Sunteți pe pagina 1din 43

Geometrie diferentiala

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.

____ 1. Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba y = x + 1 în punctul de abscisă e

a. ( t ) : x − ey + e = 0
( n ) : ex + y − 2 + e2 = 0
b. ( t ) : ex − y − e = 0
( n ) : x + ey − 2 + e2 = 0
c. ( t ) : x + ey − e = 0
( n ) : ex − y − 2 − e2 = 0
d. ( t ) : ex + y − 2 + e 2 = 0
( n ) : x − ey + e = 0
2. Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba:  x = e cos t
t
____ în punctul A (1, 0 )
 y = e sin t
t

a. (t ) : x + y −1 = 0
( n) : x − y −1 = 0
b. ( t ) : x − y − 1 = 0
( n) : x + y −1 = 0
c. ( t ) : x − y = 0
( n) : x + y = 1
d. ( t ) : x + y + 1 = 0
(n) : x − y +1 = 0
____ 3. Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) la curba: x3 + 3x 2 y − y 2 + 9 = 0 în punctul A ( 0,3)
a. ( t ) : y + 3 = 0
(n) : x = 0
b. ( t ) : x − y = 0
( n) : x + y = 0
c. ( t ) : y − 3 = 0
(n) : x = 0
d. ( t ) : x = 0
(n) : y = 0
____ 4. Să se calculeze segmentul de tangentă MT , segmentul de normală MN , subtangenta PT şi
subnormala PN pentru curba ( C ) x3 − xy 2 + 2 x + y − 3 = 0 în punctul M în care curba ( C ) taie axa Oy .
S-au notat T - punctul de intersecţie al curbei ( b ) cu axa Ox , N - punctul de intersecţie al curbei ( C )
cu axa Ox , P - proiecţia punctului M pe axa Ox .
a. 15 2 3
MT = , MN = 15 2, PT = , PN = 21
7 7
b. 15 2 3
MT = 15 2, MN = , PT = 21, PN =
7 7
c. 3 15 2
MT = 21, MN = , PT = , PN = 15 2
7 7
d. 3 15 2
MT = , MN = 21, PT = 15 2, PN =
7 7

5. Fie curbele ( C1 ) : y = e x , x 2 Să se calculeze curburile


____ ( C2 ) : y = 1 + x +
. K1 şi K 2 corespunzătoare lui
2
( C1 ) şi respectiv ( C2 ) în punctul comun A.
a. 1
A (1, 0 ) , K1 = K 2 = 3
2
b. 1 2
A (1,1) , K1 = 3
, K2 = 3
2 3
c. 1
A ( 0,1) , K1 = K 2 =
2 2
d. 1 1
A ( −1, 0 ) , K1 = , K2 =
3 2 2
____ 6. Să se determine ecuaţia cercului osculator la elipsă în punctul de intersecţie cu semiaxa pozitivă a
absciselor.
a.  a 2 − b2 
2
b4
x2 +  y −  = 2
 a  a
b. x2 y 2
+ =1
a2 b2
c. 
2
a 2 + b2  b4
x2 +  y +  =
 a  a2
d.  a 2 − b2  2 b4
 x − + y = 2
 a  a
____ 7. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale curbei: ( C ) : x3 + y 3 − 3axy = 0
a.  3at
 x = 1 + t 3
(C )  2
t ∈\
 y = 3at
 1+ t3
b.  3at 2
 x =
( C )  1 + t t ∈ \
3

 y = 3at
 1+ t3
c.  3at
 x = 1 + t 2
(C )  2
t∈\
 y = 3at
 1+ t2
d.  3at 2
 x =
( C )  1 + t 2 t ∈ \
3

 y = 3at
 1+ t4
____ 8. Fie curba:
  t3 
 x = 4  t + 
(C ) :   3 t ∈\

 y = (1 + t )
2 2

Notăm R - raza de curbură în punctul curent pe curbă. Atunci:


a. 2
R = 4y3
b. 3
R = 4y2
c. 5
R = 4y4
d. 4
R = 4y5
____ 9. Fie curba:
  t3 
 x = 4  t + 
(C )   3

 y = (1 + t )
2 2

5
Se ştie că raza de curbură este dată de relaţia R = 4 y 4 . Dacă Sn este segmentul de normală al curbei,
atunci:
a. R = Sn
b. R = 2Sn
c. R = 4Sn
d. 1
Sn =
R
____ 10. Să se calculeze raza de curbură a curbei ( C ) dată prin coordonatele sale polare:
m
θ
( C ) ρ =  sin  , m∈`
 n
a. m + 1 mm−1
R= ρ
n
b. m m
R= ρ m +1
m +1
c. m + 1 mm+1
R= ρ
m
d. m m −1
R= ρ m
m +1
m
____ 11. Să se calculeze elementul de arc pe curba definită în coordonate polare: ( C ) ρ =  sin θ  , m ∈ `
m
 
a.  θ
m −1

ds =  sin  dθ
 m
b.  θ
m +1

 sin 
ds = 
n

m +1
c.  θ
m −1

ds = m  sin  dθ
 m
d.  θ
m +1

ds = m  sin  dθ
 m
____ 12. Să se calculeze elementul de arc pe curba: ( C ) ρ = a (1 + cos α ) (cardioidă)
a. α
ds = 2a sin dα
2
b. α
ds = 2a cos dα
2
c. 2a
ds = dα
α
cos
2
d. 2a
ds = dα
α
sin
2
−x
____ 13. Să se calculeze elementul de arc pe curba: ( C ) y = e + e = chx
x
(lănţişor)
2
a. ds = shx dx
b. ds = thx ds
c. ds = chx
d. ds = sh 2 x dx
____ 14. Fie curba ( C ) definită în coordonate polare de ecuaţie: ( C ) ρ = ρ (θ ) . Notăm V - unghiul dintre
tangenta MT şi raza vectoare OM . Atunci
a. 1
tgV =
ρ
b. 1
tgV =
ρ′
c. ρ
tgV =
ρ′
d. ρ′
tgV =
ρ
____ 15. Fie curba ( C ) definită în coordonate polare de ecuaţie: ( C ) ρ = ρ (θ ) . Să se scrie ecuaţiile tangentei
( t ) şi normalei ( n ) la curba ( C ) în punctul curent
a. ρ tgθ
(t ) : Y − y = ( X − x)
ρ ′ − ρ tgθ
ρ tgθ − ρ ′
(n) : Y − y = ( X − x)
ρ tgθ
b. ρ ′tgθ + ρ
(t ) : Y − y = ′ ( X − x)
ρ − ρ tgθ
ρ tgθ − ρ ′
(n) : Y − y = ′ ( X − x)
ρ tgθ + ρ
c. 2 ρ ′ ⋅ tgθ
(t ) : Y − y = ′ ( X − x)
ρ − tgθ
tgθ − ρ ′
(n) : Y − y = ′ ( X − x)
2 ρ tgθ
d. ( t ) : Y − y = ρ ′tgθ ( X − x )
1
( n) : Y − y = ( X − x)
ρ ′tgθ
____ 16. Să se calculeze unghiul V dintre tangenta MT şi raza vectoare OM , unde M este un punct oarecare
al curbei ( C ) ρ = aekα (spirala logaritmică)
a. tgV = k
b. 1
tgV =
k2
c. 1
tgV =
k
d. tgV = k
____ 17. Să se afle subtangenta PT şi subnormala PN într-un punct arbitrar M situat pe parabola
(C ) y 2 = 2 px .

a. PT = −2 x , PN = p
b. PT = 2 y , PN = p
c. PT = p , PN = −2 x
d. PT = p , PN = 2 y
 x = t − tht
____ 18. Să se afle segmentul de tangentă MT într-un punct oarecare al curbei ( C )  1
 y = cht

a. 1
MT =
2
b. MT = 1
c. MT = −1
d. 1
MT = −
2
____ 19. Să se afle tangenta polară MT , normala polară MN , subtangenta polară PT şi subnormala polară PN
într-un punct oarecare al spiralei logaritmice: ( C ) ρ = aekα , k > 0
a. 1 1
MT = 1 + k 2 ρ , MN = k 1 + k 2 ρ , PT = ρ , PN = k ρ
k k
b. 1 1
MT = k ρ , MN = ρ , PT = 1 + k ρ , PN = k 1 + k 2 ρ
2

k k
c. ρ ρ
MT = 1 + k 2 , MN = ρ 1 + k 2 , PT = , PN = k ρ
k k
d. ρ ρ
MT = k ρ , MN = ρ 1 + k 2 , PT = 1 + k 2 , PN =
k k
____ 20. Fie un cerc de rază a . Fie A un punct pe cerc şi O punctul diametrar opus lui A . O secantă oarecare
dusă prin O taie cercul în punctul C şi tangenta în A la cerc în punctul B . Să se afle locul geometric al
punctului P astfel încât BP = OC .
a.  x = cos3 t
 ( astroida )
 y = a sin t
3

b.  x = 2a sin 2 ϕ

 sin 3 ϕ ( cisoida lui Diocles )
 y = 2 a
 cos ϕ
c. ρ = ae ( spirala logaritmică )

d.  x = a ( t − sin t )
 ( cicloida )
 y = a (1 − cos t )
____ 21. Eliminând parametrul ϕ între ecuaţiile parametrice ale curbei:
 x = 2a sin 2 ϕ

(C )  sin 3 ϕ ( cisoida lui Diocles )
 y = 2 a
 cos ϕ
se obţine ecuaţia curbei sub formă implicită:
a. y ( x 2 + y 2 ) − 2ax 2 = 0
b. x ( x 2 + y 2 ) + 2ay 2 = 0
c. x ( x2 + y 2 ) + a2 ( x2 − y 2 ) = 0
d. x ( x 2 + y 2 ) − 2ay 2 = 0
____ 22. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale strofoidei: x ( x 2 + y 2 ) + a ( x 2 − y 2 ) = 0
a.  at
 x = 1 + t 2
 2
t ∈\
 y = at
 1+ t2
b.  a ( t 2 − 1)
x = 2
 t +1
 t∈\
 at ( t 2 − 1)
y =
 t2 +1
c.  at ( t 2 − 1)
x =
 t2 +1
 t ∈\
 a ( t 2 − 1)
y = 2
 t +1
d.  at 2
x =
(1 + t 2 ) t ∈ \
2


 y = at

(1 + t 2 )
2


____ 23. Să se găsească punctele de intersecţie ale curbei ( C ) definită parametric de ecuaţile:
 x = t − 3t
3

(C )  t∈\
 y = t − 3
2

şi dreapta :
(d ) x + 2y + 6 = 0
a. A ( 0,3) , B ( -18, 6 ) , C ( −2, −2 )
b. A ( 0, −3) , B (18, −6 ) , C ( 2, 2 )
c. A ( 0, −3) , B ( -18, 6 ) , C ( −2, −2 )
d. A ( 0,3) , B (18, −6 ) , C ( −2, 2 )
____ 24. Să se scrie ecuaţiie tangentelor duse prin originea O ( 0, 0 ) la curba :
 t+2
 x = 3t + 4  4 1
(C )  t ∈ \ \ − , − 
 y = 4t + 3  3 2
 2t + 1
a. 1
( t1 ) : y = x , ( t2 ) : y =
x
b. 4
( t1 ) : y = x , ( t2 ) : y = x
9
c. 9
( t1 ) : y = − x , ( t2 ) : y = x
4
d. 49
( t1 ) : y = x , ( t2 ) : y = x
9
____ 25. Să se scrie ecuaţia explicită a curbei ( C ) definită parametric de ecuaţiile:
 t+2
 x = 3t + 4  4 1
(C )  t ∈ \ \ − , − 
 y = 4t + 3  3 2
 2t + 1
a. 7x − 5 3
y= , x∈\ \  
5x − 3 5 
b. 7x + 5 3
y= , x∈\ \  
5x − 3 5 
c. 5x − 7 3
y= , x∈\ \  
5x − 3 5
d. 5x + 7 3
y= , x∈\ \  
5x − 3 5 
____ 26. Să se scrie ecuaţiile tangentelor la curba
( C ) x3 − y 3 − 3x 2 = 0
paralele cu prima bisectoare a axelor de coordonate:
a. ( t1 ) : y = − x , ( t 2 ) : y = x − 4
b. ( t1 ) : y = x , ( t 2 ) : y = x − 4
c. ( t1 ) : y = x , ( t 2 ) : y = 4 − x
d. ( t1 ) : y = − x , ( t 2 ) : y = 4 + x
____ 27. Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) în punctul M (1,1) la curba:
 4x
 x = 2x −1
(C ) 
x ≠ 1
 2
a. (t ) : y − 2x = 1
( n ) : 2 y + x = −3
b. ( t ) : 2 x − y − 1 = 0
( n) : x + 2 y − 3 = 0
c. ( t ) : x + 2 y − 3 = 0
( n) : 2x − y −1 = 0
d. ( t ) : y + 2 x − 1 = 0
(n) : x − 2 y − 3 = 0
____ 28. Să se scrie ecuaţiile tangentei ( t ) şi normalei ( n ) în punctul M  1 ,3  la curba:
2 
 t − 2
x =
( C ) :  3t − 4 t ∈ \ \  , 
4 1
y = 4 t − 3 3 2
 2t − 1
a. ( t ) :16 x + y − 5 = 0
( n ) : 2 x − 32 y − 97 = 0
b. ( t ) :16 x − y + 5 = 0
( n ) : 2 x + 32 y − 97 = 0
c. ( t ) :16 x − y − 5 = 0
( n ) : 2 x + 32 y − 97 = 0
d. ( t ) : −16 x − y − 5 = 0
( n ) : 2 x − 32 y + 97 = 0
____ 29. Să se scrie ecuaţia tangentei şi normalei în punctul M ( 2, −1) la curba: ( C ) : x 3 + 3 x 2 y − y 2 − 2 x + 9 = 0
a. ( t ) : −7 x − y − 13 = 0
(n) : x − 7 y + 9 = 0
b. ( t ) : 7 x + y + 13 = 0
(n) : x − 7 y + 9 = 0
c. ( t ) : 7 x + y − 13 = 0
(n) : x − 7 y − 9 = 0
d. ( t ) : x − 7 y − 9 = 0
( n ) : 7 x + y − 13 = 0
____ 30. Să se găsească lungimile segmentelor de tangentă MT , de normală MN , subtangentă PT şi
subnormală PN într-un punct M situat pe curba:
 π π π 
(C ) y = tgx , x∈ − ,  M  ,1
 2 2 4 
a. 5 1
MT = , MN = 5 , PT = , PN = 2
2 2
b. 5 1
MT = 5 , MN = , PT = , PN = 2
2 2
c. 1 5
MT = 2 , MN = , PT = 5 , PN =
2 2
d. 5 1
MT = 5 , MN = 2 , PT = , PN =
2 2
____ 31. Să se afle lungimile segmentelor de tangentă MT , subtangentă PT , de normală MN şi subnormală PN
în punctul M  π − 1,1 la cicloida ( C )  x = t − sin t t ∈ [ 0,2π )
2   y = 1 − cos t
a.  MT = 2

 PT = 2

 MN = 1
 PN = 1

b.  1
 MT = 2

 PT = 1

 MN = 1
 2

 PN = 1
c.  1
 MT = 2

 1
 PT =
 2
 MN = 1

 PN = 1
d.  MT = 2

 PT = 1

 MN = 2
 PN = 1

____ 32. Să se afle lungimile segmentelor de tangentă MT , subtangentă PT , normală MN , subnormală PN în
punctul M (1,1) la folium-ul lui Descartes: ( C ) x3 + y 3 − 2 xy = 0
a. MT = 2, PT = 1, MN = 2, PN = 1
b. 1 1
MT = , PT = 1, MN = , PN = 1
2 2
c. MT = 1, PT = 2, MN = 1, PN = 2
d. 1 1
MT = 1, PT = , MN = 1, PN =
2 2
____ 33. Să se calculeze lungimea subtangentei PT la curba exponenţială: ( C ) y = aebx , x ∈ \ a, b -
constante nenule
a. PT = b
b. 1
PT =
b
c. PT = 2b
d. PT = b 2
____ 34. Să se găsească familia de curbe care au subtangenta constantă şi egală cu 1
b
a. y = ae 2bx , a,b const.
b. y = ate − bx , a,b const.
c. y = aebx , a,b const.
d. y = a (1 + be x
), a,b const.
____ 35. Să se afle raza de curbură a lănţişorului: y = ach x , x∈\
a
a. R = a chx
b. R = a shx
c. R = a sh 2 x
d. R = a ch 2 x
 x = a ( t − sin t )
____ 36. Să se afle raza de curbură a cicloidei: ( C )  t ∈ [ 0, 2π )
 y = a (1 − cos t )
a. t
R = 4 a sin
2
b. t
R = 4a sin
2
c. t
R = 4a cos
2
d. t
R = 4 a cos
2
____ 37. Să se afle raportul dintre raza de curbură R şi lungimea segmentului normală MN corepunzătore curbei
 x = a ( t − sin t )
(C )  t ∈ [ 0, 2π )
 y = a (1 − cos t )
a. R
=1
MN
b. R
=2
MN
c. R
= 2
MN
d. R 1
=
MN 2
____ 38. Să se afle curbura K şi raza de curbură R în punctul M (1, −1) la curba: ( C ) x3 − y 3 + 2 xy = 0 ,
( x, y ) ∈ \ 2

a. 2
K =4 2 , R=
8
b. 2
K = −4 2 , R=
8
c. 2
K= , R=4 2
8
d. 2
K =4 2 , R=−
8
____ 39. Să se găsească expresiile curburii K şi razei de curbură R în coordonate polare:
 x = ρ cos θ
(C ) :  ρ = ρ (θ )
 y = ρ sin θ
a. ρ 2 + 2 ρρ ′ − ρ ′2
K=
(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

R=
ρ 2 + 2 ρρ ′ − ρ ′2
b. ρ 2 − 2 ρρ ′ + ρ ′2
K=
(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

R=
ρ 2 − 2 ρρ ′ − ρ ′2
c. ρ 2 + ρ ′2 − ρρ ′′
K=
(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

R=
ρ 2 + ρ ′2 − ρρ ′′
d. ρ ′2 − 2 ρ ′ρ ′′ − ρ ′′2
K=
(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

(ρ + ρ ′2 )
2 3/ 2

R=
ρ ′2 − 2 ρρ ′′ − ρ ′′2

____ 40. Să se găsească curbura K şi raza de curbură R în punctul M  π  la curbura:


4
( C ) ρ (θ ) = 5sin 2θ , θ ∈ [ 0, 2π )
a. 1
K= R=2
2
b. 1
K =2 R=
2
c. K =R=2
d. K = R =1
____ 41. Să se calculeze curbura şi raza de curbură a cardioidei: ρ (θ ) = 2a (1 − cos θ ) în punctul M  θ = π 
 2
a. 3 2 4 2
K= ,R= a
8a 3
b. 4 2 3 2
K= a ,R=
3 8a
c. 4 a 2
K= ,R=
2a 4
d. 3 a
K= ,R=
a 3
____ 42. Să se calculeze subtangenta PT şi subnormala PN la cicloida:
 x = a ( t − sin t )
( C ) : 
 y = a (1 − cos t )
în punctul M arbitrar situat pe curbă:
a. t t
PT = 2a sin tg , PN = a sin t
2 2
b. 2 t t
PT = 2a sin tg , PN = a sin t
2 2
c. t 2t t
PT = 2a sin tg , PN = 2a sin
2 2 2
d. t
PT = 2a sin t ⋅ tg 2 , PN = 2a tgt
2
____ 43. Să se scrie ecuaţia tangentei la curba politropă: x m y n = 0 , m+ n =1
a. m
Y−y=− ( X − x)
n
b. my
Y−y= ( X − x)
nx
c. my
Y−y=− ( X − x)
nx
d. my
Y−y= ( X − x)
nx
____ 44. Fie curba ( C ) : y 2 = 1 + e x şi M un punct arbitrar situat pe curbă. Notăm R , raza de curbură, St şi Sn
lungimile segmentelor subtangentă, respectiv subnormală corespunzătoare punctului M . Atunci
a. St
R=
Sn
b. R = St − S n
c. S 
2

R= t 
 Sn 
d. R = St + S n
____ 45. Fie curba ( C ) : ρ n = a n cos nθ , n ∈ `. Notăm Sn - lungimea segmentului subnormală polară şi R - raza
de curbură. Atunci:
a. S n = ( n + 1) R
b. R
Sn =
n +1
c. Sn = n2 R
d. Sn = R n
____ 46. Fie curbura ( C ) : y 2 = x 3 + px , p ∈ \ . Să se determine punctele singulare ale curbei
a.  p   p 
A ,0 , B− ,0
 3   3 
   
b.  p   p 
A  − , 0  , B  − − , 0 
 3   3 
c.  p  p
A  0,  , B  0, − 
 3   3 
 
d.  p  p
A  0, −  , B  0, − − 
 3  3
____ 47. Fie curba ( C ) y 2 = x3 + px , p ∈ \ şi fie A  p , 0  un punct singular al curbei. Atunci:
 
 3 
a. A este punct de întoarcere pentru p < 0
b. A este nod pentru p > 0
c. A este punct dublu pentru p < 0
d. A este punct izolat pentru orice p > 0 .
____ 48. Să se determine punctele singulare ale curbei ( C ) : y 2 = x ( x − 1)2 şi să se scrie ecuaţiile tangentelor în
aceste puncte.
a. M ( 0,1) , ( t1 ) : y = 1 − x , ( t2 ) : y = x + 1
b. M ( −1, 0 ) , ( t1 ) : y = −1 + x , ( t2 ) : y = −1 − x
c. M ( 0,1) , ( t1 ) : y = x + 1 , ( t2 ) : y = −1 + x
d. M (1, 0 ) , ( t1 ) : y = x − 1 , ( t2 ) : y = 1 − x
____ 49. Fie curba ( C ) definită implicit de ecuaţia: ( C ) : F ( x, y ) = 0 şi M ( x0 , y0 ) ∈ ^ un punct singular. Atunci:
a. M este nod dacă ( F ′′ )2 − F ′′ F ′′ < 0 în M
xy xx yy

b. M nu un punct izolat dacă ( Fxy′′ ) − Fxx′′ Fyy′′ = 0 în M


2

c. Prin M trec două ramuri ale curbei ce admit tangente distincte în acest punct
dacă ( Fxy′′ ) − ( Fxx′′ ) ( Fyy′′ ) = 0 în M
2

d. Toate variantele de mai sus sunt adevărate


____ 50. Să se afle punctele singulare ale curbei:
( C ) : F ( x, y ) ≡ x3 + y 3 − 3axy = 0, a > 0
a. O ( 0, 0 ) , este punct singular de tip nod.
b. ( )
A 1, 3a , punct dublu.
c. A (1, − 3a ) , punct dublu.
d. altă variantă.
____ 51. Fie curba:
( C ) : F ( x, y ) ≡ y 2 − ( x − a ) ( x − b ) = 0,
2
a, b ≠ 0
Să se studieze punctele singulare ale curbei.
a. B ( 0, b ) , este nod pentru curba ( C ) dacă a < b .
b. A ( a, 0 ) , este nod pentru curba ( C ) dacă a > b .
c. A ( a, 0 ) , este punct izolat pentru a > b .
d. B ( 0, b ) , este punct izolat pentru a < b .
____ 52. Să se găsească punctele singulare ale curbei:
( C ) : x 4 + 2ax 2 y − ay 3 = 0
a. curba nu are puncte singulare.
b. O ( 0, 0 ) , este punct dublu.
c. O ( 0, 0 ) , este punct triplu.
d. curba are două puncte singulare.
____ 53. Să se discute natura punctelor multiple ale curbei:
y 2 = x 3 + px, p ∈ \ (parametru)
a.
dacă p ≥ 0, A  p , 0  şi B  − p , 0  , sunt puncte duble.
 3   3 
  
b.
dacă p < 0, A  − p , 0  şi B  − − p , 0  , sunt puncte izolate.
   
 3   3 
c.
dacă p > 0 , A  p , 0  şi B  p , 0  , sunt puncte izolate.
 3   3 
   
d.
dacă p ≤ 0 , A  − p , 0  şi B  − p , 0  , sunt puncte duble.
  
 3   3 
 
____ 54. Fie curba plană ( C ) : F ( x, y ) ≡ x3 + xy 2 + yx 2 + y 3 − 2 x 2 − 2 y 2 = 0
Să se stabilească punctele singulare ale curbei.
a. O ( 0, 0 ) , punct izolat.
b. A (1,1) , punct dublu.
c. B ( −1, −1) , punct singular de tip nod.
d. altă variantă.
____ 55. Să se determine punctele singulare ale curbei ( C ) : y 2 = x ( x − 1)2 şi să se scrie ecuaţiile tangentelor în
aceste puncte.
a. A ( 2, 2 ) şi B ( 2, − 2 ) , puncte izolate. În aceste puncte curba nu admite tangentă.
b. M (1, 0 ) , punct dublu, dreptele tangente corespunzătoare: y = x − 1; y = 1 − x .
c. O ( 0, 0 ) , punct dublu, tangentele corespunzătoare sunt dreptele de ecuaţie: y = x;
y = −x .
d. altă variantă.
____ 56. Să se determine punctele singulare ale conicei dată pe ecuaţia generală:
( C ) : F ( x, y ) = a11 x 2 + 2a12 xy + a22 + 2a13 x + 2a23 y + a33 = 0
a. Doar conicele nedegenerate au puncte singulare.
b. Doar conicele degenerate admit puncte similare.
c. Dacă A ( x0 , y0 ) este un punct dublu al conicei date, există o singură dreaptă tangentă
ce trece prin acest punct.
d. altă variantă.
____ 57. Să se precizeze concavitatea şi convexitatea arcului de elipsă:
 x = a cos t
(p
AB ) 
 y=bsint
t ∈ [ 0, π ]

AB este concav pe 0, π  şi convex pe  π , π 


a. arcul p
 2   2 
b. arcul p
AB este concav pe [ 0, π ]

AB este convex pe 0, π  şi concav pe  π , π 


c. arcul p
 2   2 
d. altă variantă.
____ 58. Să se studieze convexitatea şi concavitatea curbei ( C ) : ρ = aα (spirala lui Arhimede).
a. curba ( C ) este convexă spre pol.
b. curba ( C ) este concavă spre pol.
c. curba ( C ) nu admite concavitate sau convexitate.
d. altă variantă.
____ 59. Să se determine evolventa cercului de ecuaţie:
 x = a cos t ,
(γ ):  t ∈ [ 0, 2π ]
 y = a sin t
a.  x = a ( cos t − t sin t )
(C ) : 
 y = a ( sin t + t cos t )
b.  x = a ( cos t + t sin t )
(C ) : 
 y = a ( sin t − t cos t )
c.  x = a ( sin t + cos t )
(C ) : 
 y = a ( t sin t + cos t )
d.  x = a ( cos t − sin t )
(C ) : 
 y = a ( t cos t − sin t )
____ 60. Să se determine evolvenţa lanţişorului de ecuaţie:
x
(γ ) : y = ach a≠0
a
a.  x = r ( t − sin t )
 , t∈\
 y = r (1 − cos t )
b.  x = a cos t , t∈\

 y = a sin t
c.  x = a ( cos t + t sin t )
 , t∈\
 y = a ( sin t − t cos t )
d.  t
 x = t − ath a
 , t∈\
 a
 y =
t
 ch
 a
____ 61. Să se calculeze curbura într-un punct oarecare al curbei:
 x = a ( t − sin t )
(C ) : 
 y = a (1 − cos t )
a. 1 1
=
R 2a sin t
2
b. 1 t
= ach
R 2
c. 1 1
=
R 4a sin t
2
d. 1 1
=
R 4a cos t
2
____ 62. Fie curba de ecuaţie:
x,
(C ) : y = ach a ≠ 0 (lănţişorul)
a
Notăm: 1 - curbura curbei şi Sn - segmentul normală corespunzătoare unui punct arbitrar pe curbă.
R
Atunci:
a. 1
= Sn
R
b. 1
= 2Sn
R
c. 1
S n = const
R
d. 2
Sn =
R
____ 63. Fie curba de ecuaţie:
( C ) : ρ = aekα , (spirala logaritmică)
Notăm: 1 - curbura curbei şi Sn - segmentul normală corespunzător unui punct arbitrar pe curbă.
R
Atunci:
a. 1
= Sn
R
b. 1
= 2Sn
R
c. 1
S n = const
R
d. 2
Sn =
R
____ 64. Să se determine curbele plane ale căror curbură este constantă.
a. elipsele sunt singurele curbe plane având curbura constantă.
b. cercurile sunt singurele curbe plane având curbura constantă.
c. astroida este singura curbă plană având curbura constantă.
d. altă variantă.
____ 65. Să se determine curbele plane ale căror ecuaţie intrinsecă este:
1 a ,
= 2 a = const
R a + b2
a.  x = a ( t − sin t )

 y = a (1 − cos t )
b. 2 2 2
x3 + y3 = a3
c. x
y = ach
a
d.  x = a cos t

 y = a sin t
____ 66. Să se stabilească ordinl de contact r în vârful V ( 0,1) între parabola:
x2
( C1 ) : y= +a
2a
şi lănţişorul
( C2 ) : y = ach x
a
a. r =1
b. r=2
c. r =3
d. r=4
____ 67. Să se stabilească ordinl de contact r în punctul A ( 2, 0 ) între elipsa:
 x = acost
( C1 ) : 
 y = b sin t
şi cercul:
2
 c2  b4
= 0, c = a −b
2 2 2
 x −  + y 2
− 2
 a a
a. r =3
b. r=2
c. r =1
d. r=4
____ 68. Să se determine cercul osculator într-un punct M al curbei plane ( C ) dată pe ecuaţiile sale
parametrice.
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )
a. 
α = x − y ( x + y )
′ ′2 ′2
 x′y′′ − x′′y′

Ecuaţia cercului osculator este: ( x − α ) + ( y − β ) = r , cu  x ′ ( x′ 2 + y ′ 2 )
2 2 2

 β = y +
 x′y′′ − y′x′′
 3
 ( x ′2 + y ′ 2 ) 2
r =
 ( x′y′′ − x′′y′)
b.  y ′ ( x′2 + y ′2 )
α = x +
 x′y′′ − x′′y′

Ecuaţia cercului osculator este: ( x − α ) + ( y − β ) = r , cu  x ′ ( x ′2 + y ′2 )
2 2 2

 β = y −
 x′y′′ − y′x′′
 x′ + y ′ 2
2
r =
 ( x′y′′ − x′′y′)

c. 
 y ′2
α = x − 1


( x ′2 + y ′ 2 ) 2
Ecuaţia cercului osculator este: ( x − α )2 + ( y − β )2 = r 2 , cu  x′ 2
β = y − 1


( x′ 2 + y ′ 2 ) 2
 1

 ( x′ 2 + y ′ 2 ) 2
r =
 ( x′y′′ − x′′y′ )
d. altă variantă.
____ 69. Fie ( C ) : ( x − α )2 + ( y − β )2 = r 2 ecuaţia cercului osculator la curba de ecuaţie carteziană: (C ) :
y = f ( x ) . atunci:
a.  y′2 (1 + y′2 )
α = x +
 y′′

 y′ (1 + y′2 )
2

β = y −
 y′′


r
(=
1 + y′ )2


 y′′
b. 
 y′2 (1 + y′2 )
 α = x −
 y′′
 1 + y ′2
β = y +
 y′′
 3
 (1 + y ′2 ) 2
r =
 y′′
c. 
 y ′2
 α = x −
 x′y′′ − x′′y′
 y ′2
β = x +
 x′y′′ − x′′y′
 3

r =
( x ′2 + y ′ 2 ) 2
 ( x′y′′ − x′′y′)
d. altă variantă.
____ 70.
Să se scrie ecuaţia cercului osculator la curba de ecuaţie carteziană:
x (lănţişorul)
y = ach
a
a.  2 x x
α = x + ash a ch a

( x −α ) + ( y − β ) = r 2 cu
2 2
 x
 β = y + ach
 a
 2 x
r = ach a

b.  2 x
α = x − ash a

( x −α ) + ( y − β ) = r 2 cu
2 2
 x
 β = y + ach
 a
 2 x
r = ach a

c.  2 x
α = x + ash a

( x −α ) + ( y − β ) = r 2 cu
2 2
 2 x
 β = y − ach
 a
 x
r = ach a

d.  x
α = x − ash a

( x −α ) + ( y − β ) = r 2 cu
2 2
 x
 β = y + ach
 a
 x
r = a ch a
2 2


____ 71. Să se afle înfăşurătoarea familiei de parabole:
x2
(C ) : y =αx−
2c
(1 + α 2 )
a. C 1 2
(γ ) : y= + x
2 2C
b. 1 x2
(γ ) : y= +
2C 2C 2
c. C 1 2
(γ ) : y= − x
2 2C
d. Cx x 2
(γ ) : y= +
2 2C 2
____ 72. Să se afle înfăşurătoarea familiei de curbe:
( C ) : F ( x; y;α ) ≡ ( x − α ) − ( y − α ) = 0
3 2

a. ( D ) : y − x = 0
b. 4
( D) : y−x=−
27
c. ( D) : y+x=0
d. 4
( D) : y + x =
27
____ 73. Fie AB un segment de lungime AB = k (const), care se deplasează sprijinindu-se cu capătul A pe axa
OX şi cu capătul B pe axa OY . Să se afle înfăşurătoarea familiei de drepte AB .
a. x
y = ach
a
b. 3 3 3
x2 + y2 = k 2
c. 2 2 2
x3 + y3 = k 3
d.  x = a cos t , t ∈ \
2


 y = a sin t
3

____ 74. Să se afle înfăşurătoarea cercurilor de rază r dată, care au centrele pe cercul x 2 + y 2 = R 2 .
a. 3 3 3
2
x +y =k
2 2

b.  x = a ( t − sin t )

 y = a (1 − cos t )
c. x
y = ach
a
d. altă variantă.
____ 75. Să se afle înfăşurătoarea familiei de drepte y = mx + p în care m este parametrul variabil.
2m
a. x
y2 =
2p
b. x = 2 py
2

c. y 2 = 2 px
d. x2 + y 2 = p2
____ 76. Să se calculeze ecuaţia desfăşuratei curbei plane dată de ecuaţiile sale parametrice:
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )
a.  2 1 + y′
2

 X = x − y ′
y′′
( γ ) : 
Y = y + 1 + y′
2

 y′′
b.  1 + y ′2
 X = x + y′ y′′
(γ ) : 
Y = y − 1 + y′
2

 y′′
c.  1 + y ′2
 X = x −
y′′
(γ ) : 
Y = y + 1 + y′
2

 y′′
d.  1 + y ′2
 X = x +
y′′
( γ ) : 
Y = y − 1 + y′
2

 y′′
____ 77. Să se afle desfăşurata elipsei:
 x = x cos t
(C ) :  , t ∈\
 y = b sin t
a.  x = a cos3 t

 y = b sin t
3

b.  c2
 x = cos3 t
a

 y = − c sin 3 t
 b
c.  x = a ( t − sin t )

 y = b (1 − cos t )
d. x2 y 2
+ =1
a 2 b2
____ 78. Să se afle desfăşurata parabolei:
(C ) : y 2 = 2 px
a. 4
( x − p)
3
y2 =
27
b. 8
y = ( x − p)
2 3

27
c. 8
y2 = ( x + p)
3

27
d. 8
y + ( x − p) = 0
2 3

27
____ 79. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale evolventei curbei plane de ecuaţie:
x = x ( s)

(C ) : 
 y = y ( s)

unde s este arcul pe curbă.
a.  x = x + x′ ( k − s )
(γ ) :  k = const
 y = y + y′ ( k − s )
b.  x = x − x′ ( k − s )
(γ ) :  k = const
 y = y − y′ ( k − s )
c.  x = x − x′ ( k − s )
(γ ) :  k = const
 y = y + y′ ( k − s )
d.  x = x + x′ ( k − s )
(γ ) :  k = const
 y = y − y′ ( k − s )
____ 80. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale evolventei curbei de ecuaţie:
 x = x ( t )
(C ) : 
 y = y ( t )
a.  x = a sin t − ( k − at ) cos t
(γ ) :  k = const
 y = a cos t + ( k − at ) sin t
b.  X = a cos t − ( k − at ) sin t
(γ ) :  k = const
Y = a sin t + ( k − at ) cos t
c.  X = a sin t + ( k − at ) cos t
(γ ) :  k = const
Y = a cos t − ( k − at ) sin t
d.  X = a cos t + ( k − at ) sin t
(γ ) :  k = const
Y = a sin t − ( k − at ) cos t
____ 81. Se consideră curba plană:
 x = t − shtcht
(C ) : 
 y = 2cht
Să se scrie ecuaţiile parametrice ale ecuaţiei.
a.  x = 3cht − 2 shtcht
(γ ) : 
 y = 2cht − 4ch t
2

b.  x = t − 2 shtcht
(γ ) : 
 y = 4cht + 2ch t
2

c.  x = t − 3chtsht
(γ ) : 
 y = 4cht − 2ch t
2

d.  x = 4sht − 2 sh 2t
(γ ) : 
 y = t + shtcht
____ 82. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale elocventei curbei plane de ecuaţii parametrice:
 x = t − shtcht

 y = 2cht
a.  x = t + ( k − 1) sht
(γ ) : 
 y = cht + (1 − k ) tht
b.  x = t − ( k − 1) tht
( ) 
γ : 1− k
 y = sht −
 sht
c.  x = t + ( k − 1) cht
(γ ) :  (1 − k )
 y = sht +
 cht
d.  x = t + ( k − 1) tht
( γ ) :  1− k
 y = cht +
 cht
____ 83. Fie curba:
 x + y + z − r = 0
2 2 2 2
(C ) :  2
 x + y − rx = 0
2

atunci ecuaţiile parametrice ale curbei date sunt:


a.  x = r cos 2 t

 y = r sin cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t

b.  x = r sin 2 t

 y = r sin cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r cos t

c.  x = r sin t cos t

 y = r cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
2

 z = r sin t

d. alt răspuns
____ 84. Eliminând parametrul t între ecuaţiile curbei:
 x = r cos 2 t
( C ) :  y = r sin cos t
 z = r sin t

să se scrie ecuaţiile curbei ( C ) sub formă implicită.
a.  x 2 + y 2 − z 2 − r 2 = 0
 2
 x + y + z − rx = 0
2 2

b.  x + y + z − r = 0
2 2 2 2

 2
 x + y − rx = 0
2

c.  x 2 + y 2 − ry = 0
 2
 x + y − rz = 0
2

d.  x + y + z − rx = 0
2 2 2

 2
 x + y + z − rz = 0
2 2

 x = r cos θ
____ 85. Curba ( C ) definită prin ecuaţiile parametrice:  y = r sin θ este o:
 z = kθ

a. elipsă în spaţiu.
b. elice circulară.
c. elice conică.
d. altă curbă din spaţiu.
____ 86. Să se elimine parametrul t între ecuaţiile curbei:
 x = r cos t

(C ) :  y = r sin t t ∈ [ 0, 2π ]
,
 z = kt

şi să se obţină ecuaţiile implicite ale curbei.
a.  x2 + y 2 + z 2 − r 2 = 0
(γ ) :  z
 y − xtg = 0
 k
b.  x 2 + y 2 + z 2 − rx = 0
(γ ) :  z
 y − tg = 0
 k
c.  x 2 + y 2 + z 2 − rz = 0
(γ ) :  y
 y − arctg = 0
 kx
d. alt răspuns
____ 87. Să se scrie ecuaţiile parametrice ale curbei definită implicit prin:
 x2 + y 2 z 2
 − 2 =0
( C ) :  a 2 b
 z = barctg y
 x
a.  x = at sin t

 y = at cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = bt

b.  x = a sin cos t

 y = a cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
2

 z = bt

c.  x = at cos t

 y = at sin t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = bt

d. alt răspuns
____ 88. Curba definită parametric de ecuaţiile:
 x = at cos t
( )  y = at sin t , t ∈ [0, 2π ]
C :
 z = bt

reprezintă:
a. o elipsă în spaţiu.
b. o elice circulară.
c. o elice conică.
d. altă curbă în spaţiu.
____ 89. Fie curba de ecuaţii parametrice:
1+ t 1 t
(C ) : x= , y= , z= , t ∈ \ \ {±1}
1− t 1− t 2
1+ t
şi planul ( P ) de ecuaţie:
( P) : x2 − 4 y + 2z + 3 = 0
atunci:
a. curba înţeapă planul în punctul  1 
A 1, − , −3 
2  
b. planul este tangent la curbă în punctul M (1, 0, −2 )
c. curba este conţinută în plan.
d. tangenta la curbă în punctul curent are direcţia normală a planului.
____ 90. Să se afle elementul de arc al elicei circulare:
 x = a cos t
( )  y = a sin t , t ∈ [ 0, 2π ]
C :
 z = kt

a. ds = a 2 − k 2 dt
b. 1
ds = dt
k
c. dt
ds =
a2 + k 2
d. ds = a 2 + k 2 dt
____ 91. Să se afle lungimea arcului de curbă:
 x = a cos t
( ) π
AB :  y = a sin t , k ∈ 0, 
p
 2
 z = kt

a. π
lp = a2 + k 2
AB ( ) 2
b. l = π a 2 + k 2
(p
AB )

c. l = 2π a 2 + k 2
(p
AB )

d. alt răspuns.
____ 92. Fie elicea circulară:
G G G G
(C ) : r = ( 2 cos t ) i + ( 2sin t ) j + ( 5t ) k
( )
AB situat pe curba ( C ) unde A şi B corespund bijectiv valorilor
Să se calculeze lungimea arcului p
t = 0 şi respectiv t = 1 .
a. lp =5
( )
AB

b. l p =4
( AB )
c. l p =3
( AB )
d. l p = 2 5
( AB )
____ 93. Să se calculeze elementul de arc pe curba:
 x = a sin 2 t
( C ) :  y = a sin t cos t
 z = a cos t

a. ds = a cos t dt
b. ds = a 1 + cos 2 tdt
c. ds = a sin t dt
d. ds = a 1 + sin 2 tdt
____ 94. Să se afle punctele de intersecţie dintre curba
(C ) : x = t 2 + 2t + 3, y = 2t 2 + 3t + 1, z = 3t 2 + t + 2, t ∈ \ şi planul ( P ) de ecuaţie:
( P) : x+ y+ z −6 = 0
a. A ( 2, 0, 4 ) , B ( 3,1, 2 )
b. A ( 2, 0, 4 )
c. B ( 3,1, 2 ) , C ( −1, 0, 2 )
d. C ( −1, 0, 2 )
____ 95. Să se determine parametrul λ astfel încât curba:
1 1 1
(C ) : x = t + , y = λt + , z = 3t + , (t ≠ 0)
t 2t 3t
să fie tangentă la planul:
( P ) : λ x − 2 y − 3z + 2 ( λ − 2 ) = 0
a. 2
λ=−
7
b. 7
λ=−
2
c.  7
λ ∈ 1, − 
 2
d. λ =1
____ 96. Să se afle poziţia planului ( P ) de ecuaţie:
( P) : 7 x + 4 y + 6 z + 22 = 0
faţă de curba:
1 1 1 1
(C ) : x = t + , y = −  7t −  , z = 3t +
t 2 t 3t
a.Curba este inclusă în plan.
b.Curba înţeapă planul în punct de parametru t = −1 .
c.Curba este tangentă la plan.
d.Planul taie curba în două puncte.
____ 97. Fie elicea circulară:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt
Să se scrie ecuaţiile tangentei la curba ( C ) în punctul curent.
a. X − a cos t Y − a sin t Z − bt
(t ) : = =
a sin t a cos t b
b. X + a cos t Y + a sin t Z + bt
(t ) : = =
a sin t a cos t 0
c. X − a cos t Y − a sin t Z − bt
(t ) : = =
a cos t a sin t b
d. X + a cos t Y + a sin t Z + bt
(t ) : = =
a cos t a cos t b
____ 98. Să se scrie ecuaţia planului normal la elicea circulară:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt
în punctul curent pe curbă.
a. a sin t ( X − a cos t ) + a cos t (Y − b sin t ) + b ( Z − bt ) = 0
b. −a sin t ( X − a cos t ) + a cos t (Y − b sin t ) + b ( Z − bt ) = 0
c. a sin tX + a cos tY + bZ = 0
d. a cos tX − a sin tY − bZ = 0
____ 99. Să se scrie ecuaţiile tangentei la curba:
 x − 2az = 0
2
(C ) :  2
 y − 2bz = 0
a. X −x Y −y Z−z
(t ): = =
b a 2z
b. X −x Y −y Z−z
(t ): = =
a b ab
c. X −x Y −y Z−z
(t ): = =
a b 2z
d. X −x Y −y Z−z
(t ): = =
− a b 2 ab
____ 100. Să se determine cosinuşii directori ai tangentei ( t ) la curba ( C ) de ecuaţie:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ \
a. b a cos t a sin t
cos α = , cos β = , cos γ = −
a +b
2 2
a +b
2 2
a2 + b2
b. a cos t −a sin t b
cos α = , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
c. −a sin t b a cos t
cos α = , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
d. a sin t a cos t b
cos α = − , cos β = , cos γ = −
a 2 + b2 a2 + b2 a2 + b2
____ 101. Să se găsească o reprezentare raţională a curbei definită implicit de ecuaţiile:
 x2 + y 2 + z 2 − 2 = 0

x + y + z = 0
a. 2t + 1 t (t + 2) t 2 −1
x= 2 , y=− , z=− , t∈\
t + t +1 t2 + t +1 t2 + t +1
b. 2t + 1 t (t + 2) t2 +1
x=− 2 , y= 2 , z= 2 , t∈\
t + t +1 t + t +1 t + t +1
c. t 2 −1 2t + 1 t (t + 2)
x= 2 , y= 2 , z=− 2 , t∈\
t + t +1 t + t +1 t + t +1
d. t (t + 2) 2t + 1 t 2 −1
x= 2 , y=− 2 , z= 2 , t∈\
t + t +1 t + t +1 t + t +1
____ 102. Curba în spaţiu:
(C ) : x = 3 + 2t + 4t 3 , y = 4 + 3t + 2t 3 , z = 2 + 4t + 3t 3 , t ∈ \
este situată întrun plan ( P ) de ecuaţie:
a. 10 x + y − 8 z − 27 = 0
b. x + 10 y − 8 z + 27 = 0
c. 10 x − y + 8 z − 27 = 0
d. x − 10 y + 8 z − 27 = 0
____ 103. Curba ( C ) de ecuaţie:
(C ) : x = 1 + t 3 , y = t 2 + t 3 , z = 5t 2 + 2t 2 + 3, t ∈ \ este:
a. situată în planul: x + 8 y − 10 z − 3 = 0
b. tangenta la planul: 3x + 2 y + z − 1 = 0
c. situată în planul: 3x + 2 y − z = 0
d. tăiată de planul: 3x + 2 y − z = 0 în două puncte.
____ 104. Să se găsească parametrul real λ astfel încât curba:
( C ) : x = t + t 3 , y = t 2 + t 3 , z = 1t + 3λt + 2t 2 + λt 3 , t ∈ \
să fie plană şi să se scrie ecuaţia planului care o conţine:
a. λ = 1 şi 3 x − 2 y + z − 1 = 0
b. λ = −1 şi 3 x + 2 y + z − 1 = 0
c. λ = 1 şi 3 x + 2 y − z − 1 = 0
d. λ = −1 şi 3 x − 2 y + z − 1 = 0
____ 105. Să se scrie ecuaţiile tangentei şi a planului normal la curba:
(C ) : x = et cos t , y = et sin t , z = et , t ∈ \
în punctul M 0 (1, 0,1)
a. X −1 Y − 0 Z −1
(t ) : = = , ( Pn ) : 1( X − 1) + 1(Y − 0 ) + 1( Z − 1) = 0
1 1 1
b. X −1 Y − 0 Z −1
(t ) : = = , ( Pn ) : -1( X − 1) + 1(Y − 0 ) + 0 ( Z − 1) = 0
−1 1 0
c. X −1 Y − 0 Z −1 1
(t ) : = −1 = , ( Pn ) : e ( X − 1) + (Y − 0 ) + 2e ( Z − 1) = 0
e e 2e e
d. X −1 Y − 0 1− Z
(t ) : = = , ( Pn ) : 0 ( X − 1) + 0 (Y − 1) − 1( Z − 1) = 0
0 0 1
____ 106. Să se scrie ecuaţiile tangentei şi a planului normal în punctul M 0 (1,1, −1) la curba:
 x 2 + 2 y 2 + 3z 2 = 6
(C ) : 
 x + 2 y + 3z = 0
a. X −1 Y −1 Z + 1
(t ) : = = , (n) : 2X − y +1 = 0
−2 −1 0
b. X −1 Y −1 Z + 1
(t ) : = = , (n) : 2 X − y −1 = 0
2 −1 0
c. X −1 Y −1 Z + 1
(t ) : = = , (n) : 2X − 2 y +1 = 0
−2 1 −1
d. X −1 Y −1 Z + 1
(t ) : = = , (n) : 2X + y +1 = 0
−2 −1 0
____ 107. Să se determine punctele de pe curba: ( C ) : x = ln t , y = 2t , z = t 2 , ( t > 0 ) , în care planele normale sunt
paralele cu dreapta: ( D) : x + 4 y = 0, y = z .
a. M (1, 0, 2 )
b. M ( −1, 0, 2 )
c. M ( 0, 2,1)
d. M ( 2, 0,1)
____ 108. Să se scrie ecuaţiile tangentei şi planului normal la curba:
(C ) : x = ln t , y = 2t , z = t 2 , (t > 0)
în punctul M 0 ( 0, 2,1) .
a. X Y − 2 Z −1
(t ) : = = şi ( n ) : X + 2Y + Z − 6 = 0
1 2 1
b. X Y − 2 Z −1
(t ) : = = şi ( n ) : 2Y + Z − 1 = 0
0 2 1
c. X Y − 2 Z −1
(t ) : = = şi ( n ) : X + 2Y + 2 Z − 2 = 0
1 2 1
d. X Y − 2 Z −1
(t ) : = = şi ( n ) : X + 2Y + 2 Z − 6 = 0
1 2 2
____ 109. Să se determine curba descrisă de intersecţiile tangentelor la curba:
(C ) : x = t, y = t 2 , z = t 3 , (t ∈ \ )
cu planul xOy .
a.  3 2
y = x
 4
 z = 0
b.  y = 3x 2

z = 0
c.  2t
y = 3

 t2
y =
 2
z = 0


d.  t2
 y =
 3
 2 t
y =
 3
z = 0


G
____ 110. Planul normal la curba: ( C ) : r = ( a cos t ,sin α sin t , cos α sin t ) , în punctul curent, trece printr-o dreaptă
fină de ecuaţie:
a. x = 0

 y sin α + z cos α = 0
b.  x sin t − y sin α cos t − z cos t = 0

 x cos t − y cos α sin t + z sin t = 0
c. y = 0

 x sin α − z cos α = 0
d. x = 0

 y cos α − z sin α = 0
____ 111. Fie curba de ecuaţii:
 x 2 + z 2 − 4 = 0
(C ) :  2
 x + y − 4 = 0
2

atunci, ecuaţia tangentei ( t ) şi ecuaţia planului normal ( Pn ) în punctul M 0 ( 3,1,1 ) sunt respectiv:
a. X − 3 Y −1 Z −1
(t ) : = = , ( n) : 3 X + 3Y − Z − 1 = 0
3 3 1
b. X − 3 Y −1 Z −1
(t ) : = = , ( n ) : 3 X + Y − 3Z − 1 = 0
3 1 3
c. X − 3 Y −1 Z −1
(t ) : = = , ( n ) : X + 3Y + 3Z − 3 = 0
1 3 3
d. X − 3 Y −1 Z −1
(t ) : = = , ( n ) : X − 3Y − 3Z + 3 = 0
−1 3 3
____ 112. Tangentele la curba ( C ) : x = a ( sin t + cos t ) , y = a ( sin t + cos t ) , z = be−t intersectează planul xOy după:
a.  x2 y 2
o elipsă de ecuaţie:  a 2 + b 2 = 1
z = 0

b.  x2 y 2
o hiperbolă de ecuaţie:  a 2 − b 2 = 1
z = 0

c.  x2 y2
elipsă de ecuaţie:  4a 2 4b 2 = 1
 +
z = 0

d.
un cerc de ecuaţie:  x + y = 4a
2 2 2

z = 0
____ 113. Să se scrie ecuaţia planului osculator la curba ( C ) : x = t + 1, y = t 2 + t + 2, z = 2 − t 2 în planul curent
M ( x, y , z ) .
a. ( Po ) : x− y − z −3= 0
b. ( Po ) : x+ y − z −3= 0
c. ( Po ) : x− y− z+3= 0
d. ( Po ) : x+ y+ z +3= 0

____ 114. Să se parametreze ecuaţia implicită a curbei ( C ) :  z + 2 ( x − 1) − 2 = 0


 2

 x − y − z + 3 = 0
a. (C ) : x = t − 1, y = t + t − 2,
2
z = 2−t 2

b. ( C ) : x = t + 1, y = t + t + 2,
2
z = 2 − t2
c. t −1 t2 t2
(C ) : x= , y= + t + 1, z = 1−
2 4 4
d. t +1 t2 t2
(C ) : x = , y = − t + 1, z = 1+
2 4 4
____ 115. Să se scrie ecuaţia planului osculator ( Po ) la curba de ecuaţie:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt (elicea circulară)
în punctul curent.
a. ( Po ) : b sin tX + b cos tY + aZ − abt = 0
b. ( Po ) : -b sin tX + b cos tY + aZ + abt = 0
c. ( Po ) : b sin tX + b cos tY − aZ − abt = 0
d. ( Po ) : b sin tX − b cos tY + aZ − abt = 0
____ 116. Să se determine ecuaţia planului osculator în punctul O ( 0, 0, 0 ) la elicea conică:
(C ) : x = t cos t , y = −t sin t , z = at
a. ( Po ) : aX − Z = 0
b. ( Po ) : X − aZ = 0
c. ( Po ) : X−Z =0
d. 1
( Po ) : X+ Z = 0
a
____ 117. Să se determine ecuaţiile normalei principale ( N p ) la curba:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt (elicea circulară)

în punctul M ∈ ( C ) corespunzător valorii t = π .


2
a.
( N p ) : X0 = abX ++ aa2 = 2Z 0− bπ
b.
( N p ) : X0 = abY +− aa 2 = 2Z 0− bπ
c. π
Z −b
( N p ) : Xa = Y b− a = a 2 + b22
d. altă variantă.
____ 118. Fie curba ( C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt , atunci binormala ( Bn ) într-un punct ( x, y, z ) ∈ ( C )
are ecuaţiile:
X − t cos ( a ln t ) Y − t sin ( a ln t ) Z − bt
( Bn ) : = = , unde:
A B C
a. ab
A=  a sin ( a ln t ) + cos ( a ln t ) 
t 
ab
B=  a cos ( a ln t ) − a sin ( a ln t ) 
t 
a
C = (1 + a 2 )
t
b. ab
A=  a sin ( a ln t ) − cos ( a ln t ) 
t 
ab
B=  a cos ( a ln t ) + a sin ( a ln t ) 
t 
a
C = (1 + a 2 )
t
c. ab
A=  a cos ( a ln t ) − a sin ( a ln t ) 
t 
ab
B=  cos ( a ln t ) + a sin ( a ln t ) 
t 
ab
C=
t
(1 + a 2 )
d. ab
A= sin ( a ln t ) + t cos ( a ln t ) 
t 
ab
B= t cos ( a ln t ) − sin ( a ln t ) 
t 
ab
C=
t
(1 + a 2 )
____ 119. Să se afle versorii triedrului lui Frenet într-un punct M oarecare al curbei:
( C ) : x = a cos θ , y = a sin θ , z = bθ (elicea circulară)
a.  JG a sin θ G a cos θ G b G
δ ( M ) = i+ j− k
 a +b
2 2
a +b
2 2
a +b
2 2

 G b sin θ G b cos θ G a G
b ( M ) = i+ j+ k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
G G
n M = cos θ i + sin θ j G
 ( )

b.  JG − a sin θ G a cos θ G G
δ ( M ) = i+ j + bk
 a2 + b2 a 2 + b2
G
 G b sin θ G b cos θ G ak
b ( M ) = i− j+
 a 2 + b2 a2 + b2 a 2 + b2
G G
n M = − cos θ i + sin θ j G
 ( )

c.  JG b sin θ G b cos θ G a G
δ ( M ) = i + j + k
 a2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
G − a sin θ G a cos θ G a G
b ( M ) = i− j− k
 a +b
2 2
a +b
2 2
a +b
2 2

nG M = cos θ Gi + sin θ Gj


 ( )

d.  JG b cos θ G b sin θ G a G
δ ( M ) = − 2 i+ j− k
 a +b 2
a +b
2 2
a +b
2 2

 G a sin θ G a cos θ G b G
b ( M ) = i+ j+ k
 a 2 + b2 a 2 + b2 a 2 + b2
G G
n M = sin θ i − cos θ j G
 ( )

JG G G
____ 120. Să se calculeze versorii δ , b, n a-i triedrului Frenet corespunzători curbei:
(C ) : x = a cos θ , y = a sin θ , z = bθ (elicea circulară)
în punctul A (θ = 0 ) .
G G G G
a. JG a j + bk G −b j − ak G G
δ ( A) = , b ( A) = , n ( A) = i
a 2 + b2 a 2 + b2
G G G G
b. JG b j + bk G a j − ak G G
δ ( A) = , b ( A) = , n ( A ) = −i
a +b
2 2
a 2 + b2
G G G G
c. JG − a j − bk G b j + ak G G
δ ( A) = , b ( A) = , n ( A) = i
a2 + b2 a2 + b2
G G G G
d. JG a j + bk G −b j + ak G G
δ ( A) = , b ( A) = , n ( A ) = −i
a 2 + b2 a2 + b2
____ 121. Fiind dată o curbă în spaţiu:
1 - curbura
(C ) :
x = x ( s ) , y = y ( s ) , z = z ( x ) unde s ∈ I ⊂ \, s parametru natural pe curbă şi notând:
R
curbei, 1 - torsiunea curbei, atunci care dintre următoarele egalităţi este falsă:
T
JG
a. d δ 1 G
= n
ds R
G
b. d n 1 JG 1 G
= δ+ b
ds R T
G
c. db 1 G
=− n
ds T
G
d. dn 1 JG 1 G
=− δ + b
ds R T
____ 122. Să se calculeze curbura elicei circulare:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ \
în punctul curent pe curbă.
a. 1 a2
=
R a + b2
2

b. 1 b2
= 2
R a + b2
c. 1 a
= 2
R a + b2
d. 1 b
= 2
R a + b2
____ 123. Să se calculeze torsiunea elicei circulare:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ \
a. 1 a2
=
T a + b2
2

b. 1 b2
= 2
T a + b2
c. 1 a
= 2
T a + b2
d. 1 b
= 2
T a + b2
____ 124. Să se afle raportul dintre curbura şi torsiunea curbei:
(C ) : x = a cos t , y = a sin t , z = bt , t ∈ \
a. T
= 2ab
R
b. T b
=
R a
c. T a
=
R b
d. T 1
=
R 2ab
____ 125. Să se afle curbura curbei:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
în punctul curent pe curbă.
a. 1 a 1 + a2
=
R (1 + a 2 + b 2 ) t
b. 1 b 1 + a + a2
=
R 1 + a2
c. 1 t
=
R ab 1 + a + a 2
d. 1 a 1 + a2
= t
R b 1 + a + a2
____ 126. Să se afle torsiunea curbei:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
în punctul curent pe curbă.
a. 1 ab
= t
T 1 + a 2 + b2
b. 1 b
= t
T 1 + a 2 + b2
c. 1 ab
= t
T 1 + a2
d. 1 1 + a 2 + b2
= t
T ab
____ 127. O curbă pentru care raportul dintre razele de curbură şi de torsiune este constant este o:
a. elice.
b. elipsă.
c. cerc.
d. dreaptă.
____ 128. Unghiul V pe care îl face binormala la curba:
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt
cu axa Oz între punctul curent este:
a. π
V=
2
b. V = 0
c. a
cos V =
1 + a 2 + b2
d. 1 + a2
cos V =
1 + a 2 + b2
____ 129. Normala principală la curba ( C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt , t ∈ \
în punctul curent este:
a. paralelă cu planul xOz .
b. perpendiculară pe planul xOy .
c. paralelă cu planul xOy .
d. face cu planul xOz un unghi de măsură π
6
____ 130. Parametrii directori ai normalei la planul osculator ( Po ) în punctul A ( t = 1) la curba
(C ) : x = t cos ( a ln t ) , y = t sin ( a ln t ) , z = bt sunt:
a. A = ab 2 , B = − a 2 b, C = (1 + a 2 ) b
b. A = − ab 2 , B = ab 2 , C = (1 + a 2 ) a
c. A = − ab 2 , B = −ab 2 , C = (1 + a 2 ) b
d. A = − a 2b, B = − a 2b, C = a (1 + a 2 )
____ 131. Să se calculeze torsiunea curbei:
1+ t 1 t
(C ) : x= , y= , z=
1− t 1− t2 1+ t
a. 5
1  1+ t2 2
= 
T  1+ t2 + t4 
b. 7
1  1+ t2 4
= 
T  1+ t2 + t4 
c. 1
=0
T
d. 3
1  1+ t2 2
= 
T  1+ t2 + t4 
____ 132. Fie curba în spaţiu:
G G G G
( C ) : r ( t ) = 2ti + t 2 j + ( ln t ) k , t>0
JG
Să se calculeze versorul tangentei δ , în punctul P ( 2,1, 0 ) şi ecuaţia tangentei la curbă în acest punct.
a. JG 2G 2 G 1 G X − 2 Y −1 Z
δ = i+ j + k şi (T ) : = =
3 3 3 2 2 1
b. JG G G G X − 2 Y −1 Z
δ = 2i + 2 j + k şi (T ) : = =
2 2 1
c. JG G G 1 G X − 2 Y −1 Z
δ = i + j + k şi (T ) : = =
2 2 1 2
d. JG 2 G 2 G 1 G X − 2 Y −1 Z
δ = i + j − k şi (T ) : = =
3 3 3 2 2 −1
____ 133. Să se scrie ecuaţia planului osculator în punctul P ( 2,1, 0 ) la curba:
G G G G
( C ) : r ( t ) = ( 2t ) i + t 2 j + ( ln t ) k , t>0
a. 2X − 2Y − Z − 3 = 0
b. 2X − Y − 2Z − 3 = 0
c. 2X + Y + 2Z − 3 = 0
d. 2X − Y − 2Y − 3 = 0
____ 134. Să se scrie ecuaţia binormalei la curba:
G G G G
( C ) : r ( t ) = ( 2t ) i + ( t 2 ) j + ( ln t ) k , t >0
în punctul P ( 2,1, 0 ) .
a. X − 2 Y −1 Z
= =
−2 0 1
b. X − 2 Y −1 Z
= =
2 1 2
c. X − 2 Y −1 Z
= =
2 −1 −2
d. X − 2 Y −1 Z
= =
2 1 0
____ 135. Curba lui Viviani, definită implicit de ecuaţiile:
x 2 + y 2 + z 2 − r 2 = 0
(C )
 x 2 + y 2 − rx = 0
admite reprezentarea parametrică:
a.  x = r cos t

 y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t

b.  x = r cos 2 t

 y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t

c.  x = r sin t cos t

 y = r sin t
2
, t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r cos t

d.  x = r sin 2 t

 y = r sin t cos t , t ∈ [ 0, 2π ]
 z = r sin t

____ 136. Curba definită parametric prin ecuaţiile:
 x = r cosθ
(C ) y = r sin θ
 z = kθ

reprezinta o:
a. spirală logaritmică
b. elice conica
c. elice circulară
d. cerc în spaţiu.
____ 137. Proiectia curbei:
x 2 + y 2 + z 2 − r 2 = 0
(C )
 x 2 + y 2 − rx = 0
pe planul x0y este:
a. o curba plană;
b. segmentul AB cu A(r,0,0) şi B(0,-r,0);
c. un punct M(r,0,0);
d. cercul x 2 + y 2 = r 2 .
____ 138. Proiecţia curbei:
 x = r cos θ
( C )  y = r sin θ
 z = kθ

pe planul xOy este:
a. x 2 + y 2 − r 2 = 0
(C )
z = 0
b. un segment de dreaptă;
c. x 2 + y 2 − r 2 = 0
cercul: (C ) ;
z = 0
d. alta variantă.
____ 139. Elementul de arc pe elicea conică:
 x = at cost
(C ) y = at sin t
 z = bt

este:
a. ds = a 2 t 2 + b 2 dt
b. b2
ds = t 2 + dt
a2
c. ds = a + b 2 t 2 dt
d. ds = a 2 + t 2 + b 2 dt
____ 140. Reprezentarea elicei conice:
 x = at cost
(C ) y = at sin t
 z = bt

sub forma unei ecuaţii implicită este:
a.  x2 y 2 z 2
 2 + 2 − 2 =0
( C )  a b b
 z = barctg y
 x
b.  x2 y2
 2 + 2 − z = 1
2

a b
(C )
 z = arctg x
 y
c. ( )
 x 2 + y 2 a 2 − z 2b 2 = 0

 z = by
d.  x2 y2 z2
 2 + 2 − 2 =1
(C ) b a a
 z = barctg x
 y
____ 141. Elementul de arc pe curba:
 x = a cos θ
( C ) :  y = a sin θ , t ∈ [0, 2π ]
 z = kθ

este:
a. ds = a 2 − k 2 dθ ;
b. ds = a 1 + k 2 dθ ;
c. ds = a 2 + k 2 dθ ;
d. 1
ds = 1 + k 2 dθ ;
a
____ 142. Să se determine lungimea arcului de curba p
AB pentru
 x = a cos θ
( C ) :  y = a sin θ
 z = kθ

unde punctele A si B corespund valorilor θ = 0, respectiv θ =π .
a. lp = 2π a + k 2 2
AB

b. lp = π a2 + k 2
AB

c. lp
AB
= 2π ak
d. 2π
lp
AB
=
a2 + k 2
____ 143. Eliminând parametrul t intre ecuaţiile parametrice reprezentând curba:
x = t + 1
(C ) y = t 2 + t + 2 obtinem ecuaţiile implicite ale curbei:
 z = −t 2 + 2

(C ) x + (z − 1)
a.  −2=0
2

x − y − z − 3 = 0

(C ) z + 2(x − 1)
b.  −2=0
2

x − y − z + 3 = 0
c.  x 2 + 2( z − 1) − y = 0
(C )
x − y − z = 0

(C ) x + ( y − 1) − 2 z = 0
d.  2

x − y − z + 3 = 0
____ 144. Fie curba de ecuaţii parametrică:
x = t + 1
(C ) y = t 2 + t + 2
z = 2 − t 2

atunci ecuaţia planului osculator într-un punct arbitrar situat pe curba (C) este:
a. (2 − t )x + y − tz − 2 = 0
b. tx + (t − 1) y − z + 2t = 0
c. x − y − z + 3 = 0
d. 2 x − y + z − 3t = 0
____ 145. Planul normal la curba de ecuaţii parametrice:
x = t + 1
(C ) y = t 2 + t + 2
z = 2 − t 2

dus prin punctul M de parametru arbitrar t si situat pe curba (C) este:
a. ( X − x ) + (2t + 1)(Y − y ) − 2t (Z − z ) = 0
b. − ( X − x ) − 2t (Y − y ) + 2(Z − z ) = 0
c. X + Y − Z + (2t + 1) = 0
d. X − tY + Z − 2t − 1 = 0
____ 146. Fie curba de ecuaţii parametrice:
 x = t cos(a ln t )
(C ) y = t sin(a ln t )
 z = bt

Atunci binormala in punctul curent are ecuatia:
a. X − t sin(a ln t ) Y − t cos(a ln t ) Z − bt
= =
ab
t
[ab sin(a ln t ) − ab cos(a ln t )] ab [a cos(a ln t ) − cos(a ln t )] a 1 + a 2 t
t t
( )
b. X − t cos(a ln t ) Y − t sin(a ln t ) Z − bt
= =
ab
[ab sin(a ln t ) − cos(a ln t )] ab [a cos(a ln t ) + a sin(a ln t )] t 1 + a
2
( )
t t
c. X − at ln t Y − a ln t Z − bt
= = 2 2
ab[abt sin(a ln t ) − abt cos(a ln t )] ab[abt cos(a ln t ) − abt sin(a ln t )] (a + t )
d. X + t sin(a ln t ) Y + t cos(a ln t ) Z + bt
= =
ab
t
[ab sin(a ln t ) + ab cos(a ln t )] ab [ab cos(a ln t ) + ab sin(a ln t )] a 1 + a 2
t t
( )
____ 147. Fie curba (C) de ecuaţii parametrice:

 x = a cos θ


( )  y = a sin θ
C :


 z = bθ


Atunci versorii triedrului lui Frenet in punctul A de parametru θ =0 sunt:
G G G G
a. G aj − bk G G G bj + ak
τ ( A) = , n ( A) = i , b =
a2 + b2 a2 + b2
G G G G
b. G G G aj + bk G − bj + aj
τ ( A) = i , n ( A) = ,b =
a2 + b2 a2 + b2
G G G G
c. G aj + bk G − bj + ak G G
τ ( A) = , n ( A) = , b = −i
a2 + b2 a2 + b2
G G G G
d. G ai − bj G aj + bj G G
τ ( A) = , n ( A) = , b = −i
a2 + b2 a +b
2 2

____ 148. Fie curba de ecuaţii parametrice:


 1
x = t

(C ) y = 12
 t
z = t 2


Atunci:
a. (C ) este o curba plană
b. curbura curbei este 1 2t 2 + 1
= 3
R (3t 4 + 24t 5 + 1) 2

c. torsiunea curbei este 1 4 + 5t 2


=
T (3t 4
+ 24t 5 + 1 ) 2

d. Td 2 = constant, unde d este distanta de la originea axelor de coordonate la planul


osculator într-un punct M(t)∈ (C )
____ 149. Fie:
 x = 2t
(C ) y = ln t , t > 0 ecuatia unei elice cilindrice. Atunci:
z = t 2

a. T=R
b. T
= const.
R
c. 4T=R
d. R
= −1
T
____ 150. Să se scrie ecuaţia planului rectificat in punctul M (1, 1, 2 ) situat pe curba.
3

x = t

(C ) :  y = t 2
 2
z = t 3
 3
a. 4 X + Y − 3Z − 3 = 0
b. 2
3( X − 1) + (Y − 1) − 3( Z − ) = 0
3
c. 2
4( X − 1) + 2(Y − 1) − 3( Z − ) = 0
3
d. 2 X − Y + 2 Z − 3 = 0
____ 151. Fie (C ) : r = (2 cos t )i + (2 sin t ) j + (4t )k , o curba definita prin ecuatia sa vectorială şi M 0  t = π  un punct
G G G G
 
 4
pe aceasta curbă. Atunci ecuaţiile tangentei si planului normal sunt respectiv:
a. X − 2 Y − 2 Z − π
= = şi 2 X − 2Y + 4 Z − 4π = 0
2 − 2 4
b. X − 2 Y − 2 Z − π
= = şi − 2 X + 2Y + 4Z − 4π = 0
− 2 2 4
c. X − 2 Y − 2 Z − π
= = şi X + Y + 2 Z − 2π = 0
1 1 2
d. π
X − 3 Y − 1 Z − 4 şi 2 X − 2Y + 4 Z − 2π = 0
= =
2 − 2 4
____ 152. Să se gasească vectorii de poziţie de pe curba:
G G G
(C ) : rG = 1 i + tj + (2t 2 − 1)k în care tangenta la curbă este perpendiculară pe dreapta:
t
3 x + y − 2 = 0
(d )
− x + z + 8 = 0 G G
G G G G
a. există doi vectori de poziţie rG1 = i − j + k si rG2 = i + j + 2k
G G G
b. există un singur vector de pozitie rG = i − j − k
G G G G G
c. există trei vectori de pozitie rG1 = k , rG2 = 2i − j , rG3 = i − 2k
G G G
d. există un singur vector de pozitie rG = i + j + k
____ 153. Să se afle raza de curbură în punctul curent situat pe curba:

 x = t − sin t

( C ) :  y = 1 − cos t
 t
 z = 4sin
 2
a. 1
R=
t t
1 + sin cos
2 2
b. 1
R=
1 + 4 sin 2 t
c. 4
R=
t
1 + sin 2
2
d. 2
R=
t
1 + sin 2
2
____ 154. Să se scrie prima formă fundamentală pentru suprafaţa definită de ecuaţiile:

 x=u
( Σ ): y = v ( u,v ) ∈ \ 2
 z = uv

a. ds 2 = (1 + u 2 )du 2 + 2uvdudv + (1 + v 2 )dv 2
b. ds 2 = (1 + v 2 )du 2 + 2uvdudv + (1 + u 2 )dv 2
c. ds 2 = (1 − v 2 )du 2 + 2uvdudv + (1 − u 2 )dv 2
d. ds 2 = (1 − u 2 )du 2 + 2uvdudv + (1 − v 2 )dv 2
____ 155. Să se scrie prima formă fundamentală pentru suprafaţa definită implicit de ecuaţia:
(Σ) : x + y = z3
a.  1  2  1 
ds 2 = 1 + 4  dx 2 + 4 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9x  9z  9y 
b.  1  2  1 
ds 2 = 1 − 4  dx 2 + 4 dxdy + 1 − 4  dy 2
 9x  9z  9y 
c.  1  2  1 
ds 2 = 1 + 4  dx 2 + 4 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9z  9z  9z 
d.  1  2  1 
ds 2 = 1 + 4  dx 2 − 2 2 dxdy + 1 + 4  dy 2
 9 z  9 x y  9 z 
____ 156. Să se scrie a doua formă fundamentală pentru suprafaţa definită parametric de ecuaţiile:
 x = u cos v

(Σ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈ \ 2
 z =u+v

a. G G
n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) 2 dudv
−1

b. G G
n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) 2 dudv − v 2 (1 + 2u 2 ) dv 2
−1

c. G G
n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) 2 dudv − u 2 (1 + 2u 2 ) 2 dv 2
−1 1

d. G G
n ⋅ d 2 r = −2 (1 + 2u 2 ) 2 dudv + u 2 (1 + 2u 2 ) 2 dv 2
−1 −1

____ 157. Fie suprafaţa definită parametric de ecuaţiile:


 x = u cos v

(Σ) :  y = u sin v ( u, v ) ∈ \ 2
 z =u+v

Atunci ecuaţiile planului tangent şi a normalei în punctul M 0 ( u = 1, v = π ) , sunt, respectiv
a. x +1 y z −1+ π
x + y + z = 0 şi = =
1 −1 1
b. x +1 y z −1− π
x + y + z − π = 0 şi = =
1 1 −1
c. x +1 y z −1− π
x + y + z = π şi = =
1 1 1
d. x +1 y z −1− π
x + y + z + π = 0 şi = =
1 1 −1