de

pacient si de sanatatea publica;
c) atesta onorabilitatea si moralitatea profesionala a membrilor sai;
d) intocmeste si actualizeaza permanent Registrul unic al farmacistilor din
Romania, administreaza pagina de Internet de publicare a acestuia si inainteaza
trimestrial Ministerului Sanatatii Publice un raport privind situatia numerica a
membrilor sai, precum si a evenimentelor inregistrate in domeniul autorizarii,
controlului si supravegherii profesiei de farmacist;
e) elaboreaza si adopta Regulamentul de organizare si functionare a Colegiului
Farmacistilor din Romania si Codul deontologic al farmacistului;
f) colaboreaza in domeniul sau de competenta cu Ministerul Sanatatii Publice la
formarea, specializarea si perfectionarea pregatirii profesionale a farmacistilor;
g) avizeaza, conform regulamentelor de organizare si functionare a unitatilor
farmaceutice, fisa de atributii a postului de farmacist, intocmita obligatoriu la
nivelul fiecarei farmacii;
h) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii Publice in vederea stabilirii si cresterii
standardelor de practica profesionala, a asigurarii calitatii actului farmaceutic in
unitatile farmaceutice;
i) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii Publice si participa, prin reprezentantii sai, la
activitatea de inspectie farmaceutica organizata de acesta, inclusiv pe baza de
tematici comune de inspectie si control;
j) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii Publice la elaborarea metodologiei de
acordare a gradului profesional si a tematicii de concurs;
j) initiaza, promoveaza, organizeaza si acrediteaza in domeniul sau de competenta
forme de educatie farmaceutica continua si de ridicare a gradului de competenta
profesionala a membrilor sai, cu exceptia programelor de studii complementare in
vederea obtinerii de atestate;

58

l) controleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori independenta

profesionala si dreptul de decizie profesionala ale farmacistului;
m) reprezinta si apara in domeniul sau de competenta interesele membrilor, la
solicitarea acestora, in fata angajatorilor;
n) promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare;
o) colaboreaza in domeniul sau de competenta cu Ministerul Sanatatii Publice la
elaborarea reglementarilor profesiei de farmacist;
p) organizeaza judecarea cazurilor de incalcare a normelor de deontologie
profesionala ori a celor care reglementeaza exercitarea profesiei sau a actului
profesional;
q) organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare pentru exercitarea activitatii
profesionale de catre farmacistii cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene,
ai statelor apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
r) colaboreaza in domeniul sau de competenta cu Ministerul Sanatatii Publice,
organizatii patronale si sindicale, precum si cu alte asociatii ori cu organizatii
neguvernamentale, in toate problemele ce privesc asigurarea sanatatii populatiei.

Membrii Colegiului Farmacistilor din Romania

Membrii Colegiului Farmacistilor din Romania sunt inscrisi in Registrul unic al
farmacistilor din Romania, care se publica pe pagina de Internet a Colegiului
Farmacistilor din Romania.
Membrii Colegiului Farmacistilor din Romania au urmatoarele drepturi:
a) sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor
teritoriale sau nationale ale Colegiului Farmacistilor din Romania;
b) sa se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmacistilor din Romania si sa
primeasca informatiile solicitate;

59

c) sa participe la orice actiune a Colegiului Farmacistilor din Romania si sa fie

informati in timp util despre aceasta;
d) sa foloseasca, impreuna cu membrii sai de familie, toate dotarile sociale,
profesionale, culturale si sportive ale Colegiului Farmacistilor din Romania si ale
colegiilor locale;
e) sa poarte insemnele Colegiului Farmacistilor din Romania;
f) sa conteste sanctiunile primite;
g) sa solicite ajutoare materiale pentru situatii deosebite, atat personal, cat si prin
membrii lor de familie.

Obligatiile membrilor Colegiului Farmacistilor din Romania, ce decurg din

calitatea

lor

speciala

de

farmacisti,

sunt

urmatoarele:

a) sa respecte si sa aplice in orice imprejurare normele de deontologie

farmaceutica;
b) sa nu aduca prejudicii reputatiei corpului profesional sau altor membri,
respectand statutul de corp profesional al Colegiului Farmacistilor din Romania;
c) sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea cresterii gradului de
pregatire profesionala si cunoasterii noutatilor profesionale;
d)

sa

respecte

drepturile

legale

ale

pacientilor;

e) sa acorde, cu promptitudine, asistenta farmaceutica de urgenta, ca o indatorire

fundamentala, profesionala si civica.

In vederea cresterii gradului de pregatire profesionala si asigurarii unui nivel ridicat

al cunostintelor profesionale, farmacistii sunt obligati sa urmeze un numar de
cursuri de pregatire si alte forme de educatie continua si informare in domeniul
stiintelor profesionale, pentru cumularea numarului de credite stabilit in acest sens
de catre Colegiul Farmacistilor din Romania. Sunt creditate programele, precum si

60

celelalte forme de educatie farmaceutica continua avizate de Colegiul Farmacistilor

din Romania.
Certificatul de membru al Colegiului Farmacitilor din Romnia se acord
farmacitilor care, fcnd cerere expres n acest sens, ndeplinesc urmtoarele
condiii:
1. dein un titlu oficial de calificare n farmacie;
2. nu se gsesc n vreunul din cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate
prevzute de lege;
3. sunt api din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de farmacist;
4. nu au ntrerupt exercitarea profesiei pe o perioad mai mare de 5 ani sau au
obinut diploma de licen n ultimii 5 ani;
5. au achitat taxa de nscriere n Colegiul Farmacitilor din Romnia.
Monitorizarea si controlul profesiunii de farmacist se realizeaza de catre Colegiul
Farmacistilor din Romania (CFR). Are autonomie institutional, MS urmareste
modul de respectare a prevederilor legale in activitatea CFR.
Domenii de activitate CFR
Profesional
Etic si deontologic
Jurisdictie profesionala si litigii
Economico-social
Administrativ si organizatoric

Atributiile Consiliului National

Elaboreaza Statul si Codul deontologic
Colaboreaza cu MS, MEC
Fixeaza cotizatia de membru

61

Gestioneaza bunurile CFR

Solutioneaza, in 30 zile de la inregistrare, contestatiile impotriva
consiliilor judetene
Alege dintre membri: Biroul executiv, comisiile de lucru
Stabileste numarul comisiilor de lucru
Propune Adunarii Generale Bugetul de venituri si cheltuieli
Avizeaza reinscrierea farmacistilor care au pierdut calitatea de
membru
Dovada ndeplinirii condiiilor prevzute i emiterea Certificatului de membru, se
face n baza urmtoarelor documente:
1.cerere de nscriere;
2. titlul de calificare n profesia de farmacist;
3. dovada exercitrii profesiei de farmacist n ultimii 5 ani, respectiv adeverin de
la locul de munc, dac este cazul;
4. cazier judiciar;
5. certificat de sntate care s ateste starea de sntate corespunztoare exercitrii
profesiei de farmacist. Certificatul medical va fi vizat inclusiv de medicul psihiatru;
6. declaraie pe proprie rspundere privind inexistena unei situaii de
incompatibilitate i a faptului c la absolvirea facultii a depus jurmntul;
7. copie a certificatului de cstorie dac este cazul;
8. chitan privind achitarea taxei de intrare n cadrul Colegiului Farmacitilor din
Romnia.
Dup verificarea ndeplinirii condiiilor legale, preedintele colegiului teritorial va
solicita n scris Colegiului Farmacitilor din Romnia emiterea Certificatului de
membru.
n adresa de emitere a certificatului, se va meniona:

62

a)

ntregul nume i prenume al solicitantului;

b)

facultatea i anul absolvirii;

c)

ndeplinirea condiiilor prevzute de lege.

Obligatiile membrilor:
- sa respecte dispozitiile statutului CFR, ale Codului deontologic, hotararile
organelor de conducere ale CFR si regulamentele profesie
- sa rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate
- sa participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la activitatile
profesionale ori de pregatire profesionala
- sa participe la sedintele ori la adunarile la care au fost convocati
- sa pastreze secretul profesional
- sa pastreze in cadrul profesiei confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si
voturilor
- sa respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei profesionale si sa aiba
un comportament demn in exercitarea profesiei ori a calitatii de membru
- sa achite in termenul stabilit cotizatia datorata
- sa rezolve litigiile cu alti membri
- sa execute cu buna-credinta atributiile
Domenii de activitate CFR:
- Profesional
- Etic si deontologic
- Jurisdictie profesionala si litigii
- Economico-social
- Administrativ si organizatoric
Atributiile CFR:
- asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor referitoare la exercitarea
profesiunii de farmacist

63

- apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai

- elaboreaza si adopta Regulamentul de organizare si functionare a CFR si Codul
deontologic al farmacistului
- controleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de farmacist
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii si cu Ministerul Educatiei si Cercetarii
- avizeaza fisa de atributii a postului de farmacist, intocmita in mod obligatoriu la
nivelul fiecarei farmacii
- actioneaza in vederea asigurarii calitatii actului profesional in unitatile
farmaceutice
- controleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori independenta
profesionala si dreptul de decizie profesionala a farmacistului
- promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare
- organizeaza judecarea cazurilor de incalcare a normelor de deontologie
profesionala
- stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat
- avizeaza, conform legii, structura retelei farmaceutice la nivel national
Organele de conducere:
- Adunarea Generala
- Consiliul National
- Biroul executiv
- Consiliile judetene
- Biroul Consiliilor judetene (presedinte, vicepresedinti, secretar, membri)
- Comisiile de disciplina alese separat de membrii Biroului Consiliului
Jurisdictia profesionala a CFR
-Exercitata prin comisiile de disciplina de la nivelul Consiliilor Judetene
Sanctiunile ce pot fi aplicate:
- Mustrare

64

- Avertisment
- Vot de blam
- Suspendarea calitatii de membru al Colegiului
- Retragerea calitatii de membru
Mustrarea:
- se acorda pentru fapte mai putin grave, care nu au urmari grave (ex.: eliberarea la
copil a Almagelului A in loc de Almagel)
- farmacistul este la prima abatere
Avertismentul: repetarea unei fapte pentru care s-a acordat mustrare
Votul de blam:
- se face in Adunarea Generala a farmacistilor
- implica o dezaprobare generala a confratilor
- Suspendarea calitatii de membru (ex.: lipsa farmacistului din farmacie):
- pentru 1-12 luni
- implica o fapta grava
- suspendarea dreptului de exercitare a profesiunii
- Retragerea calitatii de membru:
- pentru savarsirea unei infractiuni contra vietii sau umanitatii
- se da dupa pronuntarea hotararii judecatoresti
Exercitarea fara drept a profesiunii de farmacist:
Infractiune
- Inchisoare: 1-12 luni
- Amenda: 300 15.000 lei
Ex:
- asistenti de farmacie,
- profesori care nu sunt membri ai colegiului,
- farmacisti care vand medicamente in alte locuri decat in farmacie,

65

- medicamente etice eliberate din drogherii

- sotii farmacistilor care vind medicamente in farmacie sau alte locuri
nespecializate cu complicitatea sotului farmacist.
Nerespectarea regulilor de furnizare (etice la drogherii) de catre depozit constituie
doar contraventie.

Decizia comisiei de disciplina se comunica farmacistului cercetat disciplinar,

persoanei care a facut sesizarea, Ministerului Sanatatii Publice, Biroului executiv al
Colegiului Farmacistilor din Romania si persoanei cu care farmacistul sanctionat
are incheiat contractul de munca.
Normele privind nfiinarea, organizarea i funcionarea farmaciilor i
drogheriilor (O.MS nr. 962/2009)
Autorizatia de functionare a unitatii farmaceutice este emisa la cererea
administratorului societatii, in baza raportului de inspectie favorabil intocmit de
farmacistii inspectori ai Ministerului Sanatatii Directia generala strategii si
politica medicamentului.
Pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unitatii farmaceutice, solicitantul
depune la Ministerului Sanatatii o cerere-tip conform modelului, insotita de
documentele prevazute din lege.
Infiintarea farmaciei cu circuit inchis se face pe baza urmatoarelor documente:
a) cerere-tip, conform modelului;
b) contractul de munca sau alta forma de angajare prevazuta de lege pentru o norma
intreaga pentru farmacistul-sef al unitatii, insotit de certificatul de membru al

66

Colegiului Farmacistilor din Romania si certificatul profesional curent emise de

Colegiul Farmacistilor din Romania;
c) documentul de aprobare/avizare a structurii unitatii sanitare in care este
prevazuta farmacia;
d) autorizatia sanitara de functionare a unitatii sanitare insotita de anexa in care este
prevazuta farmacia;
e) schita si datele privind localul farmaciei;
f) lista cu dotarea cu mobilier, ustensile si aparatura;
g) documentul din care sa reiasa adresa unitatii sanitare si, respectiv, a farmaciei
(certificatul de inregistrare fiscala);
h) dovada achitarii taxei prevazute de lege.
In urma verificarii documentelor depuse, solicitantul este informat in termen de 15
zile daca documentatia prezentata este in acord cu prevederile din lege si cu cele ale
prezentelor norme. In aceasta situatie, solicitantului i se transmite grila de inspectie,
iar in termen de maximum 60 de zile de la data depunerii documentatiei complete
se efectueaza inspectia.
Inspectia in vederea infiintarii sau mutarii sediilor unitatilor farmaceutice se
desfasoara in baza unor grile de inspectie de catre farmacistii inspectori din
Ministerul Sanatatii Directia generala strategii si politica medicamentului si
urmareste respectarea prevederilor legale in vigoare si a regulilor de buna practica
farmaceutica.
Inspectia in vederea infiintarii sau mutarii sediilor unitatilor farmaceutice se
finalizeaza cu un raport de inspectie intocmit de farmacistii inspectori din
Ministerul Sanatatii Directia generala strategii si politica medicamentului in
doua

exemplare,

dintre

care

unul

se

transmite

solicitantului.

Autorizatiile de functionare pentru farmaciile comunitare, farmaciile cu circuit

67

inchis si drogherii se emit de Ministerul Sanatatii conform modelelor, in doua

exemplare originale, dintre care unul se inmaneaza unitatii inspectate, iar celalalt
ramane la Ministerul Sanatatii Directia generala strategii si politica
medicamentului.
Autorizatiile de functionare emise in conformitate cu prezentele norme sunt
valabile pe perioada nedeterminata, daca se mentin neschimbate conditiile care au
stat la baza autorizarii.
Farmaciile care au avut inscrise pe autorizatia de functionare puncte de lucru in
mediul rural sau sezoniere, actualmente numite oficine locale de distributie, la
preschimbarea autorizatiei de functionare trebuie sa precizeze in scris daca doresc
mentinerea lor.
Directia generala strategii si politica medicamentului vor efectua inspectii periodice
tematice de supraveghere in unitatile autorizate pentru distributie cu amanuntul de
medicamente, conform programului de inspectie, intocmit astfel incat fiecare
unitate

autorizata

Inspectia

se

sa

fie

desfasoara

inspectata
conform

cel

putin
unei

data

grile

la

de

ani.

inspectie,

aprobata de conducerea directiei si stabilita in functie de tipul de unitate inspectata

si de tematica propusa, care se transmite unitatii farmaceutice cu cel putin 15 zile
inainte de efectuarea inspectiei.
Inspectia de supraveghere se finalizeaza cu un raport de inspectie in care se inscriu
deficientele critice/majore/minore; pentru deficientele constatate in timpul
inspectiei se fac recomandari cu termen si, dupa caz, se aplica sanctiunile prevazute
de

lege

prin

procesul-verbal

de

constatare

contraventiilor.

La schimbarea detinatorului de autorizatie persoana juridica, solicitantul anunta

in scris colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului Bucuresti si

68

depune la Ministerul Sanatatii, pentru eliberarea unei noi autorizatii de functionare,

urmatoarele documente:
a) cerere-tip;
b) autorizatia de functionare, in original;
c) documentele de la registrul comertului care sa ateste schimbarea solicitata,
precum si documentele de inregistrare a societatii;
d) documentele de detinere a spatiului si declaratie privind asigurarea conditiilor de
autorizare;
e) contractele de munca ale personalului inregistrate pe numele noului titular de
autorizatie;
f) dovada achitarii taxei;
g) documentul care atesta anuntarea schimbarii detinatorului de autorizatie
persoana juridica la colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului
Bucuresti.
Schimbarea detinatorului de autorizatie conducator de unitate farmaceutica se
anunta in scris la colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului
Bucuresti si se inscrie ca mentiune de catre Ministerul Sanatatii pe autorizatia de
functionare

unitatii

farmaceutice

in

baza

urmatoarelor

documente:

a) cererea persoanei care solicita numirea in functia de conducator de unitate

conform modelului la norme;
b) comunicarea in scris a fostului titular prin care anunta ca nu mai detine functia
de conducator de unitate, cu precizarea datei de la care nu mai ocupa aceasta
functie;
c)

autorizatia

de

functionare

unitatii

farmaceutice,

in

original;

d) hotararea/decizia conducerii societatii comerciale referitoare la aceasta

schimbare, datata si inregistrata, cu mentionarea datei de la care aceasta isi produce

69

efectele;
e) certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania si contractul de
munca sau alta forma de exercitare a profesiei a noului conducator de unitate;
f) declaratie pe propria raspundere din partea persoanei care solicita numirea din
care sa reiasa ca nu mai detine functia de sef intr-o alta unitate farmaceutica:
depozit, farmacie sau drogherie;
g) dovada achitarii taxei prevazute de lege.
Mutarea sediului unei unitati farmaceutice se comunica in scris colegiului
farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului Bucuresti, precum si
Ministerului Sanatatii Directia generala strategii si politica medicamentului.
Pana la inscrierea mentiunii cu adresa noului sediu pe autorizatia de functionare a
unitatii farmaceutice, aceasta functioneaza in baza vechii autorizatii. O copie a
autorizatiei de functionare care are inscrisa mentiunea schimbarii sediului unitatii
farmaceutice se transmite de catre detinator colegiului farmacistilor judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti. Orice alta modificare a spatiului unitatii
farmaceutice autorizate (extindere, restrangere etc.) se anunta la Ministerul
Sanatatii Directia generala strategii si politica medicamentului, cu solicitarea
programarii inspectiei in vederea verificarii acestor modificari, cu respectarea
conditiilor de autorizare; cererea trebuie sa fie insotita de schita si documentele
care sa ateste modificarile efectuate.
Suspendarea autorizatiei de functionare a unei unitati farmaceutice, ca urmare a
incetarii activitatii prevazute de legese inscrie ca mentiune in autorizatia de
functionare, pe baza urmatoarelor documente:
a) cererea motivata a detinatorului autorizatiei;
b) autorizatia in original;
c) dovada achitarii taxei prevazute de lege.

70

Reluarea activitatii in intervalul de suspendare sau la expirarea acestuia se anunta la

Ministerul Sanatatii Directia generala strategii si politica medicamentului in
vederea inscrierii pe autorizatie, in baza declaratiei detinatorului autorizatiei ca nu
au intervenit modificari ale conditiilor de autorizare, cu respectarea legislatiei in
vigoare la acel moment. Suspendarea si reluarea activitatii se anunta de catre
solicitant la colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

Daca unitatea farmaceutica isi inceteaza activitatea in conditiile legii, autorizatia de

functionare in original se depune la organul emitent in termen de 30 de zile de la
incetarea activitatii. Incetarea activitatii unei unitati farmaceutice se anunta de catre
solicitant la colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
Incetarea activitatii unitatii farmaceutice, ca urmare a decesului farmacistuluisef/asistentului de farmacie sef, are loc doar in conditiile in care acesta din urma
este si administrator, si asociat unic al societatii respective sau daca nu exista un alt
farmacist care sa preia atributiile de conducator al unitatii farmaceutice pana la
modificarea autorizatiei de functionare. Activitatea farmaciei se suspenda pentru o
perioada de maximum 60 de zile, pana la numirea noului conducator de unitate.

Infiintarea oficinei locale de distributie se face in baza legii, prin depunerea

urmatoarelor documente:
a) cerere-tip;
b) autorizatia farmaciei comunitare, in original;
c) dovada detinerii spatiului;
d) inregistrarea la registrul comertului a sediului pentru care se solicita infiintarea
oficinei locale de distributie;
e) schita spatiului;
f) memoriul tehnic privind organizarea si dotarea spatiului;

71

g) programul de lucru al oficinei locale de distributie si al farmaciei coordonatoare,

cu nominalizarea farmacistilor care asigura acest program;
h) contractul de munca sau dovada exercitarii profesiei in forma liberala si
certificatul de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania pentru farmacistul
desemnat pentru a asigura programul de lucru al oficinei locale de distributie;
i) dovada anuntarii colegiului farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului
Bucuresti despre intentia de infiintare a oficinei locale de distributie;
j) dovada achitarii taxei prevazute de lege.
Organizarea si functionarea unitatilor farmaceutice
Farmacia comunitara
Farmaciile comunitare trebuie sa fie amplasate potrivit din lege astfel incat sa
faciliteze accesul persoanelor, inclusiv a celor cu dizabilitati locomotorii, pentru
care trebuie sa fie amplasate rampe de acces. in cladirile in care se afla si locuinta
farmacistului,

farmacia

va

fi

complet

separata

de

aceasta.

Este interzisa amplasarea farmaciei comunitare in incinta spitalelor si in spatii

inadecvate desfasurarii activitatii cum ar fi baraci de lemn, metalice, garaje, in
apartamente

cu

destinatie

de

locuinta

etc.

Localul trebuie sa dispuna de facilitatile necesare desfasurarii activitatii (apa

curenta, canalizare, electricitate si incalzire) si de un sistem de securitate pentru
protectia personalului, mai ales in timpul garzilor de noapte, daca este cazul,
precum si pentru paza bunurilor existente in unitate.

Localul farmaciei comunitare, avand suprafata utila prevazuta din lege, trebuie
compartimentat, dotat si organizat corespunzator tipurilor de activitati care se
desfasoara in farmacie, cu respectarea regulilor de buna practica farmaceutica.
Pentru farmaciile comunitare care desfasoara activitatile prevazute din lege trebuie
sa existe spatii distincte care sa dispuna de dotarile si amenajarile conforme cu

72

legislatia specifica acestor activitati, precum si personal prevazut de legislatia

specifica, care isi desfasoara activitatea sub coordonarea farmacistului-sef.
Localul farmaciei comunitare trebuie sa permita indeplinirea tuturor sarcinilor
profesionale si administrative si respectarea drepturilor pacientilor, inclusiv cel
privind confidentialitatea.
Toate incaperile trebuie sa fie suficient iluminate si cu temperatura si umiditate
adecvate pastrarii medicamentelor in conditiile specificate de producator.
ncaperile destinate prepararii si depozitarii medicamentelor nu trebuie sa fie spatii
de trecere.

Localul

farmaciei

comunitare

trebuie

sa

aiba

urmatoarele

incaperi:

a) oficina incaperea in care are acces publicul, unde se face eliberarea

medicamentelor si a celorlalte produse permise in farmacie si care trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
sa aiba o suprafata de minimum 16 m 2;
sa fie prevazuta cu un sistem propriu de asigurare a temperaturii necesare
pastrarii medicamentelor in conditii corespunzatoare si cu dispozitive de
monitorizare a conditiilor de temperatura create;
sa aiba un spatiu destinat discutiei confidentiale cu pacientul; acest spatiu poate
fi amenajat ca incapere distincta, separat de oficina, sau poate fi biroul
farmacistului-sef;
b) receptura incaperea amenajata, dotata si destinata prepararii formulelor
magistrale si oficinale; in receptura este interzis accesul altor persoane decat al
celor care lucreaza in farmacie; receptura trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
sa fie organizata intr-un spatiu destinat numai personalului de specialitate al

73

farmaciei si care sa permita o activitate corecta de executare a formulelor

magistrale si oficinale, dupa caz;
sa fie prevazuta cu sistem propriu de asigurare a temperaturii si dispozitive de
monitorizare a conditiilor de temperatura create;
sa fie amenajata astfel incat sa se evite riscul de confuzie si de contaminare in
timpul diferitelor operatii de preparare efectuate;
c) laboratorul incaperea dotata cu sursa de apa, gaz, electricitate si in care se
instaleaza distilatorul. in cazul in care farmacia comunitara nu dispune de distilator,
procurarea apei distilate se face pe baza de contract. Receptura si laboratorul pot fi
organizate si in aceeasi incapere, daca spatiul are o suprafata de minimum 6 m
2

si

daca

volumul

de

activitate

permite

acest

lucru;

d) depozitul incaperea/incaperile in care se pastreaza medicamentele si alte

produse permise a se elibera prin farmaciile comunitare; depozitul trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie realizat astfel incat sa permita asigurarea conditiilor normale de umiditate;
sa fie prevazut cu un sistem propriu de asigurare a temperaturii necesare
conservarii medicamentelor in conditiile normale de depozitare prevazute de catre
producator;
sa fie dotat cu dispozitiv de monitorizare a conditiilor de temperatura si
umiditate existente;
sa asigure conditii specifice pentru depozitarea medicamentelor cu regim
special;
sa dispuna de o zona special dedicata pastrarii medicamentelor expirate sau a
celor colectate in vederea distrugerii;
sa dispuna de zone distincte si inscriptionate pentru depozitarea celorlalte
categorii de produse, altele decat medicamentele, aflate in obiectul de activitate al
farmaciei, in cazul in care le detin;

74

sa detina frigider pentru depozitarea medicamentelor si a altor produse care

impun conditii speciale de conservare;
e) biroul farmacistului-sef incaperea care trebuie sa fie astfel amplasata incat sa
permita farmacistului-sef sau inlocuitorului acestuia exercitarea atributiilor sale;
f) grup sanitar;
g) vestiar.
Farmacia comunitara trebuie sa fie dotata, in fiecare incapere, cu mobilier usor de
intretinut, adecvat activitatii, dupa cum urmeaza:
a) mese de oficina a caror dimensiune si mod de realizare sa permita atat
indeplinirea activitatii de eliberare a medicamentelor catre pacienti, inclusiv
consilierea acestora, cat si instalarea caselor de marcat si a computerelor;
b) dulapuri si, dupa caz, dulapuri cu cheie, destinate pastrarii medicamentelor si a
celorlalte produse a caror eliberare este permisa in farmacia comunitara;
c) rafturi sau vitrine pentru expunerea produselor a caror eliberare este permisa in
farmacia comunitara, inclusiv a medicamentelor a caror eliberare nu necesita
prescriptie medicala;
d) mobilier care sa permita completarea de catre pacient a prescriptiilor;
e) mobilier destinat asigurarii programului de garda, in cazul farmaciilor
comunitare

care

efectueaza

acest

serviciu;

f) masa de receptura a carei dimensiune si conceptie sa asigure functionalitatea

acesteia;
g) dulapuri, dulapuri cu cheie pentru pastrarea materiilor prime, ambalajelor si
etichetelor;
h) rafturi metalice cu blaturi din materiale usor de curatat, paleti, daca este cazul;
i) mese pentru receptia medicamentelor;

75

j) dulapuri inchise pentru pastrarea tinutei de strada si a echipamentului de

protectie;
k) mobilier specific pastrarii documentelor.

Dotarea

cu

echipamente,

aparatura

si

vesela

trebuie

sa

includa:

a) aparatura pentru conservarea medicamentelor preparate, a materiilor prime si a

altor produse ce necesita temperatura controlata (frigider sau vitrina frigorifica);
b)

aparat

pentru

prepararea

apei

distilate,

atunci

cand

este

cazul;

c) aparatura pentru efectuarea operatiunilor la cald;

d) aparatura pentru cantarit, verificata metrologic si cu certificat de conformitate,
incluzand o balanta cu sensibilitate la a doua zecimala;
e) sistem pentru asigurarea temperaturii si umiditatii necesare conservarii corecte a
medicamentelor, conform specificatiei producatorului;
f) dispozitive sau aparatura de monitorizare a conditiilor de temperatura si
umiditate relativa;
g) recipiente din sticla sau portelan necesare stocarii materiilor prime; vesela,
ustensile si materiale necesare prepararii formulelor magistrale si oficinale;
h) telefon, fax, computer;
i)

echipamente

pentru

prevenirea

patrunderii

insectelor

si

rozatoarelor.

Farmaciile comunitare trebuie sa afiseze la loc vizibil programul de functionare si

numele farmacistului-sef, iar in afara orelor de program sa indice cele mai
apropiate farmacii comunitare.
n farmacia comunitara isi desfasoara activitatea, cu respectarea prevederilor legale,
personal de specialitate compus din farmacisti, asistenti de farmacie, personal
administrativ, precum si alt personal necesar desfasurarii activitatilor prevazute in
obiectul de activitate al farmaciei, care isi va desfasura activitatea sub coordonarea

76

farmacistului-sef.
Un farmacist poate ocupa functia de farmacist-sef intr-o singura unitate
farmaceutica.
Farmacia comunitara este condusa de farmacistul-sef, care desemneaza un
inlocuitor al sau, cu aceeasi calificare, pe perioadele absentei sale din farmacie.
Farmacistul-sef sau inlocuitorul acestuia raspunde de activitatea farmaciei in
ansamblu si de reprezentarea acesteia fata de orice control al autoritatilor
competente,

neputand

fi

substituit

de

persoana

de

alta

profesie.

Pe toata perioada de functionare a farmaciei comunitare, inclusiv in timpul noptii,

activitatea se va desfasura numai in prezenta farmacistului; numarul posturilor de
farmacist din schema organizatorica a unitatii farmaceutice trebuie sa fie stabilit in
functie de programul de functionare propus si de volumul activitatii desfasurate
(minimum

un

farmacist

pentru

fiecare

ore

de

functionare).

n oficina isi desfasoara activitatea personal specializat, respectiv farmacisti si

asistenti de farmacie.
Farmacistul coordoneaza intreaga activitate a farmaciei comunitare si are
urmatoarele atributii:
a) asigura prepararea, conservarea si eliberarea formulelor magistrale si oficinale;
b) asigura conservarea si eliberarea medicamentelor, precum si a celorlalte produse
pe care farmacia le poate detine;
c) efectueaza receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a celorlalte
produse la primirea lor in farmacie;
d) efectueaza, in conformitate cu prevederile Farmacopeei romane in vigoare,
controlul de calitate al apei distilate;
e) participa la activitatea de farmacovigilenta;
f) coopereaza cu medicul in legatura cu schema terapeutica in cazul asocierilor de
medicamente si al prescrierii de retete magistrale;

77

g) urmareste noutatile terapeutice pe plan national si international;

h) trebuie sa cunoasca legislatia farmaceutica si pe cea sanitara in vigoare;
i) se informeaza asupra legislatiei si reglementarilor organismelor internationale in
domeniul medicamentului la care Romania a aderat;
j) supravegheaza activitatea asistentului de farmacie si a cursantilor scolii sanitare
postliceale aflati in practica;
k) asigura si urmareste stagiile practice ale studentilor facultatii de farmacie;
l) in intreaga sa activitate farmacistul va respecta principiile eticii si deontologiei
profesionale.
Asistentul de farmacie isi desfasoara activitatea in farmacia comunitara sub
indrumarea directa a farmacistului-sef sau a unui farmacist desemnat ca inlocuitor
al

acestuia,

este

personal

de

executie

si

are

urmatoarele

atributii:

a) participa la aprovizionarea, conservarea si eliberarea medicamentelor si a

celorlalte produse comercializate prin farmacie;
b) participa la receptia medicamentelor si a celorlalte produse detinute in farmacie;
c) elibereaza medicamentele fara prescriptie medicala, iar pe cele cu prescriptie
medicala numai sub indrumarea farmacistului, fiindu-i interzisa eliberarea
medicamentelor stupefiante si psihotrope;
d) participa la activitatea de farmacovigilenta;
e) trebuie sa cunoasca legislatia farmaceutica si pe cea sanitara in vigoare.
Personalul farmaciei trebuie sa poarte halat alb si ecuson conform legii.
Practica studentilor in farmacie si stagiul profesional al farmacistilor rezidenti sunt
permise a se desfasura in farmacia comunitara sub indrumarea si controlul
farmacistului-sef sau a unui farmacist cu libera practica desemnat de catre acesta.

Prepararea formulelor magistrale si oficinale in farmaciile comunitare se face cu

respectarea regulilor privind buna practica farmaceutica.

78

Farmaciile comunitare trebuie sa detina documente si evidente pentru toate

activitatile pe care le desfasoara, cum sunt:
a) documente care sa ateste provenienta si calitatea medicamentelor si substantelor
farmaceutice, precum si a celorlalte produse pe care le detin;
b) documente de evidenta a formulelor magistrale si a formulelor oficinale: registru
de copiere a retetelor, registru de preparate oficinale;
c) documente pentru evidenta eliberarii din farmacie a medicamentelor cu regim
controlat (registrul pentru evidenta medicamentelor cu substante stupefiante,
prescriptiile pe baza carora s-au eliberat medicamente psihotrope, respectiv
stupefiante sau din alte grupe terapeutice care se elibereaza pe baza de prescriptie
medicala care se retine in farmacie);
d) documente care sa ateste provenienta si calitatea apei distilate: contractul de
achizitie a apei distilate, buletin de analiza sau certificat de calitate si documentul
cu care a fost achizitionata aceasta.
Documentele prevazute se vor pastra in farmacia comunitara intr-un loc special
amenajat (de exemplu, biroul farmacistului-sef) si se vor arhiva pe durata prevazuta
de legislatia in vigoare.
Oficina locala de distributie
Spatiul destinat oficinei locale de distributie, atat pentru cele din mediul rural, cat si
pentru cele sezoniere, trebuie sa aiba o suprafata de minimum 16 m 2 , exclusiv
grupul sanitar, si sa cuprinda:
a) oficina, dotata cu masa de oficina, rafturi si dulapuri; trebuie sa dispuna de
computer, casa de marcat;
b) depozit, dotat cu dulapuri si rafturi, frigider, echipament pentru monitorizarea
parametrilor de temperatura si umiditate;
c) grup sanitar.

79

Spatiul trebuie sa dispuna de facilitatile care sa asigure conditiile de temperatura si

umiditate necesare depozitarii medicamentelor.
Este interzisa amplasarea oficinei locale de distributie in spatii in care nu se pot
asigura conditiile pentru pastrarea medicamentelor, cum ar fi baraci de lemn sau
aluminiu, garaje etc.
Programul oficinei locale de distributie trebuie sa fie stabilit in concordanta cu
programul farmaciei comunitare coordonatoare, astfel incat in oficina locala
activitatea sa fie desfasurata de farmacist.
Programul oficinei locale de distributie se anunta la autoritatile administratiei
locale si la colegiul farmacistilor judetean si, respectiv, al municipiului Bucuresti si
se afiseaza la loc vizibil pentru pacienti.

Firma oficinei locale de distributie trebuie sa fie vizibila si sa contina datele de

identificare ale farmaciei coordonatoare si sa respecte prevederile din lege.
Farmacia de circuit inchis
Farmacia de circuit inchis asigura asistenta cu medicamente de uz uman pentru
bolnavii internati in spitale si in alte institutii cu retea sanitara proprie, precum si
pentru ambulatoriu in cadrul programelor nationale de sanatate, conform legislatiei
in vigoare.
Farmacia de circuit inchis se organizeaza ca sectie in structura organizatorica a
unitatilor sanitare sau in alta forma prevazuta de structura institutiei sau asociatiei
care o detine.
Localul farmaciei de circuit inchis va fi amplasat in spatii adecvate, evitandu-se
situarea lui in vecinatatea sectiilor care pot contamina sau influenta negativ
calitatea medicamentelor.
Amplasarea farmaciei de circuit inchis se va face la parter sau cel mult la primul
etaj, astfel incat sa existe o cale directa de acces pentru o buna aprovizionare cu

80

medicamente.
Farmacia de circuit inchis trebuie sa aiba o suprafata de minimum 50 m 2 , din care
se exclud holurile, vestiarul si grupul sanitar, si cuprinde urmatoarele incaperi:
a) o incapere destinata primirii si eliberarii condicilor de prescriptii medicale.
Distribuirea condicilor de catre personalul farmaciei catre sectii se face in cutii
inchise, inscriptionate cu numele sectiei respective;
b) oficina, destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale;
c) receptura, destinata prepararii formulelor magistrale si oficinale;
d) laboratorul, care dispune de sursa de apa, gaz si electricitate. Receptura si
laboratorul pot fi organizate si in aceeasi incapere, daca spatiul, tipul de preparate si
volumul de activitate permit acest lucru;
e) spatiu destinat instalarii distilatorului, prevazut cu sursa de apa potabila;
f) spalatorul destinat spalarii veselei si ambalajelor de uz farmaceutic;
g) depozitul: incapere/incaperi destinate depozitarii medicamentelor, spatii
delimitate si inscriptionate destinate depozitarii dispozitivelor medicale. Pentru
depozitarea solutiilor perfuzabile se amenajeaza o incapere special destinata.
Depozitul trebuie sa dispuna de o zona destinata pastrarii medicamentelor pentru
studiu clinic, precum si zone destinate depozitarii produselor returnate din sectii
sau, dupa caz, retrase din stoc in vederea distrugerii lor. Pentru depozitarea
substantelor inflamabile si volatile se amenajeaza un spatiu special destinat;
h) biroul farmacistului-sef;
i) vestiar si grup sanitar.
Farmaciile de circuit inchis care deruleaza programe nationale de sanatate trebuie
sa detina un spatiu distinct destinat eliberarii medicamentelor respective catre
pacientii din ambulatoriu, aflat la aceeasi adresa sau la o adresa diferita si care se
mentioneaza

pe

autorizatia

de

functionare

farmaciei.

n cazul in care farmacia prepara solutii sterile, se organizeaza o sectie de sterile

81

care trebuie amenajata intr-un spatiu separat si functioneaza in conformitate cu

regulile

de

buna

practica

de

fabricatie

in

vigoare.

Farmacia de circuit inchis trebuie sa fie dotata cu mobilier usor de intretinut,

adecvat

activitatii

care

se

desfasoara

in

fiecare

incapere:

a) mese de receptie a medicamentelor, mese de oficina, mese de receptura si

laborator din materiale usor lavabile, a caror dimensiune si conceptie sa asigure
functionalitatea acestora;
b) dulapuri si dulapuri cu cheie destinate pastrarii medicamentelor, materiilor
prime, ambalajelor si etichetelor;
c) rafturi metalice cu blaturi din materiale lavabile, paleti, daca este cazul;
d) dulapuri inchise pentru pastrarea imbracamintii si a echipamentelor de protectie;
e) mobilier specific pastrarii documentelor.

Dotarea cu echipamente, aparatura si vesela este aceeasi cu cea a farmaciei

comunitare prevazuta la norme.
Programul farmaciei de circuit inchis este stabilit de conducerea unitatii sanitare in
structura careia functioneaza, impreuna cu farmacistul-sef.
Personalul farmaciei de circuit inchis este acelasi cu cel al farmaciei comunitare
prevazut din prezentele norme.
Farmacistul-sef sau inlocuitorul acestuia face parte din consiliul medical al unitatii
sanitare in care functioneaza farmacia de circuit inchis. El face parte din comisia de
evaluare a ofertelor pentru achizitionarea de medicamente si din comisiile de
receptie a marfurilor si materialelor procurate pentru unitatea sanitara.
Farmacistul-sef sau inlocuitorul acestuia este membru al comisiei medicamentului
existente la nivelul unitatii sanitare si al comisiei locale de etica pentru avizarea
studiilor clinice.

82

Farmacistul-sef sau inlocuitorul acestuia va participa la raportul de garda in vederea

imbunatatirii permanente a actului terapeutic. Farmacistul-sef sau inlocuitorul
acestuia face parte din colectivul de farmacovigilenta.
Farmacistul urmareste valabilitatea medicamentelor aflate pe sectii in dulapurile de
urgenta.
Farmaciile de circuit inchis vor detine literatura de specialitate care sa asigure
informarea personalului medicofarmaceutic in legatura cu orice aspect legat de
actiunea si de administrarea medicamentului:
Farmacopeea romana in vigoare;

nomenclatorul

de

medicamente

si

produse

biologice

de

uz uman in vigoare;
legislatia farmaceutica.
Farmaciile trebuie sa detina urmatoarele documente:
a) documente care sa ateste provenienta si calitatea medicamentelor si substantelor
farmaceutice,

precum

si

celorlalte

produse

pe

care

le

detin;

b) documente de evidenta a formulelor magistrale si oficinale: registru de copiere a

retetelor

si

registru

de

formule

oficinale;

c) documente care sa ateste, in conformitate cu reglementarile in vigoare, evidenta

medicamentelor stupefiante si psihotrope.
Documentele se vor arhiva si se vor pastra in farmacie in spatii speciale, pe durata
prevazuta de legislatia in domeniu in vigoare.
Drogheria
Drogheria va fi amplasata la parterul cladirilor, cu acces direct din artera stradala,
astfel incat sa faciliteze accesul persoanelor, inclusiv a celor cu dizabilitati

83

locomotorii,

pentru

care

trebuie

sa

fie

amplasate

rampe

de

acces.

n cladirile in care se afla si locuinta asistentului de farmacie sef, drogheria va fi

complet separata de aceasta.
Este interzisa amplasarea drogheriei in baraci de lemn, metalice, garaje si in
apartamente

cu

destinatie

de

locuinta

sau

in

spitale.

Localul trebuie sa dispuna de facilitatile necesare desfasurarii activitatii: apa

curenta, canalizare, electricitate si incalzire.
Firma si emblema drogheriei respecta prevederile din lege.
Suprafata utila va respecta prevederile din lege; compartimentarea, dotarea,
organizarea si functionarea drogheriei trebuie sa fie corespunzatoare tipurilor de
activitati permise a se efectua in drogherie.
Localul drogheriei va avea urmatoarele incaperi:
a) oficina, incaperea in care are acces publicul si in care se face eliberarea
medicamentelor clasificate in grupa celor care se elibereaza fara prescriptie
medicala si a celorlalte produse permise a se elibera in drogherie; aceasta incapere
trebuie sa aiba o suprafata de minimum 16 m2;
b) depozitul incaperea in care se pastreaza medicamentele si alte produse de
ingrijire a sanatatii permise a se elibera prin drogherii si care trebuie sa aiba o
suprafata de minimum 7 m2 si sa nu constituie spatiu de trecere spre alte incaperi;
sa aiba o zona distincta de depozitare a medicamentelor fata de celelalte produse
permise a fi detinute in drogherie;
sa aiba amenajata o zona securizata pentru pastrarea medicamentelor expirate
sau a celor colectate in vederea distrugerii lor;

84

c) biroul conducatorului de unitate incaperea care trebuie sa fie astfel amplasata

incat sa permita exercitarea atributiilor sale si coordonarea activitatii personalului;
d) vestiar;
e) grup sanitar.
Drogheria trebuie sa fie dotata cu mobilier usor de intretinut, adecvat activitatii care
se

desfasoara

in

fiecare

incapere,

dupa

cum

urmeaza:

a) mese de oficina a caror dimensiune si mod de realizare sa permita atat

indeplinirea activitatii de eliberare a medicamentelor catre pacienti, inclusiv
consilierea acestora, cat si instalarea caselor de marcat si a computerelor
b) dulapuri si dulapuri cu sertare destinate pastrarii medicamentelor si a celorlalte
produse

caror

eliberare

este

permisa

in

drogherie;

c) rafturi sau vitrine pentru expunerea produselor a caror eliberare este permisa in
drogherie;
d) rafturi metalice cu blaturi din materiale usor de curatat, paleti, daca este cazul;
e) mese pentru receptia medicamentelor;
f) dulapuri inchise pentru pastrarea imbracamintii de strada, a echipamentului de
protectie si mobilier destinat pauzei de masa;
g) mobilier pentru pastrarea documentelor.
Dotarea

cu

echipamente

si

aparatura

trebuie

sa

includa:

a) aparatura pentru conservarea medicamentelor ce necesita temperatura controlata

(frigider sau vitrina frigorifica);
b) sistem pentru asigurarea temperaturii si umiditatii necesare conservarii corecte a
medicamentelor, conform specificatiei producatorului;
c) dispozitive de monitorizare a conditiilor de temperatura si umiditate relativa.

85

n drogherie isi desfasoara activitatea, cu respectarea prevederilor legale, personal

de specialitate,respectiv farmacisti, asistenti de farmacie, personal administrativ,
precum si alt personal necesar desfasurarii activitatilor prevazute in obiectul de
activitate,

cu

respectarea

legislatiei

specifice.

n oficina drogheriei isi desfasoara activitatea exclusiv personal specializat compus

din farmacisti si asistenti de farmacie.
Drogheria este condusa de farmacistul-sef sau asistentul de farmacie sef, care
desemneaza pe perioada absentei sale din unitate un inlocuitor cu aceeasi calificare.
in

lipsa

inlocuitorului

cu

aceeasi

calificare

unitatea

se

inchide.

Pe toata perioada de functionare a drogheriei, activitatea se va desfasura in prezenta

personalului de specialitate; numarul posturilor din schema organizatorica a
drogheriei trebuie sa fie stabilit in functie de programul de functionare propus si de
volumul activitatii desfasurate.
Sub indrumarea conducatorului drogheriei isi pot desfasura activitatea de practica
in drogherie persoanele aflate in procesul de invatamant sau asistenti de farmacie in
stagiu de practica.
Activitatea personalului angajat in drogherie se desfasoara conform fisei postului
intocmite de catre conducatorul drogheriei pentru fiecare angajat, potrivit pregatirii
sale profesionale, si semnate de catre acestia.
Personalul drogheriei trebuie sa poarte halat alb si ecuson care sa mentioneze
numele si functia.
Atributiile

farmacistului

si

ale

asistentului

de

drogherie

sunt:

a) asigura aprovizionarea, conservarea si eliberarea medicamentelor care se

elibereaza fara prescriptie medicala, precum si a celorlalte produse ce pot fi
comercializate in drogherie;

86

b) efectueaza receptia cantitativa si calitativa a medicamentelor de uz uman care se

elibereaza fara prescriptie medicala la primirea lor in drogherie, precum si a
celorlalte produse ce pot fi comercializate in drogherie;
c) farmacistul participa la activitatea de farmacovigilenta;
d) trebuie sa cunoasca legislatia farmaceutica si pe cea sanitara in vigoare, sa
participe la programe de instruire profesionala continua;
e) supravegheaza activitatea asistentilor de farmacie aflati in stagiul de practica;
f) in intreaga lor activitate, respecta principiile eticii si deontologiei profesionale;
g)

conducatorul

activitatea

unitatii

drogheriei

si

sau

inlocuitorul

reprezinta

acestuia

drogheria

in

raspunde
cazul

de

oricarui

control al autoritatilor competente.

Programul de functionare a drogheriei in zilele lucratoare se stabileste de catre
titularul autorizatiei, in functie de volumul activitatii si de incadrarea cu personal de
specialitate,

si

trebuie

sa

fie

de

cel

putin

ore.

n zilele nelucratoare si de sarbatori legale programul drogheriei se stabileste de

catre titularul autorizatiei de comun acord cu colegiul farmacistilor judetean,
respectiv al municipiului Bucuresti. Acest program se comunica si autoritatilor
locale.
Drogheriile trebuie sa afiseze la loc vizibil programul de functionare si numele
conducatorului de unitate.
Drogheriile trebuie sa detina documente si evidente care sa ateste provenienta si
calitatea medicamentelor OTC si a celorlalte produse pe care le detin si elibereaza.
Documentele prevazute se vor pastra in drogherie in spatii speciale si se vor arhiva
pe durata prevazuta de legislatia in vigoare. Drogheriile trebuie sa detina literatura
de specialitate care sa asigure informarea personalului farmaceutic asupra

87

aspectelor legate de eliberarea, actiunea si administrarea medicamentelor care pot fi

eliberate fara reteta, incluzand:
a) nomenclatorul de produse farmaceutice in vigoare;
b) legislatia farmaceutica.
Obligaiile bolnavului fa de farmacist
Obligaiile bolnavului fa de farmacist este un subiect interesant. Dintre acestea
sunt subliniate acceptarea i respectarea sfaturilor primite (s urmreasc sfaturile
medicului, farmacistului), supunerea, disciplina (s aib un comportament
civilizat), sinceritatea n legtur cu boala n cauz, evitarea chemrilor inutile,
metoda greit i duntoare de a consulta n ir mai muli farmaciti, s se
acomodeze cu munca din farmacie, s nu disturbe linitea farmaciei, s nu aib
pretenii i s plteasc preul medicamentelor fr argumente
Aspecte de etic n cercetarea medicamentului, experimentul de om
Reclamele denate, deformate i aplicarea fr discernmnt a medicamentelor,
constituia un fenomen caracteristic n capitalism. Dup cum au artat studiile lui
W. Lenz din Hamburg, ntrebuinarea de ctre gravide a unor preparate
tranchilizante de talidomid (Contergan) insuficient experimentate n laborator, au
dus la naterea a mii de copii cu grave malformaii congenitale, mai ales lipsa sau
dezvoltarea rudimentar a membrelor. Reclama fcut acestui /calmant ideal/ a dus
la consecine tragice, dar i la profituri mari pentru monopoliti.

88

Medicina nu se poate lipsi, n interesul progresului, de pregtirea, ncercarea i

aplicarea noilor procedee diagnostice, terapeutice i preventive, ntrebuinnd n
folosul omului posibilitile pe care le ofer cele mai recente cuceriri ale tiinei.
Trebuie fcuit o distincie net ntre experimentul uman i ncercrile terapeutice
efectuate n concordan perfect cu caracterul umanitarist. Prin ncercri
terapeutice nelegem primele aplicri la om ale unor substane i procedee noi n
profilaxia, diagnosticul i terapia bolilor. Criteriile ncercrilor terapeutice sunt n
concordan cu una dintre ideile de baz ale medicinei i anume principiul
PRIMUM NIL NOCERE. Aceeasi idee de a aciona totdeauna n interesul
bolnavului este formulat n dictonul PRIMUM HUMANITAS, ALTERUM
SCIENCIA.
Istoria cunoate multe exemple cnd cercettorii tiinifici, n dorina de a ajunge la
cunotine noi, s-au expus la pericole, s-au supus la autoexperimente.
Dintre farmaciti amintim pe Sert-rner F.W. care a ncercat, la nceputul secolului
al XIX-lea, aciune a morfinei.
Cercetarea medicamentului are n vedere interesul bolnavului i a societii.
Experienele efectuate pe om sunt incluse n Declaraia Uniunii Mondiale al
Medicilor din 1964 din Helsinki, modificat n 1975 n Tokyo i 1983 din Veneia.
'ncercarea medicamenetelor' are scopul vindecarea omului bolnav. Sunt etice
dac:
- sunt fcute cu pricepere i utilizare adecvat
- sunt bine planificate
- sunt bine evaluate i apreciate
- sunt comparate cu alte medicamente sau cu placebo.
Aspectele generale oricrui experiment efectuat pe fiine umane sunt urmtoarele:
- medicamentele nenregistrate nu sunt medicamente, efectel asupra organismului
umannu se cunosc

89

- prima dat experimentele sunt fcute la oamenii sntoi i la un singur om,

pentru a evita punerea n pericol a mai multora
- preparatele cu efecte toxice nici la oamenii sntoi nu pot fi administrate
- preparatele citostatice se administreay numai persoanelor cu tumori maligne,
cnd alte tratamente aplicate nu au dat rezultate.
- Persoanele experimentate trebuiesc informate la nivelul lor intelectual asupra
scopului experimentelor
- Persoanele sntoase trebuiesc pltie
- n cazul copiilor se cere acordul prinilor.
Concurena neloial
Concurena este considerat neloial atunci cnd activitatea comerciantului se
realizeaz prin folosirea de procedee nelegale. Procedeele care caracterizeaz
concurena neloial sunt numeroase. Acestea, fie acte, fie fapte contrare legii i
uzanelor cinstite, pot fi grupate n infraciuni, contravenii i/sau delicte civile.
Concurena ntre farmacii este una neloial, ca urmare este necesar o lege care s
prezinte clar cum trebuie fcut publicitatea. Este cerina Colegiului Farmacitilor
din Romnia care susine c unele farmacii practic preuri mai mici dect altele
sau apeleaz la reclame agresive pentru a-i vinde marfa.
Cteodat farmaciti se plng c reclamele agresive, dar i practicarea unor
promoii sau discount-uri doar la unele produse induc n eroare clienii i fac
neatrgtoare marfa lor. Deci concurena ntre farmacii este neloial.
Unii clieni aleg unitatea de unde se aprovizioneaz cu medicamente n funcie de
ct de aproape este aceasta de cas. Cei mai muli, n schimb, cumpr tablete din
farmaciile unde preurile sunt mai sczute.

90

Un aspect necorespunztor este aplicarea / metodei de nalt presiune/ asupra

medicilor i farmacitilor pentru a prescrie i elibera numai preparate brevetate i
monopolizate ale firmei respective. Subordonarea tiinei medicale, intereselor
marilor monopoluri este deosebit de evident n perioada imperialismului.
Aspecte de etic n reclama medicamentelor
Asistena medical fiind foarte scump n capitalism, muli ceteni cumpr
medicamente fr reete, conducndu/se numai dup reclam. Acest fel de
tratament cauzeaz prejudicii extrem de mari sntii oamenilor, n schimb aduce
venituri fabuloase firmelor farmaceutice.
Autoeducaia
Are un rol decisiv n formarea contiinei profesionale. Nu este suficient s cunoti
principiile etice, ele prind via numai dac le nsueti, le aplici n activitatea
zilnic. n cursul procesului educativ, ele trebuie s se integreze n personalitatea
subiectului, s devin o trstur a profilului moral al specialistului.
Cauzele i izvoarele greelilor farmaceutice
n general se consider 3 cauze principale care stau la baza greelilor farmacuetice:
intenia sau neglijena culpabil, situaie n care responsabilitatea este integral;
organizarea defectuoas a muncii, situaie n care conductorul unitii respective
este de asemenea rspunztor; posibilitile limitate n eficien ale tiinei, situaii
n care, firete, responsabilitatea farmacistului nu poate fi angajat.
Studiul amnunit al cazurilor concrete permite adesea cauzele de mai jos:

91

a.

Ignorana sau netiina, adic lipsa cunotinelor teoretice, a ndemnrii i a

experienei practice
b.

Neatenia sau lipsa de vigilen

c.

Exagerarea

sau

atitudinea

temerar

(cazuri

de

experimentri

ale

medicamentelor noi, procedee terapeutice ncercate pentru prima dat fr condiii

corespunztoare)
d.

Greelile izvorite din ncredinarea obligaiilor proprii n minile altora

e.

Lipsa controlului obligatoriu

f.

Lipsa de organizare

g.

Comportamentul necorespunztor al farmacistului

h.

Altele: uniformizarea cutiilor de medicamente, depozitarea sau conservarea

greit, expedierea n timpul nopii, atmosfera din farmacie este necorespunztoare,

schimbarea locurilor de medicamente
i.

bolnavul nu primete informaiile necesare

j.

la medicamentele rar gsite nu se face un efort pentru a procura

k.

negarea preparrii reetei magistrale

92

Bibliografie
1.

Kata Mihly, Kissn dr. Kapocsi Erzsbet: Gygyszerszi etika,

Universitatea de tiine din Szeged, Facultatea de Farmacie, Szeged, 2001

2.

Ion Copoeru, Nicoleta Szabo: Etica i cultura profesional, Casa Crii de

tiin, 2008
3.

www.colegfarmmures.ro: Codul deontologic al farmacistului

4.

***Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 - privind reforma in domeniul sanatatii

extras TITLUL XIV: Exercitarea profesiei de farmacist. Organizarea si

functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania
5.

***DECIZIA Nr.4/2004 - privind acordarea Certificatului de membru al

Colegiului Farmacitilor din Romnia.

6.

***Legea nr. 143/2000 privind prevenirea i combaterea traficului i

consumului ilicit de droguri

7.

ORDIN Nr. 962 din 29 iulie 2009 pentru aprobarea Normelor privind

nfiinarea, organizarea i funcionarea farmaciilor i drogheriilor