Sunteți pe pagina 1din 49

e

a'

NORMATTV

PENTRU PROIECTAREA ANTISEISMICA

CONSTRUCTilLOR DE LOCU|NTE,
SOCIAL.CULTURALE, AGROZOOTEHNICE
$r TNDUSTRTALE

I.

P.

100

lnlocuiegte P

78

13-70

GENERALITATI

l.l. Prezentul normativ cuprinde prescriplii de proiectare


pentru realizarea protectiei antiseismice a constructiilor de locuinfe, social-culturale, agrozootehnice qi industriale.
1.2. Prin protecf ia antiseismici se urmlregte in principal
evitarea degraddrilor ce ar conduce la pierderi de vie{i omene;ti,
pagube materiale importante, degajiri de substan{e nocive sau
toxice, intreruperea serviciilor vitale pentru economia nafionali,
degradarea bunurilor cultural-artistice de mare valoare.
1.3. Protectia antiseismicd se realizeazd prin:
consolidarea terenurilor nefavorabile din punct de vedere

de ansamblu a construc{iilor astfel incit si se


- oalcituirea
obfinl
comportare bund a acestora sub actiunea cutremureior;
asigurarea condifiilor de rezistenfd 9i stabilitate a construcfiilor- la ac{iunea inclrcirilor seismice conven{ionale, in conforseismic.

mitate cu prevederiie prezentului normativ;


aplicarea prevederilor de alcltuire constructivl antiseis-

micl -a elementelor de construcjii gi a legiturilor dintre acestea.


Eficien{a mlsurilor de protectie antiseismicd prevlzute in
prezentul normaiiv este condifionatd de respectarea condifiilor
de execu{ie qi exploatare a construciiilor in conformitate cu pres-

crip{iile in vigoare.

Elaborat de colcdiaul de specialigi


instituit de I.C.C.P.D.C.

Aprobat de Consiliul de cog.rdon4te


activitlfii de investifii cu ordin{.rt

nr. 23/lX din 15 iuhie ISTB '.

1.4. Proiectarea in condi{ii economice a construc{iilor amplasate in regiuni seismice comportl o diferen{iere a mdsuriloi de
protectie_antiseismicii in funcfie de intensitatea miqcirilor seismice gi de importan{a construc{iilor.
Intensitatea miscdrilor seismice este caracterizati prin gradul
de intensitate seismici al amplasamentului caracterizat-prin harta
de zonare cuprinsd in standardul de stat ,,Zonarea -seismici.
Macrozonarea seismicd a teritoriului Republicii Socialiste RomAnia" (STAS I I 100/l-77).
. .Pentru cortstt'tLcl[ile de tmportanld medie (construc]ii curente:
clddiri de locuit, social-cul,turale sau administrative,'construclii
irdustriale de produc{ie, de depozitare gi auxiliare, g.a.) gradut
de protecfie antiseismici este acelaqi cu gradul de intensitate seismicd al amplasamentului stabilit prin harta de zanare.
- Gradul_ de proteclie antiseismicd se va putea lua majorat
fa{d d.e gradul_ de intensitate seismicd stabilit piin harta de zonare
nurnaj prin decret preziden{ial, in cazuri temeinic justificate,
la categorii de obiectiue de importanlii deosebitd ardtati: exemplificativ nrai jos:

a.

Reactoare nucleare.

b. Construc{ii pentru depozitare sau productia de substanle

extrem de nocive sau toxice.


_ c. Construc{ii hidrotehnice cu acumuldri de api importante
(la care se vor aplica normative speciale).
d. Centrele ele telecomunica{ii de importantd na{ionald.
. e . Construc{ii cle primd necesitate cu rol de menlinere a unor
activitdti vitale economice si sociale in caz de cutremur (spitale
mati, cazlrmi de pompieri, centrale electrice, giri, aeroporluri).
l- Construc{ii care adapostesc in mod frecvent mari aglomr
riri de oameni, (teatre, cinematografe, case de culturi etc.).
g. Construclii a caror distrugere ar avea consecinte deosebite
(clidiri monumentale, cladiri care addpostesc bunuii curturalartistice de mare valoare).
,.Petiru..cortstru.cliile de importanld redusd, gradul de proteclie
antiseismicd se mic;oreazd lala de iel stabilit prin harti de zo.
nare dupi cum urmeazi:
il,z

d. Cu o jumdtate de grad pentru:


industriale cu un singur nivel care nu adipos. utltale costisitoare,
lesc -construcfii
greu de tnlocuit sau un numir mare de

persoane;
co,mplexe.agro.zootehnice de

tip industrial
- alte construcfii a ciror avariere
nu prezintd cecit riscuri
tu caracter
local pentru securitatea p"*ou*eior gi ilnu.ii;, mate_
{lale:
;

b. Cu un grad pentru:

;i

agrozootehnice, cu excep{ia celor cle

la pct. a;
cu
caracter provizoriu;
- alte construcfii
care addpostesc bunuri cre rnicd
in care lucreazi un personai iestrins, cu acces
'aroare
nepermanent;

-construc{ii
construcfii

c. Pentru ambele categorii de construcfii (pct. a gi b), incazul


cind .gradul de intensitate seismica al amprasamenturui
este 6,
se-admite ca-.protec{ia antiseismici sd se'rearizeze nu-ui
prin
mdsuri de alcituire de ansamblu a clrdirii gi au ulcetuii.
.oi.trr.tivi a elementelor si a legiiurilor dintre .tb, la* o irrrri.lii prrn
calcul la acfiunea ieismiia.
lr5, Sub ac{iunea cutremurelor de iniensitate corespunzitoare
,
graourul
de proteclie antiseismici a construc{iei, se adrnite ca
aceasta sa sutere deterioriri alc elementc'lor ncstruclurale.
Dreculn
gi unele degradlri locale ale elementelor structurale.
in carc, in tunc!ie de irnportanfa qi spe_
:lt::!ill:,:peciale
clllcul
^,r,^.llt _construc[iei,
se pun condi{ii suprirncntare- de limiiare a
oegradarlror, aceste conditii vor fi men{ionate in nota de
comandr
;i aprobate odatd cu investitia.
La pro.iectarea construc{iilor care pun prcbleme tetr_
-,! 1.6.
nlce
sau economice deo-sebite (construc{ii de importan{a excepfional5, constr-uc{ii de
.mare...ri., .ondtrucfii friart" t'nrtte-etc.y,
se ree.qmandd ca, prin
unita{ite de proieitar.e .uu ..ii.iu* O.
specialitate si se efictueze, de'ra caz iu rur, in iunflie-ae
speciti-

cul construcfiilor
avind la bazd:

;i al condi{iitoi ro"ul", .i;ili';;pri*intrr.

asupra caracteristici lor gi compor_


*_,, construcfiilor
^ ^1.^1._ltdr.i,experimentale_
tartt
in.ansamblu gi a elementeror de construclii,
pe modele la scarS redusd, sau pe prototipuri in marime
naturald:
*

13

q-F-_

aplicarea unor procedee mai analitice de calcul, bazate

pe urmdiirea evoluliei stdrilor de solicitare pe dur_ata cutremurului

lentru tipuri caracteristice de cutremure, simulate prin calcul.


Rezultatele acestor studii vor putea fi folosite in proiectarea
gi executarea construcliilor numai pe baza avizului Institutului.
ientral de cercetare, proiectare gi directivare in construcfii.
2. AMPLASAREA $I ALCATUIREA DE ANSAMBLU
A CONSTRUCTIILOR
2.1. Se va evita amplasarea constructiilor pe maluri, rlpe
sau alte terenuri care prezintd pericol de alunecdri sau surpiri;
in cazul in care amplasamente de acest fel nu se pot evita, se vor
lua mdsurile necesare pentru stabilizarea terenurilor.
2.2. De asemenea dacd nu se poate evita amplasarea construc-cu grad q?Ie.d9 afinare,.
{iilbr pe alte terenuri neiavorabile (nisipuri
iefulante -"au iichefiabile, miluri, umpluturi neconsolidate) se vor
lua mdsurile necesare pentru consolidarea lor, astfel lncit acestea
sd poata asigura o comportare antiseismicd corespunzdtoare a coRstrucliilor.

2.3. Forma in plan gi pe verticald.


2.3.1. La stabilirea formei ti alcituirii de ansamblu a construcliilor, se vor alege de preferin{d forme in plan.rggulate, compacti: ;i simetrice, 1tig. Z.l.), evitindu-se di-simgtrii pronun{ate
in distiibu{ia volumdlor, maselor Ei rigiditi}i,lor !n cadrul aceluiagi tronson de clidire, in vederea'limitarii efectelor defavorabile
de'torsiune generali sub acfiunea seismicd (a se vedea gi pct.4.2.5)-

Fig. 2.t. Forme in Plan lavorabile

De asemenea, se vor evita in general clddirile cu forme in plan


neregulate sau complicate (fig. 2.2) care pot conduce. la importante solicitdri suplimentare in zonele de discontinuitate.
74

'***.

='re
6)

ffiru &'%
n

fr7777vl

rTTr

T-AwV
Urz=='
rc

ru

Fie. z.z. Forme in ptan defavora|l.rl:1,L,::empre

de

Eu

tronsonarea

lor

prin

situafiile
respectarea acestor.p'evecieri pentru intreaga
- J" nu estecind
ionstrucfie
posibiri, se recomandi tii,i""liri.r;i;;i; ,".;uri antiseisinice adtfe.t i, ir""tir-l;'"; rron-son sd se
c Jormi avantajoa.sl..q:..tf o aiJr;luii.'corespunzatoare ajungd ra
a rrolume_
.or, maselor Ei rigidita{ilor.
. 2.3.2' La clddirire.etajate ia care slnt necesare reduceri de
gabarit..(retrageri) ia niveiurir"
-*rp*ioure, acestea se \ror reariza
pe liniile elementelor portante veiticare, urmarindu-se
sd nu se
creeze prin retraserire respective t.risimetiii pi""r"iut*-pJ*unrrrblul constructiei
initlimlie construcliilor vor lj
,^
iustificate cle
-?.3:3.
ta caz'
n caz. oe considerente functionale, temeinic
economice 5i de sistematizare.,* .yd fine seama de urmdtoarele:
de locrrit qi social-cuituraie se vor reafiza cu
- uladirire
prioritate
cu iniltimi, lim{aig tu p++p. (b.:iiveturi). ionsiiuclia
clddirilor cu mai murt de.lfs E nri'erriirj;;;;#i.--iu*ui
1s
p.
bazd de,dccrei. preziden{ial. de niveluri al cladirilor.eiajaie de produc{ie
- Numarul
de dep^ozitare
va fi determinai p;-;;e de carcure terrnico-ecJn8l9i
mice. se recomandd rimitarea nu'*aiurui rre
niveruri conform indicaliilor din taberur i-r f-rr.ii". a. g;our
p-te.ti" aliliGsmicd
aa constructiei. Ei de inclrcdrile'utile. )e exceDteazd cazul.clldirilor de producfie la care procesul
iehnologic se desfdsoare m
$'i'.r.r_
mind tncdrcdri tehhorogice ",",i'"lri;tfi;*pi'
spoiiie'lEIa"a" ;*";a;i;-a"inicert
tabel.

"#r.iii

15

frp"

Tabelul l
NUMARUT MAX|m DE NIVELURI PENTRU CLADIRI ETAJATE

DE PRODUCTIE $I DEPOZITARE

Gradul de proteciie

Incircirile medii utile considerate la calculul


stilpilor (ligflmP)

antiseismicd a
construcfiei

o-/
7

--8
2
>8

21000 qi max.
1500

P+5
P+4
P+3

P+3
P+2
P+1

E
E
E

E
E
E

obseraalie: Se considerd incircEri medii utile, lncdrcirile de, exploatare


ne olansee reduse prin multiplicare cu coeficientul de simultaneitate pentru

Stitiiln

iun.tieau irumXrul dd niveluri;

se va adopta media

valorii incircdrilor

din'insumarea acestora pe niveluri'

2.4. Mdsuri referitoare la incdrcirile gravitalionale'


actioneaz,
In veclerea micsordrii incxrclrilor seismice care
generali^funcconcepfia
prin
urmeri,
se
va
asupra constructiilor,
lionaln Ei constructivd a acestora, crearea de construc{ii cu incarcdri gravitafionale reduse. In acest scop:
2.4.1. La realizarea invelitorilor, termoizolafiilor, peretilor
neDortanti exteriori si de compartimentare, aticurilor, parapetelor
la'balcoane gi la logii, conducielor de ventilafie etc. se \,or utiliza
materiale u;ilare, ci folosirea detaliilor tip. De asemenea' se
va extinde utilizarea betoanelor ugoare.
2.4.2. Se va reduce volumul de tencuieli qi de ;ape de egalide execu'
zare $i de panti, prin extinderea procedeelor
-elementelor industriale
constructive. Se vor
tie si'orin'alcdtuirea adecvati a
uaoptu solufii arhitectonice care s5 exclud5 elementele ornamentut.^ gt"t., interioare sau exterioafe, care duc la tncircarea inutild
.a constructiei.
2.4.3. Greutatea permanentS a nivelurilor supraterane ale
clddiriloi de locuit se va inscrie in limitele din tabelul 2'
16

ffi;e*

II

Tabelul 2
GREUTATT pERMANENTE tr{AXTME PENTRU NTVELURTLE SUPRATERANE

t
I

ALE CLADIRILOR DE LoCUtT (in kglmr.AAy

t
i

Numdrul
de niveluri

Sistemul constructiv

Cradul de protecfie
antiseismicd a constructiei

<8

Structuri din diafragme dese de


beton armat monolit (sistem

P+4
P+8

fagure)

Structuri din diafragme rare de


be.ton arrnat monolit (sistem
cel

in

E
E

P+4 E
P+8 E

ular)

Structurd

P+4

diafraqme din pa-

nouri mari prefabricate din

200

+(2-4)E

250

P+4
P+8

r 050

beton armat

Structurd din pere{i portanfi


zidirie de caiimidZ

de

Structurii in cadre de beton armai

Aceste greuteti permanente vor

scop^se

>8

fi

100

l 050
r 100

micgorate progresiv

vor imbunata[i continuu proiectelir tip.

300

in

care

2.4.4. La halele industriare cu un singur ni'er, ia ciddirire cu


deschideri mari ale acoperigurui, precum gfin g"""iur L .raJiiire
ru
carc greutatea proprie a acoperi;urui intrd
3 pon.i"ie irnpoitunta

in totalul incdrcdriror

grdvitdlional;; ;""uvor adopta solutii cu


evita itilizar'ea a. Lf.*.n't" gr"fJiu ,*:ig:i'_$r,li
"obiecte
attzarea luminatoarelor, deflectoarelor
de
instalafii amplasate pe acoperiquri. - ;i
' a diferitelor
2.4'5. La clrdirile...industriare etajate ra care functiunire
diferd pe inrlfime, sec{iire-cu in*r.aii-itii" ;ri;
uoi'ffituru
la sol sau la nivelurile inferioare
.gnstruc{iile social-culturale
administratir e, depozitele;
^_,,.!^? gr lncaperire ce_adipostesc Ei
arnrvele
obiccte grele, vor
fi airprasate
numai la subsolul sau la parterul clddirilo-r. ' -- -- -"-r"
u.ioare. Se va

t7

,,bF

2.4.6. In zonele cu grad de intensitate seismic6 >-7,,o-portunitatea prevederii de &stele de api cu capacitdti peste 500 mc
va fi justiiicatb in raport cu solu{ia cu rezervor la sol'
2.5. Alcdtuirea generali a structurii de rezisten{I' .
i.S.t. prln modrll de dispunere a elementelor de rezisten{d,
se va asigura transmiterea cii mai directd a incdrcirilor gravitala- teren. Se interzic rezemdrile de stilpi pe grinzi'
tionale
' - -i.5.2. Se va asigura conlucrarea spatialh lntre elementele
portante verticale prin realizarea la nivelul acoperi;ului 9i al
a unor contravintuiri sau a unor gaibe (diafragme) in
blanSelor
-pian
orizontal.
" -- 2.5.5. La clldirile etajate, se recomandd utilizarea solu{iilor
de siiucturi cu rigiditate sporitl in toate cazurile in care necesitat.u-iunitionali annor spalii libere sau-forma specialS a construcii"i ii"tiedici introducerea unor diafragme verticale amplasate
.

""
in
'--mod

adecvat.

z.s.+. La stabilirea distributiei 9i a rigiditdfilor elementelor


oortanie in cadrul ansamblului structurii de rezisten{d, se va fine
ieamu
Prevederi :
"-'- de urmdtoarele
cu un singur nivel, cu mai multe
indusiriale
;. La halele
sens longitudinal cit 9i in sens transin
atit
asigura,
se
va
deschideri,
;;;;;T,;;'fifih A; 'irtpi 'e aib.d risiditeti
lqylil:..illT '1''
suprasolicitarea ;aibei 1au a contravintuirilor din
;;;fi a

"i,ita
ilanul acoperi;ului
Legdturilepere!ilor"u5flrljtura..orincioallderezisten.{6
a halei vor ii alcdtuii""rrtf.f ca sd nu fie impibdicate deformatiile
ale stilpilor'
libere
^---'i.|u.tahirite

,"

etajate, la care rigiditatea variaz.6 pe verticali


unei variafii coniinue, fdri schimbdri
asigurarta
urmdri
uu-

brugte de la un nivel la aitul.

2.5.5. in cazul structurilor de beton armat, se va da o.atentie


Oeor"nita alcituirii $i tlimensionirii elementelor..gi .structurii in
sub aspeciul asigurlrii unei .capacita{i de deformare
""i"mfi"
ooilelasticd (ductititati), cai6 sI permitd o Comportare corespunziIndicafii in acest sens
i";';-;;*tuc,tiilor ia'ac{iunea'seismicd.
normativ'
prezentului
al
5
cap.
slnt date in cadrul
2.5.6. La construitiite etiiate cu indl{imi supraterane de
oeste 25 m. ." ,..o*undd realizarea unei legdturi generale la bazd,
5;;'i;;;'un.i-.utii rigide compuse din plangeul peste subsol,
perefii subsolului ;i fundafii.
1B

f,,

2.6. Rosturi antiseismice


2.6.1. Rosturile antiseismice se prevdd cu scopul de a separa
tronsoanele de construcf ie cu caracteristici dinimice difeiite,
pentru a le permite.sr oscileze independent sub acfiunea migcdriloi
seismice ale terenului.
2.6.2. De regul5 se vor separa prin rosturi antiseismice corpurile intre_ care existd diferen{e importante de indlfime, de masd
sau de. rigiditate,
qi in cazul cfnd corpurile nu au plangeele
-precum
la acelagi.nivel. De
asemenea, se separd priir rosturi aniiseisinice
constructiile de tipuriie men!ionate ta fct. Z.a.t.
Nu se recomandd prevederea de rosturi antiseismice in alte
cazuri, pentru a nu se pierde prin fragmentarea lor excesivd avantajele furnizate de conlucrarea de ansamblu a structurilor.
In cazul unor corpuri de construclie invecinate, cu caracteristici dinamice similare, separarea acestor corpuri se'va face prin
rosturi de dimensiuni reduse (de reguld 2*b crir).
2.6.3. Rosturile antiseismice trebuie sd asigure o seDarare
completd intre suprastructurile clddirilor sau Ironsoanelor de
c.ta.{i1i aldturate, sau atunci cind este cazul ;i o separare a fundaf ii lor.
2.6.4. Dimensionarea l5timii rosturilor antiseismice se face
punind condifia. ca in timpul cutremurului cele doui corpuri
separate pr.in rost, sd nu se afecteze prin izbire reciproci, in ipoteza
cd ar oscila independent.
L5!imea necesard a rostului se calculeazd cu relafia:

d).-

Lr* Lz* 2 cm

in care 1fig. 2.3.):

d:
Ar,

ldtimea necesard i rostului ;


Ag : deplasirile totale ale celor doud corpuri
de clidire, sub acliunea incircdrilor seismice orizontale la nivelul extremitdfii supe-

rioare

a corpului cu inilfime mai micd,

definite la pct. 3.7.b.

Ig

krp

2.6. Rosturi antiseismice


2.6.1. Rosturile antiseismice se previd cu scopul de a separa
tronsoanele de construc{ie cu caracteristici dinamice difeiite,
pentru a le permite.sd oscileze independent sub acfiunea migciriloi
seismice ale terenului.
2.6.2. De reguld se vor separa prin rosturi antiseismice corpurile intre__care existd diferenle importante de indlfime, de masd
sau de. rigiditate, _precum gi in cazul cind corpurile nir au plangeele
la acelir;i nivel. De asemenea, se separd priir rosturi antiseisinice
construc{iile de tipurile men!ionate ta fct. l.S.t.
Nu se recomandd prevederea de rosturi antiseismice in alte
cazuri, pentru a nu se pierde prin fragmentarea lor excesivd avantajeie furnizate de conlucrarea de ansamblu a structurilor.
In cazul unor corpuri de construciie ?nvecinate, cu caracteristici dinamice similare, separarea acestor corpuri se-va face prin
rosturi de dimensiuni reduse (de reguli 2-b crir).
2.6.3. Rosturile antiseismice trebuie si asigure o seDarare
completd intre suprastructurile clddirilor sau Tronsoanelbr de
c.le.{!1i aldturate, sau atunci cind este cazul Ei o separare a fun-

dafiilor.
2.6.4. Dimensionarea lStimii rosturilor aniiseismice se face
punind condifia ca in timpul cutremurului cele doui corpuri
separate pr_in rost, sd nu se afecteze prin izbire reciprocd, ln ipoteza
cI ar oscila independent.

Lltimea

necesard

a rostului se calculeazd cu rela{ia:

d)- Lt*

Lz* 2

cm

in care 1fig. 2.3.)


d : ldtimea

Ar,

Az

necesard a rostului ;
deplasdrile totale ale celor doul corpuri
de clidire, sub actiunea incdrcdrilor seismice orizontale la nivelul extremitifii superioare a corpului cu inilfime mai mici,
definite la pct. 3.7.b.

'[g

krF,

t
I

I
,
T

olof'
t+rFig. 2.3. Dimensionarea

lilimii

rostului antiseismic

2.7. Mdsuri speciale privind instala{iile.


2.7.1. Conductele, cablurile, tubulatura cle ventilalie gi pdrfile componente ale instalatiilor tehnologice ;i ale celor aferente
clddirilor vor fi astfel arnplasate incit si nu provoace sllbirea
elementelor structurii principale de rezisten{i.
' 2.7.2. Prinderea aparatelor qi conductelor de instalatii pe
construclii se va realiza astiel incit sI permitd in caz de cutremur
deplasdri relative ale acestora in raport cu elementele pe care le
suportl sau de care sint legate.

3. DETERMINAREA INCARCARILOR

: :

SEISMICE DE CALCUL

3.1. Principii de bazd pentru determinarea incirclrilor

seis-

mlcg.

3.1.1. In proiectare, se considerd in mod convenfional, in vederea unui calcul tn stadiul elastic, incdrcdri seismice care reprezintdi sub forma de forte aplicate static, forfele de iner{ie datoiite
oscilafiilor seismice,
.20

1i**

Intensitd{ile considerate in calcul sint mai redu- cei:: _::*--sit5lile maxime reale, ca urmare a capacitrtii de deiorne:E rri:elastici a structurii si a rezervelor de rezistenfa neconsr&:;::
fn calcul.
3.1.2. Punctele de aplicare ale incircdrilor seismice coinci,i
cu pozifiile punctelor de concentrare a maselor considerate in
calculul construcfiilor. Pentru a se line seama de efectele deiavorabile de torsiune de ansamblu, se vor avea in vedere prevederile
pct. 4.2.5.

3.1.3. Directiile"de. actiune ale incirc5rilor seismice, in plan


orizontal, pentru calculul struciurii principale de rezistenfn, se
vor lua in cazurile curente, dupd curn urmeazd:
con-structiile la care elementele portante verticale sint
-la dupl
orientate
tioud direc{ii ortogonale, s6 vor considera aceste
direc{ii ;
constructii, se vor considera directiile axelor
- la celelalte
principale
ale ansambtrului structurii de rezistenta.
3.1.4. Scheme de calcul pentru proiectarea curentd.
se admite erraluarea caraiteristicllor dinarnice ale construc{iilor ;i a coeficienlilor care determind varorile incircdrilor seismice pe_ baza urmdtoarelor simplificdri:
distTbufia-r-eald a maselor se poate inlocui printr-o distri,bu{ie
,.o)care
sd simplifice calculele fdrd sd afecteze sens'ibil rezultatele
linale (se admite in mod curent concentrarea maseror Ia nivelurile plangeeior pentru construcfiile etajate, concentrarea maselor
la un numdr suficient de niveluri echidistante pentru construc{iiie s.velte -4g..tiput cosurilor de fum etc.);
b) rigiditd{ile elementelor de construclie qi . ale reazemelor,
:g )ior determina pe baz4 rigiditdlilor considerat'e in cazul solicitanlor statice (in lipsa unor date speciaie);
care intrd inexpresia incircdrilor seismice se pot
_,^,^_1,:o-"ficienfii
oetermrna
de la caz la cazpebaza indicafiilor cuprinse in aneii;
observafiet ln cazurile.ln care caracteristicile crinamice ale
construc{iilor
se determini
se recomandi utilizarea- jndicaliif oi ain
-!lil,Sul,.ql,
anexi ca valori
orientative.

3.2. Rela{ii.generale pentru determinarea incircdrilor seismice,


orizontale pentru structura de rezistenfd
3.2.1. Incdrcirile seismice orizontale care acfioneazi asuprai
ionstrucliei se determind pentru fiecare mod propiiu o* ni[iuiiu.

21

de
Inclrclrile care acf ione azd' la nivelul k (ry. direcf ia , gradu.lui cu
determtna
se
r,
de
vibrafie
modului
corespunzdtor
libertate)
ajutorul relafiei:
(l)
S,o: cb Gs

unde:

c* : k" P, {1t,,

(:2)

tn care:

._ coeficient seismic de nivel corespunzdtor nivelului k 9i


modului de vibratie r;
k, - coeficient seismic corespunzdtor gradului de proiec,tie
antiseismici a construc{iei;
p, coeficient dinamic corespunzltor modului propriu de
- vibra{ie r al construcfiei;
a efectelor incdrc5rilor seisntice.
+' - coeficient de reducere
structurii, de capacitalea
ductibilitatea
tinind seama de
ite redistribuire a eforturilorde pondereacu c-are- i''itsrvin rezervelede rezisten{d neconsiderate in calcul |ezultate din conlucrarea structurii cu elementele nestri'Lcturale gi de efectul amortizdrii vibra{iilor'
.f1t
de distribulie a for{elor seismice' corfispLri- coeficient
zdtoate nivelului k gi modului de vibratie r;
G,_rezultantaincSrcdrilorgrav-ita}ionalealeniveluiui]i.
determinath conf. Pct- 4.2.2.
3.2.2. Coeficientul k" reirezintd raportul intJe ac''':iir:1':
maximl a misclrii seismice a terenului corespunzAtoare grarl-:'::t
de orotectie ahtiseismici a construcliei Ei acceleratia graY il r ' ' ' ' '
Valbrile coeficientului k. sint date in tabelul 3'
cr,

Tabelul ;
VALORILE COEFICIENTULUI

Gadul de protectie
antiseismicd' al construcliei

22"

&*,

K"

7-2

p, se determind, in functie de

3.2.3. coeficientul dinamic

r, (n..*1u
de vibrafie considerat) 9i de 4atura terendiui
a"
perioada.proprie de vibrafie_a structurii

.tarr'ilipriu
iii"irir6'irpe

cum urmeazd:
a) pentru terenuri de fundare de rigiditate normalh.

a_3 .|

Fr--

(3)

respectindu-se condi f ii le :
0,75

<

9,._(

2,0

(4)

in care I, se exprimd in secunde:


pentru.terenuri.de funrare rigide: terenuri stincoase.
, .b)formate
turi
din depozite stabire ae iiirpuri, pi;if1q"ir *,i stralrgire

de consistenfd mare'(straturi terliaiesari mai vechi)


etc., valoriie
coeficientului B. se reduc cu 20';; ;erpe.Ii"d;.;"i*?;lrill'
r+;,
c) pentru terenuri de fundar-e ae- iigroitate redusi:
straturi
*iirip(indicc dc t or:qjsrcnfi
lorqa!c din argile de. consis.tenla ,"au.i
1.<0'b) cu sau fdrd intercaraiii-a"
gjtc i,,-.,,ril:,1
..uu
nisipur,i in stare afinatl (eraa' Ce
inaesare' D<:t,t131,
lt^.^.3.c_1iu:,.
roesu' cu umiditate.
.ridicatd (u >'2096) ruu in-iurui t.r.n"rilor argiloase sau nisipoase
cu' niverul apei subter:irc riciicat
{adincime - Em)' valo,iire coeticientuiui se majoreazir r:tt
s0t)6,
dar astfel incit F,(2,b.
3.2.4. valorire coeficienturui de reducere t{i sint
date in tabe-

lul

4.

Tal;elul
VALORILE COEFICIENTULUI

Tipul de construclie gi sistemul constructiv

t--celicicntul

Cl5diri cu structurd rigid,d (perefi portanfi


de zidirie sau.
diafragme

li,T'n1"g*i''.

di

J,i,.?ll?l

"

it'##t"':i;,,;

- iiiit,';.' i; t:i *,-#' ?ju,!**u :' :.


- iff l;' #:'t:1,1'0..'#', Jt t i' :'i':', .'i " .'::
1, '1

) u' .
.

0,30

0,25

23

Tabelul 4 (continuare)

Clddiri etajate in cadre:


cu o singurd deschidere
- cu
mai multe deschideri

0,25
0,20

Hale indusiriale cu un singur


de tip hald:

gi alte clddiri

cu o singurd deschidere
cu mai multe deschideri
Silozuri ;i alte construcfii

isid

0,20
0,

0,25

Construc.{ii-inalte, foarte flexibile, de tipul

rllor de lum, turnurilor

indeoendente etc.

cosu_

0.35

Castele de apd
. a)

0,35

valorile coeficientului

;ff 'J,r;:tt1

cd

-a

l5

a si

gura

pen

tf,'

peniru clidirile

etajate in cadre sint stabilite


i'i stru-tu;t;;;;tili;
A; *dit t# ;;Jua^ t*

b)-Pentru construc{iile metarice, varorile din tabel se reduc


{
cu
3.2.5. Coeficientul r;r, se determind'cu ajutorui re-latiei
n

. ZGsua,
\;, -- lltr+--

20%.

(5)

lor'"1'

in care r/*, Ste componcnta clupd gradul de libertate k al formei


propnr corespunzatoare modului de vibraf ie (r) (fig. 3.1.).
Un

tI

ri

t\uKlt

tl

ni!lut

\'^

l=2

t_
r=3

L
Fig. 3.1. Forme proprii de vibrafii

24

r'

Formele proprii se determina prin metodele dinamicii construc-

,..,
lilror. tn anexa la prezentul normativ sint date indicaiii Dentru
apllcarea sub lorme simplificate a acestor metorle la unele'tipuri

simple de construc!ii.

3.2.6. Rezultanta incdrcirilor seismice orizontale (forta tziietoare.ta bazd),se poate carcura iie prin i;;";;;;;"iiililiariio.
selsmrce oilzontale de nivel S,., fie direct, cr.r ajutorul
relafiei :

S,:,t..p,.*,e,.6

(6)

unde:
tt

6:Ic.
I

iar coeficientul de echivalenld e, intre sistemul real si


cel cu un
gra{ de lihertate, co.respunzrtor modurui pirpri"'ab
ii"rrJ1i.
,,
se determind cu relafia :
(n

\:

To"'t"
'
": [To^''"'J
l,ro"]
-"')
\? ") fio,
\i-" "-ii
a

e,)

3.2.7.
pentru fie_
-Eforturile in structurl- se calculeazl separat
-ionsid'ei;;
care mod du_11931i.,r.
De reguil este sufiienta
p;imelor {1si modun de. vibratie. Eforiul total de calcul l/ infr_o
sectiune a unlu element al structurii de iezistentd
se determind cu
relafia:

in care lf' este efortul in


lui de vibra{ie r.

":}iF;

(8)

secliunea consideratd, corspunzitor modu-

. Pentru construcliile de tipul cosurilor de fum, cu excepfia ceIor de. importanld deosebitd, i. ;drlt;'^;i ."
tind seama de eiectul
celor trel moduri de vibra{ie prin metoda simplificatd
datl in

anexd.

KFP

.3.3. Determinarea incdrcirilor seismice orizontale pentru


structurile de rezistenti ale clldirilor de tipuri curente

3.3.1. Prevederile pct. 3.3. se referd la consiructiile de tipuri


,curente, a circr perioadd funclamentald de vibra{ie proprie este
cel mult egall cu^1,5 sec. si anume: cldciiri etajllg de locuit 9i
social-cultrirale avinrl pin:i' la 9 nlveluri qi inal{imea maximd
suprateranl 3C m., hale indust'iale _qi zootehnice cu un singur nivel
Ei'ci5diri iri,iustriaie etajate avind piird la 6 niveluri 9i in51{ime
max. suprateran[ 25 n.
3.3.2. Rezultanta S h inchrclrilor seismice orizontale se determin,i cr.;;lsiderind moCul iundainental de vibra{ie, cu ajutorul
expresiei :
S

: c.G

(9)

in care: g --. 11,. +. 3 . e : coeficientul seismic global (al


'for{ei iaiel,:a:e de bazt); cceficien{ii p $i u corespund modului iun'

,damentai Cc r,ibralie proprie.

3.3.3. Se adn:itc detcrsrinarea simpliiic-atl a incircdrilor


riilc,:t pc baza v:rlorilor coeficien{ilor seismici
,globaii c din ttb,:l'il 5.
\ialoi::b c cil tabelui 5 sint date pentru constructii fundate
oe te6nn:i cbl:r.,u;te . In cazul altcr categorii de terenuri de fundaiie, r'aioriie re corecteaz:a cu coeficienlii Ogli l-u pct. 3.2.3- De
.asemenea. se va iine seama ;i Ce observaliile de la tab-.- 4 pct.
3.2.4. prir,ii:d asigurarea ductilit5lii in cazul construcfiilor metalice.
3.3.4. i-iisiribulia rezuitantei S a inclrcdrilor orizontale seismice pe indl!imea construcfiei se face cu rela{ia:

rseisrrrice c,'i;:i;r,it'-ie

S,:S

Gx

nn

ttt
=

uo
\cr
l1

Cr hu

frc'

(10)

n'

S* : incircarea orizontald seismicd la nivelul ft' C,eilal{i termerii diri rela{ia (10) sint definifi la pct. 3.2.6. qi fig. 3.2.
intrcducei'ea in relalia (10) a cotelor de nivel &" in locul deplasErilor u, se bazeazi. pe aproximarea formei fundamentale de
vibrafie a structurii printr-o varia{ie lineari (fig. 3.2.b).

ln care:

26

Tabelul 5
COEFICIENTI SEISIIIICI GLOBALI c

Tipul de construcfie qi

sistemul

constructiv

Clidiri cu structuri rigidi

(perefi

portan{i de ziddrie sau diafiagme


de beton armat, monolit sau bre-

fabricat) sau semirigidd (diafraime


conlucrind cu cadre) cu o dispozitie
ordonatd a structurii in plari gi pe
verticald:

la parterf 4 etaje gi cu indl- pinzi


{lrrre supraterani pini la 15 m
parter + (5-8) etaje $i cu
- cu
inJl{ime supraterani de 15...30

0,75

0,30

0,75

0,25

0,45 ks
0,38 ks

Clidiri etajate in cadre, cu o dispozifie ordonati a structurii in plin gi


pe verlicalS
- cu o sineurd deschidere

cu mai ilulte deschideri

0,80
0.80

0,40 ks
0,32 ks

Hale industriale cu un singur nivel,


fdri deniveliri ale acoperigului
o singuri deschidere
- cu
cu mai multe deschideri

;F(q)

(b)

Fig. 3.2. Deplasiri de nivel


27

kla;Fry

3.4. Determinarea incdrcirilor seismice verticale.


3.4.1. Verificarea ia acfiuni seismice verticatre este necpsard
pentru urmdtoarele tipuri de elemente fdcind parie din structura
de rezistenla:
cu eforturi axiale predominante (stilpi, ;paleti de
- elemente
ziddrie,
tiranti, structuri suspendate);
grinzi de cadru cu forte tiietoare mari, grinzi cu inclrcdri
- concentrate
verticale
importante, console cu deschideri mari sau
cu incircdri importante;
de tip dald, rezemate direct pe stilpi (fdrd grinzi).
- plangeele
Incircdrile seismice verticale se determina prin inmul3.4.2.
{irea incdrcirilor gravita{ionale de calcul ale elementelor respective cu coeficientul c"dat in tabelul 6. Incircdrile astfel ob[inute
se suprapun dupd caz, in modul ardtat in tabel, cu incdrcdrile gravita{ionale sau direct cu eforturile corespunzdtoare.
Tabelul

COEFICIENTII c,

Tipul de

elemente

Elemente cu eforturi axiale

edominanie (sti

Grinzi de cadru

Grinzi cu incdrcdri verticale concentrate mari


Plangee-dald rezemate

direct pe stilpi (fdri

grinzi)

Console cu deschideri mari


sau incdrciri i
tante

Incdrcarea sau efortul care


modificd

se

Coeficientul
r0

+k,

Efortul axial al elementului


For{a tdietoare datoriti incirci-

rilor gravitationale, in secliuniie din vecindtatea stilpilor

Incircdri

k"

+2,0

k"

concentrate

For!5 tdietoare la rezemare

stilpi (verificare la

pe

strdpun-

gere)

lncdrcarea

+1,5

avitationald totalS

+ 1,5 k,

3.5. Determinarea incdrcdrilor seismice pentru elementele


care nu fac parte din structura principald de rezistenfi
3.5.1. Pentru elementele de construclii care nu fac parte
din structura principald de rezistentS, verificarea la incdrcdri
2B

seismice are ca obiect principal asigurarea ancorrrii


erementului
-construc{iei.
'--"
'de_

de structurl principald
rezistenf d- a
J.b.z. pentru aceste erernente, incircarea seismicd totarr
se determini cu ajutorul expresieii

in

Ss,

s,

Cn,Gir

care:

rp :

coeficient seismic global, dat in tabelul 7;


incdrcarea gravitafional[ a elementurui considerat.
Pentru incrrcirile_seismice s," se considert dir;;-t-iile-l; acG,o

{iune indicate in tabelul 7.


COEFICIENTIT SETS[lIcI

cu

PENTRU ELEIT{ENTELE NEsTRUCTURALE


Tabelul

Tipul de

Directia de acliune a
incircdrii seismice Sa

element

normal

pe suprafa
,
eremen Iu I ul

la

normal pe suprafata
elemeritului'
Ornamente interioare si exterioare, statli,. turnuleje gi coguri
de fum de indltime'rtiduii

4k"

orice direc{ie

2,5 k"

orice direcfie

Cornige gi a.lte console de impor-

tanti redusi; rezervoare amplasate pe construcfii

3.5.3. Incircirile astfel stabiliie nu se cumureazd cu cele


stabilite la_ pct. s.2.-J.4. p*nti, .rr.rrui
.tir.friii"iri"nlipute
'de rezistentd.

3'6' Dete'ninarea incrrcirilor seismice pentru instarafiire

industriale

Instala{iile industriare cu caracter fix al industiiilor


^,-,-1.9'l'pctrolurui, minelor,
cilrlnrer'
metalurgiei, energiei erectrice etc. se
clasiricr din,punctul de vedeie ,i t"iii?iiiiil;;;ii;i..i'ri..
in,
rnslaralll autoportante (inclusiv cele care sint autoportante
--.*;
numal pentru incdrcdrire gravitationale gi rigicrizate
frintr-un
schelet de preluare a for{elor"oiiron'tufei:

29

-FF

instala{ii neportante,
-3.6.2.
Pentru iirstala{iile

rezemate pe schelete de sus{inere.


autcportante, incarcarile se!smice

se determind conform pct. 3.2-3.4.


3.6.3. Pentru instaia!iile indrrstriaie neportante, incircdrile
seismice se stabilesc pe bazh de prescrip!ii spcciale.
Pentru verificarea ancor)rii accstor instala!ii de structura
de rezisten{d, se va considera o incircare seismicd determinath
cu formula de la pct. 3.5.2, in care c,: ku.
3.6.4. Tn cazul instalatiilor a cdror avariere sub acfiunea
miscirilor seismice ar putea cauza accidente de propor{ii sau dcgajdri importante de substan{e nocive, gradul de proteclie antiseisinice se va stabili, in raport cu amploarea pericolului pe care il
prezintd avarierea lor.

3.7. Calculul deforma{iilor structurilor de rezistenld.


In calculul deforma{iilor structurilor de rezistenld sub acmiqcdrilor seismice, intervin urmdtoarele categorii de
iunea
f

deplasdri orizontale:
a. Deplasdri conventionale corespunzltoare incdrcirilor seismice deteiminate conform pct. 3.2-3.3. calculate cu relafia:
t 'l.t \2
...(ll), in care:
8r,:ct,.g.l;l
g : acceleralia gravitafiei

Aceste deplasdri intervin in calculele dinamice de la pct. 3.2.


b. Deplasdri extreme efective care includ gi eiectul deformdrii posielastice gi care -qe pot calcula, in abs-enla unor .m-etode

mai exicte, prin inmul{irea deplasirilor date de relaiia (ll) cu


coeficientul l/,p, unde 'J., este coelicientul definit la pct. 3.2.4.
Aceste deolasdri intervin la verif icarea la starea Iimiti de
deformare,'conform pct. 4.1.3. Ei la stabilirea ld{imii necesare
^
rosturilor conform prevederilor de la pct. 2.6.4.

4. VERIFICAREA STRUCTURILOR LA ACTIUNI

SEISMICE

4.1. Prevederi generale.


4.1.1. La proiectarea elementelor gi structurilor, se va {ine
seama de urmdtoarele:
30

sec!iunilor de betoi-r, cantitdfile rle otel beton


- dimensiunile
secliunile
elementeior metaiice lcr fi stab.iite febzza carculelor
de rezistenfd, adaptindu-se dimensiunile care satisfac conditiile
de calcul cu cele mai mici consumuri de materiale:
datelor constructive /procente mjnime de
-in.respectarea
armare,
diametre miryry. ;i distan{e r,axirnc-intre armdturi, grosimi-minime ale profileior metaiicc etc.) se vor adopta solufii care
satisfac condifiile iimitd constructive cu ccre mai mici consumuri
de materiale; daci .?pare_ necesitatea unor solu{ionari mai depdrtate de valorile limitd admise, se va cerc, pe bazd cre iustifibare
avizul crE-uiui organiza{iei respective de proiectare iai in cazul
elementelor de serie sau al unor abatcri impjrtante fa{a de valorile
limitl, se va solicita avizul I.C.C.P.D.O:
4.1.2. Verificarea structurilor de rezistenlr la ac{iuni seismice
se face la stdri limitS, in conformitate cu prevederile'prescripfiilor
in vigoare (STAS 10.100/0-75).
4.1.3. verificarea la stdrile limitii de rezistenfd gi stabilitate,
se face pentru toate construc{iiie.
4.1.4. verificarea la starea lirnitd de deiormare este necesarb
in special la structurile flexibile (de exemplu structurirein cadre
ale cladirilor etajate, la care deformafii prea mari ar antrena degradiri excesive la zidurile de umplutrird sau ia alte eiemente
nestructurale, precum qi la construcfii ia care deplasiri orizontale
prea mari ar.putea cauza amptificbri aie unor efecte defavorabile,.
cum ar fi oscila!iile apei din reZerr-oi in cazul castelelcr de apr inalte.
Deplasdrile relative de etaj calcuiate, frrr luarea i' considerare a. aportului zidariei de urnplutura se limiieaza dupb. cum urmeazl:
.;.t

- in cazul ziddriei de umpluturi din cdrdmida: I -4- 31


200
- in cazul zidiriei cle urr,plutura din b.c.a. L._4- 3n
250
f1" fiind indl{imea. nivelului, intre axeie prangeelor. Limitirile
de mal sus pot ti depdgite cu avizul I.C.C.P.D.C.
, Pentru, alte. tipuri de construc{ii, deplasdrile se limiteazd
dupi necesitate, in funcfie de specificul lor fuirc{ional qi constructiv.
observa{ie: In verificdrile de mai sus se introduc deplasdrile totale, definite
!a pct. 3.7. b.

3t

lqr"

4.1.5. In cazuri deosebite, se pot prevedea gi alte veriliciri


{de exempiu 1a starea lirnitd de filuraie), pe bazl de justificiri
speciale avizate 1a aprobarea proiectului.
4.2. Grupiri de inchrcdri ;i scheme de inclrcare.
4.2.1. Incdrcdrile seismice se considerl ca incdrcdri excep{ionale gi intervin ca atare in grupirile speciale, conform prevederilor
STAS l0.101ioA-77.
4.2.2. inchrcirile neseismice care intervin in grupiriie speciale impreunl cu incarcdrile seismice se stabiiesc dupd cum urmeazA:

considerare numai incdrcirile de provenien{I


- Se iaugiinalte
graviialionali
incdrcdri cu caracter static, cvasi-permanent,
Iatoritd procesuiui tehnoiogic (presiuni in conducte 9i in recipien{i
ete.). ln consecinta nu se includ incdrclri cum sint cele orizontale
produse de actriunea vintului 9i a frindrii podurilor. rulante sau

vehiculelor, incSrcari sslg.-.punzdtoare unor deformaf i i impiedicate


sau deplasari impuse eic.
La determinarea momentelor incovoietoare pozitive pe
reazemele grinzilor structurilor in cadre,. s suprapun momentele
din ac!iunea incdrcdrilor seismice, calculate in ipoteza de.incdrcare cea mai deiavorabili pe ansamblul construc{iei, cu ce.le produse numai de incdrclril-e verticale permanente (admifindu-se
cd grinda ar putea fi local neincircata in timpul acfiunii cutremurului).
4.2.3. La determinarea incirclrilor gravita{ionale de nivel
pe baza clrora se calculeazl incSrcarile seismice orizontale coniorm pct. 3.2-3.4, se va tine seama de urmdtoarele:
Se va considera din incdrcirile gravitafionale (inclusiv
din cele date de rnijloacele de transport din halele industriale,
curn sint podurile ruiante) numai frac{iunea de lungi durati'
admite de reguld sd se limiteze calculul la o singura
- Se
de dispunere pe planEee a incdrcdrilor verticale nepermaipotezi
nente gi anume cea maximi, pe toatd construc{ia. In cazul ,special
al conitruc{iilor la care rezulfanta acestor incdrcdri depds,egte 2590
din rezultanta tuturor incSrcdriior verticale ale constructiei, se
va considera in pius, pentru fiecare direc!ie de acfiune a.incdrcirilor
seismice, orizontale,- cite o ipotezd de dispunere disimetricd a
incdrcdrilor verticale nepermaiente, care sd conduci la o valoare
32

:. i

',';.

netncorcqte

";, i

\y V

Fig. 4.1. Ipoteze de tn.rr.ut.i,lll"|rt".f",urr,,lr"rimetrici pentru bateria

de

maximd a momentului"rezultantei incircdrilor seismice in raport


cu centrul de rigiditate al structurii (fig. 4.1.).
4.2.4. calculul eforturilor produse ?e incrrcirile seismice
orizontale se face considerind ca'ipoteze independent*
-"
suprapun) ac{iunile acestor incdridri dupd direcfiile 1.uie-nu
celor doui
a,xe, principale ale- structurii. La construcffile cu stiucturd
flexibila
(haie parter, clSdiri etajate pe cadre), se ia separat in considerare
gi ipoteza incdrcirilor seismice orizontale act'ionind
dupd ambele direc{ii, in care caz valorire ror se reduc cu
"on.o*it"nt
coeficientul lll!2.

elortun drn incarcdri scismice verticale, care nu se suprapun

cu
cele produse de incdrclrile seismice orizontale
4.2.5. ln calculul eforturilor se line seama de efectele de torsiune generald ce intervin datoritd aplicdrii excentrice a incdrcarilor seismice orizontale fald de centieie de rigiditate ale structurilor. Se admiie evaluarea efectelor de torsiund generala prin con"punctului

siderarea la fiecare nivel a unei excentricitd{i a


ca{ie al rezuitantei incdrcdrilor seismice oiizoniale
centrul de rigiditate (fig. 4.2.):

e:er*e,

in

de apliraport^ cu
(12)

. L excentricitatea centrului maselor in raport cu centrul


. .2,: excentricitatea adifionald conven!ionald, care introduce
efectul caracterului
de rigiditate;

nesincron al mi;cdrii seismice in tungut aimensiunii respective a construc{iei;'


,, : 9,9!_B_pentru construcfii de tipuri curente;
e": 4,075 B pentru construcfii avtird in plan o distribufie
33

,/

rsk
!.

1,9=

,/

,'

centful

moselor

centrul de

riciCitote

1.+r3

[r
:

Pr
:5J-I

centrul

mcselor

Fig. 4.2. Excentricitdli pentru stabilirea efectelor de torsiune generald

a elementelor de rezisten{i defavorabili din punctul de vedere

al preludrii torsiunii generale {de er. structuri cu diafragmetre

concentrate intr-un nucleu central sau 1a care diafragmeie de


capit au o rigiditate redusl);
B : dimensiunea maximd a construc,tiei, mdsuratd perpendicular pe direc{ia de ac{iune a incdrcirii seismice, in ipoteza
consideratl.
Proiectarea structurii de rezisten{d se va face astfel incit
et<0, 1B: in cazul in care nu se poate respecta aceastd condifie,
se vor pre\redea rosturi antiseismice sau se va solicita avizul ICCPDC.
5
K
!1

i{

4.2.6. La construc{iile la care plan;eele, acoperigul sau alte


in plan orizontal asigurd conlucrarea intre
elementele portante verticaie 1a preluarea incdrcdrilor seismice
orizontale, se va tine seama in calcul de aceastd conlucrare.
elemente de legdtura

r''1

t;
F
R

ffi
Bjt

ffi
ir,,:

34

Tabelul 8
de elemente

Ancoraje qi buloane de fixare la reameze.


2

Jmbindri piin precomprimare intre etrenrente preiabricate


de beton almal

2,0

I.mbiniri lntre elementele prefabricate cu translniieri


de eforturi prin sudurr

I'D

Pereti (diafragme) Cin i,ercn armat sau zidarie de


cdrdnida,

inclusii, buianrirugit toi


fortd tiietoare)

ip.",rti,r'iliiii.ur.,

ru

r,o

Ia construcliiIe
-flex
|jrT,_:yl,p,e;ie.p9qt_er si stilpii p^arterului
i bil (dia fragme reze_
:^ _r^,r::tll"r, _ri gi dh cu parier

La construcf iile ra care conlucrarea nu este asiguratd,


eremen
tele portante verticare vor fi
ra incdrciriie seismice
orizoritale corespunzatoare suprafe!eloi
".riii."i.aiere"i;-;l;';i;niI;.
+.2.{. La verrrlcarea erementelor
de construc!ii
caie intervin concentriri defa'orabire de eforturi oin acliune, Ii
."i.*i.i,
-i, ,ru
se poate.conta- pe o ductiiitate satisfd"atoui"
il,,"^_qig_lu
solicitlri, se nrultiplici efoiturile i"rritut. Aiin calculul ln*re
cu coeficienlii supraunitari Oali in t;beiui--g:

5. ALCATUIREA $I DII{ENSIONAREA CONSTRUCTIILOR


DE BETON ARII{AT
5.1. Condiiii generale de ciuciiijtate"
de deformar" poit-"turticd a elementelor
^,!:.1^;1;,stpacitatea,
beton armat i. mi.oara pri
:i,^.*t1?fjftt::",111
uuLLirrLdL(;, uerrr.
cief ini t prtn..raportul
prin. raportu r inti.
intre deforma1ia
a.ior*iii r- rlimitd
i*iia de
a'"' rupere
ruo"r"
9,r:ll!3't:r.
Ei deformalia corespunzkto)re intraiil in .tadiul post-elastic.
o:
de f i n i ri s.;;;;l;, ;; &;;;.Ji. ir"ii)'
u .r,
!l?u,?".stei.
coeficien{i
i
u t" r
pe-i..{ir.;1i.,;9-;i;,i,."iii'p.'Jt?,j&"#
- ---r^-'-v' rv vrurlrLlrr rr ps DLrucLura.
r*-.9:$i]ll
5.1.2. Inirucit verifi
narnrrlo
,c_{9a fuctilitetii.pe aceasti cale presuI
te, 1^r.^*:^^^^
I a bori oase, i * pen iiu
*.i-j' i i i".i oi"."j;. iieii t;;'l;
!d lr::.
_.:
T
i spune p en tru f un d ament
ai;''iffi i;;; ;Jr; #"i"#' T'
r

ili;;

35

!.

i'

ir'
!

i,l

calcule de date suficiente, in prezentul normativ sint date indicafii pentru rcalizarea condi{iilof de ductiliiate prin.mdsuri la dimeniioiar"u ;i la armarea elementelor structurale din beton armat.
Masurile se referd in PrinciPal la;
a. limitarea domeniuiui de utilizare a afmeturilor neductile
(plase sudate din sTNB), in cazul elementelor a caror ductilitate
d.t.r-inanti pentru comportarea siructurii la ac{iuni seis"rt"
mice;
b. la elementele supuse ia incovoiere sau la compre-siune
excentricd cu excentricitate mare: incatirarea procentelor de ar'
mare intre lirnite care sI asigure o deformare ductild a elementelor
pina la starea limitl de rezisten{b, ldra atingerea deforma{ii1or
de rupere in zona comprimatd a sectiunii sau in armltura intinsd;
c. la elementele supuse la compresiune excentric.l cu excentricitate micd, la care cedarea se produce in zona comprimatl: suplinirea ductilitdtii reduse a betonului la compresiune printr-o asigu'
rare suplimentard la dimensionarea sectiunii de beion Ei prin
procent6 de armare adecvate longitudinale gi transversale;
d. la ambele categorii de eiemente de la punctele (b) 9i (c):
suolinirea ductilitdtii ieduse la for{d tdietoare printr-o asigurare
sublimentard (in care se includ;i prevederile de la pci.3.4. tabelui O qi de la pct. 4.2.7, tabelul B);
e. admiterea formlrii de articula{ii plastice sub ac{iunea
incdrcdril0r seismice numai in elementele cu ductilitate sati-.iicitoare.
5.1.3. Se admite uiilizarea urmitoarelor categorii de o{eluri
1a arm5turile elementel0r, a cdror ductilitate este determinant'
pentru comportarea structurii la ac{iuni.seismice lstilpi, diafragn:e
verticale, giinziie structurilor cu noduri rigide);
37, PC 52, PC 60;
-oB
Plase sudate din STNB (la diairagmele verticale): in siiua{iile -cind armitura respectivd nu este dimensionatl de grupare=
de incdrcdri care include incdrcdrile seismice.

5.2. Stilpi.

La proiectarea stilpilor structurilor. la care inchrclrile st:smice oriZontale sint preluate total sau par{iai prin stilpi (struc::fdrd diafragme vertiiale sau cu diafragme verticale flexibiie c::lucrind cu cadre), se vor respecta prevederile ce urmeazd.
36

5.2.1. Pe considerentele aritate la pct. 5.1.2. (c), se recomandd


ca sec{iunile transversale ale stilpilor sd respecte condi!ia:

A,>

N
n

(13)

R,

unde:

aria

sectiunii transversale a stilpului;


// - eiortul axial de compresiune in stilp, din
1

incdrcirilol gravita{ionale

p
n

vederilor pct. 4.2.2.;


marca b:tonului :

ac{iunea

determinate conform pre-

coeficient rlat in tabelul 9.


Tabelul

COEFICIENTI

Tipul de stilp

PENTRU CALCULUL SECTTUNII STILP|LOR

Valorile cceficientului n pentru constructii


cu grad de protecIie aniiseismica

<7
Interior

0,30

0,35

De nargine

a,25

0,30

De colt

0,20

n9(

In cazul in care !a dimensionare rezulta cantitifi de armaturd care nu respecti procei-ltele maxime de armare de li pct. 5.?.4.
-secfiunea rle beton se va rndri in mod corespunzltor.
5.2.2. Pentru construcliile cu grad de -protec{ie antiseismicd
),-7, raportul intre dimensiunile secliunii transversale a siilpilor
nu va fi mai mare ca 2, recomandabil sa nu dcplseasca 1,5.
, 5.2.3. Secfiunea stilpilor va fi verificati li forld tdietoare,
oupa cum urmeaza:
a. Se stabiiegte forfa tbietoare cle calcui asifel:
pentru stiipii solicita{i de momente incovoietdare la amDele-capete:
G Se deierminl momentele capabile ,14::f, M::l la capetele
stilpului, !inind seama de prezen{a efortului dxial di compresiune
dat de incarcirile gravitafionale calculate conform pcf. +.2.2,.
JI

Se calculeazd iorla tdietoare in funclie de aceste rnornente


4JsuP rryinl
-'.raP_
-_ "cap__
(14)
Q

!
unde:

MZll, M':^l se introduc cu valorile lor ab.solute;

H": indltiixea stilpuiui intre axele plangeelor;


stilpii solicita{i de rnoment incovoietor numai la
- pentru
un capat,
forfa tiietoare de calcul se r;a lua egald cu 1,5 ori for{a

tdietoare rezultati din ac{iunea incircirilor din gruparea speciatr5.


b. Secfiunea transversald a stiipului trebuie sa indeplineasci
condi{ia:

,\-

.rr -_
unrie

iiil

: Rr : rezistenla de calcul a betonului la intindere,

(l 5)

pentru

elemente de beton armat.

c. La construcliile cu grad de protec!ie antiseismicd <7,


avind stilpi cu rigidita{i asemanaioare gi cu raportul laturilor
sec{iunii transversale <1,5, verificarea coniorm punctelor a gi b
nu este necesari, dach se respecta recomandarea de la pct.
5.2.1

;i

daca Q-(.4,R,.

d. Calculul armlturilor transversale aie stilpilor -se va face


in conformitate cu prevederile STAS iOtCZ O-ZO. pct. 4.5.
5.2.4. Penlru armitilrile longitudinale aie stilpiior se vor
respecta urmltoarele prevederi suplimentare in raport cu cele din
STAS 1010710-76, pct. 6.6. si 6.5.4.
a. Procentele de armare tota]i lonqitutiinall se r,oi- incadra
intre cele rrinime ;i maxime Cate in tab:lul 10.
In cazurile in care sec{iunea stilpiior este maritd riin rnotive
constructir,e, astfel incit armatura necesara nu rezultd clln calcui,
procentul minim de armare raportai la intreaga sec{iune de b:ton
se va lua egal cu 0,590 pentr-u ofel OB 37 si cu 0,49,! peniru o{el

j
:,,

::

II

PC 52 si FC 60.
b. Se recomanda ca diametrul bai'elrrr si nu depi;cascd 28 nrm.
c. Distan{a intre bare va fi: .-(2J cm (fig. 5.1.).
Se admite, pentru stiipi turnafi inonoiit, utilizarea armdiurii
cu numai 2 bare longitudinale pe latura:
la constructii cu grad de protec{ie antiseismica )7 ;i lun- laturii
gimea
siilpuiui .-{35 cm;
3B

?:-.
1"1

tFi
.:1.:

:i*

iltFii

"';,@;*.,
,4*fsrr

-*q

Tabelul l0
PROCENTE DE ARMARE LONGITUDINALA

Tipul

Prcrcente rnaxime de armare

de

pentru armiiuri din otel

oB37
interior

0,89..6

0,69,0

llargi

0,e96

0,70i6

I,096

0,80r;

De

STILPILOR

na I

ci:.rlt

pc

lu.r,

60

constructi,i gu giid de protec!ie aniiseismica (7


_,*^1,11
;i lun_
glmea
laturii stilpulLri ._(40 cm.
d. La,constructiile. cu grad de proiec{ie antiseismicd },_7, se
\ror respecta lungimile de innadire prln petiecere date tn tabelul't l.
Tabelul

ll

LUNGIMI DE iNNADIRE
Lur:gimea de lnnidire

a armdturilor

longitudinale pentru heton de marcd:

Calitatea c{elului

t
I
$

I
;
Iz

(O

diametrul barelor longitudinale).

l
I

I
I
t.

5.2.5. Procentul minim de armare transversald pe direcfia


fiecarei laturi va fi de 0,lorit la construcliire cu grad,i" pi"t""ii*
anti.seismicd {7 gi de 0,1b9ir la cele cu grad de p"rotecfie'antiseis-

mic| ),=7.
, Pe direc{ia unei iaturi b a stiipuiui, procentul de
transr ersall p" se calculeaza cLl.r-claIia:
p,
'

: z+l0}o,/o
a.b

armare
(16)

I
39

I
t
t
I

hF4

tr
$,

&

*
*"

I
ir
1

tr.

in

care:

4",, : suma sec{iunilor etrierilor intersectati de un plan perpendicular pe cel al etrierilor


paralel cu latura b;

a, : distan{a intre etrieri.


5.2.6. La alcdtuirea etrierilor pentru construc{ii cu grad de
proteclie seismicd )>.7 se va {ine seama de urmitoarele prevederi :
a. Se recomanda alcituirea etrierilor ca in exemplele din

lig.

5.1.

Se admite utilizarea numai de etrieri perimetrali la s'r"ilpii


construcliilor cu grad de protecfie antiseismicd (7, turnati monolit cu iatura .-(40 cm gi cu cite 3 bare pe laturi, dacd se respecti
condi{ia datd ca recomandare la pct. 5.2.1.
Se admite ca variantd de armare transversald solu{ia cu plase
sudate (pentru bare transversale cu diametrul de minimum B mm),
in cazul execu{iei centralizate a plaselor, in ateliere, cu control
corespunzdtor al calitI{ii sudurilor.
b. Diametrul minim al etrierilor: B mm. Se admit etrieri
s 6mm la stilpii avind latura cea mai mare a sec{iunii transversale 30 cm.
c. Distan{a intre etrieri, cu respectarea prevederiior STAS
1A10710-76, pct.6.8.13, nu va fi mai mare decit 20 cm (fig.5.2.).
d. Distanta intre eirieri va ii redusd la l0 cm in zonele de la
l1
H"
exi?ernitllile stilpiior (fig.5.1.) pe lungimi det'dut cel putin
6C cm.

:
t.

La baza stilpilor de la parter, indesirea etrierilor se va face


pe o inal{ime depagind cota pardoseiii cu lungimile men{ionate.
La stilpii haleior inrlustriale parter, considera{i in calcul
ca articula{i la partea superioarS, indesirea etrierilor este obligatorie numai la baza stilpuiui.
La stilpii a cdror lungime liberil este mai mici decit de 4 ori
dimensiunea maximi a secfiunii transversale, etrierii se vor indesi
pe toaid lungimea 1a distanla prescrisd mai sus.
5.3. Grinzi fdcind parte din siructuri in cadre.

La dimensionarea gi armarea grinzilor structurilor cu noduri


rigide, ia care inclrcdrile seismice sint in totalitate sau in parte
preluate prin cadre. se va iine seama de urmdtoarele:
40

iii

ryt
-:.:

ru1=,,.",
(o

nO

1=^ft*-t
l

r+r

tT,J

,/

ib)

l^f-l
ltl
I

ic

(x

'Jl?'f__"ir:rocurui

Fig. S.t. Tipuri de etrieri pentru stilpi

ffi:

tq

i
i

Fig. 5.2. Distan{e maxime intie etrierii stilpilor

42

,1tt!.?|iit${frnln

5.3.1. Armdturile,de preluare a rnomenteior negative de pe


feazeme se vof incadra intre urmdtoarere procentd
de aimare
maxime ;i minime:
a. Procente de armare minime:
pentru armdturi din o{el OB 37;
-9,1Yy
O:4% pentru armdturi din otel pC b2 sau pC 60.
;u. Hrocentele de armare maxirne,
pentru ccnstruc{ii cu grad
de protecfie antiseismicd )2-2, rezulti iin conclitia:

E: h\< 0,45

(l 7)

unde;

zonei, '""'yr.r1r1aLG a
a rcLgrulrrl
secliunii gflilzll.
grinzii
n. :,----.1 "":."., comprimate
;r": i::ltl*.q
preluarea momenteloi poziti
tive de
:.:^:, f:rll11:._.p,:ntru
cin<i rnomentele pozitive'pi"au* a.
P:r::ti:i:-"^!ii,:itlltlile
i::_ d:p q;c,sc, ne ...r" n"gul u.'J l".ai.irj
f oo

:;f::

i
i
?u ui f |e.,T-,'f
taJionale)
vor [i di merisionate p" lrrr-ilo;;"i;l;;';;."irt"t'.ri".
lorm pct. 4.2.2.
Raportul lntre cantitatea de armiiiurd prer,izutd pe reazem
la parlea
partea rnterroarA
inferioard a secliunii
sec
gi cea previzuil
in ,.."ugi secfiune
-la partea superioarl, va fi de cil
cel puf
outin,
in:
30ot| in cazul consiruc{iiioi iu grad ce protec{ie antiseismicd- 7 si 7 l.

)'=8'

400,6

oentru construc{ii cu grad de protec{ie antiseisrnicd

Lunginrea de angoj?ry peniru aceste armituri, cieter-niinata


sr,As ib.l0Tia-76, -.e \ra urrnziri rie ia faia
reazemului, ca in fig. 5.3.
5,3
La construc{iile cu --:1:,
grad de protec}i
j;J ::t::,t'i
-3; cazu.'e
or in
rrr toJe
LL,dr-c
r"' clno lorla taletoare
ei
rezultata
f ii;din f'#::,
inc5rcirile
olroririuE (rrrcruziri. coeirclen.turut
ain tabelul
din
:,.i.Ti.: lincluzind coeiic.ientuiui de rnajorare
trOeirf 6, pct.
Gorare
n.t.
cel pulin b09; lo;t; dietoare totali.
totali, se va veri?,.+.2.1reprezinta
I'erifica respectarea conditiei
'a
hDr\ j
Q-(2b rr0
(18)
.

conform. prevederilor

;;,.i :ijl';"il

i:

unde:

a: :for{a tiietoare totala;

b,ho

dimensiunile seciiunii utile a grinzii;


a betonului la intindere pentru

R, : rezisten{a de calcul
elemente de beton armal.

It
l,f

{!

a
s:

i
Fig. b.s. Lungimi de ancorareuale,,ilTll"ttt". de la partea'inferioard

5.3.4. ]n zonele din vecinltalea reazemelor, se vor prevedea


etrierii inchi;i pe lungimea pe care sint prevazute.la,parte? supgiiorra ar'rdtirri longiTudinaie rezultate din calcul, dar cel pulin
oc o lunqime egala iu dublul inll{imii grinzii.
' Lu c"onstrulllllc cu grad de protec{ie antiseismici }-7 in aceste
zone se \ror respecta urmdtoarele condi{ii:
Disianfa intre etrieri va fi de cel mult 20 cm'
procentul cle armare transversalh realizal prin etrieri, calculat cu relatia (19), va fi de cel pulin 0,29'o

v":
in care:

ffi

armare transt'etsal tealizat prin etrieri;

procentul de
n - nutndrul de ramuri verticale ale eirierilor din aceiagi
sec!iune

p,
;

A"

a, -

aria secliunii unei ramuri de etrieri

-_ distan{a intre etrieri;

b
'i

fi,
ffi
$i
fg
4:

(1e)

rcoo,;

44

l5{imea grinzii

(q)

( b)

Fig. 8.4. Etrieri in noduri de cadru

5.4. Noduri de cadru


5.4.1. Pe iniltimea noduriror se vor prevedea in stirpi
etrieri
ia distanfe egale cu cgl-e dd;;;"i. Ju c"apat are stirpiror
adiacenfi.
. ..5.4.2. Dacd existr grinzi pe toate-'cere a rairiri-ut.-nooutrr
pe uirbele ,iir..ji,. iint egate cu cel pufin .,r din
:i3tl$.1:,gtinzitor
corespunzitoare ale seciiunii-stilpului
1iig. S.+, a1
::."::lyl,l:
se poate renunfa pe in5lfimea nodurui Ia etrierii nepJrimetrali
asemenea, se poate renun{a Ia etrierii neperimetrali care.
.leagi.PSbarele
-"onv.rg
din stilp aqezate-pe'l;]i*"u grinzifor
in nod (fig. b.4, b).
"rru
5.5. Cadre de beton armat cu umpluturi de ziddrie
5'5.1. La ciddirile etajate cu structurd
cadre, cu umpluturd
din zidirie, se va fine.seama La p;;i;;trr",in de
ansamblu a con_
de
ci
la
acfiuni
seismice,
c.adrete
rigidizatc prin
:.t:l:li:i
,faptu.l_
umplutura de
ziddrie, pind' ra iesirea din rucru a-n?".GL", .int
solicitate ca diafragme.'in.conseclnial pri" modul
de-jiipu]i"r" n
lgf ri gi d i zate.-pri n d arii-a.,
i"trru in lnin rJi,ir*'rtru.:.19,i"
tu'r, se va urmiri si sezirespecte
"rp
acelea;i
reguli g;;;;;h-4.
alca-bli"o,i"ur*ut
tuire ca gi in cazul structririlo. .u- Jidrrre-." fin
"""""
(simetrii de rigiditili, aisianle int* ;irJr;g;;.;;.j
'
- 5.5.2. calculul struc_turii la ac{iunea incdrcdrilor seismice se
face-de.regu.ld considerina .tiuctu., il' ieri.tentd
mati din elementele cadrelor de-beton-armat. autiseismicd for45

;
I

['

formoto din
zidorio de

F,

umPluturo

Fig. 5.5 Schemd de calcul p::1fi";?,1ff.din beton armat cu zidirie


I,
ia:

[?:

ri

se admite efectuarea unui calcui de conlucrare intre cadrele


de beton armat gi ciiafragnrele de ziddrie numai pebaza unor fundamentdri teoretico-experimentale adecvate.
lu construcfiil. lu "ur* in stadiul dinainte de iegirea din lucru
intervin solicitiri defavorabile in elementele structurii de beton
ui*ut, r. u, efectua o verificare Ei in acest stadiu. In consecinld:
La clirdirile de locuit cu'spafii libere la parter structura
va fi verificatd ;i in acest stadiu prin asimilare cu o structura cu
iirfirgt"" pe plrter flexibii, cu're-spectarea prevederilor de la
pct. 2.5.4.b ;i pct. 4.2.7, tabelul 8.

_Laarmareagrinzilorcadrelorrigidizateprinzid.Sriide

un:pluturd, se va !ine seama ;i de^solicitdrilc acestora ca eiemente


.oiipon"nt'e ale unor diafragme. Se recomandd considerarea schemei^de calcul din fig.5.5, piin asimilareacuogrindi cu zdbrele in
care ziddria de,ump*luturd intervine sub formd de diagonale -comprimate, iar grinziie de beton armat devin montan{i supu;i la iniitrd"t".' Rezritta in grinzi elorturi axiale de intindere, pentru
preluarea_cdrora se v6r prevedea armaturi continue ;i la partea
superloara a grlnzllor.
5.6. Diafragme verticale
5.6.1. Dialragmele verticale vor f i verificate la ac{iunea
incircirilor graviTa{ionale 9i seismice, , ca elemente solicitate Ia
46

compresiune excentricA, pe baza prescrip!iilor


valabile
general pentru proiectarea
calculul stirictuiitoi-.u'

;i

in

mod

JiuTiug.*.

5.6.2. La caoetere de diafragme ra care nu existd intersecfii

didpusc perpencticu'l.ri Aig s.6.i; ;';;;'prJu"a"u,


ilrn li=r]':eqe
masura in care eforturile maxime d"e.compresiune

o necesitr,

evazdri sub formr de burbi. se recomanae


la{ime egald cu cel pu}in ae z,s

"r'a."ii., .e'liuac"t"
iii
li"rim"u-oiriirs"*ilt
oputrn ll7 din in5l{imei niveluiui.

Se recomandi ca zonele de capdt ale diairagmelor


rare (sistem
celular), ale diafragmeror crzrdirii;i il peste
J
niveruri
sau are
diafragmelor nerisidizate prin-ete;"nt.
r"JiJ"i"'ii.
r+oal,
sa fie previzute cu bulbi.'
5'6'3' La diafragmere ra care rezultd din carcur eiorturi
de
intindere in zonere de,capil, .. ,..o*un,ia
ca
armrturire
verticare
pentru preluarea acestor'eforturl-;t^;;'
Jispund pe
vv lungimire
'lurr'rrrrrrt prezentate hagurat in fig. 5.6. si E.T.--

i"

DIAF RAG

MA

PLINA
0,1 h

<4b

-f----i-

a,A
< LA

ZCNA

.
2 |

.T-_''-

2z,s

'1h:

ihr

--'a-

j<ob
li

7lFtntveti

--+

--f

!<6

tio.Fig, 5,6. Zone de armare ale diairagmelor

----a-

fird

goluri
4.7
a,

-F

DIAFR AGMA

CU

GOL
q1h
40

0,1 h

<4b
- ,|l
t"H

.n rvel

/2,5

ri-

hl
<4b
0,r

-I
0,1 h 2

<4b

l-r

-tj<6b
--L
-,-aI

-i

<6

Fig. 5.7. Zone de armare ale diafragmelor cu

5.6.4. In zoneie rle capit ale diafragqelor 9i-ale mcrntan{i1-or


aiairagmetoi cu goluri (zoirele-1, III ,Ei IV din fig' 5'6' 9i 5'7)'
peniru
Ai.*.?i"f minirn" aL aimiturilor verticale de rezisten!5
Ii:
va
}-=7
cu gracl de protec{ie antiseismicd
"""iiir.iii tZ mi'r pentru armare cu ote.l OB 37i
-o l0 mm'pentru armare cu b1el.Pc q2- s,i^e.!- OQ.
-a
Diametrul maxim al barelor nu va depdqi 1ilO din dimensiuin zona respectivd'
nea
- minimd a elementelot
Numarul minim de bare necesar fentru diferite tipuri de caoete de diafragme, rezultd din fig' 5'8'
'"'- etii"iii ATn 7on"fe de capai ale diafragmelor (fig. ^5.8) vor
fi cel pulin a 6 mm-la 15 crn pe cincimea inferioard a inal{imii
clSdirii peste subsol.
5.6.5. Armdtura orizontal5 necesard pentru preluarea lor{ei
tlietoare se determini cu ajutorul relafiei:
. o - 0,3 bh R,.Hn
(20)
A. nlvel :--O,S

nh

din

care:

,4, nivel

48

suma armdturilor orizontale din diafragmd pe


nivelul considerat, inclusiv armlturile din cen'
tura de la intersec{ia cu Planqeul;

r-lETRtERl
a) capat

cu intersec! ie

n
c,l capat cu bulb

b) capat lamelar

[.r*,.*,
simetric

*m
d) capat

Fig. 5,8. Armarea capetelor de diairagrne

a
b
O,
rr n
R,

I
I

l
I
a

ETRTERT

cu bultr nesimetric
ificativ)

(exernpl

--

forfa tiietoare de calc'', incluzind


Ei coeficientul
de nrajorare ciin tab.'a.a. ir-p.1.."i.r:;:.',
- grosimea peretelui diairagmci;
__
secliunii transversale a diafraginei
_ innitimea
inAlfimea nivelului, intre axele plans..tor;;
de ,caicul la intind... u 'betonuiui,
- rezis,tenfa
pentru elemente
de beton armat;
rje
calcul
&
a arrneturii.
cazul-rezisten{a
diafrasf.l?, cu goluri, u"rlfl"ur.u cu relaf
.iece ln
-montant,
ia (20) se
pentru fiecare
i" i;;i"'id,.rorr. ce ii revine.
sind qs0,b h;,
cu reialia (20) nu este
-.,,^I: :*!rite
nccesara,
iar armdturile orizontai.- i"-Jtupun
constructiv.

;ilr*,

I
I

t
*

AiF-

49

Pentru siructurile etajate se recomandd sd se prevadl gi diafragme verticale (contraviniuiri).


b) La stabilirea solufiilor constructive, se rra asigurape cit
posibil compatibilitatea deiormafiilor diferiielor eiemente ale
itructurii de rezisten{d si ale elementelor nestructuraie.
6.3. La clddirile muliietajaie cu schelet in cadre rnetalice,
la care apare necesitatea er.itarii pericoiului unor avarieri la perelii de umpluturl gi la finisaje, se recomandi adcptarea uneia din
urmdtoarele solulii:
a) alcdtuirea eiementelor nestructurale asifel incii si dispund
de capacitatea de deformare necesarl coniucrli:ii cu structura in
diferite stadii de solicitare;
b) prevederea unor legdturi care sd permiti deformarea independenid a elementelor nestructurale.
6.4. La construc{iile cu scheiet in cadre meiaiice transmiterea
incdrcarilor seismice la diafragmele sau contravintuirile verticale
se va asigura prin alegerea corespunzatoare a pozifiei acestora ;i
alcituirea gi dimensionarea in consecin!5 a riiafragmeior orizontale.
6.5. La proiectarea elementelor de construclii metaiice se va
tine seama de urmhtoarele indica!ii:
a) pentru a evita concentririle mari de eforturi, r'ariatiile
de secliiini ale eiementelor se recotnandd si se faci cu inciiniri
reduse ln zoneie de racordare;
b) flexibi.litatea elementelor care condilianeazd -ctabilitaiea
ansambiului 1a solicitlri seismice se iimiteazi ia construc{iile cu
grad cie protec{ie antiseismicl }r=8 \a urmatoarele vaiori:
aie acoperiEtliui /'.,' : 180
- contravintuiri
bare pentru portale ).*r. : lOC
c) la alcatuirea stilpilor din elemente depdriate se recomanda
adopiarea solu{iei cu zabrele; in cazul in care apar uneie elemente
solidarizate cu p1:icu{e, se va asigura o rigiditate core,spunzdtoate
a ramurilor, pentru preluarea inccvoierilor piociuse de ior{ele
tlietoare.
6.6. La proiectarea imblnirii elementelor de construc{ii se
va {ine searna de urmitoareie indica{ii:
se va evita utilizarea reazemelcr de alunecare sau de tip
rulou- 1a prinderea eiementelor principale ale structurii pe stiip ; incazul in care totugi se folosesc astfel de reazeme se voi lua md
suri pentru evitarea deplasirrilor laterale gi pe verticaid; "
52

,iltt*sil

qrpH

portante orizontale vor


-.elemntele
^impotriva
ridicarii de pe reazeme:

fi asigurate cu legdturi

deplasarii laterale (eventual prin tache!i), evitindu-se preluarea


for!elor orizontale prin soliciiarea la foriecare a Eurubirriror de

ancoraj ale eiementelor;


la alcatuirea nodurilor se va asigura posibilitatea dezvoltirii -deformafiilor plasiice si se vor eviti conientririle cle eforturi
datoritd collurilor intrinde, sudurilor suprapuse etc.

7. CONSTRUCTTT

gi

ELEMENTE DrN ZTDARTE

La proiectarea cladiriicr din zidarie portanid, se vor res,7-1'


pecta.
prevederile ,,Norn:ati'ului privind aicrtuirea si calculul

structurilor din ziddrie" p 2-TE,'cu urmitoa..t. pr.iirai,


raportul dintre dir'ensiunile in pran ale trbnsoanelor sd
- max.
fie de
3.5:
_-piangeelc vor fi alcituite cu diafragme orizontare
rigide;
pere{ii transversali de la capeieie tionsoanelor cle clEdire
- prevedea cu un procent cit mai mic de goluri
se vor
;
nu se recomandi foiosirea la perelii portanli a crrimizilor
sau blocurilor ceramice cu goluri orijontile;
. ,- se'a a.signra o buni legdturd intre pereiii iongitudinali si
cel transversali
prin {esere sau cu s?rnburi ile bi:ton armat ;
nu se vor folosi mortare de cirnent-argili sau argild-ciment.
- armarea ziddriei, atunci cind esie necesard, se-va face
cu
otel oB 00 sau oB 37, iar a elemenielor de beton armat din zloarie
se va face cu ofei OB 87 sau FC b2.
8. CONDITIi PRIVIND EXECUTAREA, LUCRARILOR
8.1. Executarea lucrarilor de construclii se va face cu ogrijd
intocmai pr"u.&-.rir.,tir'i-il. ;,
9:::lltd;^:,'p.t'9y::e
normete
tehnlce in vigoare.
se interzice unitr{ilor din ccnstruc!ii-montaj sd efectueze
soluliile,iehnice. din proiect'ele <fe ..-ieculiJ'iur" r,
.la,
i9.9tfi:4ri
purea sa alecteze
rezisten{a,
-stabilitatea-sau siguranla'in exploatare, fdri a se cbline acordul
prealabil scris-ai pioie.i-iufui.
53

*:rne-

realizdrii legiturilor intre ziduri la col{uri, intersec{ii

l,t1_19,$i
$l ramlllcat1l.

.cogurile gi canalele de

iunr'or Ii

executate si ancorate in
privind alcituirea
gi calculul structurilor din ziddrie,, (indicativ' p.i:Zq.-La ziddria de umpluturd se va asigura corecta ancorare a
acesteia de structura de rezistenla a clidiiii, conform prwederilor
din prescrip{iile tehnice ;i proiect.
8'7. se interzice. c-a execntan{ii si procedeze la executarea
de lucrdri care sd ingiobeze sau si ascundi defecte ale siructuriror
de rezistenfd,- sau caie sd irnpiedice accesul gi repararea corlcta a
acestora, conform'soluliilor ie se vor Aa ae'proi!ct;;1. ---construc{iilor meialice se va lace nurnai pe
*^_-8j^,Igllujul
Daza prolecturui de montaj. intocmit de intreprinderea de montii,
in care se vor indica: cotele principale ale ci_rnstructiei-(coTete Ae
control), ordinea in care se faie rnoi,tulur
;;;;;ta'iiihnarrt",
dispozitivele ;i utilajeie folosite etc. ' si
Tehnologia de executie a rucrdriror se va siabiri pe categorii de
opera{ii.
Montarea dileritelor plrfi ale con-s{1u6{isi se va face introdu_
cind,. pe misura montirii-eiementelor de legrturr,
"ontruviniurrire
p,l-9yi,rute.in proicct, ,astfei ca parlea ridicaTd sa aibi
oilgurrl, .tuDrrrrarea ;r rezistcn{a
poate
fi
supusS
in
timpul
riontajului.
13 srr."
hrxarea construcfiei si erccutarca- imbinlrilor definitive de
montaj se vor iace dupa verificarea pozi{iilor in plan;i elevalia
glementelor construc{iei si a coresporiueniei t", .r'.oi.tb Jin proleci.
In tir,rpul montajului provizoriu si la ciefinitivarea Dozitici
construc!iei.se va urmiri evitarea insumirii;; ;; ;;;Gri;ii;i
incit,sa nu depdgeascd.toreran{ele admise a. sias-z#lo,li
iso"structii de olel. Condilii tehirice generale ae catitate;.
interz.ice forlarea construcfiei sau a unor eremente ale
ei
pentru introducerea in pozitr-e corectd de montaj,-piin"irJ.ur",
indoire. sau
-iovire, care ir deformi pi.i.i. sau ar introciuce in ere
eforturi suplimentare.
Definitivarea imbindrilor se va face in ordinea pre'dzuti
in
proiectul de montaj.
rnod .corespunzator,..conform,,Normativului

&

s
fi
L

*,
Ii:

|{
rl

*ll
t|
f
I

5
It
itr

:;

lq,

il

It
i4
$*

t[
tF-

tti

i{

ft;

56

ii.

p
EJ:

r
I

*N*F

il

tr1

f*
E

=4.
.:6

rrl

9o
v@
lr..

6)tr

s<:

lo
l'* o
lu;
lao
lN5
I q.=
tJo

X6
(jr

rr .- E

;.::

O!

j;i
r.:
.5:_i:f,;:
I'i 6!
r'-

.=

,t

(t)-

l'oF

JJO:

ON
q
o >.: g iv5.(v
>E
-. G';
@Y
-. o o

Fr",I; S g
:ejtr._)Y*Y:

-: &4-;-:
.:;1
9.='U 5

lh<=
l6a
lLq)

q'eEU5.9
E:

-..=

i=

;^-

rF-

rq

loo
tx.
ls*
l9q
loo

F = *:l

s.st: l--;3 E?l

)s

.-

b0

! f
e !.-::

'*

El
l-l

t!N

lp

d =:;i"ril;>
s *gl
4:*'Cl
5i.:5
L E
L Q C G.-I
Es'aE ^E^5 ..3':l
o i;dd_8 Hr;l

al

C,
='p
=.:
s=
':+
F"3
9< -zq l*
tll
.'\
vl

,H

Fo

EO
a'A

-9:

66Ue?
y
oa
ov.<<E

a\q
-5

.:v

= 9,5s k:=
.=L
Cm!,
F-:

| :./ ;i'

ltl

Fo

| ;! o

IL.':

* b.;;:._l
!":._.!=
* E-<: o

a0

la9

Y;:.E'v=ufE= E
lr

lqF.
l5J

.q

NN NS

x!.i*
-A

q o I

.str
c
h

v)

57

It
I
*

h9=
.ic,F

l
a

o:.
ets
*l
\l\
-l

eE;
H AE
U

-s

F s
N
c:cSl3

<lu=d
ril ?=
-E
s u>

,@ ,-

-!39
oS::-

'-H-

J:

<=

h^:--

6.E-.:*
EE 9';.

-E 9,- 3':'Y.! r'sa 1v

at

ii f,-no

: -= l'1 l:- = o::.;cE;:


E-c=
- .? b= ;r oE

's;E:,sleE
ii H o F E Xt3*r
=nE*'3= .S't
*ii;a,h
E 8i
a'6,E6I
^,

EO

si:

o]9o ts U U.:'a->
:
Lr<<:

li

l'F

U)

il

R
X

rlr

<lQ
* slo

otl

'-o

-F

-s
os

:-

o-,
do

Ell

I
I

.8',;>

*'-.5
E
rr

60

UE>

ob*raalii: sigeata astfel.calcuratd constituie un parametru


.

de calcul care
servegte numai pentru determinarea p'erioadei p.opriiOu uiOrutie -si nu irebuie'confundati cu sdge{iie orirontliu i"urJ.-rn
ca'.]"a-u
'se
zurile cin,r in_ carcurul sigef iror ri,-calculeazd
{ine suami

rotirii

bazei furrda{iei, sageata se

Un:

"ie.tut
iu i"i*-rfr',

lltrc i- ilnfl

unde:

th,o:
-

unq

sdgeata calculati

in

ipoieza

sdgeata suplimentard datoritd


se calculeazi cu formula

0--

:
^ :
L0
1r :
.&I

cr bazele fundafiilor nu serotesc;


rotirii 0 a bazei fundatiilor, care

-illCs It

momentul lncovoietor_la nivelul bazei fundafiei, din actiunea incdrcdrilor gravitafionale considerate aplicate briioniall-''-"-*
coeilclentul de tasare la rotirea fundhliei.
rnomentul de inertie al supraie{ei--bazeT fundaliei.

C. Construcfii cu proeminen{e Ia partea superioari


rifrrJ' uritrrrr avind
dvrrru ta
1a partea
su.perioard proemlnent
proeminente de rigiditate
IJaitea superloara
1;"",_" se
:].?,lji,
^..:tl*f:c!iile
. reousa,
adrnit:- in cazurile curente sj se determine ircii
rcircarilc seismi
'i.'rl"i,rril,.i#;::H'tl"r.#;'1'::"',','.'#i;:

zonlale
o,'r,iu]-nt.u';i;;:*iilJt,
D.'ntrtt rr, c:minpnia do l" no"io. cr.rarin--,,
.'rdenta rezentalr
.r'i rdcnta
rezenlata pe terefl,
j 9_It'1-i
te|en, aplicindu-:c
aplicindU-se lre.,'edei-ile
p*',;.rf.rit. i.'f."r.t.
de Ir n^i i';':ifi
Lu'ncarclIilc
Cu
incdrciirile seismice asifei
as'tlel determinatu,,"uiti1,ti*t.-.i-il,:ji.i.,it,i
detcrminalc. inuliiulic;rfe cir cn,,Ii^icrrirr

-1,

se verlfici separat:
de la partea suoerioard a construc{iei;
- piocriinenta
const:-uc i ia de sub'proemindrJi,
;;"td";;;;-iezultanta inc5rcirilcr
ate Irrc'erlinen!ei se consideri aplicati conccntrat la nivriul superior.

incdrcdri se suprapune pesie efectul celorlalie incircdri


care aclioneazi asupra construcfiei de sub proeminen{d.
61

:9=

)6

tr'd
-IJ?

eE
xl*
*l*
Flc

.s

-lt's';
it

ri

*E

)6tr

qo

E*

.= 2
N
-';O
-.::

.-

-?.=:.o,-trbr:
"
tr .:E
trFtr!
- ?,6= iE o-s X
,sg -'d > ,- t r F

B$3e EeF-

:P'fl? -'*-

:F

qFr : FS'g

U)

tl

a
15

6-5

\l{'-

:l s;i
?
a'5
rr
+

F..

oj
-u
oE

!o

d-

lx
t\

)N j
ll

.iO

>

.E'a
+-Y.,
*;.-.Y

(JH>
60

hhd;Ei a'*; :l:=.


=

#E.= E d 3.5'a';

II

3.

EE e'a

o._F
trh.:_.:)c
E

i'F 'i

(!
rG+

:c:*

'3gE
.gfl-=
>-u s
tr d.!'.

oberoa,tii: sdgeata astfel


.calcuratd constituie un parametru cre calcul care
serve$te numai pentru delerminarea perioadei proprii devibia.
{ie 5.i nu rrebuie confundata cu sagef i'le orironriiu TLat..-tri .izurile cind in- calculul sagelilor u*, 'se f ine ..un'u sl-d" .t..iif
-'-'

rotirii

brrzei furrdaf iei, sigeata se'-calculeazi Cu i"i*-rf

Un:

tttto

ln

ipoteza

r,

4- llnl

unde:
ut'o
an0

:
-

sdgeata calculatd

sigeata suplimentard datoritd


se calculeazi cu formula

cI

bazele fundafiilor nu se rotesc;


bazei f'ndafiilor, care

rotirii 0 a

,!I : mome'tul tncovoieto. ,, .,?"11

^ -:
Lc
1I :

bazei fundafiei, din actiunea incdrcarilor gravita{ionale considerate aplicate brizonial, -' - 'coeilclentuI de tasare la rotir-ea fundaf
-bazeTiei.
rnomentul de inerlie al supralefei
fundaliei.

C. Construcfii cu proeminen{e Ia partea supeu.oari


Pentru cr:nstruc!iile avind la partea superioard proeminente cie rigiclitate
t.:;,i. redusi, se adrnite in cazurile iurente sa se detclmin. i,,.eiiaiit.?eismice
pentru 1r,:minen{a de la,parte;i sul!ellrrru ca
o coristruc{ie
,'-ir"],^i1i:
:rl.
jndu_sc prcr.ede:"ile l)(,ntru
elrlrlcnla Iez(\nralr. pe. teien,
de la pct. 3 2_8.3.
-aplic
\-u'ncafcJr'rre sersmice asilel
detcrrniiratc, inul{illicate cLr coeIirie,itul
i,4, se ver,fici separat;
prrJcn/ineiila de Ia parlea suoeriorra a co;rstrucIiei:
- corrstruciie
de sub proeminen{a, pentru crre rezulta.lr irrcr"ca:ilcr
.
):snlce ale proentinr.'ntei se consideri anliiata ccncrntrat la nir'.iirl
srrrrer.ior.

Efectul acestei incirceii se suprapune peste efectul celorlalie incdrclri


r:.-r;11igs OriZOntale care acfioneazd -asripra construcliei
de sub proeminen{6.
61

'ktxp,

ob*roafii:

Sdgeata astfel.calculatd constituie un parametru de ca.ce. :::serveile numal pentru determinarea perioadei proDrii devibra{ie -s.i nu. irebuie confundata.cu sagefile orizontile reale. tn cazurile cirr,'l in calculul sdge{ilor Ll, se (ine seama si a" eie.tuf
rotirii bazei fundafiei, sdgeata se calculeazd cu formula:

lla:

ll11s

j- Utg

unde:

uto : sdgeata calculatd in ilioteza ci bazele fundaiiilor nu se rotesc;


un1 : sAgeata suplimentare datoritd rotirii 0 a bazei fundatiilor. care
se calculeazi cu formula
A-

:
^ :
Co
1t :

,&I

Cs

lt

momentul incovoietor la nivelul bazei funda{iei, din actiunea incdrcarilor gravita{ionale considerate aplicate orizontal;
coeficientul de tasare la rotirea fundafiei.
momentul de inerlie al suprafe{ei bazdi fundaiiei.

C. Construcfii cu proeminente la partea superioari


itentru c,lirstrrr.''tiile avind la partea 5ulcriLlara proeminenlc cie rjriditate
!.ir'. redusa, s': adrnite in cazurile curenle sr su deitimine i:rcircarilt. seisrnice
ut'!zorrlale perrtru 1,, u,.'minen!a de la. partea surrericara ca p(,ntru o .on.iir.!i"
in,.ep,-rdentr rezenralr pe tel-en, apiicindu-sc prerederile be Ia pct.3.2_ 3.3.
Cu incarculilc'seismice ast[el detcrninalc, inultirlicate cir cn,.Iicierrtul
1,4, se ver.fi: i separat
_de la partea suoerioari a construc{iei;
- proer;inenia
consti-uc'1ia de sub proeminenfd, pentru care rezultaita inclrcirilcr
.
- ale proen:inen{ei se considera aplilata concentrat la nivclul supei.ior.
seisrnice

Efectul acestei incdrciri se suprapune peste efectul celorlalie incdrciri


seismice orizcntale care actioneazl asupra ccnstruc{iei de sub proeminen{i.
61

S-ar putea să vă placă și